POLONIA lN VREMEA JAGIELLONILOR

CONSTANTIN REZACHEVICI

Sînt în istoria popoarelor momente de strălucire sau decădere care

.aduc în prim plan perioade întregi, concentrînd asupra acestora de-a
lungul vremilor un interes constant. Intre marile epoci ale istoriei polone,
ce_? a Jagiellonilor (1386-1572) ocupă un loc central, nu doar în timp,
ci mai cu seamă prin semnificaţiile ej. Este ceea ce istoriografia polonă
a. numit "marile secole ale dinastiei jagiellg,ne", epocă de consolidare ·
·şi afirmare deplină a unuia din cele mai mari state medievale din Eti.:.-
ropa.._ Intre epo~a „Piaştilor" (a 963 1370) şi a „regilor electivi'"
(1572-17~, în cea a Jagiellonilor asistăm la formarea unui stat rnul-
t}na\1onâl cu caracter federaţiv, prin unirea Poloniei cu marele cnezat
al Lituaniei, stat marcat de pronunţate trăsături specifice, în care pe
plan politic remarcăm un proces .evolutiv jn sens invers faţă de restul
Europei, de la monarhie cu caracter autoritar la democraţie nobiliară,
în -oare pe plan extern o politică dinastică activă, precedînd pe cea a
Habsburgilor, a creat în mod general paşnic un sistem jagiellon d~
state, care se întindea de la Marea Baltică la cea Adriatică şi norduL
Mării Negre, sistem care a avut legături strînse cu ţările române, fără
a ·1e integra, cum s-a întîmplat cu regatele ceh şi ungar, singura încer-
~care privind Moldova, din 1497, sfîrşindu-se cu înfrîngerea din Codrul
Cosminului. Dinamică din punct de vedere economic - problema schim-
burHor comerciale a generat lupta pentru ieşirea la Marea ~agr.ă__şi la
cea Baltică -, dar şi pe plan cultural - cinct,. aţţgg_~ o străll!.cire
neegalatl" în alte perioade - , epoca Jagiellonilor, de a cărei evoluţie pe
plan pohhc ne vom ocupa în paginile următoare, lăsa moştenire o
.„Republică" olono-lituană nobiliară, avînd în frunte un re e ales,
·cons i u ional în deplinu sens a cuvîntu ui, structură politică originală,
care în eose i m veacu a VII-lea a influenţat gîndirea politică a
boierimii române. Cum a avut loc această evoluţie sinuoasă pe plan
po"fitic Şi geogrâfic, de altfel puţin cercetată în istoriografia noastră ?
Ca şi alte formaţiuni statale din lumea slavă sau germanică, re-
gatul polon (< pola = poiană su rafată des ăduri · , constituit în
·secolul al X-lea;·ca urmare a procesului de eu a izare, odată cu trecerea
la. creştinism, prin unirea formaţiunilor politice ale polonilor din Polonia
Mare (Wielkopolska), a cunoscut o epocă de întărire din sec. X-XI, cînd
a cuprins în hotarele sale Mazovia (Mazowsze), o bună parte a Pomera-

https://biblioteca-digitala.ro
 62 CONSTAN'FtN REZACHEVICI

niei (Po....morfe) baltice, Polonia Mică (Malopolska), cnezatul Sneziei etc. 1 •

A trecut apoi în sec. XII XUI pnilli-o pH'ioăClă de fărămiţare statală„
împărţindu-se pe cale succesorală în cnezate (ducate), legate între ele-
sau faţă de regatele· vecine prin legături de vasalitate, chiar titlul regal
fiind pierdut 2, pentru ca abia sub Wladysla.w I l.okietek (Piticul)
{1260-1333), cneazul „Piast" de Brzesc Kujawski, care în 1320 a re-
luat titlul de rege, staitul polon să fie parţial reunificat (fără Mazovia,
S1.lezia etc.), cu capitala la Cracovia 3 . Fiul acestuia, Cazimir al III-lea
cel Mar~ (KazimieFi'! IU Wielki) (lJ33 1370). adeyărat ctjtar ai r~a­
tul i olon centralizat 4 a izbutit să refacă în 1>3!'.tea centrală ho -ele·
· c Ameninţat însă la apus e mpenul romano-german, de
ducii Saxoniei şi ai Pomeraniei occidentale, deveniţi principi imperiali,
la nord de s · · erilor teutoni (întemeiat în sec. ·
XIII-lea în tinutul Chelmno şi extins a 01 m gini
de n~m baltic şi în Pomera a orientală 5, unit djn 1237 cu ce! 9J!. ca-
\'~= or purfâfon de şpaC1â am Curlanda\i Liyonia), iar în sud-vesit de
reg~ ~ehi~~in dinastia de Luxemburg, avind deci barat acces~re
Apusi s ~Ma~ Baltică, s-a orientat spre Răsărit şi mai ales spre
ieşirea la Marea Neagră. Noua olientare externă a regatului po'1on a
fost potenţa.tă ee a:1'f"9pierea_ de marele cpezat păgjn al I .jtuaniei, în-
fiinţat în veacul al XIII-iea, determinată de pericolul com~R al în.ahltă­
ri~ne.
'"\ Astfel, în acord cu regele ungar, şi infringind împotrivirea unor
~~cVzi lituani, Cazimir cel Mare şi-a instaurat intre 1349-1366 stă•pil'lirea
~-- ~utenia Haliciului (Rus Halicka sau Rus Czerwona vechea denumire <
Gr@]L czer:,woriskje - orasele ~), care cuprindea ţinuturile Haliciului,
, Liovului şi Pocuţiei, în cnezate e Chelm ~ Belz, Vladimir, în Volinia
apuseană şi Podolia, ultimele două fiind încă un timp vasale"cnezatului
lituan, care în urma bătăliei de la Apele Albastre (S~63,
inlăturase de aici stăpînirea tătară 6 . ,,Statul polon depăşea astfel către
~eul ~uj al x I \/:)ea Hfflitele4ah!- etnice şi inaugura o nouă etapă
1
A. Gieysztor. Geneza pa1i.~twa polskiego w swietle nowszych bada1i (For-
marea statului polon in lumina noilor cercetări), in „Kwartalnik Hisztoryczny".
LXI (1954). nr. 1. p. 103-136; Stanislaw Arnold. Histaria Polski do polowi XV
u·ieku (Istoria Poloniei pină la mijlocul sec. al XV-iea), ed. a Ill-a, Varşovia, 191:1.
p. 23=---38. .
2
S. Arnold. op. cit .. p. 59-69; Histoire de Pologne, Varşovia, 1972, p. 85_:._·89,
113-123. . .
3
Ed. Dlugopolski. Wladyslaw Lokîetek na tle swoich czasow (Wl<adislaw
tokietek in cadrul vremii sale). Wroclaw, 1951 ;~ J. Baszkiewicz, Polska czasow
Lukielka (Polonia in timpul lui t:okietek). Varşovia, 1968. ·
4
Zd. Kaczmarczyk, Pol.~ka ·czasow Kazimierza Wielkiego (Polonia în timpul
lui Cazi mir c:el Mare). CracO\ ia. 1964, p. 77-93 ; O. Halecki La Pologne de 963 a
1914, Paris. 1933, p. 69-80. '
5 0
K. Gorski, L 0rdre Teutonîque: une noureau point de rue in Re· ue
his~orique', . - . , Jagie lo
1 - . , arşovia. 1974, p. M - -400.
,
6
Zd. Kaczmarc~yk. op. cit., P: 61 şi urm. ; O. Halecki, op. cit.. p. 72-73 ;
P. W. Knoll, The Rrse of the Polzsch Monarchu. Piast Poland in East CeritrQl
Euro pi!, 1320 13 I o, Qllt'ago, London, 1972. p. 143 177.

https://biblioteca-digitala.ro
 POLONIA lN VREMEA JAGIELLONILOR 63

.a dezvoltării sale sub forma unui organism multina ional", integrindu-se

astfel în rîndul monarhiilor e acest e m uropa centrală şi răsări­
teană, conduse de casele de Habsburg, Luxemburg, Anjou (în Ungaria)
~şi Gedymin (în Lituania) 7• Totodată'. regatul polon devenea pentru în-
tiia o ră vkin cu tînărul stat inde endent al Moldovei iar du ă în<3 -
-carea din 1 e ames ec m uptele ntru omnie dintre tefan şi
e partea celui d"
re atu vor în
a stâtîlinţelor omnilor moldoveni de a obţine ajutc...:oc..::.r-=în~~-"=~=4F-·
·coroanei ungare, iar mai apoi a Imperiului otoman.
La moartea lui Cazimir cel Mare în 1370, ramura principală mas-
,culină a „cnezilor de Polonia" sau a „Piaşti!or" - cum au fost numiţi
de istoricii poloni din sec. XVII-XVIII - s ... a stins, căci din cele patru
·căsătorii ale sale, marele rege nu lasa Ciecît fete, care nu aveau dreptul
la suceesiune, dar unitatea re atului, le ată din vremea sa e no iunea
·d Coroană" (Corona egni re e ui -a
fo~t a ec ucces1unea a os a n m a, con orm ormţei lui Cazimir,J
-care urmărea întărirea alianţei polono-ungare, lui Ludovic I de An;}ou,
reg~ Ungariei (1342-1382), nepotul său de soră.
In această scurtă etapă Angevină, între „Piaşti" şi Jagielloni, care
·constituie debutul alianţei „de famHie" polono-ungare, ce va domina în
spaţiul respectiv aproape întreg veacul al XV-lea, de numele lui Lu-
·dovirC I ca rege al Poloniei (1370-1382) se leagă acordarea în 1374 a
„privilegiului de la Caşovia" (Kosice, în Slovacia), prin care eral:lre-
cunoscute dtepturile şi imunitătile nobilimii. scutită de toate dările-si
·serviciile c1.1 excepţia celui mili.Jiar 9• Drept urmare a acestui prim pas
juridic în îngrădirea puterii regi;ile, curînd au apărut, mai întîi în Polo-
nia Mare, dietele locale ( „dietinele", „sejmki") ca formă autonomă efi-
dentă de orgamzare a nobilimii (szlachlâ) în lupta împotriva magn~ilor
(TTioinowladztwa), oare monopolizaseră demnităţile în ţinuturi ş1 veni-
turile domeniilor regale (stărostiilor) 10 . Scopul acordării „privilegiului"
l-a constituit necesitatea recunoaşterii de către nobilimea polonă a drep-
tului la succesiune a uneia din fiicele lui Ludovic I, care de asemenea nu
av'ea urmaşi ide sex masculin. In felul acesta a apărut obiceiul ca la
fiecare alegere regială (rle dre1Pt. monarhia viitoare a Jagiellonil01 va ti
·considerată electi~). iar mai ap?i,şi cuprileju\. '~~': ~wt~~oliti~e
-semnate, regatl:tatca sa-s1 atraga sprobarga u.ol:u!inm _g~prdîndn.,J ;g,oi
m;
pr!._vilegii pe seama puterii re&ale. Treptat, după 1374, nobilimea îşi va
7 Histoire de Poloqne. ed. 1972, p...J.43. 137-138.
8 Şt. S. Gorovei, L'etat Roumam de !'est des Carpates : la succesion et la
chronologie des princes de Moldavie au XJVe siecle, în .. Revue· Roumaine
d'Histoire", XVIII (1979), nr. 3, p. 503-506 ; idem, Poziţia internaţională a Mql-
d vei în a doua jumătate a secolu.Zui al XIV-lea, În .,Anuarul Institutului de
istorie ş1 ar eo og1e «A. . eno o » , aşi, I (1979), p. 193-194.
9 K. Szajnocha, Jadwiga i Jagiello, I, p. 171-200.
to K. Gorski, Rycerstwo i szlachta wobek moinowladztwa w XIV i XV
Wif'kU (Cavalerii şi nobilimea faţă de magnaţi în sec. XIV şi XV), în „Kwartalnik
His1oryczny·•. LXXVII (1970), nr. 4. p. 838-839.

https://biblioteca-digitala.ro
64 CONSTANTIN REZACHEVICI

asigura astfel conducerea locală şi de stat, înlăturînd concurenţa altor

categorii sociale, în plus, spre deosebire de alte părţi ale Europei, ora-
şele, în care patriciatul german a jucat din veacul al XIII-iea un. rol
insemnat, n-au devenit aliate ale regalităţii, iar de la mijlocul sec. al
XV-lea reprezentanţii lor au fost înlăturaţi de nobilime din organele
reprezentative ale regatului. .
Cu preţul „privilegiului de la Caşovia" şi după doi ani de interregn~
care au urmat morţii lui Ludovic I, ducînd regatul în pragul unei n,oi
destrămări, nobilimea a acceptat succesiunea în favoarea HE\dwigăi (în
polonă Jadwica), fiica mai mjcă a lui Ludovic;. In 1384 această strane-
poată a lui Wladyslaw Lokietek, crescută la Buda ca vlăstar al casei
de Anjou, era astfel încoronată la Cracovia ca "rege" (rer) al Poloni.ei.
Dar mi 1 re " în vîrstă de uns re · · tă, avea
nevoie de un sprijin pu ermc. n grabă au fost înlăturaţi pretendenţii
socotiţi prea slabi pentru o alianţă avantajoasă - Wilhelm, fiul lui
Leopold al 111-lea de Austlia şi cneazul Siemowit de Mazovia - alege-
rea magnaţilor din Polonia Mică, aflaţi la conducerea regatului şi ale·
căror interese ţinteau spre ţinuturile de est ale coroanei, îndreptindu-se
spre IQgailas, marele cneaz al Lituaniei (1377 1491), al cămj nume ţi­
tuan. dinaintea creştinării. ip pmmmtare polonă - Jagiello - , va da
na tere celui l dinastiei polone din anii 1386- 7 11.
;!\farele cnezat al L1tuame1 wa era un stat semicentraHzat for-
mat în sec. al Xiii-lea prin unit ea li lb01ilor lituane păgîne din jurul ba-
zinelor Niemenului şi Wiliei în lupta împotriva cavalerilor teutoni şi
livonieni. ln veacul următor, sub fraţii Algierdas (Olgierd), tatăl lui
Jagiello şi Kenstutis (Kejstut), marele cnezat, diferit ca organizare. de·
regatul pol011., era format din posesTuni patrimoniale ale celor doi fraţi
şi ale rudelor lor, inglobînd un teritoriu imens, în care ponderea o de-
ţineau cnezatele ruseşti eliberate de lituani de sub stă inirea tătara, „şi
care se m n ea a nor ş1 nor -est pma a otare e urlan e1, s u-
lui şi Novgorodulut, la l'asant pma la cele ale cnezatelor Moscovei şi a
_Riazanolai, hrglobî11d şi tntmsele ţinuturi ale Samo ihe1, Poellas1e1, R1e-
a ene a e o miei şi o o iei, i con ro m în su -es

~"'~;i~;~~S;ă~lb~a~tec~;e:(D~z~ik~i~e!P~o~Za~J~~i~n~ti~·e~N~is~ru şi
Donet,
12. Astfel,
· din s>ma a jumă-
a doua area
răsări t al Moldovei se in~inc1
i uaniei, şi din această vreme cm cnezi i uam pagini
-;:n,.--~---..r-....,........ ca fiii lui Ka1ijotas (Koriat), fratele lui Olgierd,.
11 O. Halecki, op. cit .• p. 83-86: K. Szajnochu, op. cit., p. 547 şi urm. :
Histoire de Pologne. e:I. 1972. p. 145-146.
a S. Saj<1czkowski, Dzjeze Litwy poga1iski clo 1386 r. (Istoria Lituaniei
piigine pină
în anul 1386). Liov, 1930 : L. Kolankowski, Dzieje Wielkiego K.si\stwa
Utewskiego za Jagiellon6w (Istoria marelui cnezat al Lituaniei în vremea Ja-
giellonilor), I. Varşovia, 1930 : K. Szajnocha, op. cit., p. 297-344 ; Histoire de
Pologne. ed. 1972. p. 146-147 ; H. t.owmianski, Ksirstwo Litewskie - zagadnienia
us!rojowe i prawne (Cnezatul Lituaniei - problema orinduirii şi a dreptului) în
_Kwar:alnik Historyczny". LXXIX (1972), nr. 4, p. 885-896 : R. Batiira, Lietiiva
lantq kovaie prje( Auksa Orda. (Lituania în lupta popoarelor împotriva Hoardei
tre Aur), Vilnius, 1975, p. 151 şi urm.
https://biblioteca-digitala.ro
 POLONIA IN VRE:l1E .\ J AG IELLONILOR.
• 65

conducătorii Podoliei Mari, stăpîneau în vecinătatea Moldovei, dateaz:l

<
în limba română ap€lativul „liftă ( Litwa) păgină".
Drept preţ al fronulu1 Polome1, la 14 august 1385, ·la Krewo, lingă
YilWJJ.s, reşedinţa marelui cneaz, acestâ a încheiat cu trim1ş11 „poloni un
ti;;atat prin care cnezatul Lituaniei urma să fie incorporat Coroanei .po-
lone, iar lituanii să treacă la cato · · 1 3. în februarie 1386. Jagierlo, ~
a i s-a ere · le d Wlad · w
(al II- ea , upă care a urmat a doua zi că·sătoria sa cu tînăra Jadwiga şi
încoronarea, m" urma căreia sotia sa devenea coregentă 14. Astfel a luat
naşt-ere în Polonia o nouă dinastie, de neam lituan - căci Jagiello I
(1386-1434) n-a avut urmaşi cu Jadwiga, succesorii săi rezultind dintr-o·
a patra căsătorie cu o cneaghină lituană - , dinastia Jagiellonilor, avînd
drepturi ereditare asupra marelm cnezat al Lituaniei · · tic
în· smul ace e1aş I 11 asu ra oroanei polone. Odată cu aceasta s-a
născut şi ce mai m ms stat din Europa ace e1 vremi, dispunmd acum de
forţa necesara st~vlhî'ii mamtarn germane din Apus şi a noului val
mongol din Răsărit.
Chiar în anul următor, la 26 septembrie, Petru I, şi boierii săi au
de us la Liov ·urămînt de credinţa noulm rege, dm m1ţiabva domnului
Moldovei , care vedea în· agie o, în ace aşi timp, pe mare e cneaz al
I:Huame1. de care-l legau, ca şi pe fratele Său. Roman I, ş1 pe fm a~es­
tuia, relaţii de ruideme, reprezentate de casatorn cu cneaghine lituane.
Era în această legatm a, tntru totul conformă mentalităţii medievale, ca
si în cea încheiată doi ani mai tîrziu de Mircea cel Bătrîn, domnul Tării
Româneşti, prin mijlocirea lui Petru I, cu acelaşi Wladyslaw · Ja-
gieHo 16, între altele, o încercare de alianţă a ţărilor române cu _statul
polono-lituan împotriva unui inamic comun : noul rege al Ungariei,
Sigismund de Luxemburg. Cît de puternic era· totuşi Petru I rezultă
din faptul că în 1388, un an după legătura de la Liov, el împ:i:_tţmută
regelui polon 3000 de ruble ,.Pinceşti" (valorînd cam 52 kg au~ sau
538 kg afFint fiu) 17 în schimbul cărora primeşte zălog oraşuţ şi-i11tinsul ·
ţinut al audtîtui, cu Pocutia, pe care domnii Moldovei o vor pretinQ..e

-
P înă în 1538 în schimbul restului datoriei neachitate de urmaşii 1!1L
Jag1ello. '
No1>ilimea lituană în fruntea că~eia se afla Vytautas (Wiifold,),
Yărul lui Wladyslaw Jagietlo, n a acceptat msa încorporarea Lituanici

n Aida upij Polski - Utwq 11B'i-lî9.l (Documente privind unirea PoloniE'i

cu Lituania 1385-li91), ed. St. Kutrzeba, W!. Semkowicz, Cracovia, 1932, p.. 2,
r;r_ 1 ; J. Bardach. Kreu:o i Lnblin. Z. problemâw unii polsko-litewskiej (Krewo
<i Lublin. Din problemele unirii polono-lituane), în .. Kwar~alnik Historyrzny".
LXXVI (1969), nr. 3, p. 589-601 ; J-Iistoria Polslci, 11 , Van1ovia, 1957, p. 567.
14 K. Szajnocha, Jadu:iga i jagi<llc, II, p. · 99 şi urm.; O. Halecki, op. cit.,
p. 87-88. .
15 Hurmuzaki, Documente, 12 , p. 295-296, nr. CCXXXV ; G,. Racoviţ:l, !n-
ceputurile suzeranită ii Jolone asupra Moldocei, în ,.Revista istorică rOimm.;1·',
' p. 254-258.
16
Hurmuzaki, op. cit„ p. 315-316. nr. CCL VIII, p. 322, nr. CCLXII. •
I':' li o. 11· 't ace . r Pierre Muşat a Ladislas Jagellon,
m .,Revue oumainc d"Histoire", XII (1973), nr. 1, p. 134. _j
https://biblioteca-digitala.ro
 66 CONSTANTIN REZACHEVICI

la Coroana polonă, provocînd o serie de frămintări politice, dar înfrîn-

gerea suferită din partea Hoardei de Aur pe Worskla, şfluent al Nipru-
lui (1399 und re că · · · f I Moldov i, în
ca 1 a e e aliat al lui Witold, l-a făcut pe acesta din urmă să se aprnpie,
a=e data aceasta pină la shrşitul yjeţii (1430), de văral să1:1, Pegele f'"o-
loniei 1s. Tratabil 9e la VilpiJ1s(1401), _prin cape 'Witglrj era recnnowut
mare I n in .
\ adyslaw Jagie o, ş1 a unar..:;e:.!:a~!.!e~~a~~.............~~-..:::~!:::.I
nobilii poloni au jurat să respecte legătura cu Lituania şi să nu aleagă
.un rege <lecit cu învoirea acesteia, au consacrat unjrea polano-litua~ pe
l>ază de egalitate. ca o uniune personală, regele polon. umil djn fiii. sau
fratii săi fiind în acelaşi tirrw mare cneaz al Lituaniei, situaţie perpetuată
pină la „unirea" de Lublin (15691_ efectuată într-o altă etapă istorică 19 •
Dacă însă nobilimea catolică IRuană, prin hotărîrea adunării de
la Horodlo pe Bug (1413) s-a văzut m,,isă ~e ~hml:il priyj!egWar la a@elaşi
nivel ev eea pglonă c11 care. a „f.~u·::ieHat simbolic 20 , în schimb, nobili-
m.fil\ ortodoxă din teritorjjle răsăritene ale Lituaniei. al cărei exponent
a devenit marele cneaz Svitrigailas Swidri ieUo) (1430- 2), fratele
1 · J agieUo de · c un, domnul
Moldovei, s-a revoltat împotriva regelui, obţinind în cele din urmă
pentru proyjncWe rutene drepturi egale cu ale celor polone şi lituane
propriu-zise şi încetarea deosebilii dintre catolici şi ortodocşi 21 •
Alte victorii ale nobilimii, de data aceasta din Polonia, sînt le-
gate de infiin a se ·mului dieta enerală , la sfir itul veacul i al
~IV-1~ şi începutul celui următor ne e at e se "mki ietinele teri-
toriale, rămase autonome), care cuprin ea : consilierii regelui, reprezen-
tanţii nobilimii şi slujitorii regali, qe recunoru?terea în 1425-1430 a
inviolabilităţii corporale (actul Nem.inem captivabimus) şi de limita-
rea autorităţii juridice a staroştilor şi judecătorilor regali, ultimele re-
prezentînd concesii făcute de Wladyslaw Jagiello, pentru a-şi asigura
sprijinul nobilimii în alegerea ca succesor al fiului său Wladyslaw
al Iii-lea 22.
Pe plan extern, infringerea ordinului teuton în Marele Răzb ·"
(1409-1411), care u mma cu a a ia e la Grlinwald 15 iulie 1410) 23,
unae alattif'l e au luat parte şi uniţă.ţi rw~ti,
18
H. Lowmianski, Witold. 'Vielki Ksiqi(' litewski (Witold, ma-re cneaz al
Lituaniei), Wilno, 1930 ; K. Szajnocha, op. cit .. p. 2-U-281, 379-418; O. Halccki„
op. eit .. p. 89-91.
19 J. Bardach, Krewo i L"Ublin, p. 601-607.

:o Akta unii Polski z Litwq 1385-1791, p. 53 si urm.; nr. 49-51; O. Balzer,

r 'nia horodelska (Unirea de la Horodlo), Cracovia~ 191J ; J. Bardach, O]l. dt.,
p, 603-605.
:i O. Halecki, La Pologne de 963 a 1914, ed. cit., p. 107-108, 111; Histoire
de Pologne, ed. 1972. p. 152-154.
:,Z3 K. Gorski. Rycerstwo i szlachta wobek moinowladztwa, p. 838-839.
- Şt. M. Kuczynski, Wielka Wojna z Zakonem Krz · ·m 409-14
rele r<izboi cu Ordinul Ca\'al r -1411), cd. a III-a, Var!lo\·ia, 1965 ;
~ a , p. ;i -579. -

https://biblioteca-digitala.ro
 POLONIA IN VREMEA JAGIELLONILOR 67

cehe şi moldovene 21 , a constituit o victorie însemnată pentru statul

Jâgiellonilor, opiind înaintarea germană în ţinuturile baltice. Cu toate
că nici prin pacea de la Torun (1411), nici prin tratatul de la Melno
(Mieln-o) (1422), ce urma altor lupte, la ca~ au luat parte şi 400_de
arcaşi călări trimişi de Alexandru cel Bun 14 2) 25 , statul ecleziastic al
cava en or n-a mre istr t mn e, cu excepţia
Zema'tie1 Samogiţiei cedată Lituan'ei, intrarea sa pe panta decli§flui
era un fapt împ init.
Aceasta_ a permis nobilimii din Polonia Mică, care a dominat re-
genţa din timpul minoratulm lui Wladyslaw al III-lea (1434-1444),
filil mai mare al lui JagieUo, să se apropie de Ungaria, unde după moar-
tea regelui Albrecht de Austria, gruparea nobilimii condusă de Ioan de
Hunedoara, pentru a obţine sprijinul Poloniei în lupta antiotomană, a
propus candidatura regelui polon, încoronat ca suveran al Ungariei la
17 iulie 1440, sub numele de Vladislav (Ladislau) I 26. Dar războiul "civil
cu partizanii văduvei şi a"( fiului postum al lui Albrecht, sprijiniţi de
Habsburgi (1440-1443), care nu recunoşteau noua alegere, iar mai apoi
.,campania lungă" antiotomană de la sudul Dunării (1443-1444) şi cea
încheiată cu înfrîngerea de la Vama (10 noiembrie 1444), pornită nechib-
zuit de tînărul re e în vîrstă de numai 20 de ani, care de altfel şi-a
pierout via a în lupta cu remcen1 m ura a I-lea, ciştigînd doar
porecla de Warnenczyk" (Varnensul 27 , n-au îngăduit în această eta,pă
întărirea umum1 în sensul dorit de nobilimea din Po-
l~i~Mic~8.
Infrîngerea de la Vama şi moartea regelui au îndepărtat pînă
sp1--e sfîrşitul
secolului al XV-lea interesul Poloniei faţă de roblemele 4
Mării Negre, în ciuda creşteru amenm am o omane. Cazimir al IV-lea
(ltazimierz Iv J~g1eHonczyk) (144 7-1492), frate I(; celui căzut la Vama,
în acelaşi hmp mare cneaz ai Lltuame17 din 1440, a schimbat o~tarea
dominantă în ultimul veac a politicii externe olane, îndre tîndu- i a n-1
ţia asupra ţărmu ui Mării Balti<;;,e, ocupat aproape în întregime de q.va-1
ierii teutoni. Războiui de 13 ani cu aceştia (1454-1466), pornit ca ur-
mare a cererii de ajutor a stănlor din Prusi,a, revoÎtate împotriva o~di-
24 Şt. Ştefănescu, Participarea românilor la lupta de la Griinwald (1.) iz1,lie
1410), în „Studii", XIV (1961). nr. 1, p. 15-20.
25 Episodul înfrîngerii garnizoanei teutone de la Marienburg (M bork)
CP. P. Panaitescu, Lu1ita comună a · · a cai:alerilor ·
teutoni. în „Romanoslavica", JJ/ (1960), p. 234-235.
26 Camil Mureşan, Iancu de Hunedoara, ed. a II-a, Bucureşti, 1968, p. 61-62.
2 7 J. Dabrowski, Wladyslaw Jagiellonczyk na Wegrzech (Wladyslaw Ja-
gieUonczyk în Ungaria), Varşovia, 1922; pentru istoriografia privind bătălia- de
la Varna, cf. recenzia lui M. Guboglu la Gazavât-i sultan Murâd b. Mehmec ·
i ve Varna Savaş!ari (1 4) uzenn e
sultanulm ura , me n.
Zlaaţa !)i Varna în 1443-1444), Ankara,
(19î9), nr. 12, p. 2390-2399. ==::::::::::-
28
- - O. Halccki, op. cit., p. 112-113.

https://biblioteca-digitala.ro
 68 CONSTANTlN REZACHEVICI

nului
29, la care a rticiipat intre 1459-1466 i rimis
d~tefan cel Mare, ce igureaza e semna ru ra u m e. a
Torti1i (19 octom""6'rie 1466) 30, a dus 1 dezmembrarea statului eclezi tic
at cavalerilo.r.c O parte dm Pomerania rasan ana omerama dansku-
lui), oraşele Ma~nburg (Mal'~>rk) şi_ Elbing (Elt>lag), _\i?uful Chelmno şi
episcopatJJ_l de Varmia au trecut în stăplnfrea Polorue1, sub numele de
Prusia re.gală (Prusy Kr6TewskiJ restul stăpinirii teutone, sub numele de
Prusia Ordinului Prus Zakonne devenind vasală Coroa ei 31 . Astfel
sta u po ono-lituan, realizînd visul ultimu ui re,
şi-a întins hOîatete de la Marea Baltică la Marea
ucce os msă cesi" făcut o-
bilimil, m eose i ce e1 mijloci_!, din Polonia ~i .,1ituan.ia - unde pc lingă
marele cneaz ia funţă sfatul oanilor, dup.1 care la sfîrşitul veacului al
XV-!ea apare dieta şleahticlto:r, după modelul celei polone. In 1454, în
legătură cu mobilizarea generală a nobilimii din Polonia (pospo!Ferus-
zenie) pentru războiul cu teutonii, Cazimir al IV-lea acordă statutele de
la Cerekwica şi Nieszawa. punîqd decretarea mobilizării generale a no-
bilimii şi cea a legilor privind noi impozite sub controlul d1etinelor te-
rito1ile (sejmki), desfiin ·nd ·urisdicţia castel · · · r-
mî tă de tribun -. Aceste concesii, adăugate ce-
lor anterioare au conferit regalităţii polone încă de la mijlocul veacului
~al unei \'eritabile monarhii constituţionale"33.
7
•

1n a dollil. parte a domniei ui a ir - ea, tăl a 13 ur-

ma~i. politica dinastică a Ja iellonilor, „vri!ritabili colec 'onari de coroane
şi_ de teii tori~ 34 · rec ie asa e
A~ După încoronarea lui Wladyslaw, fiul cel mare al lui Cazimir,
ca rgie al Cehiei (1471 1~6) şi apoi al Un~ariei (1490 15161, în vreme
ce un alt fiu, Ioan Albert (Jan Olbracht), evenea guvernator al Sile-
ziei, Jagiellonii îşi întind stăpînirea asupra celei mai mari părţi a Eu-
ropei centrale şi răsăritene, între mările Adriatică, Baltică şi Neagră,
,,sistemul jagiellon" menţinîndu-se şi în primele trei decenii ale sec. al
XVl-lea. cînd fiul 1 · Wlad 'Slaw Ludovic al II-iea, stapme te coroanele
Cehiei- i Un ariei (1516- J • Numai u oVIc m upta de
la 1 va m ocu1 „sistemul jagiellon'1 din aceasta p~rrte a
Europei cu sistemul habsbur ic de alian e antioto e, l.a care însă
u ttmn 01 agie oni nu vor ua parte.
Li~a ci@.. interes fată de sporirea ameninţării otomane în a doua
1umătate a sec. al XV-iea şi încheierea piicii cu Poarta în 1489. a dus

: 9 K. Gârski, Woj11a tr=!inastoletnia (1454-146~. în „Przeglad Zachodni",

X (1954), nr. 7-8, p. 331-332; M. Bisku Trz nast · · Zako
Kr:yiarkim 14.i-1-1466.JRăzboiul e rdinul cavalerilor teutoni, 145-l-
J.:i2W,yarşona, 1967. - _
- •· 0 Ş. Papacostea, Şte[an cel Mare si războiul PolonW. GM Ordinul teuton
(14.54-1466). în „Revista de istorie", XXXI (1978), nr. 2, p. 476, 479.
31
CT. Haleck1, op. dt., P"- 120 121. -
0
~ St. Roman, Przywileje nieszawskie (Privilegiile de la Niszawa), Wroclaw
i957 ; K. Gorski, Rycerstwo i szlachta wobek moinowladztwa, p. 840. '
33
H. Grappin, Histoire de la Pologne, Paris, 1922, p. 66.
34
Histoire de Pologne, ed. 1972, p. 158 ; O. Halecki, op. cit., p. 122 şi urm.

https://biblioteca-digitala.ro
 POLONIA lN VREMEA J AGIELLONILOR 69

la pierderea unui aliat preţios : domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. ne-
voit ca urmai·e a lipsei de ajutor palan să încheie şi el pace cu turcii 35.
Criza „sistemului jagiellon" s-a vădit atît în 1490, în lupta pentru moş­
tenirea coroanei ungare a lui Matias Corvin, între Wlia.dislaw al II-lea,
regele Cehiei (de partea căruia a trecut tefan cel Mare) şi fratele său
Io r , ci şi cu ocazia ongresului de familie de la Levocea, din"
aprilie 1494. ·ln cadrul acestma, Ioan Albert, acum 'rege al Poloniei
(1492-1501), a propus înlocuirea lui Ştefan cel Mare cu unul din aţii.
Jagielloni, Sigismun ygmun , vu oru re e al Poloniei), în cazul în
care omnu o ovei nu va m ra m nou în relaţii de vasalitate de
„tip Colomeea" faţă de Coroana polonă. 36 . Propunerea a fost combătută
de \Vladyslaw, regele Cehiei şi Ungariei, fratele celor doi, iar înfrîn-
gerea oştii lui Ioan Albert în Codrul Cosminului (1497) 37 a marcat nu
numai eşecul mcercarn de a readuce Moldova în vechiul sistem de
reiaţii vasalke, ci şi pe acela al reluărn liticu ponbce. Această, în
condiţiile m care i uama ier e tre tat contro u asu ra · iilor
S esc i erea sa s re M
em supuşi or.!!,. iar conflictul cu cneazul moscovit Ivan
t:!âcera deplasarea hotarelor sale spre apus pînă în apropierea Kie-
vului 38 .
Sprijinind politica „dinastică" a lui Cazimir al IV-lea şi a lui Ioan
Al beri, nobilimea mijlocie şi mică a izbutit s- _ . ţină o s_porire însem-
-nată a influenţei sale, odată cu înf' · rea î 149 a unei ere
a seimului : camera de7utatilo0 în care int e egaţii adunărilor te..,
rîfonale ale nobihmn. mpreună cu senatul, cum a început să se nu-
:rn.eas_că sfatul regelui, ea a format wr -parlament bicameral exclusiv
nobiliar, sub numele de Dieta_genexal~ (.s..e.j_m w~), care a preluat
puterea le islahvă din mina re elui JY. - •
„ egerea ca rege a oloniei a lui Aleksander (1501-1506), marele
cneaz al Lituaniei, fratele lui Ioan Albert, cu sprijinul magnaţilor Co-
roanei, a .făcut ca aceştia să obţină •rpiivilegiul de la Mielnik (1501),
prin care conducerea ţării trecea în mina senatu!m, dar raspunsul no-
b1hm11 rrujlocn nu s-a lasat aşteptat. Adoptînd constituţia Nihil novi,
dieta enerală de la Radom 1505) limita din nou puterea ma n i or,
echilibra raportul dintre aceştia şi no i me, consbtum începutul, re-
gigmlui politic al „democratiei nobiliare" fdemokracjia szlachec]şi~j) 40.

35 Şt. S. GorO\·ei Autour de la paix moldo-turque d în „Hevue !1ou-

maine d'Histoire", , nr. , p. o .
36 Ş. P~acostea, Ţel:E-rile campaniei lui Ioan Albert în Moldorn (1-197 L
ul!:.. no1l ;-··~. în „Revista de istOi"te'', XXVII (1974), nr. 2, p. 259 260 ; idem,
De k!._C~ome~a la C9drul Cosminul~i. „PoziJ!a internaţională a Moldot·ei la sfîr,;
ş~ gl J\V-lea. m_~RomanoslaVIca, -Xvii (19'i'6), p. 538 541.
- 3i C. Rezachevici-:-D. Căpăţînă, Campania .lui Ştefan cel Mare din 1497 îm-
potriva regelui Ioan Albert. Bătălia din Codrul Cosminului, în File din istoria
militară a poporului român, Bucureşti, III, 1975, p. 38-70.
36 O. Halecki, op. cit., p. 129, 132-133.
39 K. G6rski, op. cit., p. 841 ; Histoire de Pologne, ed. 1972, p. 160-161, 193.
40 K. G6rski, op. cit., p. 842; Histoire de Pologne, ed. cit., p. 194; H. Grap-

pin, op. cit., p. 70-71.

https://biblioteca-digitala.ro
 70 CONSTANTIN REZACHEVICI

Sub semnul acesteia începea lunga domnie a lui Sigismund I cel

Bătrin Zygmunt I Star 1507-1548 41, rioadă e care istoricii
...lom au 011m1t-o „seco u de aur ',_şi care corespunde în buna r epocii
... nRenaşterii" în Polonia 42. Pe plan îJoiitk unele realizăn ale lui S1g1s-
rnund I sînt incontesta6lle. ln 1525, în urma tratativelor cu ne tul său
·de· -soră, Al de Hohenzo ern- nspac , u rnu magistru al ~rdi-
1 eu on, _ a u eramsm a secularizat or:ainul şi în
calitate de duce laic al Prus1e1 a depus 1a Cracoy1a omagm de vasaliţate
' regelui polon 4.; Djsparea astfel, d1.1pă aproape trej veacuri. principalul
inamic al stat · lono-lituan de la hotarul nofldic. Un an mai tîrziu,
upă moartea ultimu m ·ast din Mazovia, t pînă atunci doar prin
legături de vasalitâte de Coroana polonă, întinsul său cnezat cu reşe­
' dinta la Varşovia a fost alipit Poloniei !.4 .
Disputa cu Habsburgii pentru succesiunea coroanelor cehă şi un-
gară, tranşată în 1515 în favoarea Jagiellonilor, prin proiectatele căsă­
torii ale urmaşilor lui Wladyslaw al Ii-lea cu nepoţii lui Maximilian I,
\'a ·avut însă un sfirşit neprevăzut, în folosul celor dintii, prin moartea
în bătălia de la Mohâcs a lui Ludovic al II-lea, fiul lui Wladys!aw,
care nu lăsa moştenitori 45 • De ,pltfel. influenţa crescindă a Habsburgi.:o
~ care în ultimul sfert a! veacului Yor devem cornpehtori la însăşi
coroana Poloniei, ca şi luptele pentru Pocuţia cu Petru Rareş, inamic
al Porţii, care au culminat cu bătălia de la Obertyn (22 august 1531),
au determinat jn januarie 1533 încheierea unei pac1 "perpetuă" îiilre
~olonia ~ Imperiul otoman <!6. Această pace care a durat pină în 1617
a li sit e sprijinul polon o . 01 voz1 romani e ru areş,
~Ion a 1 eaz, ihai Viteazul etc.), care au ridicat steagul. luptei
antiotomane. -
l'i1acelaşi timp, ca mare cneaz al Lituaniei, Sigismund I n-a putut
evita şirul lung dµ·ăzboaie cu cnezatul Mosco::ei, începute de prede-
cesorii săi (1500-1503, 15.QZ-1~8, 15~-15~, 1~34-15~ în urma
cărora o searnă~nuturi bieloruse, pma la ap~ N~, au fost
pierdute, regele mulţumindu-se să asigure un nou echilibru intre Li-
h.iania şi Moscova ·17 • Statutul din 1529 a întălit însă structura internă
a cnezatului lituan, confinnind ş1 lărgind totodată privilegiile nobilimii
.indiferent de neam şi religie 48.
-------
41 Z. Wo ciechowski, Zygmunt (1.506-154 J. Varşo\'i.1, 1946; W. Po-
ciecha. Czasy ar go 1g1smuna cel Bătrîn), în ~Roczniki
Historytzny", XVI (1947), p. 184-229.
4
~ Pentru istoriC1grafia perioadei cf. An. Wycza1iski, Ce.rcetări asupra epocii
Rena.~terii în Polonia popularil, în „Revista de istorie", XXIX (1976), nr. 10,
p. 1547-1558.
43
O. Halecki, op. cit., p. 138, 140-141.
44 Ibidem, p. 15, 142.
46 Ibidem, p. 141-142.
4
~ A~ta TqmicjgllQ, XV, Wroclaw, 1957, p. 63-68.
4
' O. ltalecki, op. cit., p. 137, 139-140 ; Histoire de Polognt!, ed. 1972,
p. 190-192.
•
48
S. ~· _Lazutka, Litovskii sta•ut-feodalinîi Kodeks velikogo kniajestva
htovskogo, Vilnius, 1974; Karl von Loew.s The Lithuanian Statute of 1529, Leiden.,
https://biblioteca-digitala.ro
 POLONIA lN VREMEA JAGIELLONJLOR 71

Sigismund II August (Zygmunt II August), numit din copilărie

mare cneaz al Lituamei Şi asociat la Coroana Poloniei, de la vîrsta de
zece ani (1530-1572), a dus mai departe politica lipsită de autoritate
a~ tatâlm sau faţă de nobilime, pe_plan extern menţinînd cu aceea1i
gtijă pacea cu Imperiul otoman. Aceasta i-a perrms sa poarte cu succes
războiul de Şapte am pentru Livani.a, numit şi primul „război nordic"
(156 - , m urma ca· ia or mul cavalerilor urtători de s · ă a
fos at, marele său maestru devenind uce e urlanda şi Se-
migalil Yas.al regelui 1131or;.,, restul Livonie1 mtrmd m 1569 m sTh.pînirea
oomun a "Poloniei şi _t11<t-oiei 49 . în acelaşi an, ultimile diferende între
cele .două state- au fost rezolvate : Podlasia, Volînia, Braclawul şi Kd
trecînd din stăpînirea Lituaniei în cea a Cori>anei polon~.
Îhca dln 1564 ~lglsmund li August renunţase la dreptul de suc-
cesiune al Jagiellonilor în Lituania, facilitînd astfel posibilitatea unirii
celor două state sub aceeaşi coroană, unire dorită mai cu seamă de
nobilimea lituană, dornică să se bucure de toate privilegiile celei po-
lone. Noul ~atut al Lituaniei din 1566 reflecta pe plan juridk egali-
zarea multor structuil admln!strahve i sociale mterne c ~.
to . . mare e cnezat a rămas un stat independent. legat
ăe Polonia doar prm persoana suveranului comun.
- De a:Oia la 1 mhe 15690 dietă comuna de la Lublin sancţiona unirea
Poloniei cu Lituania într-o „smgurâ Repubhca comună, care din iouă
state şi neamuri s-a unit şi îngemanat într-un smgur por ş1 stat" 51.
„ mrea msa, e no i imea po ona ş1 _ i uana in in eresu său,
nu avea un caracter ~,naţional". ,,Republica comună" .nobiliară Rzecz -
,pospolital - repu!?lică nu în î_nţelesu a ua a unm „regim republica.n", I
c1 m cel acului al XVI-lea, de comunitate de state" - cupnnzu::1d
o suprafaţă egală_ cu a ran e!__Ş!_ ng iei a un oe, şi circa 7,8 miJi-
oane de locuitori, avea m comun doar un rege• ales de ambele ţări, o
die!J @zm) unică, stabilită la Varşovia, şi aceeaşi mongdă, în vreme
ceOi ganel~ cetft~ale administrative, vistieria, a1'ntata, sistl:!mul juridic,
deşi asemănătoare, au rămas separate în fiecare ţară, limba oficială în
Lituania fiind bielorusa 52.
Trei ani du-pă aceea, Sigismund II August mure.a fără a lăsa ur-
maşi şi fără a-şi reglementa succesiunea. Cu el s-a stins dinastia lituallii
a Jagiellonil.Qr, a cărei venire la tron în Poloni,a (1386) şi ultim act po-
litic important, unirea de la Lublin, poartă pecetea întăririi legăturii
polono-lituane. E oca JagieHonilor a fost o perioadă de prosperitate
e omică i demo ra ica ·

1976. p.19-119; J. Bardach, Statuty wielkiego ksia{'stwa litewsldego-pomniki

prawa doby Odrodzenia (Statutele marelui cnezat al Lituaniei - codificări ale
epocii Renaşterii), în ,.Kwar'.alnik Historyczny", LXXXI (1974), nr. 4, p. 750-751,
754-757.
4 9 O. Halecki, op. cit., p. 151-153; Histoire de Pologne, ed. cit., p. 200-201.
50 J. Bardach, op. cit., p. 757-7,65 ; idem, Krewo i Lublin, p. 611.
5l Akta unii Polski ;:; L•twq, 138.5-1791, p. 331-362, 364-373.
52 O. Halecki, op. cit .. p. 159-161 ; J. Bardach, Krewo i Lublin, p. 612-616 ;

Histoire de Pologne, ed. 1972, p. 201-202.

https://biblioteca-digitala.ro
72 COXSTANTIN REZACHEVICI

Ei n-au înfiinţat un jmperin ca Habsburgii, ci o federatie de state ba-

zată pe o politică dinastică „de familie", pe respţetarea autonomiil~,r şi
structurilor interne şi a libertăţii 1:.eligţQase. Pe plan polmc, drumul
parcurs de regn J ag1ellom, pnntr-o cedare paşnică în faţa nobilimii,
invers faţă de cel urmat de alte ţări europene, a fost cel de la monarhie
cu- caracter autoritar la „Republica comună" nobiliară, reprezentînd o
unitme parlamentară condusă de un rege ales, în care destinele ţării
tree m mina nomlimil nwneroasă ~c: ~~OOO rle famiw.}, eterogenă
din punct de v;;Jer e aÎ a ver il01, darn; cnnd de drepturi egale în
cadrul unei adevărate democra ii nobiliare s1 u ·
ro~ 53 • Acest drum original, trecîn pnn epoca viitoare a „regilor elec-
tivi , va duce însă nu la formarea statului naţional, ci la împărţirea
„Republicii" nobiliare între monarhiile absolute vecine.

ANEXA
DINASTIA JAGIELLONILOR (1386-1572) :
-
Ji.!dwiga (Hedwiga) de Anjou : aleasă „rege" 1383 ; 1384 octombrie 15 - 1399 iu-
lie 17 (căsătorită cu Wladyslaw Jagiello la 18 februarie 1386 ; coregentă
pină la moarte).
Wladyslaw II Jagiello : 1386 martie 4 - H34 iunie 1 (mare cneaz al Lituaniei :
137i-1401).
Wladvslaw III Warnenczyk : ales : 1434 iulie 14 ; 1434 iulie 15 - 1444 noiembrie 10
(rege al Ungariei : 1440-1444).
Kazimierz IV Jagiellol1czyk : ales : 1445 aprilie 23 ; 1447 iunie 25 - 1492 iunie 6
(mare cneaz a) Lituaniei : 1440-1492).
J&n Olbratllt : ales şi încoronat : 1492 august 27 - 1501 iunie 17.
Aleksander : ales : 1501 august 19 ; 1501 decembrie 12 - 1506 august 19 (mare
cneaz al Lituaniei : 1492-1506).
ZJ]munt I S,~y : ales : 1506 decembrie 8 ; 1507 ianuarie 25 - 1548 aprilie 1
(mare cneaz al Lituaniei : 1506-1522/1548).
Zygmunt II AuguŞ,t : ales rege asociat : 1529 decembrie 18 ; 1530 februarie 20
(singur din 1548 aprilie 1) - 1572 iulie 7 (mare cneaz al Lituaniei :
1522/1529-1572).

https://biblioteca-digitala.ro