Sunteți pe pagina 1din 3

IMPLICAREA COPIILOR ÎN ACTIVITĂȚI TIP JOC DE EDUCAȚIE NONFORMALĂ

Programele de educație nonformală au deseori obiective din sfera dezvoltării sociale şi


emoționale a participanților. Acest lucru este pe deplin justificat în contextul în care învățământul
şcolar, cel puțin în România, pune accentul atât de mult pe dezvoltarea cognitivă şi mai ales pe
acumularea de informații. Accentul pe ludic şi implicit motivarea intrinsecă a participanților, printre
altele, permit însă educației nonformale să aducă un plus de valoare față de mediul şcolar chiar şi în
domeniul dezvoltării cognitive a copiilor.
Jocul de comunicare: Sunt jocuri ce încearcă să stimuleze comunicarea între participanți şi
urmăresc crearea unui proces de comunicare poliplanic în grupul în care, de regulă, se stabilesc nişte
roluri fixe. Aceste jocuri tind să creeze un mediu favorabil ascultării active şi comunicării verbale, iar
pe de altă parte, să stimuleze comunicarea nonverbală (expresii, gesturi, contact fizic, priviri etc.),
pentru a iniția noi moduri de comunicare. Jocul va oferi pentru aceasta un nou spațiu cu noi canale de
expresie a sentimentelor şi a relațiilor în grup.
Jocurile de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al cunoaşterii anterioare şi
a relației cu mediul. Dinamica acestora, cât şi a comunicării în general, este diversă, şi totuşi realizarea
jocurilor în diferite momente poate aduce multe experiențe noi grupului.
Evaluarea este interesantă pentru realizarea în perechi sau în subgrupe, apoi şi pentru întreg
grupul. Ea nu constă în evaluarea "preciziei" comunicării,a gesturilor, ci în crearea unui mediu
favorabil exprimării sentimentelor şi a noilor emoții.
Printre obiectivele pe care le poate avea un joc de comunicare putem găsi: stimularea
comunicării între participanți, crearea unui mediu favorabil ascultării active şi a exprimării
sentimentelor.
Titlu: Dacă aş fi.....
Scop: stimularea capacității de exprimare a caracteristicilor unor persoane, verificarea percepție
persoanelor din jur față de propria persoană
Categoria de vârsta: peste 6 ani
Număr de participanți: peste 5
Materiale: hârtie, pixuri
Durata: 10 min-30 min
Locul de desfăşurare: interior - exterior

1
Ritmul: activ Conținut: Fiecare participant va trebui să scrie pe un bilețel continuarea la două
afirmații: “dacă aş fi....... aş face.....”, “într-un grup îmi place.....”. Biletele se adună împăturite şi se
reîmpart participanților spre a fi citite cu voce tare, trebuind să ghicească cine a scris bilețelul şi să facă
o scurtă caracterizare a persoanei respective în funcție de răspunsurile date.
Joc de rol: Într-un joc de rol, două sau mai multe persoane joacă părți ale unui scenariu în
legătura o temă. O parte din beneficiile jocului de rol sunt: Ajută elevii să îşi schimbe atitudinile, oferă
acestora posibilitatea de a identifica, consecințele acțiunilor lor asupra celorlalți, oferă elevilor
posibilitatea de a vedea cum se pot simți / comporta alții într-o situație data, oferă copiilor posibilitatea
de a explora abordări alternative ale unor situații. Pentru derularea unui joc de rol este important cadrul
de derulare a jocului astfel în cât actorii astfel să înțeleagă rolul lor şi situația.
Titlu: Insula pustie – joc de rol
Scop: dezvoltarea vocabularului şi a încrederii în sine
Categoria de vârsta: 10– 11 ani
Număr de participanți: peste 10
Materiale: hârtie, creioane
Durata: 60 - 90 min
Locul de desfăşurare: interior
Ritmul: calm
Conținut: Participanții trag bilețele. Pe fiecare bilețel este trecut numele unei meserii.
Participanții îşi imaginează că au eşuat pe o insulă pustie. Pe acea insulă nu este mâncare suficientă
pentru toți decât pentru câteva zile, aşa că din toți participanții trebuie să rămână în viață decât trei, cei
considerați indispensabili pentru viața de pe insulă, cei care pot fi de cel mai mare ajutor. Sunt trei ture
de argumentări, apoi fiecare votează cele trei persoane care rămân în viață. În final se numără voturile
şi câştigă 46 primii trei care au acumulat cel mai mare număr de puncte. În prima tură de argumentări
nu se spune meseria, fiecare se descrie pe sine într-un mod cât mai favorabil, astfel încât să fie cel ales.
În tură a doua se dezvăluie meseriile, iar în tură a treia se face un fel de concluzie. Fiecare aduce cât
mai multe argumente în favoarea sa. Este cu atât mai distractiv cu cât se dau meserii mai neobişnuite:
fabricant de geamuri, coşar, consilier şcolar, asistent medical, criminal, prostituată, şomer, preot,
casnică.
Activități pentru copii de 10-11 ani pentru dezvoltare cognitive. Principalele particularități de
care trebuie sa ținem cont atunci când selectăm o activitate cu obiectiv de dezvoltare cognitivă pentru
preadolescenți.

2
Gândirea: are o mai mare putere de abstractizare şi generalizare ( se poate gândi la trecutul sau
viitorul foarte îndepărtat, la posibil şi imposibil, real –imaginar), până la finalul stadiului raionamentele
inductive dobândesc o mare vigoare;
Memoria: memoria spontană atinge apogeul în jurul vârstei de 13-14 ani;
Imaginația: este bogată, apar creații, mai ales artistice, fantezia este caracteristică acestei
vârste;
Limbajul: creşte vocabularul - în strânsă legătură cu mediul de proveniență a tânărului,
limbajul se apropie de cel al adultului: o mai bună organizare a ideilor, fluență în exprimare, în această
perioadă apare argoul, se remarcă o preferință pentru superlative (totul este fantastic, nemaipomenit).
Titlu: Descoperă secretul ascuns în propoziții !
Scop: dezvoltarea gândirii şi a limbajului
Număr de participanŃi: 7- 10 copii
Materiale: nu sunt necesare Durata: 20 – 30 de minute
Loc de desfăşurare: interior / exterior
Ritm: calm
Conținut: Un copil va trebui să ghicească ce propoziție se „ascunde” în enunțurile celorlalți
copii. În absența lui, se stabileşte o propoziție, fiecare cuvânt al ei fiind atribuit unui jucător. Ei se
aşează apoi, unul lângă altul, în ordinea în care apare cuvântul în propoziție. Jucătorul care trebuie să
ghicească, adresează celorlalți întrebări. Răspunsurile trebuie să conțină cuvintele din propoziția aleasă,
exact în ordinea lor firească.
Ex: să presupunem că propoziția aleasă este „Noi mergem în excursie la Bucureşti”. Întrebările
şi răspunsurile ar putea fi: ,,- Ce ai făcut ieri ?” ,, - Am cunoscut trei băieți care au venit la NOI în
tabără” ,, - Ce planuri ai pentru azi ?” ,,- Aş vrea să mergem în pădure”. ,,- Cu ce îți place să călătoreşti
?” În general, prefer autoturismul familiei”.
Activitățile de educație nonformală de tip joc destind și atrag elevii de toate vârstele, pentru
fiecare nivel de învățare existând jocuri specific.

S-ar putea să vă placă și