BUGETUL LUI PASION

între nevoi și dorințe

SCOP Însușirea și fixarea unor cunoștințe de educație financiară într-un

context istoric dat, precum și exersarea abilităților și deprinderilor
privind utilizarea și analizarea surselor istorice, antrenarea gândirii
critice și folosirea unor instrumente de învățare permanentă.

NIVELUL DE STUDIU Clasa a IX-a

TIPUL DE PRODUS Buget personal – alcătuire și ordonare/împărțire pe modelul

20/50/30 (economii, nevoi și dorințe)

MATERIALE NECESARE Foaie A4, instrumente de scris, videoproiector (opțional);

laptop/telefon și internet (pentru activitate online).

RESURSE Timp: 15 minute

MATERIALE
ȘI DE TIMP Materiale, surse online:
Fișe cu surse istorice (Anexa 1); imagini (Anexa 2);
http://www.istorie-edu.ro/istoria-universala/grecia-antica/come
rtul.html (Activitatea comercială în agora grecească)
https://www.businesscover.ro/scoala-de-bani-imparte-bugetul-l
unar-intre-economii-nevoi-si-dorinte/ (Împarte bugetul lunar
între economii, nevoi și dorințe)
https://youtu.be/ar8S6virCwM (A day in the life of an ancient
Athenian)
https://www.youtube.com/watch?v=3YrJxz6xsAk (What Did
Ancient Greece Look Like – reconstituire pentru ambient)

TEMA DIN PROGRAMA Forme de organizare politică în Antichitate (democrația ateniană);

ȘCOLARĂ LA CARE Popoare și spații în Antichitate (grecii)
POATE FI APLICATĂ

CE VA ÎNVĂȚA/CE VA Să utilizeze sursele istorice în vederea extragerii unor informații,

ȘTI SĂ FACĂ ELEVUL mesaje etc.;
LA SFÂRȘITUL Să alcătuiască un buget personal, corelând veniturile și cheltuielile,
ACTIVITĂȚII
într-o situație concretă dată (Atena, secolul V), utilizând informații
corecte din punct de vedere istoric și economic.
Să identifice tipurile de cheltuieli (economii, nevoi, dorințe) și să
analizeze bugetul alcătuit din prisma acestora.

1
ETAPE 1. Organizarea și împărțirea sarcinilor
Organizarea elevilor în echipe (2-4 elevi) și explicarea sarcinii:
întocmirea bugetului de venituri și cheltulieli al cetățeanului Pasion
din Atena, care deținea un post în conducerea Consiliului (Bulé),
stabilirea unor cheltuieli realizate de acesta în cadrul unei vizite în
Agora și organizarea bugetului de cheltuieli în economii, nevoi și
dorințe.
2. Realizarea sarcinilor
Elevii urmăresc sursa video și parcurg fișele primite de la profesor
(Anexa 1). Răspund la cerințe și completează fișa buget (Anexa nr. 2)
cu: venitul lunar obținut din activitatea politică, cheltuielile aferente
realizate într-o zi în Agora stabilite în funcție de criteriul de ordonare
a bugetului 20/50/30.
3. Prezentarea produselor
Fiecare grupă prezintă produsul (Fișa 3).
Profesorul le cere elevilor să argumenteze importanța respectării
criteriul 20/50/30 pentru ordonarea bugetului devenituri și
cheltuieli, așa cum a făcut Pasion.
Fișele pot fi predate/ transmise profesorului pentru evaluarea
continuă sau expuse pe tablă/perete, astfel încât la finalul orei elevii
să facă turul galeriei și să compare produsele finale.
Sugestii:
Cât timp elevii discută și rezolvă cerința, dacă este posibil, profesorul
asigură un mediu ambiental specific (link-ul 3) sau îndeamnă elevii
să analizeze sursele vizuale, pentru fidelitatea jocului de rol.
Activitatea poate fi realizată în etapa de reflecție (pentru fixarea
cunoștințelor), de evocare (profesorul putând adăuga noi întrebări de
examinare) sau ca activitate de evaluare.
Dacă activitatea se va realiza online, aceasta poate fi realizată
individual, iar elevii vor răspunde fiind numiți de profesor, la câte o
cerință, urmând ca discuțiile și argumentarea să se facă frontal,
pentru a implica întregul colectiv.

2
 ANEXA 1

Cine este Pasion?

Pasion este unul din locuitorii Atenei în secolul V î. H., proprietarul unui lot de pământ din chora (la limita
cu orașul) și a unor bunuri imobiliare aflate pe pământul său. Lotul îl împărțise în două: o parte era
oferită spre închiriere pentru a obține o sumă de bani pentru întreținerea familiei, iar o altă parte era
lucrată și cultivată cu legume (varză, mazăre), cu ajutorul celor doi sclavi. Devotat îndatoririlor sociale și
politice era prezent la toate ședințele Consiliului (Bulé), numărându-se printre cei 50 de prytani aleși în
prezidiul adunării în anul 434 î. H. Era însă și un iubitor al distracțiilor zilnice oferite de polis. Mergea des
în Agora să vadă spectacolele oferite de dansatori sau acrobați și se aventura în lungi discuții, asculta
discursurile din piață, urmărea luptele de cocoși sau participa la simpozioane. În egală măsură timpul
petrecut în oraș era folosit pentru a merge la spectacolele de teatru, la bărbierul care se ocupa de ani de
zile de părul și barba sa tăiată ascuțit și la festivitățile prilejuite de numeroasele sărbători. Îmbrăcămintea
îi era simplă: tunică scurtă (chiton) prinsă în talie cu o cingătoare, iar pe deget poartă un inel cu piatră,
folosit pentru a-și pune pecetea.

A. „Cele mai cunoscute posturi plătite au fost în: 1. Instanțele de judecată – cuprindeau salariile
judecătorilor și juraților (...). Consiliul (Bule) – (...) reprezenta un fel de compensație, deoarece, se
presupunea că participarea la lucrările Consiliului a cetățenilor îi determină pe aceștia să-și neglijeze
locurile lor de muncă. Plata acestora s-a ridicat la suma de 5 oboli*, plus un obol suplimentar pentru
persoanele care servesc în conducere (plată pe zi). Adunarea Poporului – (...) plata pentru a participa la
lucrările Adunării Poporului (Ecclesia). Inițial suma a fost de un obol, dar mai târziu a fost crescută de
Heracleides din Clazomenes, la doi oboli și, în final, din nou de Agyrios, la trei oboli. Cheltuielile statului
atenian mai cuprindeau plata și altor cetățeni care se ocupau de treburile politice: salariul funcționarilor
superiori, al arcașilor din poliție etc. În perioada conducerii lui Pericle se estimează că 12.000 de cetățeni
primeau indemnizații”. (istorie-edu.ro)

* obolul era o subdiviziune a drahmei și reprezenta a șasea partea din ea; drahma avea o valoare de 4,36
grame de argint.

B. „Aharnianul își aducea singur la oraș sacii cu cărbune și la fel făcea și țăranul cu fructele, legumele,
brânza, uleiul și vinul său (...) Pe cei care au ceva de vândut îi întâlnim de-a lungul străzilor sau în
apropierea piețelor sau instalați în agoră (...). La orele fixate de regulament se deschid tarabele cu
legume, cu fructe, cu brânză, cu pește, cu carne și mezeluri, cu vin, cu lemne, cu oale, cu haine, cu
fierărie. Există și un colț pentru cărți”. (istorie-edu.ro)

C. Prețuri exprimate în oboli și drahme:

1 litru ulei de măsline = 2 oboli; taxă participarea la activitate publică = 3 oboli; un pește mare = 10 oboli; o
măsură miere = patru oboli; o carte = o drahmă; bilet la teatru = 2 oboli; ziua de lucru a unui muncitor = 2
drahme;

D. obol atenian, sec. V

3
E. Modelul 20/50/30

4
 FIȘĂ DE LUCRU
Anexa 2

A
1. Menționați categoria socială din care făcea parte Pasion.
2. Numiți regimul politic atenian din perioada la care face
referire sursa A și două instituții politice menționate.

B
1. Precizați, pe baza informațiilor din sursele A și B, VENIT
venitul încasat de Pasion din activitatea publică, plecând
de la faptul că aceasta a participat la 35 de ședințe. Economii Nevoi Dorințe
2. Menționați, folosind modelul 20/50/30 din sursa E,
suma aferentă pentru fiecare categorie de cheltuieli:
3. Realizați o listă de cheltuieli realizate de Pasion în Agoră (trei din categoria nevoilor și două din cea a
dorințelor), folosind câte o informație din sursele A, B, C. Argumentați alegerea.

VENIT CHELTUIELI SUMĂ ALOCATĂ

TOTAL

4. Argumentați importanța organizării bugetului lui Pasion, după modelul 20/50/30 și precizați două
avantaje ale folosirii acestei metode pentru propriul buget.

CONCEPT DIDACTIC – echipa de profesori autori: Iuliana Brătescu, Monica Grădinaru, Daniela Luca,
Hariclea Monica Mercaș, Maria Rados 5