0NIVBRSITÀ2EA "3ABES-ECVIAI" DIS CLUJ-SAFOCA

FACULTATEA DE ISTORIE SI FILOSCFIB

Catedra de istorie medievală şi istoriografie

I S T O R I A 2 Î E D I B A E O li A I I ! I
BSBSKSKSSBCCS&CXBBEBSSMBSEe aSECXB^BCrBCSIKBEXB

FORltAREA STATELOR ÎSDIEVALE ROVAJTESTI ( SEC. H I - E V )

Texte istoriograxice

BCD Cluj-Napoca

RISTM 2010 00918

CAIET DS S E K I K A R întocmit de

Prof.dr. Pompiliu TEODOR

Prof.dr. Nicolas EDROIU

L e c t . d r , loan Aurel PC?

CLUJ-"APOCA 1991
 XVIII

Incepînd deci din prica junatste a secolului a l X I V - l e a ,

Drăgoşeştii au continuat să deţină proprietăţi şi funcţia de v o i e ­
v o z i locali în E o l d o v a ai în scale.:;' t i m p , să fie şi stări seniori
în M a r a a m r e ç şi în noxdrvestul t r a n s i l v a n i e i .
Acelaşi lucru se poate spune şi despre B o g d a n , voievodul
Karaasure ş ului , Este gr';::, de stabilit de cînd datai; legaturile lui
cu K o l d o v a . Cred c ă fSră a înceta eă fis v&ievod a c o l o . cal puţin
p î n ă în 1 3 4 2 , cînd r e g e l e , considerîndu-1 r e b e l , 1-a lipsit de a-
ceastă dragât.orie , el e putut s ă Întreprindă descălecări de sate
în Moldova» Am susţinut că ar fi trscut chiar definitiv în Moldova
după r e b e l i u n e a flin 1342* Alţi c e r c e t ă t o r i , luînd în consideraţie
aceleaşi diplome marascureşene unde Bogdan mai este cenţionat «a
p r o p r i e t a r al unor Sate de pe văile Izei şi a V i ş e u l u i , consideră
că v i i t o r u l voievod şi domn al K o l d o v e l nu şi~a părăsit atunci ţa-
ra de c b î r ş i e s In această p r i v i n ţ ă trebuie să se stabilească dacă
nu cumva B o g d a n , ca şi D r a g o ş , întreprinsese deja încă mult cai î-
cainte de 1359 descălecări de sate la răsărit de Carpaţi şi că era
recunoscut de românii de aici ca voievod al l o r , cel puţin peBte o
regiune din v i i t o a r e a "oldovă cum era cea care se contura în Jurul
oraşului B a i a , pe cursul Moldovei» In acelaşi t i m p , tolerat de rege
după 1 3 4 2 , el c o n t i n u ă să se presinte ce proprietar de sate în M a ­
r a m u r e ş , unde funcţia de voievod a trecut la nepoţii săi Ştefan şi
l o a a , fiii Iui l u g a . P r i m u l , la îndemnul lui B o g d a n , se face şl el
vinovat de rebeliune faţă de r a g e . Din anumite m o t i v e , regele nu
s-a grăbit să confişte proprietăţile lui Bogdan din lia ramure 3 , Din
documentul cu data de 13 mai 1353 se poate afirma ca Bogdan c o n t i ­
nus să fie mare proprietar în H a r a m u r e ş , dar nu se poate în acelaşi
timp susţine că el nu se afla trscut peste munţi»

Aici situaţia era aceeaşi ca în H a r a m u r e ş , Pe lîngă cîţi—

vs v o i e v o z i s u p r a p u ş i , e x i s t a u , d e s i g u r , s a i mulţi voievozi l o c a l i ,
care deţineau autoritatea asupra satelor înşirate de-a lungul unei
v ă i , cele mai multe dintre ele fiica proprietatea l o r . Aceste for»
maţii politice se asenănau cu voievodatele ie pe valea Bîrjavei,
de li Cînipulung, ca al lui Dragoş din Giule.şti, de pe valea Marei
sau cu ale lui Bogdan ce pe Vişeu şi Izn« Autoritatea acestuia şi
apoi a nepoţilor s ă i , loan şi S t e f a n , era recunoscută de- ceilalţi
voievozi din M a r a m u r e ş . L a răsărit ie Car:;;-. ;i atcistau asemenea for- j
maţii politice pe valsa M o l d o v e i , In Baia unde se stabilise pe la
începutul secolului al H V - l e a o c o l o n i e , nu prea n u m e r o a s ă , de
saşi. Si aveau o singură biserică în c a r e , pe la începutul secolu- ;
lui următor, serviciul religios era oficiat de un cleric schismatic,
adică ortodox. Locuitorii de aici, ca acel Alexandi-u Moldaowicz-, e-
rau menţionaţi în socotelile M o v u l u i încă de pe la 1 3 3 4 . Baia este
menţionstă ca o capital? a Moldovei într-c bulă p a p a l ă , precum şi
In cronica moldo-germeni din vrsn.es. lui Ştefan " 1 l'are. Pe sigi­
liul acestui oraş se descoperă elemente cin s e c o l u l a l XIIÎ-lea şi ...
o inscripţie în li~.be. latină cu lî;-:r.5: " S i g i l l u s T capitalis toida-J
vire "erre m o l d a v i e n s i s " adică "Sigiliul '.'.oldovei o r a ş u l de cape­
:
te- .e ei ţării moldoveneşti". Rezultă e sici cu orsşui Baia a fost.
e caoitală a M o l d o v e i , Trebuie însă s t s silit în ce perioadă s-a bu- :

curat ei de această favoare. In această privinţă trebuie să se ob­

serve că Petru I al Muşatei rezidează la Suceava şi de asemenea,
toti urmaşii săi. Aceştia folosesc şi unele reşedinţe regionale,
A
car Baia nu se numără niciodată printre e l e , înaintaşul lui Petru,
voievodal l a ţ c u , are capitala în oraşul Ş i r e t , Bogdan este înraor-
cîntat la Rădăuţi, aproape de acesta. Rezultă de sici că Baia n-a
putut juea rolul de capitală a Moldovei decît în perioada anterioa­
ră anului 1 3 5 3 .
A

In nordul M o l d o v e i , în jurul oraşului Ş i r e t , se conturase;

de asemenea în jurul secolului al XIV~lea un alt voievodat românesc,
care, spre deosebire de Moldova cir: jurul oraşului B a i a , se numea '
Valahia, Şiretul, ca şi B a i a , se numără printre cele n a i vechi ora­
şe ale Moldovei. Prima menţionare documentară a oraşului Şiret este
din Ï326 şi se referă la doi călugări f r a n c i s c a n i , Lues si Valentin,
,
care, ucişi undeva prin Volinia (în text "Livonia* este desigur o
grejeaiă de copist) au fost aduşi şi înmormântaţi aici printre
"îialacho.nes schismatici". Alţi călugări franciscani au fost ucişi
în 1 3 4 0 , chir.- sici în "Valachia, în oraşul Şiret". Remarcăm că în
sceaetă informaţie apare o ţară, V a l a h i a , cu mult mai înainte de
are&roue ai treoerii lai Bogdan în Moldova.
La nord de această Valahie, care cuprinde cursul superior
al Şiretului şi poate .şi bazinul rîului Suceava, se tifla o alts
formaţie politică românească» Ţara Şipinţilor, acaparată ia un E O -
aent dat de cneji lituanieni instalaţi in Polonia.
Este greşit să se creadă că voievodatul de la Baia şi
cel de la Şiret se întindeau numai pînă la rîul Şiret.
In prima jumătate a secolului al ÏIY-lea existau pe teri­
toriul Moldovei şi alte centre p o l i t i c e , cum erau de pildă Grheiul
v e c h i , pe Răut şi C o s t a ş i i i , mai la sud. S-au descoperit acolo con­
strucţii care indică p r e z e n ţ a unor meşteri râ»âritenl, aer resturi­
le de cultură m a t e r i a l ă aparţin unei populaţii agricole sedentare
care nu este alta decît populaţia băştinaşă.
Faptul c ă , înainte de unificare, se aflau pe teritoriul
K o l d a v e i doua formaţiuni politice m a i puternice şi anume cea de la
Baia* care purta numele de M o l d o v a şi cea care avee centrul la Ş i ­
ret şi se n u m e a V a l a h i a , se reflectă în titlul purtat mai tîrziu
de domnii acestei ţări. A ş a , de p i l d ă , Roman J ; în actul din 5 ia­
nuarie 1 3 9 3 , îşi spunea "voievod al Moldovei şi moştenitor (dedic)
a toată ţara Valahiei de la Plonini pînă la ţărmul m ă r i i " , Valahia
din această titulatură este o parte a Moldovei şi nicidecum Sara
R o m â n e a s c ă de la sud de C a r p a ţ i . Leunclavius afirmă apoi că urmaşul
lui R o m a n , Stefan I , ar fi domnit în ambele V a l a h i i , Sici aici nu
este vorba de Tara R o m â n e a s c ă , ci de două părţi distincte ale M o l -
d o v e i . In tratatul încheiat de Ştefan cel Mare şi de regele Polon
C a s i m i r al I V - l e a , acesta afirma textual că "nici nu vom cere sau
face pace fără ştlina a lui Io Stefan voievod în acele chestiuni
care se refera -la graniţele Valahiei şi la ţara M o l d o v e i . Auto­
r u l traducerii în limba germană a vechii cronici moldoveneşti d ă ­
dea Iii Ş t e f a n cel Hare titlul de "veievod din mila lui Dumnezeu
a l S o l d o v e i şi a l V a l a h i e i . " Domnii care au urmat lui Stefan cel
Kare au continuat să înregistreze în titlul lor "ţările Moldovei
şi ¥alariisi™ B a i ales în documentele lor externe. A s t f e l , Alexan­
dra LSpujcieaaa, î s tratatul încheiat la Sacuta pe "istru cu regele
polon se io ti tula "Sgo retrus A l e x a n d e r , pe.lati.ius terrarum M o l d a ­
v i a * et Valaliie". STwele celor două ţări a p a r e , de a s e m e n e a , în
titlul purtat de fiul s ă u , Bo.-den Lăpugneanu, în documentele ex­
terne sau de Petru Şchiopul, ?înă tîrziu în titulatura unor astfel
de dosai apară expresia terrarum tîoldaviae, "ţările M o l d o v e i " . La
vremea aceasta, Moldova era o ţarii unitară, dar formula în cauză
*»a referea la vremea cînd unitataa statului na fusese ps deplin
realizată.
lemanul ie Valahi» nu se m a i întrebuinţează îa present-
pentru a deauai vreo parte a M o l d o v e i , 21 a fost folosit însă da
poloni atunci cînd se refereau la M o l d o v a , în timp ce Valahia
(Tara Românească) si obişnuiau s-o deauateascS Muntenia (Multania).
Faptul că numele de Moldova s-a extins şl asupra celor­
lalte formaţiuni politic* din ţară, ar::ti că unificarea s-a făcut
în avantajul voievozilor de la Baia. întrebarea care se poate pune
aici este j cînd s-a petrecut acest fapt ?
Aproape taţi istorici de pînă acum, cu mici excepţii,
a u legat întemeierea statului feudal moldovenesc de expediţia în­
treprins ă de ostile maghiare împotriva tătarilor din sudul Moldo­
vei îa anul 1 3 4 5 . Sa ar fi dus la eliberarea, părţii de sud a aces­
tei ţari de sub dominaţia tStărilor. S-a arătat însă că legăturile
Moldovei cu Maramureşul nu au fost condiţionate de expediţiile re­
gale l|a răsărit de Cârpa ţi şi că ele aveau o lungă tradiţie. La
data cînd a avut loc această expediţie condusă de voievodul Tran­
s i l v a n i e i , Ştefan Lackfy, voievodatele Moldovei şi al Valahiei, de
la nor-d da ea, existau. La cea din urină se va alipi la scurt timp
Tara Şipiaţilor. Dragoş nu a urmat această expediţie din Transil­
vania* si a participat la e a , .împreună cu voievodul de la Saia,
îa călii ate da vasali ai regelui maghiar»
Tătarii au fost învinşi şi hanul lor Athlamos a fost ucl
dar arm&rilre victoriei nu au fost cele scontate. P r o b a b i l , stăpîni
rea voievozilor din M o l d o v a s-a extins atunci spre sud, iar obli­
gaţiile 1er faţă de conducătorii acestor nomazi din s t e p ă au fost
Sttpîiiaate. Feudalii maghiari nu au construit atunci nici o cetate
la răsărit de Carpaţi şi n-au impus a i c i , nici un dregător. Crea­
rea unui "culoar" maghiar în colţul sud-estic al C a r p a ţ i l o r , spre
gurile D u n ă r i i , nu se poate dovedi numai pe baza privilegiilor a-
oordato de regele Ludovic de Anjou negustorilor din Braşov în 1358
şi negustorilor prinţului tătar, Dini t r i e , cu sece a n i mai tîrziu.
Acesta e r a t d e s i g u r , atăpîaitorul tătar al Bugeacului :ji al unora
din oraşele de la gurile D u n ă r i i , cui era Vie ins şi Chilis., iar
negustorii s ă i , care obţineau privilegii de la regele amintit, e-
rau g e n o v e z i , greci sau români, In locul culoarului a c e s t a , car?
are ia bază o simplă ipoteză, c r e d e m că s-a întina, aici deasupra
g u r i l o r D u n ă r i i , şi în nordul D o b r o g e i , 3 t a p î n i r e s voievozilor r o -
mîni de la A r g e ş , a Basarabilor şi ei şi-au impus nunele lor asu­
pra acestor ţinuturi». Sra credem, răsplata cuvenită pentru p a r t i ­
ciparea lor la expediţia lui Ştefan Lackfy.
îTumirea unui nou episcop la un Milcov din sudul moldovei
în 1 3 4 7 , rămâne n e d o v e d i t ă cu un act al cărui original nu se g ă ­
seşte nici într-o arhivă şi care are un test identic, cu cel din
1 3 3 2 , numele fiind doar înlocuite cu a l t e l e ,
De a s e m e n e a , este necesar să se sublinieze că nu s-a
dat nici un fel de "delegaţie" lui D r a g o ş , pentru a. conduce noua
m a r c a , noua provincie de hotar care ar fi luat fiinţă în urma v i c ­
toriei din 13*,5. Deşi fărîmiţată în nei m u l t e • v o i e v o d a t e , Moldova
exista totuşi înainte de această dată., Conducătorii formaţiilor
politice cărunte alcătuite în aceste p ă r ţ i , care spre deosebire
de B o g d a n , trecut aici "pe f u r i ş " , se considerau vasalii regelui
m a g h i a r , v e n i s e r ă dincoace ds nunţi cu învoirea lui şi continuau
şi după 1345 să-şi păstreze c r e d i n ţ a , Tor fi reînoit legăturile
lor de vasalitate şi în anul 1 3 5 2 , atunci cînd regele maghiar, în
timpul unei expediţii întreprinse împotriva cnejilor lituanieni,
care revendicau m o ş t e n i r e a K a l i c i u l u i , a trecut cu ostile sale
prin oraşul Ş i r e t .
La expediţia m i n ţ i t ă au p a r t i c i p a t , ca vasali ai regelui
şi voievozii m o l d o v e n i , 3-a susţinut că în 1 3 5 4 , noul cneaz lituan
al 'Poloniei ar -fi dat oraşele din -ars Şipinţilor moldovenilor,
dar această afirmaţie are la bază o traducere eronată a unui pasaj
din cronica lui B y c h o w i z .
-?u se poate stabili durata domniei lui Dragoş şi aici
anul morţii sals.' După cronicile m o l d o v e n e ş t i , i-a urmat fiul său,
S a s , care ar fi condus M o l d o v a timp de patru a n i . Ca şi tatăl 3ău,
al a continuat să deţină şi funcţia de voievod m^ramure şan. Pe ur­
maşul sau B a l e , letopiseţele moldoveneşti nu-1 cunosc.
 7a.saiitr.i.»a formaţiilor politica is la est ce Carpaji
:ra p r i v i t ! ou neplăcere âa virfurile noii societăţi f e u d a l a , cars
lus fiinţă aici. Starea de aeaulţuaire a dus ia ourînd la revoltă;
Prima ridicară a m o l d o v e n i l o r pentru scuturarea dependenţei faţă
is rejjii aagevini a avut loc £a anul 1359. Pentru potolirea s p i ­
ritelor a fost trimis aici unul dintre feudalii m a r a m u r e ş e n i , vo­
ievodul Dragoş din G j u l e ş t i . SI a reaşit să "restaureze" a u t o r i ­
tăţii ragîlui Ludovic da Anjou în "ţara aa m o l d o v e a n a " , fapt pen­
tru care a. fost răsplătit.
2ste greu de stabilit care dinire cele două voievodate
c început lupta pentru cîştigarea independenţei de s t a t . Vorbind
despre o n o u ă răscoală din anul 1 3 6 4 , ragele Ludovic m e n ţ i o n a : "
"tura sa moldoveana". Da aici se naşte întrebarea dacă evenimentul
citat a avut loc numai în voievodatul de pe valsa M o l d o v e i sau pe
întregul teritoriu al ţării. In cazul cînd se optează penferu ulti­
na alternativa, înseamnă că stăpînirea voievodului d e . la B a i ? se
întinsese asupra Moldovei de nord cu mult m a i î n a i n t e . Este mai
sigur î n s ă , că răscoala a fost p o r n i t ă de cei de pe valea Moldovei
îi avea drept scop izgonirea v a s a l i l o r credincioşi ai regeluij i n ­
stalaţi ce S i r a t . Deci Bogdan cu românii da pe valea Moldovei 3-a
răsculat după trecerea sa peste munţi p e n t r u prima oara îa 1 3 5 9 .
3-a a ^ u n a , î n s ă , prin Intermediul lui D r a g o 9 din O i u l s ç t i , la a
î n ţ e l e g e r e , Bogdan fiind obligat să se recunoască din nou vasal
sredinaiofl al regelui. 0 n o u ă r ă s c o a l ă , încununată de a c e a s t ă d a ­
tă cu izbîndă şi cu i z g o n i r e a o ş t i l o r regale din ţ a r ă , a adus i n ­
dependenţa şi unificarea M o l d o v e i . Bogdan a atacat d e c i , prin anii
1362 sau 1 3 6 3 , în înţelegere cu căpeteniile populaţiei locale de
a c o l o , voievodatul de pe Şiret şi a izgonit pe voievodul B a l e şi
pe fraţii s ă i . Aceasta nu era prisa lui r ă z v r ă t i r e , căci în d o c u ­
m e n t u l din 2 februarie 1365 se a r a t ă c ă al "împreună cu fii s ă i ,
fulgeraţi de d i a v o l u l , duşmanul neamului o m e n e s c , cars i—a îaămsam*
îs mai m u l t e ori să sa abată da la calea adevărului şi de la s t a ­
tornicia credinţei d a t o r a t e " , au pus din n o u mîna pe a m e , S;te
vorba aici şi de răscoalele mai vechi din 1 3 4 2 , 1349 şi 1 3 5 9 . Aeess
ta ere a patra ridicare împotriva voioţei regelui da la B u d a , deter
m i n a t ă , p r o b a b i l , şi de legăturile lui cu cnejii l i t u a n i e n i , vră.j-
 Luptei» sa fost grele şi în cursul lor, Bale e fost r ă ­
nit şi unii din fraţii săi E U fost u c i ş i . Din tonul diplomei din
2 februarie 1365» se poate trage concluzia că nu a avut lec aici
in M o l d o v a numai o .infringers a lui B e l e , a rudelor şi p a r t i z a n i ­
lor s ă i , ci şi înfrîngeres unei oşti regale trimise în a doua p a r ­
te a anului 1364 în M o l d o v a . Valul da neputincioasă mînie ce se r e ­
varsă din textul documentului şi imprecaţiile, proferate de rege Ir.
tores.» lui Bogdan şi a fiilor s ă i , dervăluie greaua infringe re s u ­
ferită în M o l d o v a de ostile r e g e l e , Ludovic de A n j o u , angajat acum,
în 1 3 S 5 , pe alte fronturi de l u p t a , trebuia să renunţe la aducerea.
Kolaovei la vechea situaţie de v a s a l ă a coroanei m a g h i a r e ,

S-er putea presupune că în 1 3 6 2 , în vremea marei ofensiv»

lituaniene împotriva t ă t a r i l o r , condu.aă de na re le cneaz C l g i e r d ,
B o g d a n , ca rudă şi cs aliat al « c e s t u i a , a pus stăpînire pe v o i e v o ­
datele dependente de tătari cu centrele la Crheiul Vechi şi C o s t e ş t i ,
Bunele ce Moldovei, dat noului s t a t , arată că lupta s-a ter»
minet în avantajul v o i e v o z i l o r de ia B a i a , Ei şi-au mutat ir.ediat
capitala la.Şiret şi acolo au confiscet tonte proprietăţile potriv­
nicilor lor» Satul B ă d ă u ţ i , car? eni.nteşte locul de origine a lui
i

D r s g o ş , V o l o v ă ţ u l , a l ă t u r i , unde t radi ţ ia'* nre tinde că se afla r.or-

m î n t u l acestui prim voievod cunoscut al M o l d o v e i , Şiretul unde
D r a g o 5 , după aceeaşi t r a d i ţ i e , era por.e.nit drept ctitor il b o s e r i -
cile de acolo şi altele au devenit donenii ale domnilor din familia
lui Bogdan şi f o l o s i t e , în unele c e z u r i , ca apanaje pentru anii m e m ­
bri ai d i n a s t i e i .

Documentul cin 2 februarie 1365 constituie actul de n a ş t e ­

re al Koldoveij d a r Moldova aceasta cu cuprindea încă întreaga p o ­
pulaţie m o l d o v e a n a în graniţele e i . Sub Fetru I şi Roman I, Hotarul
ţarii s-a întins spre s u d - e s t , şi în continuare e atins ţărmul M ă ­
rii B e g r e . In 1 3 8 7 , în urma alipirii la Polonia a K a l i c i n l u i , tran­
sformat de m u l t ă vrtsis într-o provincie a regatului m a g h i a r , v o i e ­
v o d a t u l ca pe Prut .şi Ifistru, cunoscut sub numele d« Ş i p i n ţ i , a fost
alipit la M o l d o v a , *<u se încheiase nici irăcar o jumătate cs veac
lup^te împotriva tendinţelor ds cotropire din afara şi Moldova
"de la Plonini şi pină la l^srs" se putea număra printre statei* i n ­
dependente şi sortite unui viitor strălucit în istoria ţărilor cin
Europa C e n t r o - O r i e n t a l î , lupta aceasta sate numai un fragment din
lupta generalii dusă de poporul rpn~n pentru libertate şi indepen­
dent 5.
Betele p« care le euaoeştaai despre moştenirea lui Bsgdan
pînă la sfîrşitul eeealului aîu S« as Banana în privinţa s ă r ă c i a !
cu cele pe cere 1* defines relativ la formarea steiului feudal r-ei-
dsvenesc. Istericii stai vechi şi mal noi le-au combina* în diferite
meduri cu satisfacţia cS au reuşit să des cea mai justă la toate
sau la m u l t * din prehlemel* ear* privesc epoca îa causa. In însăşi
una din «le se strecoară acuzaţie c ă "nici ultimii cercetători nu
conving, bs chiar produc cecfuzia prin abuzul de interpretări for­
ţate a unui text foarte c l a r " , iar cu cîteva pagini mai înainte
8
dă • listă ca lucrări care cuprind aseaienea "interpretări forţa* "»
După părerea noastră, nici autorul în cauză nu sg poate, elibera de
folosirea 1er*
A uterul citat are totuşi dreptate că nu aristă o viziune
clară în privinţa descendenţei lui Bogdan - , a modului curi fiii şi
ne aţii săi au condus ţara, precun şi asupra onor evenimente Im­
portante.
S» pare cS Bogdan a mărit prin anii 1 3 6 6 - 1 3 6 7 . Bl avea,
aşa oua arată documentul prin care regele Ludovic de Anjou Ii con­
fisca proprietăţile m a r a m u r e ş e n e , m a i nalţi f i i . Unul dintre aceş­
tia i-a luat locul seu între ai au izbucnit certuri pentru succe-
eiune. Vechile letopiseţe nu ştiu nimic despre aceste frămîntări
şi lupte în aînul familiei domnitoara. Singură cronica polonezului
Jan E l u g c s z , folosind e veche tradiţie existentă în familia protec­
torului eău, episcopul £>bign«w Olesznicki de C r a c o v i a , ne spune B S
în anul 1 3 5 3 , la moartea unui voievod cu nume de Etei'as, s izbuc­
nit e luptă între fiii s ă i , Stefan şi P e t r u , P r i m u l , î n v i n s , a ape­
lat la ajutorul regglui p o l o n , Oatissir al Ilî-lea cel M a r e , Acesta
»-e grăbit să vi» în ajutorul e ă u , dar oştii* s a l e , după c e au tre­
cut prin Tare Şipinţiler, au suferit o gravă înfrângere în codrii
Plonini. Autorul arată că lupta se dădea pentru Moldova şi nu pen­
tru Tare Şipinţiler, cura su crezut unii din istoricii noştri mai
v e c h i . Ostile pelene au trecut numai prin aceasta ţară,
Expunerea cronicarului polsri prezintă o notă de autenti­
citate , remarcata chiar de unii din autorii vechilor noastre leto­
piseţ?, 2a reaultS din faptul cS Llugosz nu s-ar fi grăbit să i n -
v e n i e z * • întreagă istorie în care compatrioţii săi sufereau *
g r a v ă Infringers*
A c e a s t a întruoît este vorba de anul 1 3 5 9 , nu-şi găseşte
le o în istoria K o l d o v e i , Pe st «noi domnea aici Bogdan şi n u eete
nici o posibilitate pentru a face Iso în Heidotr», v o i e v o z i l o r Ş t e ~
fan şi Patru» Aspectul aceste a fost observat şi de istoricii m a i
vechi şi de aici a-a născut ipoteza că lupta, se dădea pentru Tar».
Sipinţil*r« Cronicarul paion afirwă precis cs ea se porta pentru
Moldova., Be aiçi a rezultat ss ursii din istoricii noştri ide ea c ă ,
Iu expunerea £n c a u t ă , data expediţiei este g r e ş i t ă . A greşit îa
copierea unei cifre cere exprima de ţa Ce on art sau de luna cel aai
frecvent c a s întîlnit la copiştii vechilor m n u s c r i s e . Xuînd în c o n ­
sideraţie aoeat aspect si p r o b l e m e i , c a i noiţi i s t o r i c i , urmînd pe
istoricul p o l o a 0 . Crorka au «cooptat asta de "1377 prop us S de a c e s t a .
Tstuţi p r o b l e m a nu s-a considerat rezolvată prin o m i t e ­
r e a acestei i p c t e s e , xntrucît Blugosz,, care deţinea date de la p ă ­
rinţii şl bunicii episcopului S b i g n e * fir O l e s a n i c s , ne arată clar
că expediţia a fast organizată de regele Cazimir al I I I - 3 e a , es a
avut loc în tirspul doaniei a c e s t u i a , şi eă data precisă de 2 9 i u ­
nie a plecării oştilor sale spre K e l d o V a . Cazimir a pus stăpînirE
pe Saliţia în ajiul 1 3 6 6 în unr.a încheierii compromisului cu cnejii
lituanieni şi a £tăpînit-ro pînă la moartea sa în anul 1 3 7 0 . După
a c e a s t ă a s t ă , es a fost a l i p i t ă , pe baia unei convenţii anteriearo
Î s U n g a r i a , regele Ludovic à» Anjou fiind reprezentat acole de p a ­
latinul Wladialew de Opelia» î n urma aceeter constatări aa ajun»
la cec.viagere» că data de 1 3 5 9 din cronica lui Clogose este g r e ş i ­
tă şi că lupta discutată a avut Ies între 1 3 6 7 şi 2 9 iunie 1369,
căci în 1 3 7 0 în M o l d o v a doisnea laţeu V o d ă .
S-E observat însă că unul dintre participanţii la această
l u p t ă , îîavoj, fiul lui Andrei de T e n c z i n , a. reuşit să scape cu v i a ­
ţă, dar ferindu-ae s ă a a i dea ochii cu tatăl s ă u , a a e r s la Earns,
unde s-e c ă l u g ă r i t . Data morţii lui Andrei Tennzln fiind anul Î 3 6 8 »
evenimentul nu a putut avea leo decît în acest an e a u , mei s i g u r ,
în anul 1 3 6 7 . Reluarea unor teze r a i vechi în caro lupta e-ar fi
fiat pentru stăpînirea Şipinţilor nu-şi aai g ă s e ş t e , prin maur»,
aici un Isc în istoriografia noastră.
 La moartea lui Bogdan , îa 1367, nu existe în E a l d o v a un
principiu precis în ceea ce priveşte transmiterea p u t e r i i . Tara
ere censiëerafcj ca o moşie s domnului şi în caz de moarte a aces­
tuia, stîpîniî-ee ei putea trees la fraţii 3Si şi apoi la fiii săi
sau ai ier. Se pars c i Bogdan I şi apoi Alexandru cel Bun au încer­
cat se iapună ea aeşteaitor îa primul rîad p« fiul cel mai nare,
împrejurările e-au « p u s , însă.voinţei lor,, Pentru » nu proceda la
împărţirea ţării, uraaşii lui Bogden au recurs I a a s o c i e r e a ia don»
aie. larg practicat? în a doua jumătate a secolului al X X V - l e a .
Sa observă că între urmaşii "înt easieitorujui" , Petru I
gate prezentat într-un document ca. ruda apropiată a regelui polon»
Acelaşi lucru se atinsă şi despre Ştefan « i r ' - deţinut domnia
între 1334 şi 1399» Fiul iui R o m a n ; Alexendru cel Bun ere. conside­
rat drept, "Rudă ds gradul ai I I I - l e s , cu. aoţoj sa R i n g a i l l a , oău-
tîndu-îe un. motiv în acest fapt pentru, desfacerea, c ă s ă t o r i ş i , Deci
şl celălalt frate, R a m a n , fusese înrudii cu regele Vladislav lege*
Lie ţi ou marele cneaz Vi told,
Intrucît nu avec* nici o afirmaţia despre o căsătorii a
inere ăia cei trei domni cu » cneghină din familiile m e r i l o r cneji
lituanieni, răaîne ds luat în consideraţie s înrudire prin mama
oelor trei d o a n i , "doamna" ilsrgerets. ''uiţi dintre călătorii de
i*ai tl.rziu au confundat-o cu una din soţiile lui Alexandru cel Bun,
unguroaică din naştere şl catolioS înflăcărată. Este m e n ţ i o n a t ă în
dacumeatele papale ca •'domina Valachiae M i n o r i s " , Ea a cerut fiului
• 1, Petru, să dăruiască venituri mănăstirii S f , loan Botezătorul,
clădită cu eprljindl ei spre a-i fi. toc de înnormîntare, In docu­
mentul iui Reaaa ea apare ca. B & R Î & domnului si trecută în lista
martorilor. Aici nuaele ni este E u ş a t a , dar aceasta nu este decît
« traducere ÎP limba rorsână a cuvîntului străia "riargsre ths ", floa­
re cunoscută aub acest auras.
An crezut în trecut că Moţată s fost c oheaghina indige*
să e3. cărui nune a fost tradua prin Karge.reta Sn doounetele acrise
îa liaba latină. ?aptul că numai prin legat urii* ei cu cnejii l i ­
tuanieni R« poate dovedi înrudirea lux P e t r u I, Rorasn I si Ştefan
I cu regele P o l o n i e i , Vladislav lege 11» şi cu marele cneaz al Li­
tuaniei Sitelă aă deteraină să-mi revizuiesc p ă r e r e a , Kargareta
i fost » aare cneghină lituaniană, din generaţia imel/-* anterioară
iui VladiolaT Iagello şti l a i W i i s l d . Era, probabil o sors s marilor
cneji lituanieni Olgierd, Eeietut ş i Lubart ecoberîtari din Ghe-
dimia. Humai a ş a r e paate explica afirmaţia, lui Vladialev lege l i e
oi P e t r i i I, fiul M a r g a r e t e i îi e r e "ziai", ceea ce ia l i m b a slavă
înseamnă "ginere" seu " c u a n a t " şi aprecierea că Alexandru cel Bun
era rudă de "gradul a l IXI-lea" cu B i n g a i l l a soţia de c a r e diver—
ţa, ea i n v o c î n d acest m o t i v . Petri I nu p u t e a s ă fie g i n e r e «1 lui
Vladislav, pentru cji acesta, în vremea c î t a trăit P e t r u I nu a
avut fiice i e măritatj c e l nalt putea eă-1 considere drept cumnat
al său» 3? m a i sigur e s înrudirea venea prin c a m a ea Margareta.
In orice c a s . , «jceaeta e f o s t mama lui P e t r u I, Roman I
şi Stefan I ş i probabil şi a a l t e r a . Sa a f a s t , prin u r c a r e , soţia
lui Stefan, fiul lui B o g d a n . încuscrirea a c e s t u i a cu merii cneji
lituanieni nu era posibilă dacă am f i avut d e a f a c e cu un domn
abia trecut din Karamureş peste munţi şi etăpîn aici doar de d o i
sau trei a n i . Ea e r a rezultatul unei activităţi politice îndelun­
g a t e , în timpul căreia, Bogdan, a réalisât o.strînsă legătură cu
cnejii lituanieni şi s - a amestecat în luptele lor cu feudalii p o ­
ieni şi maghiari pentru Galiţia şi Podolia,, fiind considerat şi
din această cauză, nu numai, pentru ectele sale de nesupunere în
M a r a m u r e ş , drept "rebel" faţă de regele U n g a r i e i , Ludovic d e Anjou,
Postul vasal angevin conta acum ca un adversar de temut în luptele
pe care ostile acestui rege le duceau pentru ootropirea unor teri­
torii străine.
Ştefan, fiul lui Bogdan, şi soţia sa Margareta, au avut
nai m u l ţ i fii dintre care trei, Petru, Roman ş i Ştefan, au deţi­
nut succesiv d e m n i a . lor trebuie să li se m e i a d a u g e apoi Hihail,
arătat de documente ca f r a t e a l u i Ştefan şi o soră menţionată î s
documentele date d e R o m a n . Primii trei sînt prezenteţi ce fraţi
şi de vechiul letopiseţ m o l d o v e n e s c . Se înţelege c ă infomaţie cu
privire la legăturile 1er de fersilie dintre a c e ş t i domni au fost
scoase de eutorul lui d i n vechile pomelnice existente la unele hi"
serici şi mănăstiri c a , d e pulda, cele d e R ă d ă u ţ i ji Probsta. fi"
aînd seama d e acest fept, credeai» că izvorul a r ă t a t c e r i t ă *#sti
încrederea noastră.
C u toate a c e s t e a , unii istorici, l ă s î n d la * parte tra­
diţia letopiseţelor şi f ă r ă a ţine s e a m a c ă î n K o l d o v a , d e m n i a nu
;mtts fi moştenită de f e m e i , eu văzut în Ştefan un fiu al surorii
lui R e m a n , menţionat în docuraentele drte de acesta şi cu nunele
de S t e ţ c s . K a i nalt încă, alţii au taers cu presupunerea ïsaijôeparte
şi au admis că «ceastS sară a fost căsătoriţi cu Coste v o i e v o d , cel
nenţieaat în Pomelnicul de la B i s t r i ţ a , Se pune problema numai dacă
S t e f a n , pretendentul din 1367 este una şi aceeaşi persoană cu Ştefan,
demnul din 1394-1399. In «ceasta privinţă nu trebuie t.'â. se strecoa­
re nici o î n d o i a l ă , căci «a observă că sfîrşitu] vieţii sale s-a
-redus la scurt tlssp după aoela fi lui Petru şi Roman* Daci toţi
făceau parte din eoesaşi generaţie»
Ştefan este prezantot în unele documente se.u regeşte ca
"rate cu l u g a , Alexandru şi B o g d a n , puhînd în încurcătură pe unii
.atsrici n e a v i s a ţ i , care nu au reuşit s i descopere adevăratul sens
al cUTÎniului "frate"- Cesi ,ur, n u asta v o r b a iî fraţi în adevăra­
E

tul sens al corintului t ci ce domni a s o c i a ţ i .

Aa arătat mai sus că în M o l d o v a principiul moştenirii
puterii în staî de fiul cel mai mare al domnului defunct nu s-a
putut impune. A încercat s-a facă Ştefan,. în 1 3 6 7 , d a r s-a lovit '
nu nuaai de opoziţia fratelui său P a t r u , c i , desigur, şi de boierii
c a r e s-cu grăbit să-l sprijine pe acesta, Petru a reuşit să învingă,
d a r a trebuit să facă unele concesii fraţilor,săi Roman şi Costea
pe cere i-e esaciat la d o n a i e . El însuşi e putut f i , o v r e m e , eso-
cistul lui Laţou,
Prin asociere se împărţea numai p u t e r e a , nu şi ţara. Deci
Patru nu a împărţit Moldova cu fratele său Cos-tea (Constantin) în
1386, ci numai conducerea, el deţinînd funcţir. de demn suprem. R e -
amn, î n s ă , a refusât sa facă vreo concesie fraţilor şi nepoţilor
.»Si c

Observe ţii cu privir» 1?' pracesul de

foraare .?i de consolidare a stat ului
feudal Moldove. în s e . I.Ï-Z1V ( I I ) , în
"Anuarul Institutului de istorie şi
arheologie A . D , X e n o p o l " , X V I I , 1 9 8 0 -
p.126-137.