Ghid Stiinte3. Mod 3

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om
UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
LUMINIŢA CHICINAȘ
IOANA MIHACEA
STIINŢE
Modulul 3
Interacţiuni în natură
Ghidul elevului
Centrul Step by Step, 2006
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a -doua -sa nsa -se c unda r-stiinte -e lev-3 1/76

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:
Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Știinţe

din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005,
și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare
experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în
această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro .
Descrierea LUMINIŢA
CHICINAȘ, CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Știinţe : modulul 3 : ghidul elevului / Luminiţa Chicinaș, Ioana Mihacea. – București : Step by Step, 2006
Bibliogr.
Index
ISBN (10) 973-1706-20-8 ; ISBN (13) 978-973-1706-20-7
I. Mihacea, Ioana
371.3:504
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Ce ºtim despre spaþiul cosmic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Capitolul I. Omenirea ºi resursele sale . . . . . . . . . . . . . . . 8

1. Biosfera – resursã esenþialã a omenirii . . . . . . . . . . 10
2. Biodiversitatea ºi specia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3. Ecosistemele ºi omul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
4. Chimia mediului înconjurãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Capitolul II. Mediul înconjurãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

5. Poluarea – surse ºi combatere . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
6. Poluare ºi protecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
7. Efectul de serã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
8. Mediul ºi sãnãtatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
9. Modalitãþi de protecþie a mediului înconjurãtor . . 30
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Capitolul III. Energie ºi putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

10. Transformarea ºi conservarea energiei . . . . . . . . . . 36
11. Electricitatea în organismele vii . . . . . . . . . . . . . . . 38
12. Producerea ºi stocarea energiei . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Capitolul IV. Forþe ºi miºcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

13. De ce ne miºcãm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
14. Presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Autovaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Capitolul V. Gravitaþia ºi viaþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

15. Interacþiuni gravitaþionale între corpuri . . . . . . . . . 54
16. Miºcarea la suprafaþa Pãmântului . . . . . . . . . . . . . . 56
17. Miºcarea planetelor. Sateliþi artificiali . . . . . . . . . . 58
18. Evoluþia istoricã a ideilor despre sistemul solar . . . 60
19. Explorarea spaþiului cosmic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Bibliografie pentru susþinerea demersului didactic . . . . 72
Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a -doua -sa nsa -se c unda r-stiinte -e lev-3
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3/76
3

INTERACŢIUNI ÎN NATURĂ
Introducere
Modulul Interacþiuni în naturã îþi va oferi sub forma unor procedee de protejare a
posibilitatea sã gãseºti rãspunsuri ºi soluþii mediului înconjurãtor în relaþia om-naturã.
la unele dintre întrebãrile ºi problemele O mare diversitate de resurse naturale pot fi
complexe apãrute în lumea tehnologicã în transformate în forme de energie care, la rân-
care trãim. De asemenea, parcurgerea aces- dul lor, influenþeazã prin numeroºi factori
tui modul te va ajuta sã afli multe lucruri existenþa noastrã cotidianã. Modulul Inte-
interesante despre conexiunile între ele- racþiuni în naturã te va ajuta în aplicarea
mentele naturii, despre intercondiþionãrile unui mod ecologic de gândire în rezolvarea
ºi interdependenþele existente la nivelul de situaþii-problemã specifice societãþii con-
vieþuitoarelor (plante, animale, mediu de temporane ºi impactului civilizaþiei umane
viaþã), dar ºi despre cele rezultate în urma nu numai asupra planetei, ci ºi asupra siste-
intervenþiei omului asupra mediului încon- mului planetar din care face parte Terra. De
jurãtor. Acest modul îþi va permite sã-þi asemenea, vei analiza efectele ºi consecinþe-
îmbogãþeºti cunoºtinþele, deprinderile ºi le pe care le au alegerea ºi utilizarea practicã
atitudinile referitor la modul în care desco- a materialelor ºi resurselor naturale în diver-
peririle ºtiinþifice ºi dezvoltarea tehnicã ºi se aplicaþii (cotidiene sau tehnologice),
tehnologicã a societãþii influenþeazã pozitiv modul în care alegerile noastre ca societate
sau negativ natura ºi fenomenele naturale influenþeazã calitatea vieþii urmaºilor noºtri.
de care depinde existenþa noastrã ca specie. În acest modul vei studia, discuta, selecta
Vei înþelege de ce confortul tot mai mare de factorii care guverneazã transferul ºi trans-
care ne bucurãm are un preþ pe care înce- formarea energiei în Univers, transformarea
pem sã-l plãtim noi ºi urmaºii noºtri, de ce energiei în forme utile cu aplicabilitate prac-
ºi cum putem reduce efectele nocive ale ticã zilnicã, precum ºi conservarea energiei
industrializãrii, cum putem valorifica legã- în urma diverselor interacþiuni. De aseme-
turile ºi interdependenþele existente în nea, acest modul te va ajuta sã identifici ºi sã
mediul înconjurãtor în favoarea unei lumi conºtientizezi legãturile complexe existente
mai bune. între speciile lumii vii, diversitatea ºi fineþea
De asemenea, modulul Interacþiuni în interdependenþelor în relaþia vegetal-animal-
naturã îþi oferã posibilitatea de a-þi forma sau om, te va ajuta sã recunoºti ºi sã aplici moda-
dezvolta competenþa de bazã, care constã în litãþi simple de protejare a mediului înconju-
construirea ºi argumentarea unor poziþii per- rãtor. La finalul parcurgerii acestui modul
sonale referitoare la impactul ºtiinþelor asu- vei observa cã existã o strânsã legãturã ºi
pra naturii ºi societãþii (atât cele legate de condiþionare reciprocã specificã tuturor
lumea vie, cât ºi cele tehnologice). Formarea organismelor vii, prin care ele alcãtuiesc o
ºi exersarea acestei competenþe implicã acti- unitate de: structurã, formaþie fizico-biochi-
varea ºi aplicarea cunoºtinþelor, deprinderi- micã, funcþionare ºi comportament puternic
lor ºi abilitãþilor pe care þi le-ai însuºit în influenþatã (pozitiv sau negativ) de interven-
modulele anterioare. Conþinuturile noþiona- þia omului prin extinderea dominaþiei ºi
le pe care le vei parcurge îþi vor permite sã exploatãrii tehnologice a mediului înconju-
realizezi conexiuni ºi sã transferi legi ºi prin- rãtor. Toate acestea îþi vor permite sã explo-
cipii specifice ºtiinþelor naturii în diferite rezi consecinþele propriului comportament
contexte din viaþa ta cotidianã. În acest scop, ºi a comportamentului celorlalþi în raport cu
vei utiliza corect terminologia ºtiinþificã pe starea de sãnãtate a mediului înconjurãtor.
care þi-ai însuºit-o pânã acum în situaþii Parcurgând acest modul, vei putea învãþa
concrete, cum ar fi rezolvarea unor situaþii- multe lucruri interesante despre minunile
problemã, în construirea unei poziþii perso- tehnologice care ne uºureazã viaþa ºi care –
nale ºi argumentarea acestei poziþii apelând deºi au fost cândva simple idei pe hârtie – fac
la conceptele ºtiinþifice studiate ºi de aseme- parte din viaþa noastrã cotidianã: automobi-
nea vei aplica legile ºi principiile studiate lul, avionul, sateliþii pentru telecomunicaþii,
4 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI


telefonul (fix sau mobil), cuptorul cu micro- þificã de investigare a mediului înconjurãtor,
unde ºi multe, multe altele. Vei descoperi a diversitãþii proceselor ºi fenomenelor
aplicaþii ºi vei avea posibilitatea de a-þi veri- naturale. Partea principalã a fiecãrei lecþii o
fica ideile despre ºtiinþã prin observaþii ºi reprezintã textul de bazã, care structureazã
experimente, jocuri, comunicare, rezolvând conceptele.
singur sau împreunã cu colegii tãi probleme, Acest ghid este, de asemenea, un instru-
devenind un bun explorator al lumii înconju- ment util în vederea formãrii ºi perfecþio-
rãtoare ºi un adevãrat prieten al naturii. nãrii unor tehnici de învãþare. Exerciþiile ºi
Prin acest modul vei deveni un cetãþean problemele propuse te vor ajuta sã descope-
cãruia îi pasã de naturã ºi de viaþa sa ºi care ri „aproape singur” mediul înconjurãtor,
ºtie cã prin acþiunile sale poate contribui la atât cel natural (plante, animale, omul ºi
dezvoltarea unei lumi mai bune. Metodele de relaþiile dintre ele), cât ºi cel tehnic (aparate
lucru ale acestui modul sunt diferite faþã de electrocasnice, aparate ºi dispozitive pe care
metodele tradiþionale, iar noþiunile de educa- le utilizãm la locul de muncã, jucãrii ºtiinþi-
þie ecologicã ºi viaþã de familie sunt prezenta- fice), creat de inteligenþa omului. În tot acest
te într-un mod interactiv ºi atrãgãtor prin parcurs explorator, alãturi de tine se va afla
intermediul jocurilor didactice folosite. Trãsã- profesoara/profesorul de ºtiinþe, care te va
turile Pamântului oferã o înregistrare a modu- sprijini atunci când vei avea nevoie.
lui în care acesta s-a modificat de-a lungul Dupã parcurgerea acestui modul vei putea:
timpului. Aceastã istorie dinamicã poate fi • identifica subiectul unei discuþii
susþinutã de o mare diversitate de procese legate de ºtiinþã;
fizice, chimice, biologice ºi geologice, procese • evalua propria intervenþie cu privire
pe care le poþi utiliza ca pretext prin o varie- la subiectele date;
tate de activitãþi de învãþare activã, centratã • clasifica substanþele chimice,
pe formarea deprinderilor elementare de cer- animalele aparþinând diferitelor
cetare experimentalã. Astfel vei putea recuno- regnuri;
aºte, selecta ºi compara diferite componente • descrie structura ºi compoziþia
ale sistemelor Pãmântului ºi vei descoperi ºi materiei vii ºi nevii;
aplica modificãrile ºi interacþiunile care • identifica fenomene naturale în
rezultã între aceste sisteme. Conþinuturile atmosferã;
noþionale sunt grupate în cinci teme majore, • calcula valori ale caracteristicilor
generale, care structureazã marea diversitate a fizice în condiþii date;
informaþiei ºi deprinderilor ºtiinþifice (Proce- • utiliza practic noþiunile studiate în
se în lumea vie, Educaþie pentru sãnãtate, diverse aplicaþii (cotidiene sau
Energie ºi putere, Forþe ºi miºcare, Gravitaþia tehnologice);
ºi viaþa). Modulului Interacþiuni în naturã îi • selecta factorii care guverneazã
sunt alocate un numãr de 50 de ore, organiza- transformarea energiei în Univers,
te în lecþii având durata de 2 ore fiecare. transformarea energiei în forme utile,
De ce este important acest ghid? Pentru cu aplicabilitate practicã zilnicã,
cã el te va conduce în explorarea lumii ºi a precum ºi conservarea energiei în
mediului înconjurãtor prin intermediul urma diverselor interacþiuni cu
unor activitãþi de învãþare provocatoare, materialele;
diverse, care sunt majoritatea activitãþi prac- • compara diferite componente ale
tice/experimentale. Multe dintre acestea, sistemelor Pãmântului (sisteme fizice,
însoþite de îndrumãrile menþionate sub for- ecostiseme etc.) ºi descoperi ºi aplica
ma unei Fiºe de Activitate Experimentalã (- modificãrile ºi interacþiunile care
FAE). îþi vor permite sã aplici metoda ºtiin- rezultã între aceste sisteme.
Simbol
Semnificaþie Includeîn
pagina Informaþie Rezolvã
sarcina Activitate
de experimentalã Aminteºte-þi
nouã
portofoliu lucru pe caiet
5

Ce știm
despre spaţiul cosmic?
Gândiţi-vă și discutaţi
Cunoaºteþi vreo misiune în grup
spaþialã desfãºuratã de curând? Cunoaºteþi vreo
descoperire recentã realizatã ca rezultat al programului spaþial? Discutaþi în grup
ºi realizaþi o listã cu ideile tuturor.
Lucrează și vei afla

Vizitaþi, în grupele din care faceþi parte, site-ul indicat de profesor din lista
de mai jos:
• http://www.startribune.com/stories/1519/4872513.html
• http://www.martiansoil.com/archives/001073.php
• http://www.npr.org/features/feature.php?wfId=1407363
• http://www.space.com/news/commentary_top10_030912.html
• http://www.nasa.gov/pdf/60736main_M2M_report_small.pdf
• http://www.nasa.gov/vision/space/features/jfk_speech.html
• http://spaceflight.nasa.gov
Selectaþi informaþii referitoare la misiunile spaþiale care s-au desfãºurat în ultimii

doi ani. Notaþi pe caiete date referitoare la obiectivele, durata, rezultatele obþinute
de misiunile spaþiale alese. Ce credeþi? Sunt acestea benefice ºi utile dezvoltãrii
societãþii omeneºti? De ce?
Dacã nu aveþi posibilitatea utilizãrii conexiunii la internet, atunci priveºte

imaginile de mai jos. Ce crezi cã reprezintã?
Citeºte urmãtorul comunicat de presã al NASA!
Istoria omenirii s-a schimbat în anul 1957, când Uniunea Sovieticã a reuºit sã
lanseze cu success racheta Sputnik 1. Primul satelit artificial al Pãmântului a
avut aproximativ dimensiunea unei mingi de baschet ºi a efectuat un zbor de
aproximativ 98 de minute pe o orbitã în jurul Pãmântului. Deºi lansarea primului
Sputnik a fost un eveniment izolat, el a însemnat deschiderea cursei între URSS
ºi SUA în cucerirea spaþiului cosmic. Staþia Spaþialã Internaþionalã gãzduieºte în


prezent un echipaj format din trei persoane. Transportul membrilor echipei se

realizeazã cu ajutorul navetei spaþiale Discovery. Pe durata misiunii lor în spaþiu,
echipajul actual are de efectuat verificarea tehnicã a dispozitivului de fixare pe
care urmeazã sã îl foloseascã naveta la revenirea sa în spaþiu. De asemenea,
dotarea staþiei spaþiale s-a îmbogãþit cu un congelator de laborator utilizat pentru
conservarea probelor biologice ºi a materialelor, precum ºi cu un nou sistem de
producere a oxigenului necesar acestui post orbital spaþial avansat. Echipa va
participa la prima ieºire în spaþiul cosmic, în afara staþiei spaþiale, în data de 3
august, când vor continua activitatea de asamblare a noilor componente aduse de
pe Pãmânt pentru continuarea montãrii ºi echipãrii staþiei.
Reciteºte întrebãrile de la începutul lecþiei ºi rãspunde din nou. Comparã

rãspunsurile. Realizeazã un ciorchine având ca temã utilitatea staþiei spaþiale
internaþionale. Foloseºte în acest scop rezultatele tuturor activitãþilor desfãºurate.
Construieºte un mini vehicul pe pernã de aer (hovercraft)!

• Materiale necesare: un CD pe care nu-l mai foloseºti, silicon sau pastã de lipit,
„gâtul” unui bidon pentru apã mineralã sau suc, cu dop care se înhide ºi se
deschide prin ridicare, nu prin rãsucire, balon.
• Mod de lucru: Ai grijã sã lucrezi într-un mediu aerisit atunci când foloseºti
silicon sau alþi adezivi puternici. Respectã indicaþiile pentru protecþia personalã.
Toarnã pastã de lipit pe „gâtul” bidonului de apã mineralã, apoi ataºeazã-l în
centrul CD-ului. Aºteaptã sã se usuce lipiciul. Asigurã-te cã dopul este închis.
Umflã balonul ºi rãsuceºte-i apoi capãtul.
Nu lega gâtul balonului, rãsuceºte-l doar cu grijã. Introdu capãtul liber al
balonului peste capacul închis al „gâtului” bidonului. Dezrãsuceºte capãtul
balonului. Aºeazã, în prealabil, CD-ul pe o suprafaþã netedã, orizontalã. Deschide
capacul. Ce observi?
ªtiai cã?
Nimic nu poate egala evenimentele care au avut loc între anii 1968 ºi 1972, în
aceºti patru ani care, odatã cu trecerea timpului, se dovedesc tot mai remarcabili
pentru istoria omenirii. În aceastã perioadã, 24 de oameni au cãlãtorit ºi au ajuns
pe Lunã. Dintre aceºtia, trei (Lovell, Cernan ºi Young) au ajuns pe Lunã de douã
ori. Doisprezece dintre ei au orbitat lent deasupra peisajului pustiu al Lunii, iar
trei dintre ei au fost recuperaþi cu dificultate de pe orbitã dupã ce a avut loc un
incident tehnic. 12 din cei 24 de cãlãtori lunari au aselenizat, petrecând în total
300 de ore la suprafaþa Lunii, fie mergând, fie deplasându-se cu modulul lunar.
Aceste evenimente pot pãrea incredibile acum, deºi NASA face planuri pentru a
reveni, chiar dupã mai mult de un sfert de secol, cu echipaje umane pe Lunã.
Redacteazã pe caiet un scurt eseu în care sã argumentezi poziþia ta faþã de

posibilitatea de a retrimite echipaje umane pe Lunã sau pe Marte.
Aplică
1. Ai lucra pe Staþia Spaþialã Internaþionalã? De ce?
2. Redacteazã un scurt eseu în care sã descrii modul în care îþi imaginezi o zi de
viaþã pe Staþia Spaþialã Internaþionalã.
3. Aº vrea sã aflu mai multe despre: ____________________________________________
7

OMENIREA ȘI RESURSELE SALE
Capitolul I
La sfârșitul acestui capitol vei ști mai multe despre:

• componentele biosferei;
• biodiversitate, tipuri de ecosisteme;
• factorii care distrug sau ameninţă diversitatea biologică;
• impactul antropic asupra habitatelor speciilor biologice.
De asemenea, până la sfârșitul acestui capitol vei:

• exersa deprinderile practice de utilizare a instrumentelor și aparatelor din laborator;
• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind studiul biodiver-
sităţii speciilor;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător cu ajutorul metodei
știinţifice;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la factorii care distrug sau
ameninţă diversitatea biologică.


9

Biosfera –
resursă esenţială a omenirii 1
Gândiţi-vă și ºidiscutaţi
Citeºte textul urmãtor în grup
discutã cu colegii ceea ce ai înþeles. Defineºte noþiunea
de biosferã. Dacã aveþi noþiuni necunoscute, folosiþi glosarul de termeni de la
sfârºitul ghidului.
s- c ã ci e ch i l ib r e le f r a g il e d i n e co

component al bio s i st e me le
Omul r epr ezintã un ap ãr u t º i a ev o- ar ti f
ic ia
l e d e pi nd , î n ul ti m ã i ns ta nþ ã , t ot
eia a
f er ei î n cadr ul cãr z- d e e co s i st e me le nat ur al e . O
c a spec ie, a su pr av ieþuit ºi s-a de z e az ã r e su r se l e b i os
me ni r ea ut il i-
luat pã ap ar i þia f er ei , î n pr im
cialã. Du ul r ând
v oltat ca f iinþã so - pe nt r u s at i s f ac e re a ne vo
r ii ºi c e
r ºter ii animalelor , socie pe nt r u c ons tr ui re a d e l o
i lo
r d e hr anã ,
ag r icultu ndit o anum itã c ui nþ e, c on f ec
tatea umanã ºi-a
þã dobâ
de ec osistemele din nar e a d e une lt e , mi j lo
ac e d e t r ans poþ ir
o
t,-
independenþã f a þã î nsã r elativ ã,
î mb r ãc ãm i nt e , s ur sã d e me di ca me nt e.
de pe nd en
natur ã, o in

Mediul de viaþã se caracterizeazã prin diferiþi factori abiotici, iar vieþuitoarele
sau produºii acestora se numesc factori biotici. Totalitatea factorilor abiotici
prezenþi într-un anumit spaþiu de viaþã care asigurã existenþa unei comunitãþi de
vieþuitoare se numeºte biotop.
• Daþi exemple de vieþuitoare care trãiesc în apã sau pe uscat. Ce adaptãri legate de
factorii abiotici menþionaþi prezintã aceste vieþuitoare?
Structura unui biotop este datã de totalitatea factorilor abiotici, care pot fi:
geologici, geografici, mecanici, fizici ºi chimici. În coloanele de mai jos aveþi
tipul de factor ºi exemple de factori abiotici.
• Asociaþi corect factorii respectivi cu exemplele menþionate:

1. natura substratului (rocã, tip de sol) a. factori geografici
2. poziþia geograficã pe glob b. factori fizici
3. cutremure, vânt, valuri c. factori chimici
4. O2, CO2 d. factori geologici
5. lumina, temperatura, apa e. factori mecanici
Factorii abiotici nu au valori constante, acestea fiind variabile în funcþie de

anotimp, alternanþa zi-noapte, unele calamitãþi etc. În raport cu modificarea lor,
posibilitãþile de supravieþuire ale organismelor se situeazã între anumite limite de
toleranþã, între care se înregistreazã un anumit optim. Realizaþi un grafic, în
chenarul rezervat, prin care sã evidenþiaþi activitatea organismului în funcþie de
intensitatea factorilor de mediu de-a lungul unei zile.
Biosfera, înveliºul subþire de materie vie care înconjoarã planeta Pãmânt, este
formatã din totalitatea formelor vii de microorganisme, plante, animale, care au
apãrut în urma unui îndelung proces de evoluþie, desfãºurat pe o perioadã de
peste 3 miliarde de ani.


• Completeazã în tabelul urmãtor, pentru fiecare situaþie, douã-trei exemple de

resurse naturale utilizate de om.
Satisfacerea nevoilor de hranã
Construirea de locuinþe
Confecþionarea de unelte
Mijloace de transport
Îmbrãcãminte
Sursã de medicamente
Sursã pentru produse cosmetice
Sursã pentru satisfacerea necesitãþilor de confort
Sursã pentru necesitãþi culturale
Unele specii vegetale au aplicaþii medicale. Pornind de la afirmaþia „Bea ceai de

tei cu lãmâie ºi te vei relaxa”, încearcã sã dai ºi alte exemple de „leacuri bãbeºti”
pe care le cunoºti sau pe care le-ai auzit de la colegii tãi.
Pe mãsura creºterii necesitãþilor economiei umane, au fost atrase în cultura
agricolã o serie de plante tehnice sau medicinale provenite din flora spontanã,
cum ar fi: arborele de cauciuc, palmierul de ulei, rapiþa, macul. Cultivarea
orhideelor a devenit o industrie profitabilã.
În tabelul urmãtor sunt date câteva exemple de specii vegetale care au aplicaþii
practice în medicinã.
Produs secundar Sursã Utilizare
Atropina Atropa belladona Dilatator pupilar
Uleiuri Orbignya phalerata În compoziþia unor medicamente
• Daþi exemple de animale sãlbatice care au fost introduse în crescãtorii ºi motivaþi.
Aplică
1. Cum se explicã faptul cã, odatã cu creºterea altitudinii, apare o etajare a biotopurilor?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2. Omul poate influenþa structura unui biotop? Motivaþi rãspunsul.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
11

Biodiversitatea și specia 2
Gândiţi-vă șigrupe:
Împãrþiþi-vã în douã discutaţi în grup
grupa pãdurilor ºi grupa mãrilor. Cu ajutorul textului
de mai jos ºi folosind glosarul de termeni de la sfârºitul ghidului, daþi (în funcþie
de grupa din care faceþi parte) exemple de vieþuitoare care trãiesc în pãduri ºi
oceane. Existã vreo relaþie între aceste vieþuitoare? Argumentaþi rãspunsul.
c ons ti tu i e r e la þ i i l e i nt e r s pe

ã de
D iv e r s it at ea
este deter minat c ar ac te r i st i c i l e une i b i
c i f
i c e . D i nt r e
di n st u
r ct ur a bioce- oc e noz e , c e l mai
numãr ul de specii e f oioase i m por t ant e l e me nt al
s t r uc t ur i i e i î l
pãdur ile d
nozei ( de ex emplu, aþ ii î n com- r e pr
e z i nt ã d i ve r si ta t e a ( co m pone nþ a s
ãr de popul pe -
au un mar e num de coni f er e). C u cât c ii in
lt
orr
- )o b
. C u c ât numã r ul d e po pul aþ i i
par aþie cu pãdur ile ai mar e, cu
d i oc e noz ã e st e mai mar e
du
g ra l d e div er sitate este m sã- ac e as ta e s te mai s t ab i l ã.
, c u at ât
te mai stabilã. T r ã
atât biocenoza es bi oc en oze o
a unei
tur a car acter isticã

• Citeºte textul de mai jos! Împreunã cu colegii tãi stabileºte semnificaþia
noþiunilor de biodiversitate ºi specie, precum ºi rolul acestora.
er sitãþii ur mãr eºte
C er cetar ea biodiv þii ur mã r e ºt e e v al uar ea numã r ul ui d e pl an-
elaþia biodiv er sitã
aspecte biolog ice, r str ateg ii pentr u t e , ani mal e , r e s pe c ti v i nv e nt ar ie r e a t u
t u-
anã,
cu societatea um ul r or s
pe c i i l or e x i st e nt e pe T e
e a bi od iv er sitãþii î n scop d iv
e r si tã
r r a. M ã r i me a
conser v ar i
r d a
ur bile. S ub þ ii d e pi
nd e t ot mai mul t d e
d e z -
v o ltã
asig ur ãr ii unei dez þii v ol ta r e a s oc i e t ãþ i i umane .
pe ct bi ol i
og c, studiul biodiv er sitã
as
• Analizând ultima frazã din textul de mai sus, argumenteazã în scris modul în
care omenirea intervine permanent asupra biosferei. Care crezi cã sunt cauzele
acestor acþiuni?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
• Utilizeazã Anexa 1 ºi noteazã în tabelul de mai jos caracteristicile biodiversitãþii.

Pentru termeni necunoscuþi, foloseºte glosarul.
Biodiversitatea Caracteristici


Ficare populaþie dintr-o biocenozã prezintã urmãtorii parametri: efectivul,

densitatea, distribuþia în spaþiu, structura pe vârste ºi structura pe sexe. Activitatea
indivizilor dint-o populaþie este în funcþie de variaþiile factorilor de mediu.
• Folosind Anexa 2, gãseºte exemple de modificãri numerice ale unor populaþii

dintr-o biocenozã în decursul anotimpurilor. Ce reprezintã specia?
Împãrþiþi-vã în mai multe grupe ºi realizaþi urmãtorul experiment în fiecare

grupã. Discutaþi cu colegii ºi apoi notaþi concluziile în rubrica alãturatã.
Desfãºurarea experimentului
Determinarea conþinutului Concluzii
de oxigen al unei ape
Adãugaþi în apa colectatã din
diferite surse câteva picãturi
dintr-o soluþie de sulfat de
mangan ºi iod în iodurã de
potasiu. Ce observaþi? Cum
s-a colorat apa?
Pentru a studia vieþuitoarele dintr-un anumit mediu terestru se realizeazã o

analizã calitativã (se recunosc plantele ºi animalele), una cantitativã (numãrul ºi
distribuþia lor spaþialã), dar ºi o analizã a relaþiilor dintre ele, precum ºi a
relaþiilor cu factorii de mediu. Diferiþii factori fizici ai apei influenþeazã
vieþuitoarele care trãiesc în mediul acvatic respectiv. În concluzie, putem spune
cã vieþuitoarele dint-un mediu acvatic, ca ºi cele dintr-un mediu terestru, sunt în
strânsã relaþie cu factorii fizici caracteristici.
Având în vedere cele spuse, alegeþi-vã o zonã în apropierea localitãþii voastre,

întocmiþi un tabel cu mediul de viaþã ales (acvatic sau terestru) ºi urmãriþi
evoluþia acestor date de-a lungul anului. Care este concluzia la care aþi ajuns?
Plante Dimensiuni Relaþii cu alþi

Adaptãri la mediu
Animale Caracteristici indivizi
Aplică
1. Daþi exemple de vieþuitoare aflate în diferite medii de viaþã. ___________________
___________________________________________________________________________
2. Realizeazã o cãlãtorie imaginarã printr-un râu, tu fiind o moleculã de apã.

Descrie, sub forma unui mini-jurnal, ce poþi observa de-a lungul râului pe care
vrei sã-l parcurgi din amonte în aval.
3. Aº vrea sã aflu mai multe despre ____________________________________________

___________________________________________________________________________
13

Ecosistemele și omul 3
Gândiţi-vă șidediscutaţi
Urmãreºte imaginile mai jos. Citeºteîn grup
textul ºi denumeºte mediile de viaþã ºi
vieþuitoare aparþinând acestor medii.
În orice mediu de viaþã, spaþiul este ocupat de componente ale biotopului

(substanþe organice, substanþe anorganice, luminã, temperaturã etc.), precum ºi
de elemente de biocenozã (bacterii, ciuperci, plante, animale). Acest spaþiu este
organizat pe orizontalã ºi verticalã. Pe orizontalã se întâlnesc spaþii de
dimensiuni mici ºi foarte mici ca întindere, în care existã condiþii uniforme de
biotop, determinând un fond propriu de plante ºi animale. Spaþiile de
dimensiuni mici ale unui biotop pot fi muºuroaiele de furnici, vizuinile. Spaþiile
de dimensiuni mari dintr-un biotop pot fi: cioturile copacilor, cadavrele
animalelor etc. Populaþiile de plante ºi animale din aceste spaþii sunt adaptate
pentru a supravieþui în condiþiile de mediu (biotop) date ºi în prezenþa sau
absenþa altor specii de organisme.

• Urmãrind imaginile, noteazã pe caiet elementele de biotop ºi biocenozã observate.
Noteazã ºi alte elemente cunoscute de tine, care nu se observã pe imagine. Dã
exemple de spaþii descrise în text, structurate atât pe orizontalã, cât ºi pe verticalã.
Foloseºte glosarul de termeni pentru noþiunile de stratificare pe verticalã.
• Coreleazã relaþiile dintre plante ºi animale din diferite straturi ale unei biocenoze
cunoscute de tine ºi discutã cu colegii tãi rãspunsurile gãsite.
• Argumentaþi afirmaþiile urmãtoare:
Unitatea dintre un biotop ºi o biocenozã formeazã un ecosistem.
Biosfera include totalitatea ecosistemelor.
Ecosistemele sunt de douã tipuri: ecosisteme naturale (sunt ecosisteme

nemodificate de activitatea omului) ºi ecosisteme antropizate (sunt influenþate ºi
modificate de om).


• În tabelul de mai jos sunt date câte un exemplu din fiecare ecosistem.
Completeazã tabelul cu alte exemple de ecosisteme cunoscute de tine.
Ecosisteme naturale Ecosisteme antropizate
Delta Dunãrii Culturile agricole
• Analizând textul urmãtor, gãseºte cât mai multe exemple de acþiuni ale omului
asupra habitatelor, referindu-te la exemplele enumerate.
t u- Pe plan global, utilizarea d
as up ra ha bi ta te lo r e resurse natu-
Ac þi u ni le u ma ne u n
t to t m ai rale este inegalã. Popu
laþia din þãrile
Te r ra s
o r specii lo r de pe industriali
t e vi
u r de n te, p reze n tâ nd u-se s u b di ve rse din þãrile î zate ºi o minoritate de oameni
n curs de dezvoltare con
cantitãþi disproporþion sumã
aspec te: ate de energie,
bi ta te;
1. dis t r uge re de ha te- minerale, produse alimen
rag me n ta re a ºi deg rada rea ha bi ta se. U n asemenea consu
tare ºi lemnoa-
2. f te de p l
o ua re , d e m are ca rezultat
f ec
lo r, i nc l usi v p ri n e nd
i re importante modif icãri d
ii noi, rãspâ e mediu (acumu-
i n t rod uce re de spec lãri de deºeuri, poluare, d
egradarea habi-
de bo li; ge- tatelor etc).
a m u l to r specii ve
3. s up rae xp loa ta re
ta le ºi a ni ma le.
• Realizaþi o drumeþie în jurul localitãþii voastre ºi alegeþi-vã un ecosistem.

Completaþi în tabelul de mai jos, pe parcursul drumeþiei sau dupã ce v-aþi întors,
urmãtoarele date:
Caracteristici ale biotopului Componente ale biocenozei
Arbori _________________________________
Soluri __________________________________
Arbuºti ________________________________
Temperatura medie anualã _______________
Plante erbacee __________________________
Precipitaþii _____________________________
Animale vertebrate _____________________
Luminã ________________________________
Animale nevertebrate ___________________
Aplică
1. Daþi exemple de adaptãri ale unor organisme dintr-un ecosistem de pãdure.
2. Ecosistemul reprezintã:
a. o biocenozã;
b. un biotop;
c. o biocenozã ºi un biotop.
3. Este acvariul un ecosistem? Argumentaþi rãspunsul.
15

Chimia
mediului înconjurător 4
Gândiţi-vă și „Omul
Ce crezi despre zicala discutaţi în grup
este stãpânul naturii”? Argumenteazã rãspunsul
tãu. Comparã-l cu rãspunsul ºi argumentele colegilor.

Diversitatea biologicã poate sã scadã pe areale mai mult sau mai puþin întinse,
sub impactul unor factori naturali. În ultima perioadã, însã, ea este permanent
ameninþatã de cãtre om. Sunt afectate biocenozele din zonele tropicale ºi
temperate, terestre ºi acvatice. Unele populaþii sau subspecii sunt eliminate total,
iar altele, chiar dacã supravieþuiesc, se reduc numeric.
• Urmãreºte imaginile de mai jos ºi descrierea lor. Sub fiecare dintre ele, noteazã
tipuri de acþiuni ale omului asupra naturii. În ultima linie, noteazã sugestii
pentru protejarea mediului înconjurãtor.
Prin tãierea pãdurilor în

evul mediu, unele zone au Apariþia unor întreprinderi Suprafaþa pãºunatului scade
fost complet despãdurite, industriale a condus la în timp ce numãrul
proces ce se continuã ºi în despãduriri masive. animalelor a crescut.
zilele noastre.


• Citeºte textul de mai jos:
nalã, chiar epuizarea resurselor naturale,

u
º i s pa þ i care pot duce la modif icãri ire versi bile
e x is tã î n t i m p co lo g ice. ale mediului. Co vorul vegetal asigurã o
e le r e
Ecos is te m s t rã r i i ec h i l i b re lo pe r t u r be sta bilitate a solului prin f aptul cã rãdãci-
r
i tã p ã n d e sã
da to m a nã t i a ta rea nile plantelor se întreþes, f ormând o ade-
Ac t i v i ta te a u ice. E x p lo m i nã
e eco lo g r triva eroziunii. Omul a
aces te ec h vãratã plasã împo
a i l u
i b ro r ecos is te me
n g rade
v te
e pe n t r u contribuit prin supraxploatare la dispari-
e xces i vã re c u co nsec i n þe S u p rae x- þia unor specii, la degradarea solului etc.
b r.
dezec h i l i c u m º i î n v i i to a ne ra þ io-
a re
o me n i re, e p rez i n tã u t i l iza
r e a r
p loa ta
Exemplificã informaþiile cu situaþii cunoscute de tine din lecþiile de ºtiinþe, din

presa scrisã, radio, TV sau din viaþa realã.
• Imagineazã-þi cã mergi în vacanþã cu colegii la mare. Pe • Î n apa m

ãr
plajã vedeþi o plãcuþã pe care sunt scrise regulile alãturate. nu se ar un ii sau pe þ ãr m
Unii colegi nu respectã aceste reguli. Cum reuºeºti sã-i r es cã g unoaie
ºi
convingi sã le respecte? Ce argumente foloseºti? • P esct uãr r iu mena
ºii n jer
e !
g aþ i! E i sun u t r ebuie alun-
jelor . t sanit ar ii p
la-
Inducerea de noi specii poate avea loc în mod natural (prin • P ãst r aþ i c
migrare) sau prin intervenþia omului. Introducerea ur ãþ enia.
intenþionatã a unor specii noi de cãtre om poate fi beneficã
atunci când noua specie ocupã un loc vacant în ecosistem,
dar poate avea efecte neprevãzute atunci când aceasta se
suprapune sau contravine necesitãþilor altei specii.
• Propune o metodã de salvare a nufãrului termal, care sã nu Ș t iri

afecteze ecosistemul lacului termal.
În 1973, în presa orãdeanã se
Aplică trage un semnal de alarmã
pri vind specia de nuf ãr ter-
mal de la Bãile Felix, care este
1. Realizeazã un sondaj de opinie cu prietenii sau cu rudele ameninþatã de o specie de f e-
tale pe tema introducerii unor specii noi într-un ecosistem, rigã exoticã ce se înmulþeºte
utilizând umãtorul model: f oarte repede, suf ocând nuf e-
rii termali.
Chestionar
Vârsta
Studii
Localitate
1. Credeþi cã ar trebui sã introducem specii noi? DA/NU
2. Cine hotãreºte acest lucru?
3. Ce ef ect credeþi cã ar avea introducerea noii specii?
4. Dacã aþi putea hotarî, ce specie aþi introduce ºi de ce?
2. Alcãtuiþi un ierbar ecologic, în care sã grupaþi plantele în funcþie de biotopul specific.
3. Comentaþi urmãtoarea relaþie: organism-populaþie-ecosistem-biom-biosferã
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
17

Autoevaluare I
1. Care sunt factorii biotici ºi abiotici ai unui mediu terestru, respectiv ai unui
mediu acvatic?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Alege un ecosistem. Identificã ºi caracterizeazã un factor biotic ºi unul abiotic al

ecosistemului pe care l-ai ales.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Defineºte noþiunea de biotop.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Defineºte noþiunea de biocenozã.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Descrie o bicenozã din apropierea ºcolii voastre.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Care dintre ecosistemele de mai jos sunt naturale ºi care sunt antropizate?
Argumenteazã rãspunsul:
a. livadã;
b. bazin piscicol;
c. lac de acumulare;
d. serã;
e. pajiºte de stepã.
7. Alege rãspunsul corect pentru urmãtoarea afirmaþie: Delta Dunãrii este formatã
din ecosisteme:
• naturale terestre;
• naturale acvatice;
• antropizate.


8. Unde trãieºte floarea de colþ?

• lângã izvoarele de munte;
• pe stâncãrii;
• în pãdurile de conifere.
9. Dã exemple de adaptãri ale unor organisme dint-un ecosistem acvatic.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
10. Care sunt relaþiile dintre biotop ºi biocenozã?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
11. Ce importanþã prezintã ecosistemele urmãtoare: parc ºi grãdinã?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
12. Cum pot fi clasificate ecosistemele? Specificã tipurile de ecosisteme din þara
noastrã. Exemplificã astfel de ecosisteme.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
13. Realizeazã mai jos un afiº ecologic referitor la o temã aleasã de tine. Explicã apoi
în scris afiºul realizat.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
14. Pe parcursul testului am întâmpinat dificultãþi la _____________________________
_______________________________________________________ deoarece ___________

___________________________________________________________________________
19

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Capitolul II

• poluare – sursă și combatere;
• ploi acide; efectul ploilor acide;
• efectul de seră, încălzirea globală, arderile, ozonul în stratosferă și troposferă, smogul;
• efectele industrializării asupra sănătăţii umane;
• modalităţi de protecţie a mediului înconjurător.

• exersa deprinderile practice de utilizare corectă a instrumentelor și dispozitivelor din
laborator;
• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind modalităţi de pro-
tejare a naturii;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător în care un rol impor-
tant îl are omul prin acţiuni de combatere a poluării;
• exersa deprinderile ecologice;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la acţiuni PRO NATURA.


21

Poluarea –
surse și combatere 5
Gândiţi-vă
Priveºte imaginile și discutaţi
ºi identificã sursele în grupcare sunt prezentate. Gãsiþi în
de poluare
grup alte exemple de surse de poluare cunoscute de voi.

Poluarea este un proces de modificare a factorilor de mediu (aer, apã, sol) prin
impurificarea lui cu diferite substanþe toxice care afecteazã viaþa plantelor, a
animalelor ºi a omului.
În tabelul de mai jos se descriu tipurile principale de poluare. Scrieþi în prima

coloanã tipul de poluare prezentat în textul corespunzãtor ºi asociaþi-l cu
imaginea de mai sus.
Acest tip de poluare este produs de diferite pulberi

ºi gaze emanate de autovehicule sau prin coºurile
Poluarea _______________________
fabricilor, care au o influenþã negativã asupra
plantelor. Ele produc scãderea fotosintezei, astuparea
_______________________________
deschiderilor stomatelor, uscarea, cãderea frunzelor
ºi arsuri ale acestora.
Acest tip de poluare este produs de deºeuri (gunoaie)

ºi reziduuri petroliere aruncate în apa râurilor,
fluviilor, mãrilor ºi oceanelor. Din cauza lor vegetaþia
Poluarea _______________________ apelor se sufocã ºi moare. Odatã cu acest tip de
poluare dispar ºi o serie de animale acvatice, mai
_______________________________ ales cantitãþi mari de peºte. De asemenea, dacã sunt
folosite la irigarea culturilor sau dacã ajung în
solurile pe care acestea sunt cultivate, plantele
respective au o influenþã negativã.
Poluarea _______________________ Acest tip de poluare se produce mai ales din cauza
_______________________________ unor substanþesau

îngrãºãminte folosite în cantitãþi
în combaterea prea unor
bolilor mari,plante.
ca


• În prima coloanã este prezentat tipul de apã, iar în a doua coloanã este prezentatã
descrierea acestor tipuri de apã. Asociaþi elementele celor douã coloane corect.
1. apã potabilã a. apã cu miros neplãcut, cu depunere de mâl negru
2. apã nepotabilã b. apã limpede, farã culoare ºi miros
3. apã puternic poluatã c. apã tulbure, în care sunt depuneri de substanþe
• Folosind Anexa 3, precizaþi care sunt strategiile actuale pentru îmbunãtãþirea

stãrii de sãnãtate a omului.
Promotorul ocrotirii naturii în þara noastrã a fost marele biolog

EMIL RACOVIÞÃ. Împreunã cu alte mari personalitãþi româneºti, el
a susþinut valoarea unei legi pentru protecþia monumentelor naturii,
în 1930. Datoritã acestei legi, au putut fi declarate rezervaþii ºi
parcuri naþionale teritorii precum: Parcul Naþional Retezat, Delta
Dunarii etc.
• Continuaþi sub formã de compunere textul urmãtor:

Prin ocrotirea naturii înþelegem toate mãsurile care se iau pentru a opri
distrugerea naturii înconjurãtoare, inclusiv plantele ºi animalele rare, pe cale de
dispariþie, declarate monumente ale naturii.
Aplică
1. Rãspândirea în cantitãþi periculoase a unor substanþe în mediul înconjurãtor se
numeºte:
a. poluare;
b. conservare;
c. smog.
2. Realizeazã un plan de acþiune prin care sã aplici norme de ocrotire a plantelor ºi

animalelor din localitatea ta, împreunã cu familia sau prietenii.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Consider cã din aceastã lecþie am reþinut _____________________________________
ºi îmi va folosi la ___________________________________________________________
___________________________________________________________________________.
4. Acestei lecþii i-aº acorda nota _____ pentru cã ________________________________

___________________________________________________________________________.
23

Poluare și protecţie 6
Gândiţi-vă șidediscutaţi
Împãrþiþi-vã în grupe în grup
câte 4. Citiþi textul urmãtor. Discutaþi cu colegii tipul de
poluare la care se face referire ºi care este sursa acestei poluãri. Dacã aveþi
termeni necunoscuþi, notaþi-i pe caietele voastre ºi discutaþi cu profesorul
ceea ce nu înþelegeþi.
sau a SO 2 ºi a f or mãr ii acidului azot ic,

anþii
e se r e
f
e rã la poluge la r es pect iv sul f ur ic. D eºi ex istã di fer enþ e
e acid t a jun de o pinii, de finiþ ia g ener al acce pt at ã a
Depuneril atmos f erã, care po cu apa de
in
acizi d Pãmântului oda i acide sautã ploilor acide est e cr eºter ea concent r aþ iei
supra f aþa sub f ormã de plo te. Ploile ionilor de hidr og en din a pa de pereci pi-
ceaþ ã et c. – ca
precipitaþii de depuneri usca urmare a t a þ
i i –
ploaie, zã padã, o pog ene.
sub f ormãultã, în special, caaþii a NO X ur mar e a unor s
sur e ant
r
acide în apa de precipit
r e z
dizolvãrii

ªtii ce ph are apa de ploaie nepoluatã? Apa de ploaie nepoluatã este uºor acidã,
având un ph de aproximativ 5,6 datoritã acidului carbonic ce se formeazã prin
solubilizarea CO2 existent în atmosferã ºi o serie de acizi minerali. Existã ºi
factori naturali care pot modifica ph-ul normal al apelor de precipitaþii,
micºorându-l sub 5,6 sau mãrindu-l peste 7.
• Notaþi câteva astfel de exemple ale modificãrilor naturale de ph ºi discutaþi-le cu

profesorul vostru.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
La nivel global, oxizii de azot (NO X) sunt rãspunzãtori de 30-40 % din depunerile
acide ce cad pe pãmânt, 95% rezultând din activitãþi umane ºi 5% din procese
naturale.
• Enumerã mai jos, dupã exemplul dat, ºi alte asemenea surse:
Ex: arderea combustibilor fosili (petrol, cãrbune), _____________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________


• Mai jos sunt date reacþiile acidului azotic (HNO3), care se formeazã în atmosferã
ca sursã de poluare. Stabileºte coeficienþii acestor reacþii chimice ºi scrie
denumirea corectã a reactanþilor ºi produºilor de reacþie. Discutaþi cu profesorul.
NO + O2 → NO2
___________________________________________________________________________
NO2 + H2O → H NO2 + HNO3
___________________________________________________________________________
NO2 + OH- → HNO3
___________________________________________________________________________
• Eºti primar ºi doreºti sã afli care este calitatea apei în localitea ta. Pentru aceasta
realizezi o anchetã privind poluarea apei, observând urmãtoarele:
– cum ajunge apa în casele oamenilor;
– cum modificã detergenþii calitãþile apei;
– ce efecte negative au uleiurile minerale deversate în apã;
– unde se gãsesc staþiile de epurare a apei ºi ce rol au ele;
– dacã se face risipã de apã potabilã. Ce efect negativ poate avea acest fapt?
Pe baza acestor sugestii, fã chiar tu o investigare de-a lungul anului. Ataºeazã la

portofoliu concluziile alãturi de fiºa de observare pe care o concepi.
• Realizeazã un scurt eseu, prin care sã comentezi

ce s-ar întâmpla dacã din imaginea urmãtoare ar
dispãrea pãdurea din cauza defriºãrii. Foloseºte
urmãtoarele noþiuni: alunecãri de teren,
eroziunea solului, scãderea precipitaþiilor,
creºterea poluãrii atmosferice, dispariþia unor
vieþuitoare.
Aplică
1. Explicã de ce oamenii ºtiu cã este mai sãnãtos sã-þi petreci cât mai mult din
timpul liber într-o pãdure decât în localitatea de domiciliu.
2. Comentaþi urmãtoarea ºtire de la un post de TV: „Dezastru în largul Mãrii Negre:

un vas petrolier s-a avariat ºi petrolul s-a revãrsat în mare. Pelicula de petrol
acoperã o suprafaþã întinsã a Mãrii Negre. Ce se va întâmpla cu acest ecosistem
natural?”.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
25

Efectul de seră 7
Gândiţi-vă șijos!discutaţi
Citeºte textul de mai În spaþiul de în
sub grup
text, realizeazã un ciorchine prin care
sã stabileºti semnificaþia sintagmei „efectul de serã”.
folosir ea clor o f lor ocar bur ilor , modi f i-

lã a carea t ehnicilor utilizat e în ag r icult ur ã, a
ºi înc ãlzirea globa jore,
serã me m a planur ilor de î m pãdur ir e etc. Asemenea
E f ectul dei reprezintã proble ocupãrilor dir ecþ ii de acþ iune au, î nsã, im plicaþ ii
e r e p
atmos f u în centrul st sens s-aure
economice, ca de ex em plu: ut ilizar ea
care sta r de ºtiinþã. În ace me care au mai lar g ã a r esur selor ener g et ice necon-
oamenilo o serie de progra rii climatu- v enþ ionale ( ener g ia solar ã, nuclear ã, a
zvoltat tabilizã
de prin reconsiderarea
sublinit necesitatea s prinvalori-
intro- mar eelor ) în locul celor conv enþ ionale
( cãr bunele, pet r olul, g azele nat ur ale).
lui global urselor energetice, etodelor de Aceast a pr esu pune î nsã r eor g anizar ea
f icãrii res e scarã largã a m noibile de t ehnolog icã a indust r iei ener g et ice ºi
ducerea pa unor resurse re în i ºi a cãr- schimbar ea modului de ut ilizar e a solu-
utilizare locuirea petrolulununþarea la lui ºi a r esur selor de a pã.
energie, înu gaze naturale, re
bunelui c

• Argumenteazã afirmaþiile:
Fiecare cetãþean trebuie sã cunoascã efectele poluãrii mediului!
Toþi oamenii planetei trebuie sã lupte pentru folosirea energiei atomice în scopuri
paºnice. Poluarea radioactivã are un impact distrugãtor rapid asupra umanitãþii.
• Formuleazã alte douã enunþuri privind mediul înconjurãtor ºi protecþia lui.
Lipeºte-le apoi pe o coalã de flipchart alãturi de enunþurile colegilor tãi.
• Realizeazã un afiº cu tema „Oraºul meu nepoluat” ºi explicã modul în care ai
lucrat pentru realizarea afiºului. Care dintre aceste soluþii s-ar putea aplica în
localitatea ta? Explicã-le ºi colegilor tãi.


• În tabelul de mai jos sunt descrise surse de poluare a atmosferei. Completeazã

tabelul cu exemple concrete de astfel de surse, respectiv mãsuri care se pot aplica
pentru înlãturarea acestor surse de poluare. Discutã apoi cu colegii de clasã ºi
selectaþi cele mai bune idei. Argumentaþi alegerea fãcutã.
Surse de poluare a Mãsuri de înlãturare a
atmosferei Exemple surselor de poluare
Dioxidul de carbon în exces
favorizeazã reþinerea
cãldurii la suprafaþa
Pãmântului, împiedicând
reflectarea ei în straturile
atmosferice; se produce aºa-
numitul efect de serã, cu
implicaþii mari la nivelul
planetei.
Oxizii (anhidra
în condiþii sulfuricã),
de umiditate
atmosfericã ºi în prezenþa
unui strat de aer cald,
îmbogãþesc atmosfera sub
formã de aerosoli, formând
un compus toxic numit
smog.
Hidrocarburile fluorurate
sau clorurate afecteazã
stratul de ozon cu rol în
filtrarea ºi reþinerea
radiaþiilor ultraviolete.
Aplică
1. Completaþi spaþiile libere:
Poluarea este rezultatul activitãþilor _____________________________, mai ales din
industrie, _________________________, _________________________. Ea are ca efect
degradarea _________________ înconjurãtor. _________________ modificã circuitele
biogeochimice din ___________________, cu consecinþe ________________________
pentru întreaga planetã.
2. Realizaþi un grafic privind relaþia dintre creºterea concentraþiei CO2 ºi creºterea

temperaturii pe glob ºi interpretaþi-l. Ce efect ar putea avea acest lucru?
27

Mediul și sănătatea 8
Priviþi imaginea alãturatã încolegii
ºi discutaþi cu grup
semnificaþia zonei de culoare închisã de deasupra
oraºului. De ce credeþi cã a apãrut?

• Explicaþi cum se formeazã smogul. Pentru aceasta
citiþi textul de mai jos. Realizaþi schema formãrii
smogului ºi apoi completaþi pe schemã, în spaþiul de
sub text, ce s-ar putea face pentru înlãturarea acestuia.
În timpul zilei, soarele încãlzeºte partea inferioarã a atmosferei, în care se
acumuleazã particule de praf ºi diferiþi poluanþi. Din cauza brâului de munþi din
jur, aerul contaminat este menþinut ca într-o „capcanã” deasupra oraºului ºi nu se
poate dispersa. Noaptea, asfaltul ºi terenul din jurul oraºului elibereazã cãldura ºi
astfel aerul se rãceºte progresiv pânã la circa 300 m altitudine, rãcirea fiind
acceleratã ºi de briza care bate dinspre coastã. În felul acesta, particulele de praf
ºi poluanþii se ridicã în atmosferã ºi formeazã un strat care reþine cãldura ºi
concentrezã poluanþii desupra oraºului.
Se ºtie cã efectele negative cauzate de subþierea stratului de ozon se resimt în

special asupra sãnãtãþii umane, provocând iritaþii oculare, cefalee, disconfort ºi
mai ales afecþiuni pulmonare ºi cardiace. La nivelul aparatului respirator, ozonul
produce bronºite, inflamaþii, precum ºi afecþiuni mai grave.
• Daþi exemple de alte efecte negative ale ozonului. Dacã puteþi, consultaþi internetul
pentru a afla mai multe, la adresa www.google.com, sau un medic de specialitate.
• Utilizaþi sistemul periodic al elementelor ºi daþi exemple de metale care credeþi
cã dãuneazã sãnãtãþii. Notaþi în tabelul urmãtor simbolul acestor elemente ºi
câteva întrebuinþãri ale acestora.


Metale grele Întrebuinþãri
Contactul omului cu metale grele (ex. Cuprul, Zincul, Plumbul etc.) determinã
întârzierea dezvoltãrii, diferite tipuri de cancer, tulburãri renale ºi – în
concentraþii mari ale acestora – chiar moartea. În cazurile mai rare, intoxicaþiile
cu metale grele au avut ca sursã apele extrase din profunzime. Un exemplu îl
constituie India, unde s-au înregistrat intoxicaþii cu arsen din cauza ingerãrii de
apã ºi hranã contaminatã.
• Cum vã explicaþi faptul cã unele alimente conþin aceste substanþe toxice?
___________________________________________________________________________
În tabelul de mai jos este descris un experiment pe care îl poþi realiza împreunã
cu colegii tãi. Dupã mai multe zile, în urma observaþiilor fãcute, scrie concluziile
pe caiet ºi discutã împreunã cu clasa ceea ce s-a întâmplat.
Materiale
necesare Mod de lucru Observaþii sãptãmânale Concluzii
Umple un ghiveci
cu sol ºi alt
Douã ghivece ghiveci cu amestec
goale, douã de sol ºi detergent.
plante de Planteazã în
muºcatã cu fiecare ghiveci
rãdãcinã, sol, câte o muºcatã.
detergent Udã zilnic
plantele cu aceeaºi
cantitate de apã.
Aplică
1. Care sunt soluþiile pentru pãstrarea echilibrului natural în relaþia om-plante-
animale? Cum poþi participa la realizarea acestui echilibru?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Dã o notã acestei lecþii ºi argumenteazã nota datã. _____________________________
___________________________________________________________________________
3. Enumerã câþiva factori care influenþeazã sãnãtatea. Explicã acþiunile dãunãtoare

ale fiecãrui factor asupra organismului uman ºi a mediului înconjurãtor.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
29

Modalităţi de protecţie
a mediului înconjurător 9
Gândiţi-vă șiurmãtoarele
Comentaþi cu colegii discutaţi îndegrup
reguli protejare a mediului înconjurãtor:
Ocrotiþi plantele ºi animalele, cuiburile de pãsãri, scoarþa copacilor!
Evitaþi maltratarea animalelor!
Nu aruncaþi gunoaie pe jos. Pãstraþi curãþenia!

• Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebarea: „Omul poate modifica factorii de
mediu în care trãiesc vieþuitoarele?”. Argumentaþi rãspunsul în scris, în spaþiul
de lângã imagine, ºi discutaþi cu colegii de clasã rãspunsul dat de voi. Ce mãsuri
aþi lua pentru pãstrarea unui mediu curat?
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
• Consultaþi un Atlas botanic ºi un Atlas zoologic. Daþi exemple de specii de plante

ºi animale ocrotite de lege ºi descrieþi-le. Apoi încercaþi sã le desenaþi pe o coalã
A4 ºi ataºaþi desenele la portofoliul personal.
• Realizaþi un scurt eseu cu tema Acþiunile pozitive ºi negative ale omului asupra
mediului înconjurãtor.
• În tabelul urmãtor sunt date douã exemple de ecosisteme: livada ºi lacul. Notaþi
pe parcursul anului ce caracteristici comune au cele douã ecosisteme. Ce puteþi
face pentru a pãstra aceste ecosisteme în stare naturalã cât mai mult posibil?
Livadã Lac Mãsuri de protecþie


• Citiþi cu atenþie textul urmãtor:
Între vieþuitoarele care alcãtuiesc biocenoza unui ecosistem se stabilesc diferite

relaþii, dintre care cele mai importante sunt relaþiile de nutriþie, numite relaþii
trofice. Ele asigurã circulaþia substanþelor în biocenozã ºi funcþionarea
ecosistemului. Datoritã acestor relaþii, fiecare ecosistem terestru sau acvatic
prezintã o anumitã structurã troficã a biocenozei. Aceasta include trei categorii
trofice, ºi anume: producãtori, consumatori, descompunãtori. Producãtorii sunt
organisme autotrofe (plantele verzi). Consumatorii sunt animale heterotrofe care
consumã substanþe organice produse de plante ºi le transformã în substanþe
proprii (animale zoofage, omnivore ºi saprofage). Descompunãtorii sunt bacteriile
ºi ciupercile microscopice care descompun, prin oxidare sau reducere, substanþe
organice în substanþe anorganice. Calea de circulaþie a materiei ºi energiei se
numeºte lanþ trofic.
1. Denumiþi pe schema de mai jos fiecare categorie troficã:

Plante verzi → Lãcustã → ªopârlã → Pasãre
2. În ce categorie intrã omul? Ce s-ar întâmpla dacã ar dispãrea o verigã a
lanþului trofic?
3. Dã exemple de un lanþ trofic terestru ºi unul acvatic ºi denumeºte fiecare
categorie troficã a lanþului trofic ales.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Aºezaþi fiecare nivel trofic dint-un ecosistem în ordinea unui lanþ trofic ºi
realizaþi o piramidã troficã a ecosistemului ales.
5. Construiþi din carton o piramidã troficã ºi lipiþi la fiecare nivel categoriile
trofice corespunzãtoare.
6. Explicaþi de ce lanþurile trofice nu pot avea multe verigi.
Aplică
1. Citeºte textul ºi scrie propria pãrere despre conþinutul acestuia.
ma i m u l t
b u ie sã p ro te jeze câ l t
e deoa rece
„ O m u l t re os is te me le na t u ra m u l te o r i,
e c a i
pos i b i l ce le m u n u i eco-
a lo r, de ea
d is t r u ge re s i b i lã, ia r re face r loc î n t r-o

ire v e r u s r
a e
es te
tu r a l d is t r p (zec i d
e
n a ã de i m

t
s is te m te
r
lu n g
foa
pe r ioadã ia r s u te de a n i )”.
s u
a c h
a n i
2. Dacã ai fi profesor, ce ai schimba la acestã lecþie ºi de ce?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
31

Autoevaluare II
1. Defineºte noþiunea de poluare.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. Argumenteazã, într-un scurt eseu, de ce crezi tu cã urmãtoarele anunþuri de televiziune

au fost pe Lista Neagrã a ecologilor:
„1970-1980 – Mai existau în nordul Americii de Nord 2 milioane de reni.”
„1930-1931 – S-au obþinut peste 600 000 tone de grãsime de balenã, rezultatã prin
uciderea a 40 000 de exemplare din apele arctice.”
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
3. Eºti invitat sã participi la o conferinþã cu tema „Mediu curat = Sãnãtate”. Pentru aceasta
este nevoie sã prezinþi câteva situaþii care sã se încadreze în tema conferinþei. Gândeºte-te
la ºtiri sau evenimente pe care le-ai auzit la radio, TV sau le-ai citit în presã sau chiar din
experienþa ta cotidianã. În acest scop, completeazã tabelul urmãtor:
Modalitaþi
de ocrotire
a naturii
Strategiile
aplicate
Rezultate
obþinute


4. Încercuieºte rãspunsul corect care completeazã enunþul:

Somogul este:
• ceaþã poluantã;
• strat al atmosferei;
• mâncare scoþianã;
• curent marin.
5. Realizeazã, folosind noþiunile studiate în acest modul, un scurt eseu cu titlul:

„Impactul poluãrii cu petrol asupra ecosistemelor acvatice”.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Construieºte o piramidã troficã în care sã cuprinzi toate categoriile trofice

studiate de voi. Defineºte fiecare categorie troficã din piramidã.
7. Acordã o notã de la 1 la 10 gradului de dificultate al acestui test. Argumenteazã.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
33

ENERGIE ȘI PUTERE
Capitolul III

• formele de energie pe care le întâlnești în viaţa cotidiană și în aplicaţii tehnice;
• legile de transformare și conservare a energiei;
• modul de funcţionare al motoarelor și generatoarelor electrice;
• aplicaţii referitoare la sistemele vii și nevii.

• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind transformarea și
conservarea energiei;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător cu ajutorul metodei
știinţifice;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la procesele din lumea vie.


35

ENERGIE ȘI PUTERE
Transformarea
și conservarea energiei 10
Ia o cutie de chibrituri ºi scoate beþele în
din grup
ea.
Pãstreazã douã beþe pe care le fixezi ca în imagine.
Fixeazã pe cele douã beþe de chibrit o bucatã de
carton prinsã într-un elastic ºi rãsuceºte elasticul
cu cartonul fixat. Aºeazã barca pe suprafaþa apei.
Ce observi? Cum explici? Completeazã prima
coloanã a tabelului.
ªtiu Vreau sã ºtiu Am învãþat
Citeºte textul din Anexa 4. Discutã cu colegul de bancã ºi, împreunã, alegeþi
forme de energie pe care le recunoaºteþi. Formulaþi întrebãri referitoare la energie,
forme de energie, transformarea energiei.

Corpul nostru are nevoie de energie pentru a trãi ºi funcþiona. El elibereazã
energie din mâncarea digeratã într-o serie de reacþii chimice. Acest proces are loc
la nivelul celulelor, în special în muºchi. Toate procesele din corpul nostru,
cuprinse în producerea energiei, în creºtere ºi excreþie formeazã metabolismul.
Fãrã energie nimic nu ar putea trãi sau creºte ºi nu ar exista miºcare, luminã,
cãldurã sau sunet. Energia poate lua diferite forme: cãldura, lumina ºi sunetul
sunt toate forme de energie. Pentru ca un fenomen sã se producã este nevoie de
energie ºi – atunci când acesta are loc – energia trece dintr-o formã în alta.
I. Materiale necesare: pendul gravitaþional, bolþ, barã gradatã.

Mod de lucru: Fixaþi bolþul la jumãtatea lungimii firului de suspensie. Deviaþi
pendulul din poziþia de echilibru pânã când bila atinge capãtul riglei orizontale
ºi lãsaþi-l liber. Urmãriþi traiectoria bilei pendulului ºi observaþi unde se opreºte
aceasta dupã ce se scurteazã firul. Ce concluzie puteþi formula?
II. Materiale necesare: plan înclinat, paralelipiped cu gãuri ºi cârlig, corpuri

adiþionale, menghinã sau postament cu tijã, fir de aþã, tijã cu cârlig, discuri cu
masa marcatã.
Modul de lucru: Montaþi planul înclinat pe marginea mesei. Treceþi firul cu aþã
peste scripetele din vârf cu corpul aºezat pe planul înclinat ºi cârligul cu mase
marcate la celãlalt capãt. Aºezaþi pe cârlig mase marcate astfel încât
paralelipipedul sã urce uniform pe plan. Modificaþi masa paralelipipedului,
adãugând, pe rând, corpuri adiþionale ºi repetaþi experimentul. Modificaþi
unghiul planului înclinat ºi reluaþi etapele experimentului pentru 3-5 unghiuri
diferite. Treceþi datele în tabel ºi calculaþi valoarea randamentului.


Nr. m1 (kg) η ηmed ∆η ε

Det. m (kg) h (cm) l (cm)
3
4
III. Materiale necesare: alimentator didactic (sursã de tensiune stabilizatã),

multiampermetru 0 – 5 A, calorimetru cu accesorii, rezistoare din sârmã de
nichelinã (valori de 4 Ω, 5 Ω, 6 Ω), reostat cu cursor, conductoare de legãturã,
întrerupãtor, termometru de laborator.
Mod de lucru: Turnaþi în vasul calorimetrului 400 g de apã ºi mãsuraþi
temperatura. Introduceþi rezistenþa specialã a calorimetrului în apã ºi realizaþi
circuitul de alimentare. Pentru a modifica mai multe valori ale rezistenþei,
grupaþi douã-trei rezistoare în serie sau în paralel. Alimentaþi circuitul la o
tensiune de 9 V. Cronometraþi intervalul de timp ºi mãsuraþi temperatura apei.
Treceþi datele în tabelele din Anexa 5.
Pentru fiecare tabel din Anexa 5, reprezentaþi grafic: variaþia temperaturii în

funcþie de intensitatea curentului electric, variaþia temperaturii în funcþie de
rezistenþa electricã, variaþia temperaturii în funcþie de timp.
1. Un autocamion coboarã o pantã cu motorul oprit. Ce fel de energie are? De unde

provine? În ce se transformã?
2. Un om vâsleºte în susul unui râu, rãmânând în repaus faþã de þãrm. a) Efectueazã
el lucru mecanic? b) Dar dacã nu mai vâsleºte ºi se lasã dus de râu?
3. Ce rol are ºi cum funcþioneazã siguranþa fuzibilã?
Reciteºte textul din Anexa 4. Completeazã coloana a treia a tabelului.
Aplică
1. Enumerã formele de energie pe care le recunoºti în urmãtoarea situaþie: o pasãre
colibri zboarã ºi se hrãneºte din corola unei flori. Care sunt transformãrile de
energie pe care le recunoºti?
2. O picãturã de apã ºi o alice au acelaºi volum ºi cad cu aceeaºi vitezã. Ce fel de

energie au acestea?
3. Completeazã în tabelul de mai jos:

Ce þi s-a pãrut cel Despre ce ai vrea sã Este util ceea ce ai Cât de bine ai
mai interesant? afli mai multe? învãþat azi? înþeles?
37

ENERGIE ȘI PUTERE
Electricitatea
în organismele vii 11
Gândiţi-vă
În 1780, Galvani a și discutaţi
atârnat piciorul uneiîn gruppe o barã
broaºte
de bronz înfiptã într-un suport de fier în formã de L. De
câte ori piciorul broaºtei atingea baza suportului de fier,
piciorul se contracta nemaiatingând suportul. Când
spasmele contracþiei se stingeau, piciorul se destindea ºi
atingea din nou suportul ºi ciclul se repeta. Cum explici
fenomenul? Realizeazã o schiþã prin care sã modelezi
fenomenele care au loc.

Tãiaþi, dupã forma unei monede, câte 12 discuri dintr-o bucatã de folie ºi –
respectiv – dintr-o bucatã de hârtie. Înmuiaþi discurile de hârtie într-o canã în care
aþi preparat în prealabil o soluþie concentratã de sare (apã cu 10 linguriþe de sare).
Aveþi nevoie de 12 monede din cupru. Aºezaþi discurile în grupuri de câte 3, în
urmãtoarea ordine: folie, hârtie, monedã. Lipiþi capãtul liber al unui fir izolat de
cupru la capãtul grupãrii astfel formate, iar capãtul liber la celãlalt capãt al grupãrii.
Lipiþi cele douã capete libere. Ce observaþi? Cum explicaþi? Modelaþi grafic ºi scrieþi
explicaþia fenomenului observat. Cunoaºteþi ºi alte astfel de exemple?
În anul 1800, în timpul unei cãlãtorii în

America de Sud, naturalistul german A.
Humboldt a vrut sã prindã câþiva þipari
electrici. Iatã ce relateazã el: „Pentru cã
peºtii se ascundeau în mâl ºi nu puteau fi
utilizate nãvoadele, indienii au gonit în apã
cai sãlbatici, care au speriat peºtii. Aceºtia
au început sã atace caii, care în urma
ºocurilor electrice se înecau. Dar în acest fel
peºtii îºi pierdeau capacitatea de
electrocutare, astfel cã puteau fi prinºi cu ajutorul unor harpoane ºi sfori uscate.”
Organele electrice ale acestor peºti sunt formate din muºchi transformaþi în „baterii”
electrice, fiecare generând o tensiune electricã de cca. 0,1 V. Un peºte având cca.
6000 de astfel de elemente poate genera o tensiune electricã de 600V, dar existã specii
care genereazã tensiuni de pânã la 50 V. Tensiunea generatã este pulsatorie (vezi fig.
alãturatã), numãrul de ºocuri pe secundã poate ajunge în mod excepþional la 300,
durata unui impuls fiind de câteva ms. În organismele vii, fenomenele electrice sunt
legate de prezenþa suprafeþelor de separare sau a membranelor. Fenomenul
electrizãrii de contact apare ori de câte ori se ating douã substanþe cu constante
dielectrice diferite. În cazul organismelor vii, purtãtorii de sarcinã electricã sunt ionii.
În toate cazurile în care apare „asimetria ionicã”, când cationii ºi anionii difuzeazã
inegal, se evidenþiazã diferenþe de potenþial. Du Bois Reymond considerã cã toate
zonele lezate ale unui þesut au o negativitate accentuatã. Între o zonã intactã a pielii ºi
o zonã rãnitã existã o diferenþã de potenþial permanentã de 3-50 mV, rana fiind
electric pozitivã la mamifere ºi diferenþa de potenþial scãzând pe mãsura vindecãrii.


ªtiai cã? La ºobolani, între un electrod de oþel inoxidabil împlântat sub piele ºi
un electrod de platinã situat sub peritoneu se poate înregistra o diferenþã de
potenþial persistentã de 0,68 V, cu o putere de 155 µW, putere suficientã pentru a
alimenta mai multe zile un emiþãtor radio pe frecvenþa de 500 kHz?
• Materiale necesare: generator de tensiune stabilizatã, multivoltmetru cu scala de

0-10 V, multiampermetru, reostat cu cursor, conductoare de legãturã, întrerupãtor,
panou de lucru.
• Mod de lucru: Realizaþi circuitul electric din figura 1. Citiþi valorile tensiunii la
bornele rezistorului, respectiv ale intensitãþii curentului electric prin circuit.
Înlocuiþi rezistorul cu un bec electric (bec de lanternã) ºi repetaþi aceleaºi
mãsurãtori. Înlocuiþi becul cu o diodã semiconductoare ºi repetaþi mãsurãtorile.
Realizaþi circuitul electric din fig. 2. Citiþi valorile tensiunii electrice ºi a
intensitãþii curentului electric în acest caz.
Pentru fiecare secvenþã experimentalã, completaþi tabele de date experimentale ºi

realizaþi prelucrarea acestora. Utilizaþi modelul din Anexa 6. De asemenea,
pentru fiecare experiment realizaþi graficul corespunzãtor.
Aplică
1. Calculaþi intensitatea curentului electric corespunzãtoare diferenþei de potenþial
produse de un ºobolan. Care este rezistenþa electricã a þesutului în acest caz?
2. Curentul electric:
a. trece prin orice circuit electric;
b. reprezintã întotdeauna miºcarea dirijatã a electronilor;
c. reprezintã întotdeauna miºcarea dirijatã a ionilor;
d. este o miºcare a sarcinilor electrice;
e. este o miºcare dirijatã a sarcinilor electrice.
3. Întocmiþi un rebus care sã aibã pe vertical cuvântul electricitate, iar pe orizontal

conceptele învãþate pânã acum la ºtiinþe.
39

ENERGIE ȘI PUTERE
Producerea
și stocarea energiei 12
Gândiţi-vă
Priveºte cu atenþie și discutaţi
tabelul de mai jos! în grup
Citeºte textul alãturat fiecãrei imagini!
Cãrbunii sunt rãmãºiþele fosilizate

ale vieþuitoarelor care au trãit cu
mult timp în urmã. Ei reprezintã un
depozit de energie chimicã, care
iniþial a fost energie solarã.
Când cãrbunele este ars, energia

chimicã este transformatã în energie
caloricã (cãldurã), care este folositã
pentru încãlzirea apei ºi
transformarea ei în aburi.
Aburul sub presiune învârte

paletele turbinelor, iar acestea
produc energie cineticã.
Energia cineticã este transformatã în

energie electricã prin inducþie
electromagneticã.
Becurile, televizoarele, cuptoarele

electrice transformã energia
electricã în luminã, sunet, cãldurã.
Realizeazã ºi tu un astfel de lanþ energetic. Precizeazã pentru fiecare pas felul

energiei ºi al transformãrii de energie pe care o recunoºti.



1. Cum se explicã posibilitatea apariþiei unei crize energetice dacã energia se
conservã?
2. Faptul cã, în diferite procese, combustibilii care produc energie se consumã nu
înseamnã cã ºi energia se consumã?
Priveºte cu atenþie imaginile de mai jos. Gãseºte cât mai multe asemãnãri ºi
deosebiri între cele douã.
Maºinile care transformã energia mecanicã în energie electricã se numesc

generatoare electrice. Maºinile care realizeazã transformarea inversã se numesc
motoare electrice sau electromotoare. Generatoarele ºi electromotoarele sunt
maºini eletrice rotative. Generatoarele electrice funcþioneazã pe baza fenomenului
de inducþie electromagneticã, iar electromotoarele pe baza forþei electromagnetice
produsã de un câmp magnetic asupra unui conductor prin care circulã un curent
electric. Energia electricã poate fi stocatã sub formã de sarcinã electricã în niºte
dispozitive numite condensatoare sau sub formã de energie chimicã în elemente
galvanice. Condensatoarele sunt dispozitive formate din douã plãci metalice
separate printr-un material izolator. Când celor douã plãci li se aplicã o diferenþã
de potenþial, pe fiecare placã se acumuleazã sarcini electrice de semn opus.
• Materiale necesare: alimentator didactic de curent continuu, reostat cu cursor,

întrerupãtor, magnet în formã de U, cadru metalic cu suport, conductoare de legãturã.
• Mod de lucru: se realizeazã montajul din Anexa 7 ºi se regleazã intensitatea
curentului electric cu ajutorul reostatului cu cursor. Observã conductorul
suspendat între polii magnetului. Modificã sensul curentului electric prin circuit.
Observã din nou. Modeleazã grafic ºi scrie pe caiet explicaþia.
Aplică
1. Construieºte un element galvanic utilizând fructe proaspete. Comparã tensiunea
electricã pe care o mãsori în fiecare caz.
2. Explicã funcþionarea centralei din imagine/Anexa 8.
Ce þi s-a pãrut cel Despre ce ai vrea Este util ceea ce ai Cât de bine ai
mai interesant? sã afli mai multe? învãþat azi? înþeles?
41

ENERGIE ȘI PUTERE
Autoevaluare III
1. Analizeazã cu atenþie urmãtorul lanþ trofic: salatã → melc → pasãre → pisicã.
a. Numeºte un prãdãtor ºi prada sa din acest lanþ.
Prãdãtor: _________________________ pradã: _____________________________
b. De ce crezi cã salata creºte mai bine dacã în grãdinã sunt mai multe pãsãri?
______________________________________________________________________________
c. Energia aflatã într-un lanþ trofic provine de la Soare. Explicã de ce nu ajunge la
pisicã toatã energia depozitatã în salatã.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Una dintre formele de energie utilizate frecvent este energia electricã. Aceasta poate fi
produsã, de exemplu, cu ajutorul vântului (puterea generatã de o centralã eolianã este
cca. 1 MW) sau prin arderea cãrbunilor (puterea unei termocentrale pe cãrbuni este de
1000 MW). Completeazã tabelul de mai jos!
Avantaj Dezavantaj
Utilizarea vântului Utilizarea vântului
Utilizarea cãrbunilor Utilizarea cãrbunilor
3. Fie trei combustibili diferiþi notaþi A, B ºi C. Combustibilul A este pãstrat în cisterne ºi

curge prin conducte spre locurile în care este utilizat. Combustibilul B este pãstrat sub
presiune în cilindri metalici. Combustibilul C este pãstrat în saci sau pungi. Încercuieºte
varianta pe care o consideri corectã!
a. Combustibilul A este: solid lichid gaz.
Numele acestui combustibil poate fi: ___________________________________________
b. Combustibilul B este: solid lichid gaz.



c. Combustibilul C este: solid lichid gaz.
d. Completeazã propoziþia urmãtoare: Atunci când un combustibil arde, rãmân
urmãtoarele reziduuri: _____________________ ºi _________________________________
4. Pentru circuitele electrice din figurã, completeazã indicaþiile corespunzãtoare pentru fiecare
ampermetru. Becurile electrice din ambele circuite se considerã identice.
Ampermetrul Valoarea indicatã
A
A1
l
u
t
i
u
A2 0,2 A
c
r
i
C A3
A4
B
l A5 0,4 A
u
t
i
u
c A6
r
i
C
A7
5. Explicã de ce poþi atinge în siguranþã un acumulator galvanic care asigurã o tensiune

electricã de 12 V, dar este periculos sã atingi un generator industrial care produce o
tensiune electricã de 230 V.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
6. Ce transformãri de energie au loc din momentul în care dãm drumul unui pahar ºi pânã
în momentul în care acesta, atingând solul, se sparge?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
7. Cred cã ceea ce am învãþat îmi va fi util la/pentru _____________________________________
8. Cel mai interesant lucru pe care l-am învãþat a fost: ___________________________________
43

FORŢE ȘI MIȘCARE
Capitolul IV

• principiile mecanicii newtoniene și principalele lor aplicaţii practice;
• principalele interacţiuni din natură și forţele care le măsoară;
• presiune, transmiterea presiunii în diferite medii.

• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind aplicarea principiilor
mecanicii newtoniene;
• investiga fenomene și procese naturale din mediul înconjurător cu ajutorul metodei
știinţifice;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la procesele din lumea vie.


45

FORŢE ȘI MIȘCARE
De ce ne mișcăm? 13
Citeºte atent ºi analizeazã urmãtoareleîn grup
situaþii. Ce crezi? Deseneazã.
a. Un cãlãtor care merge pe jos pe lângã calea feratã vede, într-un anumit
interval de timp, trecând prin dreptul sãu, un tren. Este oare mai lung acest
interval de timp când cãlãtorul merge în acelaºi sens cu trenul sau dacã se
deplaseazã în sens contrar acestuia?
b. Este corect sã se spunã: pluta este mai uºoarã decât fierul?
c. De ce dacã împingem brusc o cafetierã dinspre cioc, cafeaua va sãri prin
ciocul cãnii?
d. Din care barcã este mai uºor de sãrit pe mal, dintr-una mai grea sau
dintr-una mai uºoarã? (barca nu este legatã de þãrm).

Priveºte imaginile de mai jos. Modeleazã cu ajutorul reprezentãrii vectoriale
interacþiunile la care este supus sportivul.
• Materiale necesare: plan înclinat, suport din lemn, disc crestat, menghinã, tijã,
hârtie milimetricã.
• Mod de lucru: Aºezaþi planul înclinat astfel încât sã formeze un unghi de 30°. În
continuarea acestuia, aºezaþi hârtia milimetricã. Lãsaþi discul crestat sã alunece
liber din vârful planului înclinat ºi însemnaþi, cu creionul, pe hârtia milimetricã,
locul în care discul se opreºte. Modificaþi înãlþimea (h) planului ºi repetaþi
experimentul. Efectuaþi cel puþin trei mãsurãtori pentru fiecare înãlþime.


Înregistraþi valorile numerice astfel:

Nr.crt. α l (cm) d (cm) s1 (cm) s1,med
• Materiale necesare: suport cu tije ºi mufe, resorturi identice, cârlig ºi discuri cu

mase marcate, cronometru, barã metalicã etalonatã.
h1 (cm) d1 (cm) s1 (cm) h2 (cm) d2 (cm) s2 (cm) µ1 µ2
• Mod de lucru: Se suspendã cârligul (cu un numãr oarecare de discuri cu masa

marcatã) de un resort. Se scoate sistemul din poziþia de echilibru ºi se
cronometreazã 10, 20, 30 oscilaþii. Se adaugã încã un resort ºi de sistemul astfel
format se suspendã cârligul cu acelaºi numãr de discuri cu masa marcatã. Se
repetã pentru acelaºi numãr de oscilaþii. Se fixeazã ambele resorturi de suportul
fixat. De capetele libere ale resorturilor se prinde bara metalicã etalonatã. La
mijlocul acesteia se adaugã cârligul cu discuri cu mase marcate ºi se repetã
experimentul. Rezultatele mãsurãtorilor se trec în tabelul de mai jos. Analizaþi
semnificaþia valorilor numerice obþinute.
Reciteºte întrebãrile de la începutul lecþiei ºi realizeazã o nouã schemã care sã
redea explicaþia ta. Comparã cele douã rãspunsuri.
Cuplaj N ∆t (s) T (s) kexp (N/m) kmed (N/m)
10
Fãrã
20
10
Serie
20
10
Paralel
20
ªtiai cã? Rezistenþa la rupere a muºchilor, atunci când forþa acþioneazã de-a
lungul fibrelor, este cuprinsã între 0,4 ºi 0,9 MN/m2. Lungimea la care se produce
ruperea muºchiului întins forþat este 150-200% din lungimea sa iniþialã.
Aplică
1. Un copil îºi pregãteºte schiurile. El le aºeazã pe o masã orizontalã. Desenaþi
forþele care acþioneazã asupra schiului. Indicaþi perechile acþiune-reacþiune.
2. Baronul Munchhausen povestea cum, odatã, a reuºit sã iasã dintr-o mlaºtinã, cu
cal cu tot trãgându-se de pãr. Altã datã povestea cum a reuºit sã ajungã din urmã
niºte piraþi pe o vreme fãrã vânt, suflând de pe puntea navei sale în pânze. Ce
crezi, sunt posibile aceste lucruri? Argumenteazã opinia ta. Deseneazã.
47

FORŢE ȘI MIȘCARE
Presiunea 14
Gândiţi-vă
Priveºte imaginile și discutaţi
de mai îninteracþiunile
jos. Identificã grup în fiecare caz. Cu care
dintre cele trei feluri de încãlþãminte crezi cã te scufunzi mai puþin în zãpadã? De
ce? Priveºte picioarele celor douã pãsãri ºi comparã-le. Deºi trãiesc în acelaºi
mediu de viaþã, picioarele lor sunt diferite. Cum explici?

Utilizeazã website-ul: http://health.howstuffworks.com/presure.htm respectiv
www.usborne-quicklinks.com pentru a afla mai multe despre efectele presiunii ºi
modul de funcþionare al unor aplicaþii practice ale presiunii în diferite medii.
Dacã nu existã conexiune la internet, atunci citeºte textul de mai jos:
Forþa care acþioneazã pe unitatea de suprafaþã se numeºte presiune. La nivelul

inimii umane presiunea arterialã este pulsatorie, cu o valoare medie de aproape
100 torr (1 torr = 1 mmHg = 133,3 N/m 2). În poziþia orizontalã a corpului
omenesc, presiunea arterialã medie din creier ºi cea din picioare au valori
aproape egale; în poziþie verticalã, presiunea arterialã din creier este de 60 torr,
iar cea din picioare de 200 torr, mai mare decât valoarea medie normalã, datoritã
presiunii hidrostatice (± ρgh). Presiunea hidrostaticã a sângelui explicã
accidentele observate la aviatori în legãturã cu efectele acceleraþiei la loopinguri
ºi la antrenamentele pentru zborurile cosmice. Atmosfera standard, presiunea
normalã, are valoarea de 760 torr = 1 atm = 10 5 N/m2 la nivelul mãrii, considerat
nivel zero. O anumitã valoare a presiunii exterioare face parte dintre condiþiile
vieþii celulelor, organelor ºi organismelor vii. Unele bacterii pot rezista mai multe
zile la o presiune extrem de redusã de numai 10-9 mm Hg, vid ultraînalt; insectele
suportã relativ uºor valori de ordinul 10-4 mm Hg. Omul suportã presiuni
exterioare pânã la 9 atm, mamiferele mici pânã la 25 atm, peºtii de suprafaþã
între 100 ºi 200 atm, iar viaþa animalelor marine de mare adâncime este
condiþionatã de presiuni între 500 ºi 1000 atm.


1. Comparã între ele presiunile la care trãiesc diferite vieþuitoare. Pentru a face acest
lucru trebuie sã transformi unitãþile de mãsurã în aceeaºi unitate, de preferinþã N/m2:
2. Asupra fiecãrui cm2 din suprafaþa unui corp aflat la suprafaþa Pãmântului aerul
apasã în condiþii normale cu o forþã de 10 N. Gândeºte-te cât de mare este suprafaþa
corpului omenesc ºi explicã de ce nu suntem striviþi de acþiunea acestei forþe.
3. Copilul tãu vine de la ºcoalã, unde a efectuat un experiment. El a determinat
greutãþile unor corpuri, precum ºi ariile suprafeþelor lor de contact cu solul ºi a
obþinut datele din tabelul de mai jos:
G (N) 200 120 300 80
S (cm2) 4 15 10 6
Din neatenþie, el a încurcat datele, astfel încât n-a trecut în dreptul fiecãrei
greutãþi suprafaþa de sprijin. Acum se chinuie sã-ºi ordoneze datele
experimentale. Îl poþi ajuta, ºtiind cã toate corpurile exercitã asupra solului
aceeaºi presiune?
• Materiale necesare: mãsuþã (confecþionatã din placaj 10 cm/10 cm) cu picioare

ascuþite, cuvã cu nisip, corp cu masa cunoscutã, dinamometru.
• Mod de lucru: Determinã greutatea mãsuþei cu ajutorul dinamometrului. Aºeazã
mãsuþa cu picioarele în jos în cuva cu nisip. Ce observi? Aºeazã corpul cu masa
marcatã pe mãsuþa din cuvã. Ce observi? Aºeazã acum mãsuþa în cuvã, dar cu
picioarele în sus. Ce observi? Aºeazã din nou pe mãsuþã corpul cu masã
cunoscutã. Ce observi? Completeazã datele în tabelul de mai jos.
Nr. Greutatea Greutatea Greutatea mãsuþei Suprafaþa F

Mãsuþa cunoscutã + greutatea  N 
Crt. mãsuþei (N) (m2)  2 
(N) cunoscutã (N) S  m 
Cu
1. picioarele
în
Cujos
2. picioarele
în sus
Aplică
1. Un om trebuie sã treacã peste o apã îngheþatã. El duce în braþe un copil. Cum
crezi cã este mai bine sã procedeze pentru ca gheaþa sã nu se spargã?
a. Sã treacã cu copilul în braþe.
b. Sã treacã þinând copilul de mânã.
c. Indiferent.
2. ªtiind cã valoarea presiunii atmosferice normale este de aproximativ 10 5 N/m2 ,

rezultã cã forþa care apasã de sus în jos pe suprafaþa unei coli de hârtie cu aria de
103 cm2 este de 104 N, deci o forþã echivalentã cu greutatea unui corp cu masa de
1000 kg. ªi totuºi ne este foarte uºor sã ridicãm o coalã de hârtie. Cum explici
acest fapt curios?
Ce þi s-a
mai pãrut cel
interesant? Despre ce ai
afli mai vrea sã
multe? Esteînvãþat
util ceea
azi?ce ai Câtînþeles?
de bine ai
49

FORŢE ȘI MIȘCARE
Autovaluare IV
1. Greutatea unui om este aceeaºi indiferent dacã el stã într-un picior sau se sprijinã pe
ambele picioare. Care dintre afirmaþiile urmãtoare este corectã?
a. Presiunea exercitatã asupra solului este mai mare atunci când omul se sprijinã pe
ambele picioare.
b. Presiunea exercitatã asupra solului este mai mare atunci când omul se sprijinã pe
un singur picior.
c. Presiunea exercitatã asupra solului este aceeaºi indiferent de faptul cã el stã într-un
picior sau se sprijinã pe ambele picioare.
2. Doi tineri, tânãrul „a” cu masa de 95 kg, iar tânãrul „b” cu masa de 77 kg, stau faþã în faþã
pe scaune identice, cu role, scaunele aflându-se pe podeaua lucioasã a unei încãperi.
Tânãrul „a” stã cu picioarele pe genunchii tânãrului „b”. Deodatã, tânãrul „a” împinge cu
picioarele, determinând deplasarea ambelor scaune. În aceastã situaþie:
a. nici un tânãr nu exercitã vreo forþã asupra celuilalt;
b. tânãrul „a” exercitã o forþã asupra tânãrului „b”, dar tânãrul „b” nu exercitã nici o
forþã asupra tânãrului „a”;
c. fiecare tânãr exercitã o forþã asupra celuilalt, dar „b” exercitã o forþã mai mare;
d. fiecare tânãr exercitã o forþã asupra celuilalt, dar „a” exercitã o forþã mai mare;
e. fiecare tânãr exercitã o forþã la fel de mare unul asupra celuilalt.
Motiveazã rãspunsul ales prin desen sau printr-o explicaþie scrisã.
3. Cum se deplaseazã caracatiþele? ªtim cã ele au în interiorul corpului o cavitate de volum

variabil.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Ce formã geometricã trebuie sã aibã un corp pentru ca el sã exercite asupra solului

aceeaºi presiune, indiferent de poziþia sa?
a. cub;
b. piramidã;
c. sferã;
d. cilindru;
e. paralelipiped.
5. Care sunt forþele care echilibreazã forþa cu care acþionãm atunci când nu reuºim:
a. sã scoatem un cui din perete;
b. sã rupem o sfoarã;
c. sã ridicãm o greutate?
Modeleazã grafic pentru fiecare caz toate interacþiunile pe care le recunoºti.


6. Pentru fiecare dintre imaginile de mai jos, identificã interacþiunile la care este supus
omul. Modeleazã grafic cu ajutorul vectorilor aceste interacþiuni. Precizeazã perechile de
forþe acþiune-reacþiune.
7. În acest capitol mi-a plãcut cel mai mult: ____________________________________________
8. Cred cã ceea ce am învãþat îmi va fi util la/pentru _____________________________________

9. Cel mai interesant lucru pe care l-am învãþat a fost: ___________________________________
51

GRAVITAŢIA ȘI VIAŢA
Capitolul V

• gravitaţie, interacţiunile gravitaţionale la suprafaţa Pământului și în spaţiul cosmic;
• efectele gravitaţiei asupra plantelor, animalelor și formelor de relief;
• legile și principiile care explică interacţiunile gravitaţionale;
• aplicaţiile tehnice utilizate în lansarea, plasarea și întreţinerea sateliţilor artificiali.

• exersa deprinderile practice de utilizare corectă a instrumentelor și dispozitivelor din
laborator;
• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, legate de rolul și aplica-
ţiile gravitaţiei;
• investiga fenomene și procese naturale din mediul înconjurător în care gravitaţia
deţine rolul determinant;
• exersa deprinderile de calcul a mărimilor specifice aplicând legi și principii;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la interacţiunile gravitaţionale și
influenţa lor asupra vieţuitoarelor și modului de viaţă.


53

Interacţiuni gravitaţionale
între corpuri 15
Gândiţi-vă
Analizeazã situaþiași discutaţi
descrisã în grupsau descrie explicaþia ta.
mai jos. Deseneazã
Douã bile de oþel, una cântãrind dublu faþã de cealaltã, sunt lãsate sã cadã
simultan, de pe o clãdire înaltã. Ce crezi? Bilele vor avea nevoie de acelaºi
interval de timp pentru a atinge solul?

• Materiale necesare: maºina Atwood, cronometru electronic, alimentator didactic,
întrerupãtor, conductoare de legãturã, corpuri.
• Mod de lucru: Se realizeazã montajul electric pentru alimentarea cronometrului
electronic. Se monteazã poarta „start” în vecinãtatea captatorului care þine corpul,
iar poarta „stop” la sfârºitul cursei. Se vor realiza determinãri pentru diferite poziþii
ale porþii „stop”. Eliberarea corpului se realizeazã prin deschiderea circuitului
electric. Se realizeazã câte trei determinãri pentru fiecare poziþie a porþii „stop”.
Valorile numerice rezultate în urma mãsurãtorilor se trec în tabelul de mai jos.
h (m) t (s) t2 g (m/s2) gmed
s/m2()
Realizaþi reprezentarea graficã h = f(t) ºi h = f (t 2). Discutaþi semnificaþia

rezultatului obþinut. Numiþi principalele surse de erori. Formulaþi concluzia
experimentului realizat.
Bila imensã care ne oferã adãpost, planeta Pãmânt, atrage tot ceea ce o înconjoarã
sau se aflã pe suprafaþa ei: pe noi, plantele ºi animalele, insectele, clãdirile ºi
avioanele. Aceastã forþã, pe care o numim simplu greutate, ne permite sã ne pãstrãm
picioarele pe Pãmânt. Dar ea poate fi ºi o adevãratã povarã. Iatã câteva exemple care
demonstreazã modul în care natura depãºeºte aceste dificultãþi.
Priveºte cu atenþie fiecare situaþie din imaginile de mai jos.
De ce nu cade
giraf
a niciodatã pe
arbori ? ºe decâ t î n
tã i nsec te u r ia
De ce n u e x is i l me?
f


ba le ne le Cum reuºeºete seva sã u

De ce n u a j u ng u l u i? rce pânã la mai
u l ocea n mult de 120 m î nãlþim
pe f u nd e?
Rãspunde la întrebãri! Realizeazã un desen sau scrie o explicaþie
Greutatea sau forþa de atracþie gravitaþionalã este forþa

cu care Pãmântul atrage corpurile aflate în vecinãtatea
sa. Fiind o forþã, greutatea este o mãrime fizicã
vectorialã; ea are direcþie verticalã ºi sensul spre centrul
Pãmântului. Simbolul greutãþii este: G. G = mg, unde:
m – masa corpului (Kg), g = 9,81 m/s2 – acceleraþia
gravitaþionalã.
Legea atracþiei universale. Forþa de atracþie
gravitaþionalã este direct proporþionalã cu produsul
maselor corpurilor care interacþioneazã ºi invers
proporþionalã cu pãtratul distanþei dintre corpuri.
M m
⋅
F = k ,
r
unde: F – forþa de atracþie gravitaþionalã, M – masa planetei, m – masa corpului cu
care interacþioneazã, r – distanþa dintre corpuri, k = 6,67·10–11 Nm2/kg – constanta
atracþiei gravitaþionale, determinatã experimental în anul 1798 de cãtre H. Cavendish.
Reia prima sarcinã de lucru ºi rãspunde din nou. Comparã rãspunsurile. Ce ai

observat?
Aplică
1. În care dintre cazurile enumerate mai jos este vorba despre masa corpurilor ºi în
care despre greutatea lor?
a. o macara ridicã o stivã de scânduri;
b. într-o sticlã se aflã apã;
c. un tren transportã pietriº;
d. un om ridicã un geamantan;
e. un cosmonaut se deplaseazã pe Lunã.
2. Calculeazã-þi greutatea pe Pãmânt ºi pe Lunã ºtiind cã forþa de atracþie

gravitaþionalã a Lunii este de 6 ori mai micã decât cea a Pãmântului.
3. Cel mai interesant lucru pe care l-am învãþat este _____________________________
4. Mi-a fost greu sã înþeleg _____________________________________________________

55

Mișcarea
la suprafaţa Pământului 16
Ce crezi? Alege rãspunsul în grup
tãu ºi explicã!
O bilã legatã cu o sfoarã de lungime mare este rotitã în plan orizontal. Se
micºoreazã lungimea sforii, astfel încât bila sã se roteascã pe o traiectorie cu o
razã mai micã. Viteza sa va fi: a) mai mare; b) mai micã; c) neschimbatã. Ai vãzut
cã atunci când se ascute cuþitul la polizor scânteile zboarã tangent la piatra
circularã a polizorului. De ce?

Leagã bila cu sfoara, de data aceasta cu ajutorul unui dinamometru. Imprimã-i o
miºcare de rotaþie. Ce simþi? De ce?
• Materiale necesare: suport, tijã, cleme, bare metalice de diferite dimensiuni, bilã
metalicã, fir inextensibil, cronometru.
• Mod de lucru: Realizeazã montajul experimental
din figura alãturatã. Scoate pendulul din poziþia
de echilibru imprimându-i un impuls tangenþial
la traiectorie. În momentul în care imprimi
miºcarea de rotaþie pendulului porneºte
cronometrul. Numãrã rotaþiile complete într-un
interval de timp ales. Modificã lungimea
pendulului prin coborârea tijei orizontale. Repetã
experimentul. Datele obþinute se trec în
urmãtorul tabel:
Nr. d t n νmed n 2
n ν (Hz) d
crt (cm) (s) =
t (Hz) t 2
1.
2.
3.
Când un mobil se roteºte uniform pe o circumferinþã, apare o acceleraþie normalã,

determinatã de variaþia în direcþie a vectorului vitezã liniarã. În conformitate cu
principiul II, acceleraþia apare numai ca urmare a acþiunii unei forþe. Când rotim
un corp legat de o sfoarã, trebuie sã-i imprimãm un impuls ºi în acelaºi timp
trebuie sã tragem de sfoarã pentru ca acesta sã se miºte pe o traiectorie circularã.
Forþa care acþioneazã asupra corpului se numeºte forþã centripetã. Când aceeaºi
bilã este rotitã având dinamometrul legat pe sfoarã, între mânã ºi bilã,
dinamometrul se întinde datoritã forþei centrifuge. Forþa centrifugã fiind o
reacþiune la forþa centripetã, dispare odatã cu încetarea acþiunii forþei centripete.
Din aceastã cauzã, când se rupe legãtura cu centrul de rotaþie, mobilul îºi
continuã miºcarea pe tangenta la circumferinþã, cu viteza liniarã pe care o avea în


momentul desprinderii. De exemplu, în cazul Lunii, care se roteºte în jurul

Pãmântului, forþa centripetã se aplicã Lunii, în timp ce forþa centrifugã acþioneazã
asupra Pãmântului.
mv 2
F cp = ,
r
unde: F – forþa centripetã (N), m – masa corpului care se roteºte (kg), v – viteza
liniarã acpcorpului care se roteºte (m/s), r – raza traiectoriei circulare (m).
Citeºte textul de mai jos.
Datoritã rotaþiei Pãmântului în jurul axei polilor, toate

punctele materiale care îl alcãtuiesc, deci ºi toate
corpurile de pe suprafaþa lui, cu excepþia celor de la
poli, sunt supuse unei forþe centrifuge.
4π
2
F cf = mR cosα ,
T 2
unde α este latitudinea, iar R – raza Pãmântului.
Aºadar, forþa centrifugã scade de la ecuator spre poli.
Datoritã forþei centrifuge terestre, greutatea corpurilor
variazã ºi ea cu latitudinea, fiind egalã cu rezultanta
dintre forþa cu care corpul este atras de cãtre Pãmânt
ºi forþa centrifugã, care ºi acþioneazã asupra coprului.
Forþa centrifugã este mult mai micã decât forþa de
atracþie gravitaþionalã, astfel, la latitudinea de 45°, ea
este de 300 de ori mai micã, iar deviaþia faþã de
verticalã este foarte micã.
Cunoºti alte efecte ale miºcãrii de rotaþie a Pãmântului? Exemplificã! Realizeazã

un desen explicativ.
Aplică
1. De ce atmosfera nu se împrãºtie în spaþiul interplanetar?
2. Ai vãzut, probabil, cã la cursele de motociclism, atunci când motocicliºtii intrã
într-un viraj, aceºtia se înclinã puternic. În ce parte? De ce? Care sunt
interacþiunile care au loc? Enumerã forþele corespunzãtoare interacþiunilor pe
care le recunoºti. Cum îºi fac echilibru aceste forþe?
3. Din ce cauzã derapeazã autovehiculele în curbe când drumul este alunecos?
57

Mișcarea planetelor.
Sateliţi artificiali 17
Gândiţi-vă
Ce crezi cã este unși discutaţi
satelit? încuvântul
Ce înseamnã grupsatelit? De ce Soarele ºi Luna
par mai mari la orizont? Este o aparenþã sau un fapt real? Scrie rãspunsurile tale
pe caiet. Discutã cu colegul de bancã. Realizaþi împreunã un desen prin care sã
explicaþi rãspunsurile. Completeazã în prima coloanã a tabelului ceea ce ºtii
despre sistemul nostru solar.

Discutã împreunã cu colegul de bancã ºi completaþi în a doua coloanã întrebãri
referitoare la ceea ce aþi vrea sã aflaþi despre sistemul solar. Cieºte, utilizând
simbolurile cunoscute, textul de mai jos. Foloseºte ºi imaginea de mai jos.
Cuvântul „satelit”
înseamnã
însoþitor ºi se
referã atât la
corpurile
naturale, cât ºi la
cele fabricate de
om, care se rotesc
în jurul altora în
spaþiu. Planetele, de exemplu, sunt sateliþi naturali ai Soarelui, iar Luna este
satelitul natural al Pãmântului. Toþi ceilalþi sateliþi sunt dispozitive artificiale
(fabricate) lansate pe orbite în jurul Pãmântului cu ajutorul rachetelor.
Numeroasele lor utilizãri includ: supravegherea militarã, evaluarea resurselor
naturale ale Pãmântului, prevederea timpului, realizarea comunicaþiilor,
efectuarea de cercetãri spaþiale. Când un satelit este pe orbitã, tendinþa sa de a se
deplasa în linie dreaptã, provocatã de miºcarea sa, este modificatã de atracþia
gravitaþionalã a planetei sau a corpului cosmic în jurul cãruia se roteºte. Cu cât
un satelit este mai depãrtat de corpul în jurul cãruia graviteazã, cu atât este mai
micã atracþia gravitaþionalã exercitatã asupra sa. ªi cu atât mai micã viteza
relativã necesarã pentru a produce o traiectorie orbitalã. Sputnik 1, la o înãlþime
de cca. 160 km, fãcea o rotaþie completã în jurul Pãmântului la fiecare 96 min.
Luna, la o distanþã de cca. 386.000 km, are nevoie de 28 de zile pentru o rotaþie
completã în jurul Pãmântului. Unii sateliþi sunt aºezaþi pe orbita ecuatorului, pe
direcþia de rotaþie a Pãmântului, la o înãlþime de 35.900 km. Ca urmare, un satelit
se roteºte în jurul Pãmântului o datã la fiecare 24 de ore. Dar, pentru cã dedesubt
Pãmântul se roteºte cu aceeaºi vitezã, satelitul pare sã pluteascã nemiºcat pe cer,
deasupra unui anumit punct al ecuatorului.
Completeazã coloana a treia a tabelului.


Planetele descriu orbite eliptice în jurul Soarelui, ele fiind acþionate de o forþã
centripetã, adicã de o forþã îndreptatã constant spre Soare. Pe baza numeroaselor
observaþii realizate de astronomul Tycho Brahe asupra miºcãrii planetelor,
Johannes Kepler (1571-1630) enunþã legile care descriu cinematica planetelor,
legi care îi poartã numele.
Prima lege a lui Kepler: Orbitele

(traiectoriile) planetelor sunt elipse, ele au
un focar comun în care se gãseºte Soarele.
Legea a doua a lui Kepler: Ariile descrise în

timpuri egale de cãtre raza vectoare sunt
egale.
Legea a treia a lui Kepler: Pãtratele timpilor

de revoluþie a douã planete sunt T 12 a13
= = const
proporþionale cu cuburile semiaxelor mari T 22 a23
ale orbitelor lor.
Un astronaut cu masa de 60 de kg aflat pe suprafaþa Pãmântului este atras cu o

forþã de atracþie gravitaþionalã – are o greutate de aproape 600 N. Care este
greutatea sa exactã? Forþa de atracþie gravitaþionalã pe Lunã este de 6 ori mai
micã, iar pe Jupiter forþa de atracþie gravitaþionalã este de 2,5 ori mai puternicã
decât pe Pãmânt. Ce masã va avea astronautul pe Lunã, respectiv pe Jupiter?
Aplică
1. Cât de sus puteþi sãri pe Lunã? De ce?
2. Un satelit se aflã pe orbitã în jurul Pãmântului. El posedã energie atât cineticã,
cât ºi potenþialã. Care dintre cele douã forme de energie este mai mare?
Argumenteazã.
3. Cel mai interesant lucru pe care l-am învãþat este _____________________________
___________________________________________________________________________
4. Mi-a fost greu sã înþeleg _____________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
59

Evoluţia istorică
a ideilor despre sistemul solar 18
Gândiţi-vă
Cunoaºteþi modeleși
carediscutaţi în grup
explicã funcþionarea ºi stabilitatea sistemului solar?
Realizaþi un afiº în care sã redaþi aceste modele funcþionale ale sistemului solar.

Citeºte textul de mai jos. Completeazã sau corecteazã afiºul realizat anterior.
În secolul al XVII-lea s-au pus bazele experimentale ale dinamicii prin lucrãrile
lui Galileo Galilei, Christian Huygens ºi Isaac Newton. Galilei este cel care a
descoperit legile miºcãrii corpurilor, el a fost cel dintâi care a stabilit cã greutatea
corpurilor este o forþã, deoarece produce acceleraþia miºcãrii acestora. Aceastã
epocã este frãmântatã de problema cunoaºterii lumii înconjurãtoare, a miºcãrii
corpurilor cereºti. Pânã în aceastã perioadã era unanim acceptatã concepþia lui
Ptolemeu (concepþia geocentricã, lansatã din antichitate), în conformitate cu care
Pãmântul se aflã în centrul Universului, iar Soarele ºi planetele se rotesc în jurul
sãu. În anul 1543, Nicolaus Copernic explicã rotaþia diurnã a stelelor pe boltã ca
o consecinþã a rotaþiei Pãmântului în jurul axei sale. În concepþia heliocentricã,
Soarele este centrul sistemului planetar; planetele, împreunã cu Pãmântul, se
rotesc în jurul Soarelui. Newton a dovedit cã miºcarea Lunii în jurul Pãmântului
este rezultatã din acþiunea forþei de atracþie gravitaþionalã exercitatã de cãtre
câmpul gravitaþional terestru. El a extins acest rezultat pentru toate planetele ºi a
generalizat forþa de gravitaþie, considerând cã se exercitã între toate corpurile din
Univers (legea atracþiei universale).
Newton a fãcut prima verificare a concluziilor sale prin aplicarea la miºcarea

Lunii a legii gãsite de el. Repetã ºi tu pe caiet acest calcul.
Luna se miºcã în jurul Pãmântului la o distanþã de cca. 386.000 km ºi are o

perioadã de revoluþie de 27.32 zile. Deoarece orbita Lunii este aproape circularã,
din legea a doua a lui Kepler rezultã cã miºcarea ei este o miºcare circularã
uniformã. Acceleraþia Lunii va fi îndreptatã spre centrul Pãmântului ºi are expresia:
2 4π
2
a = ω r = r
T 2
Înlocuind valorile numerice de mai sus, se obþine. a = 0,2771 cm/s 2
Dacã Pãmântul produce aceastã acceleraþie centripetã la distanþa Lunii, care este
de 60 de ori mai mare decât raza Pãmântului, atunci la suprafaþa sa Pãmântul va
produce o acceleraþie centripetã de 602 = 3600 ori mai mare:
g = 602·a = 3600·0,271= 980 cm/s2 = 9,8 m/s2,
rezultat în acord cu valorile experimentale gãsite pentru acceleraþia cãderii

corpurilor la suprafaþa Pãmântului. În felul acesta, Newton a gãsit ºi explicaþia
cãderii corpurilor: corpurile cad datoritã acþiunii câmpului gravitaþional al
Pãmântului. Greutatea corpurilor este forþa cu care ele sunt atrase de Pãmânt.


Planetariul meu
• Materiale necesare: 6 m material plastic negru, bandã transparentã pentru lipit,
cutie, cuie, canã din staniu, ciocan.
• Mod de lucru:
1. Fiecare grup de elevi va alege constelaþia pe care doreºte sã o studieze. Ei
vor realiza un studiu al revistelor ºtiinþifice date de profesor sau, dacã
existã posibilitatea, vor explora pe internet cu scopul de a identifica stelele
majore din constelaþia aleasã, poziþia acestora ºi istoricul lor, eventual, ca
dezvoltare, magnitudinea ºi distanþa faþã de Soare.
2. Tãiaþi fâºii din materialul plastic negru. Aºezaþi-le alãturi ºi apoi lipiþi-le cu
banda adezivã. Aceasta va fi podeaua planetariului. Repetaþi acelaºi
operaþie pentru a realiza tavanul/bolta cereascã.
3. Pe acesta, raportându-vã tot timpul la Steaua Polarã, veþi plasa constelaþia
pe care aþi ales-o. Legaþi stelele componente ale unei constelaþii cu ajutorul
benzii de lipit. Fiþi atenþi sã pãstraþi orientarea corectã a constelaþiilor!
Dupã ce fiecare grup ºi-a plasat constelaþia, se va folosi un cui pentru a
gãuri locurile corespunzãtoare ocupate de stele în constelaþii.
4. Aºezaþi folia care reprezintã bolta cereascã peste cea care reprezintã
podeaua. Aºezaþi marginile cât mai apropiat posibil. Rotunjiþi cu foarfeca,
atent, colþurile, apoi lipiþi-le cu bandã adezivã. Asiguraþi-vã cã toate
lipiturile sunt corecte. Orientaþi ansamblul corespunzãtor ºi realizaþi un
orifciu prin care sã umflaþi planetariul. În final, lipiþi-l. Dacã vã plasaþi în
interior ºi aprindeþi becurile din sala de clasã, prin orificiile realizate se pot
recunoaºte constelaþiile.
Aplică
1. Explicaþi cum variazã greutatea unui cosmonaut într-o cãlãtorie de la Pãmânt la
Lunã.
2. Undeva, pe suprafaþa Pãmântului, se aºeazã un tun uriaº. Se poate lansa un
satelit artificial al Pãmântului folosind acest tun?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Din aceastã lecþie am învãþat ________________________________________________

___________________________________________________________________________
4. Cel mai mult mi-a plãcut ____________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
61

Explorarea
spaţiului cosmic 19
Gândiţi-vă șiîmbrãcat
Imagineazã-þi cã eºti discutaţi îndegrup
în costum cosmonaut ºi stai lãsat pe spate pe
scaunul din naveta spaþialã. Aºtepþi de câteva ore pânã când echipa de control a
misiunii realizeazã operaþiile pregãtitoare necesare lansãrii. Deodatã, motorul
porneºte ºi simþi acceleraþia, eºti împins în spate pe mãsurã ce naveta câºtigã
altitudine. Te simþi mai greu, iar pieptul îþi este comprimat ºi poþi simþi
dificultãþi în respiraþie. Dupã cca. 8 min ºi 30 s eºti în spaþiul cosmic ºi simþi o
nouã senzaþie: imponderabilitatea. Ce este ºi cum crezi cã se manifestã
imponderabilitatea? Completeazã prima coloanã a tabelului ªtiu/Vreau sã
ºtiu/Am învãþat

Discutã cu colegii din
grupa ta. Priveºte
imaginea de mai jos ºi
apoi completaþi
împreunã rândurile
libere.
_____________________
_____________________
_____________________
_____________________
_____________________
_____________________
_____________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Citeºte informaþiile selectate dintr-un articol ºtiinþific. Foloseºte simbolurile

cunoscute pentru a selecta ºi categoriza informaþia.


Prima problemã în zborul spaþial este legatã de necesitatea de ascensiune rapidã

în timpul lansãrii ºi este reprezentatã de solicitarea impusã de acceleraþie ºi de
forþa de inerþie care acþioneazã asupra organismului. În timpul accelerãrii are o
importanþã deosebitã valoarea acceleraþiei sau numãrul de g (g = 9,8096 m/s 2
acceleraþia gravitaþionalã la suprafaþa Pãmântului), toleranþa organismului fiind
limitatã invers proporþional cu timpul, astfel :
• în sensul cap-picioare sunt tolerate acceleraþii de 2g timp de 10 s, de 8g
timp de 5 s ºi de 10g timp de 2 s;
• în sensul picioare-cap sunt tolerate acceleraþii de 2g timp de 10 s, 3g timp
de 5 s ºi de 4g timp de 2 s;
• în poziþie orizontalã se poate ajunge la 14g pe o duratã de 180 s-120 s;
• în poziþia ºezând, toleranþa este redusã, mai ales dacã nu se ia nici o mãsurã
de protecþie faþã de compresiunea determinatã de scaun.
Presiunea hidrostaticã a sângelui explicã accidentele observate la aviatori
(zboruri acrobatice) ºi cosmonauþi (lansarea rachetelor sau navetelor spaþiale). În
aceste condiþii, sângele suferã acþiunea unor forþe inerþiale. La o acceleraþie
centripetã de 3g, presiunea hidrostaticã ρgh creºte în arterele cerebrale la 114
torr. Scãzând aceastã valoare din valoarea medie de 100 torr a suprapresiunii la
nivelul inimii, rezultã pentru interiorul arterelor cerebrale o presiune mai micã
decât cea atmosfericã; arterele se turtesc ºi se închid, iar sângele nu mai poate
circula la creier. În cazul unei forþe de inerþie orientate în sens invers se produce
o congestionare a creierului ºi a vaselor retinei, cu tulburãri de vedere.
Realizeazã un afiº prin care sã redai particularitãþile zborului cu naveta spaþialã.
Scurt istoric
1957. Sputnik 1 a fost prima navã spaþialã care a cãlãtorit pe orbitã în jurul
Pãmântului. (Sputnik – micul cãlãtor)
1861. Iuri Gagarin a fost primul om în spaþiu. El s-a deplasat pe orbita
Pãmântului timp de 108 min în nava spaþialã Vostok 1.
1969. Apollo 11 a debarcat primii oameni pe Lunã, astronauþii Edwin Aldrin ºi
Neil Armstrong. Prima plimbare pe Lunã a durat 2 ore ºi 30 min. Ei au
adunat probe de sol ºi rocã pentru a fi studiate pe Pãmânt.
1976. Viking 1, o sondã spaþialã fãrã oameni la bord, a zburat spre Marte, de unde
a testat probe de sol ºi a trimis fotografii spre Pãmânt.
1981. A fost lansatã naveta spaþialã Columbia, prima navã care a putut fi
refolositã.
1987. Pioneer 10 a trecut de Pluto, planeta cea mai îndepãrtatã de Soare. Este
primul obiect fãcut de om care a pãrãsit sistemul nostru solar.
Aplică
1. Care crezi cã ar trebui sã fie calitãþile unei persoane pentru a deveni astronaut?
Argumenteazã.
2. Redacteazã un scurt eseu în care sã descrii una dintre cãlãtoriile spaþiale

menþionate în Scurt istoric.
3. Din aceastã lecþie am învãþat ________________________________________________
4. Cel mai mult mi-a plãcut ____________________________________________________

63

Autoevaluare V
1. De ce meteoriþii se dezintegreazã în atmosfera terestrã?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. De ce malurile râurilor din emisfera nordicã sunt mai erodate, în medie, pe

partea dreaptã?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Douã bile de oþel, una cântãrind dublu faþã de cealaltã, se rostogolesc cu aceeaºi
vitezã pe o masã orizontalã. În aceastã situaþie:
a. ambele bile cad pe parchet la aproximativ aceeaºi distanþã faþã de baza
mesei;
b. bila cu masã mai mare cade pe parchet la aproximativ jumãtate din distanþa
mãsuratã pe orizontalã la care ajunge bila mai uºoarã (faþã de baza mesei);
c. bila cu masã mai micã cade pe parchet la aproximativ jumãtate din distanþa
mãsuratã pe orizontalã la care ajunge bila mai mare (faþã de baza mesei);
d. bila cu masã mai mare cade pe parchet considerabil mai aproape faþã de
baza mesei decât bila mai uºoarã, dar nu neapãrat la jumãtatea acestei
distanþe;
e. bila cu masã mai micã cade pe parchet considerabil mai aproape faþã de baza
mesei decât bila mai mare, dar nu neapãrat la jumãtatea acestei distanþe.
Argumenteazã alegerea rãspunsului.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Douã bile metalice au aceeaºi dimensiune, dar una cântãreºte dublu faþã de
cealaltã. Cele douã bile sunt lãsate sã cadã simultan, de pe o clãdire înaltã.
Intervalul de timp necesar bilelor pentru a atinge solul va fi:
a. pentru bila mai grea – jumãtate din timpul necesar bilei uºoare;
b. pentru bila mai uºoarã – jumãtate din timpul necesar bilei grele;
c. aproximativ acelaºi interval de timp pentru ambele bile;
d. considerabil mai scurt pentru bila grea, dar nu neapãrat jumãtate din cel
necesar bilei uºoare;
e. considerabil mai scurt pentru bila uºoarã, dar nu neapãrat jumãtate din cel
necesar bilei grele.
Argumenteazã alegerea rãspunsului.


___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Sã presupunem cã trãieºti pe Lunã. Considerãm cã Pãmântul este exact deasupra

capului tãu. Cât timp va trece pânã când vei vedea Pãmântul apunând?
a. o zi de pe Pãmânt (24 de ore);
b. un sfert de zi;
c. o lunã (timpul în care Luna se învârteºte în jurul Pãmântului);
d. un sfert de lunã;
e. nu vei vedea niciodatã Pãmântul apunând.
Argumenteazã rãspunsul ales.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Cum va curge apa dintr-un vas, care are o deschidere în partea inferioarã ºi se
aflã într-o navã cosmicã, ºtiind cã nava se miºcã pe o traiectorie în jurul Lunii?
Explicã ºi modeleazã grafic.
7. La ce altitudine se reduce la jumãtate greutatea unui corp?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. În acest capitol mi-a plãcut cel mai mult: _____________________________________
9. Cred cã ceea ce am învãþat îmi va fi util la/pentru _____________________________

10. Cel mai interesant lucru pe care l-am învãþat a fost: ___________________________
65

Anexe A
Deºi studiul diversitãþii speciilor dintr-un areal terestru sau acvatic este limitat de
1 . dificultatea aproape insurmontabilã de a monitoriza toþi indivizii existenþi în arealul
respectiv, biodiversitatea poate fi caracterizatã prin:
• Bogãþia în specii, care exprimã numãrul de specii dint-un areal;
• Abundenþa speciilor, respectiv numãrul de indivizi prin care este reprezentatã
fiecare specie;
• Diversitatea taxonomicã, determinatã de repartizarea pe grupe taxonomice a
speciilor din arealul respectiv;
• Diversitatea funcþionalã, care relevã interrelaþiile dintre specii, rolul funcþional al
speciilor în reþeaua troficã, identificã speciile cheie etc.
Fiecare populaþie, ca ºi în cazul biocenozei, prezintã anumite caracteristici, dintre care

2 . unele sunt mai importante:
• Efectivul populaþiei – reprezintã numãrul de indivizi al unei populaþii la un
moment dat.
• Densitatea populaþiei – este numãrul de indivizi raportat la unitatea de suprafaþã
sau volum (de ex. 1000/ha, 10.000 larve insecte/m 3 de apã etc.)
• Distribuþia în spaþiu a indivizilor poate fi:
• uniformã – când distanþa dintre indivizi este aproximativ egalã (ex. arborii care, în
concurenþã pentru luminã, se gãsesc la distanþe egale);
• grupatã – când indivizii sunt concentraþi în locurile cu factori de mediu mai
favorabili. Se întâlneºte la majoritatea vieþuitoarelor cu tendinþã de grupare (ghiocei,
turme de antilopã, bancuri de peºti);
• întâmplãtoare – care presupune o aranjare neuniformã a indivizilor (gândaci,
pãianjeni etc.) care trãiesc în medii omogene.
• Structura pe vârste – se exprimã prin proporþiile diferitelor clase de vârstã (tineri,
maturi, vârstnici). Ele influenþeazã direct numãrul ºi densitatea indivizilor.
Conceptul de specie:
Conceptul morfologic – susþine cã specia este o unitate distinctã, care cuprinde un grup
de indivizi deosebiþi morfologic, fiziologic sau biochimic de alte grupe de indivizi.
3. Strategii actuale pentru îmbunãtaþirea stãrii de sãnãtate a omului:

• în perioada 1960-1970, prin programul de imunizare a populaþiei ºi de creºtere a
numãrului de antibiotice, bolile transmisibile pãreau sã constituie o ameninþare
redusã în Europa; reapariþia lor, ca urmare a înlãturãrii barierelor de deplasare a
oamenilor ºi a restricþiilor comerciale, este un motiv serios de îngrijorare;
• îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã, creºterea veniturilor, reducerea sãrãciei;
• mãsuri sanitare, cum ar fi igiena individualã de exemplu, spãlarea mâinilor ar putea
reduce drastic incidenþa bolilor diareice;
• conectarea la reþeaua electricã sau introducerea eficientã a sistemelor de încãlzire;
• asigurarea apei curente, a condiþiilor igienico-sanitare adecvate, colectarea ºi
depozitarea sau reciclarea gunoaielor;
• medicaþie gratuitã;
• utilizarea în agriculturã a soiurilor rezistente la dãunãtori;
• îndiguirea canalelor de irigaþie;
• „curãþirea mediului” prin bioremediere, folosind bacterii care îndepãrteazã
substanþele toxice din mediu (ex. ESCHERICHIA COLI);
• îmbunãtaþirea sistemului de educaþie pentru o bunã dezvoltare socio-economicã.


4. „N-a fost noianul de materie

Nici mai compact ºi nici mai rar, fiindcã
Având miºcare proprie: atomii
Sunt mult departe de-ale noastre simþuri,
Nimica nu s-adaugã, nimica Fiindcã, dar, nu poþi vedea atomii,
Nu piere ºi de aceea cum se miºcã A lor miºcãri ºi ele scapã ochiului
Atomii azi, ei s-au miºcat tot astfel Adeseori chiar lucrurile care
ªi în trecut, ºi pururi, dupã asta, Se pot vedea ascund vederii noastre
Se vor miºca la fel ºi toate cele A lor miºcãri atunci când sunt departe:
Ce s-au nãscut tot astfel se vor naºte, De multe ori un cârd de oi lânoase
Vor fi tot astfel ºi de-acum, vor creºte Pãscând pe-un deal, în vesela pãºune
ªi vor avea putere de viaþã, Se miºcã-ncet pe unde le îmbie
Pe cât li-i dat prin legile naturii. Pe fiecare ºi le-ndeamnã iarba
Nici o putere nu-i sã schimbe lumea: Ce scânteie de roua dimineþii.
Nu este nici un loc din lume-afarã Iar mieii drãgãlaºi, sãtui de lapte,
În care vreun atom din ea sã scape Se bat în cap ºi zburdã; toate-aceste
ªi nici din care vreo putere nouã Din depãrtãri nouã ni se-aratã
Sã nãvãleascã-n lume ºi s-o schimbe, Ca un amestec, ca o patã albã
Sã-i tulbure miºcãrile vieþii. Pe dealul verde! …”
Nu trebuie nici asta sã te mire
Cã-n vreme ce atomii toþi se miºcã Titus Lucretius Carus – De rerum natura
Întreaga lume pare în repaus, Cantitatea de materie a fost, este ºi va fi
Afarã doar de ceea ce se miºcã aceeaºi totdeauna
5 . Tabele de date experimentale

Nr. Det. 1 2 3 4 5 6 7
∆θ (°)
I (A)
I2 (A2)
R (Ω)
t (s)
Nr. Det. 1 2 3 4 5 6 7 8
∆θ (°)
I (A)
R (Ω)
t (s)
Nr. Det. 1 2 3 4 5 6 7 8
∆θ (°)
I (A)
R (Ω)
t (s)
67

6 . 1. Rezistoare
U I1 I2 R1 =U/I1 R2 =U/I1 ∆R1 ∆R2
Nr. crt. (V) (mA) (mA) (kΩ) (kΩ) (kΩ) (kΩ)
2. Bec de lanternã
U I
(V) (mA)
3. Dioda semiconductoare
U I1
(V) (mA)
4. Sursa de tensiune stabilizatã

I U
(mA) (V)
7 .


8 .
Principiul I al mecanicii newtoniene (principiul inerþiei). Un corp îºi pãstreazã

9 . starea de miºcare rectilinie ºi uniformã sau starea de repaus atâta timp cât nu
intervine o acþiune exterioarã care sã-i modifice aceastã stare.
Principiul II al mecanicii newtoniene (principiul fundamental). În raport cu un

sistem de referinþã inerþial, acceleraþia imprimatã unui corp prin acþiunea unei
forþe este proporþionalã cu forþa ºi are aceeaºi orientare.
Principiul III al mecanicii newtoniene (principiul acþiunilor reciproce). Dacã un

corp acþioneazã asupra altui corp cu o forþã, atunci cel de-al doilea acþioneazã
asupra primului cu o forþã egalã ºi de sens opus.
Principiul independenþei acþiunii forþelor. Dacã mai multe forþe acþioneazã în

acelaºi timp asupra aceluiaºi corp, acþiunea fiecãreia dintre ele se desfãºoarã
independent de prezenþa celorlalte.
69

Glosar
aerob – organism care, pentru a trãi, are factori ecologici – totalitatea factorilor
nevoie de oxigen liber molecular (din abiotici ºi biotici
aer sau dizolvat în apã) forþã activã – forþã consideratã ca fiind
anaerob – organism capabil sã trãiascã în declanºatoare a unei acþiuni
absenþa oxigenului molecular liber forþã rezistentã – forþa care se considerã cã
animale saprofage – care se hrãnesc cu trebuie „învinsã” de cãtre o forþã activã
dejecþii sau detritus organic (râmele) ºi care schimbã starea mecanicã a
animale zoofage – consumatori care se corpului
hrãnesc numai cu alte animale habitat – parte din biotop ocupatã de un
antropic – proces sau fenomen determinat, individ sau de o populaþie
direct sau indirect, de acþiunea omului lanþ trofic – cale prin care materia ºi
apãsare normalã – forþã care acþioneazã energia circulã între nivelurile trofice
perpendicular pe suprafaþa unui corp succesive
areal – teritoriu ocupat de o specie legea conservãrii masei substanþelor –
atom – cea mai micã parte dintr-un într-o reacþie chimicã, suma maselor
element chimic, care mai pãstreazã reactanþilor este egalã cu suma maselor
însuºirile chimice ale elementului produºilor de reacþie
respectiv metabolism – este schimbul permanent de
autoreglare – capacitatea ecosistemului de materie ºi energie dintre organism ºi
a-ºi regla compoziþia biocenozei pentru mediu
a rãmâne constantã modul – mãrime a unui vector, valoarea
biosferã – totalitatea organismelor care absolutã a unui numãr real (fãrã a þine
populeazã hidrosfera, litosfera ºi seama de semnul algebric)
atmosfera (înveliºul viu al Terrei). omnivore – organisme care se hrãnesc cu
compresie – comprimare; interval de timp vegetale ºi cu resturile organismelor
în care un fluid dintr-un dispozitiv moarte (detritus organic)
(cilindru) îºi micºoreazã volumul organisme detritiofage – organisme care se
difuzia – procesul de rãspândire, de hrãnesc cu resturile organismelor moarte
pãtrundere a moleculelor unui corp în (detritus organic)
masa altui corp fãrã a exista curenþi organisme fitofage – animale erbivore care
ecologie – ºtiinþa care studiazã nivelurile se hrãnesc cu substanþe sintetizate de
supraindividuale ale lumii vii în producãtori (vieþuitoare care produc
conexiune ºi interacþiune cu mediul lor substanþe organice din substanþe
de viaþã anorganice). Ex.: bacteriile ºi plantele
ecosistem – unitatea structuralã ºi care paraziteazã organismele vegetale
funcþionalã de organizare a ecosferei, (vâsc)
formatã din biotop ºi biocenozã populaþie – indivizii unei specii de pe un
electron – particulã stabilã, încãrcatã cu anumit teritoriu, care se caracterizeazã
sarcinã electricã negativã (elementarã) prin relaþii intraspecifice
energie – mãrime ce caracterizeazã presiune – mãrime fizicã scalarã care
posibilitatea unui sistem de a efectua exprimã valoarea forþei care apasã
lucru mecanic; unitatea de mãsurã în uniform ºi perpendicular pe unitatea de
S.I. Joule (J) suprafaþã
epurarea apei – operaþie de îndepãrtare punct de aplicaþie – punct (geometric), loc
din apele naturale sau reziduale a de pe suprafaþa/din volumul unui corp
materiilor organice sau anorganice, în care se aplicã o forþã (vector)
dizolvate sau în suspensie, pentru a o putere – raportul dintre lucru mecanic
aduce la o calitate bunã efectuat ºi durata efectuãrii lui


randament – raportul dintre valoarea electricã (de atracþie sau de

energiei utile produse de un sistem respingere) asupra altor corpuri;
ºi energia absorbitã (consumatã) de unitatea de mãsurã în S.I. este
sistem Coulomb (C)
reactanþi – substanþele care scalar – mãrime complet determinatã
reacþioneazã între ele numai prin valoarea numericã
reacþia de combinare – reacþia chimicã (printr-un singur numãr)
în care doi sau mai mulþi reactanþi specia – unitate de bazã în sistemele
se unesc formând un singur produs de clasificare a organismelor;
de reacþie cuprinde totalitatea indivizilor
reacþia de descompunere – reacþia asemãnãtori, cu un fond de gene
chimicã prin care un reactant se comun, care se pot reproduce sexuat
transformã în doi sau mai multi între ei ºi dau naºtere la urmaºi
produºi de reacþie fertili.
reacþia de neutralizare – reacþia dintre stratificarea pe verticalã a unei
un acid ºi o bazã biocenoze terestre – este
reacþia de schimb sau dublã determinatã mai ales de
înlocuire – reacþia chimicã în care particularitãþile biologice si de
douã substanþe compuse schimbã creºtere a plantelor; plantele care au
între ele unele elemenete acelaºi înãlþime aparþin aceluiaºi
reacþia de înlocuire sau substituþie – strat; în mediul acvatic, stratificarea
reacþia chimicã în care o substanþã este determinatã de cantitatea de
simplã ia locul unui element dintr-o luminã nece
substanþã compusã vector – mãrime complet determinatã
reacþii chimice – transformãrile doar dacã se cunosc trei elemente
chimice pe care le suferã substanþele ale sale: valoarea sa numericã,
rezistenþa electricã – se mãsoarã în direcþia ºi sensul (cele trei elemente
Ohm (Ω) pot fi exprimate ºi prin trei numere
sarcina electricã – mãrime fizicã care indicã poziþia – coordonatele –
scalarã care caracterizeazã capãtul vectorului faþã de un sistem
proprietatea unor corpuri care se de referinþã ales în punctul lui de
aflã în stare electrizatã ºi care sunt aplicaþie; se reprezintã printr-un
capabile sã exercite forþe de naturã segment orientat
71

Bibliografie pentru susţinerea

demersului didactic
1. L. Chicinaº coord – Fizica prin experimente ºi jocuri – 26. Viennot, L. – L’enseignement des sciences physiques
Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002 objet de recherché, Bulletin de l’Union des
2. Y. Perelman – Physics can be fun – MIR Publishers, Physiciens, 1989, 716, 899-910
Moscow, 1986 27. Wheatby, G. H. – Constructivist perspectives on
3. Site de resurse educaþionale: science and mathematics learning, Science Education,
http://sitesforteachers.com 1991, 11, 577-586
4. V. Chiº – Pedagogia pentru competenþe, Ed. Casa 28. *** – Mã întreb de ce? – Enciclopedie ilustratã,
Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2005 Editura Novum, 2002, Ediþia maghiarã
5. * * – Larousse – Dicþonar inventatori ºi invenþii, Ed. 29. *** – Enciclopedie ºtiinþificã ilustratã – Ed. Aquila 93
Tehnicã, Bucureºti, 2001 (traducere din limba 2005
francezã: Mariana Crãciun, Monica Crãciun). 30. **** – ªtiinþa, enciclopedie pentru întreaga familie –
6. R. Tetean, E. Vinþeler – ALEPH, Ed. Napoca Star, Cluj- Ed. Teora, Bucureºti, 2004
Napoca, 2001 31. Sanda Fãtu, Felicia Stroe, Constantin Stroe – Chimie –
7. Enciclopedia Encarta manual clasa a VII-a Editura Corint
8. Tutorial
Chicinaºde electrocineticã – M. Aºtilean, A. Iacob, L. 32. Biologie
Zoe Partin, Luminiþa
– manual Logofãtu,
clasa a VII-a,Cezar Th.Corint
Editura Niculescu –
9. Colecþia „Arborele lumii”, „National Geographic”, 33. Stelicã Ene, Gheorghiþã Sandu, Gheorghe Gãmãneci –
„Scèance et vie” Biologie – manual clasa a X-a Editura Crepuscul, 2005
10. * * * – Dicþionar de biologie Oxford – Tradus de 34. Maria Eliza Dulamã – Strategii didactice – Editura
Ileana Muicã, Cristina Muicã, Florentina Alina Niþu, Clusium, 2000
Bucureºti, 1999 35. Ion Al. Dumitru – Dezvoltarea gândirii critice ºi
11. * * * – Bulletin de l’Union des Physiciens, nr. 632, învãþarea eficientã, Editura de Vest, Timiºoara, 2000
1981, Cedex Paris, 1996, ISSN – 0366-3876 36. Marieta Gheþe, Marþiana Florenþa Grosu – Activitãþi
12. Hann J., Kindersley, D. – How science works? London, practice de Bilogie pentru gimnaziu – Editura
DK, 1999 Didacticã ºi Pedagogicã, RA, Bucureºti 2002
13. Feynmann, R. – Fizica modernã, Ed. Tehnicã, 37. David Burnie, Jack Challoner, Philip Eden, Dr. William
Bucureºti. 1970 A – Encyclopedia of Science, 2004
14. Sfichi, R., – Caleidoscop de fizicã, Ed. Albatros, 38. Tina Borg, Georgia Bryer, Giles Sparrow, Cheryl Telfer,
Bucureºti, 1988 Clair Watson – D.K. Team
15. CNC – Ghid metodologic pentru aplicarea programei 39. Herman von Baravalle – Fizicã I, Ed. Triade, Cluj-
de fizicã, Bucureºti, 2001 Napoca, 2002
16. CNC – Ghid metodologic pentru aplicarea programei 40. Manfred von Mackensen – Sunet, luminã, cãldurã, Ed.
de biologie, Bucureºti, 2001 Triade, Cluj-Napoca, 2003
17. CNC – Ghid metodologic pentru aplicarea programei 41. D. Manda – Legãtura fizicii cu viaþa, Ed. Didacticã ºi
de chimie, Bucureºti, 2001 Pedagogicã, Bucureºti, 1974
18. Ailincãi, M., Rãdulescu, L. – Probleme, întrebãri de 42. *** – Dicþionar de Biologie Oxford – Univers
fizicã, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1972 Enciclopedic, 1999 ***/Traducere de Ileana Muicã,
19. Dunbar, R. – The truble with science, Faber and Faber Cristina Muicã, Florentina Alina Niþu
Publ, London, 1995 43. Manuela Dordea, Nicolae Coman – Ecologie umanã,
20. Hayes, D. P. – The growing accessibility of science, Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2005
Nature, 356, 1992, p. 739-740 44. Vasile Cristea, Simone Denaeyer – De la biodiversitate
21. Driver, R., Oldham, V. – A constructivist approach to la OGM-uri, Ed. Elkon, Cluj-Napoca, 2004
curriculum development in science, Studies in 45. Aurora Mihail, Gheorghe Mohan, Biologie clasa a
22. science
Guilbert,education, 13,D.
L., Meloche, 105-122,
– L’idée1986
de science chez des 46. VIII-a,
VioletaEditura ALL.Dãrãbãneanu,
Copil, Ioan 2000 Dumitru Copilu,
enseignants en formation: un lien entre l’histoire des Biologie clasa a VIII-a; Editura All, 2000
sciences et l’héterogenite des visions?, Didaskalia, 2, 47. M. Garabet, I. Neacºu – Lecþii experimentale în
7-30, 1993 laboratorul de fizicã, Ed. Niculescu, Bucureºti, 2004
23. Hodson, D. – Re-thinking old ways: towards a more 48. D. Manda – Legãtura fizicii cu viaþa, Ed. Didacticã ºi
critical approach to practical work in school science, Pedagogicã, Bucureºti, 1974
Science and Education, 1993, 1, 115 – 144 49. L.C. Epstein – Gândiþi fizica!, Ed. All Educaþional,
24. Meichstry, Y. – The impact of science curricula on Bucureºti, 1995
students views about the nature of science, Journal of 50. N. Chirocea – Legendele ºtiinþei. Ed. Didacticã ºi
Research in Science Teaching, 1993, 39 (5), 429-443 Pedagogicã R.A., Bucureºti, 2005
25. Roth, K., J. – Using classroom observations to improve
science teaching and curriculum materials, in C.W.
Andersson (Ed), Observing Science Classroom:
Observing1984
Practice, Science Perspectives from Research and


Cuvânt de încheiere
Sperãm cã acest modul þi-a oferit rãspunsuri- curgerii acestui modul, poþi observa cã existã
le cãutate ºi explicaþiile dorite la întrebãrile o strânsã legãturã ºi condiþionare reciprocã
ºi problemele referitoare la complexitatea specificã tuturor organismelor vii, prin care
lumii în care trãim ºi cã ai aflat multe lucru- ele alcãtuiesc o unitate de: structurã, formaþie
ri interesante despre conexiunile între ele- fizico-biochimicã, funcþionare ºi comporta-
mentele naturii, despre intercondiþionãrile ºi ment puternic influenþatã (pozitiv sau negativ)
interdependenþele existente la nivelul vieþui- de intervenþia omului prin extinderea domi-
toarelor (plante, animale, mediu de viaþã) dar naþiei ºi exploatãrii tehnologice a mediului
ºi despre cele rezultate în urma intervenþiei înconjurãtor. Toate acestea îþi vor permite ºi în
omului asupra mediului înconjurãtor. Acum viitor sã explorezi consecinþele propriului
poþi înþelege ºi aprecia modul în care desco- comportament ºi ale comportamentului celor-
peririle ºtiinþifice ºi dezvoltarea tehnicã ºi lalþi în raport cu starea de sãnãtate a mediului
tehnologicã a societãþii influenþeazã pozitiv înconjurãtor.
sau negativ natura ºi fenomenele naturale de Acest ghid este, de asemenea, un instru-
care depinde existenþa noastrã ca specie. ment util în vederea formãrii ºi perfecþionãrii
Acest modul þi-a permis sã pãºeºti mai pro- unor tehnici de învãþare. Exerciþiile ºi proble-
fund în lumea ºtiinþelor naturii, sã valorifici mele propuse te-au ajutat sã descoperi „aproa-
ºi sã aprofundezi cele studiate în contexte pe singur” mediul înconjurãtor, atât cel natu-
diverse, interesante. Modulul Interacþiuni în ral (plante, animale, omul ºi relaþiile dintre
naturã þi-a oferit posibilitatea de a-þi forma ele) cât ºi cel tehnic (producerea ºi stocarea
sau dezvolta competenþa de a-þi construi ºi energiei, motoare ºi generatoare electrice, apa-
argumenta poziþii personale referitoare la rate ºi dispozitive pe care le utilizãm la locul
impactul ºtiinþelor asupra naturii ºi societãþii de muncã, rachete ºi sateliþi artificiali) creat de
(atât cele legate de lumea vie, cât ºi cele teh- inteligenþa omului. În încheiere, sperãm cã
nologice). Formarea ºi exersarea acestei com- dupã parcurgerea acestui modul poþi: identifi-
petenþe a implicat activarea ºi aplicarea ca subiectul unei discuþii legate de ºtiinþã; eva-
cunoºtinþelor, deprinderilor ºi abilitãþilor pe lua propria intervenþie cu privire la subiectele
care þi le-ai însuºit pânã acum. date; recunoaºte, selecta ºi compara diferite
De asemenea, modulul Interacþiuni în natu- componente ale sistemelor Pãmântului;
rã te-a ajutat la însuºirea ºi aplicarea unui mod descoperi ºi aplica modificãrile ºi interacþiuni-
de gândire ecologic în rezolvarea de situaþii- le care rezultã între aceste sisteme; identifica
problemã specifice societãþii contemporane ºi fenomene naturale în atmosferã; calcula valori
impactului civilizaþiei umane nu numai asu- ale caracteristicilor fizice în condiþii date; uti-
pra planetei, ci ºi asupra sistemului planetar liza practic noþiunile studiate în diverse apli-
din care face parte Terra. De asemenea, ai avut caþii; selecta factorii care guverneazã transfor-
ocazia de a analiza efectele ºi consecinþele pe marea energiei în Univers, transformarea
care le au alegerea ºi utilizarea practicã a mate- energiei în forme utile cu aplicabilitate practi-
rialelor ºi resurselor naturale în diverse aplica- cã zilnicã, precum ºi conservarea energiei în
þii (cotidiene sau tehnologice), modul în care urma diverselor interacþiuni cu materialele;
alegerile noastre ca societate influenþeazã cali- compara diferite componente ale sistemelor
tatea vieþii urmaºilor noºtri. Acest modul te-a Pãmântului (sisteme fizice, biostiseme etc.) ºi
ajutat sã identifici ºi sã conºtientizezi legãturi- descoperi ºi aplica modificãrile ºi interacþiuni-
le complexe existente între speciile lumii vii, le care rezultã între aceste sisteme.
diversitatea ºi fineþea interdependenþelor în
relaþia vegetal – animal – om, te-a ajutat sã Autoare
recunoºti ºi sã aplici modalitãþi simple de pro- Luminiþa Chicinaº
tejare a mediului înconjurãtor. La finalul par- Ioana Mihacea
73

Notiţe
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________


___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
75

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Ghid Stiinte3. Mod 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Stiinte3. Mod 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Centrul Step by Step, 2006

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Știinţe

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

Capitolul I. Omenirea ºi resursele sale . . . . . . . . . . . . . . . 8

Capitolul II. Mediul înconjurãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Capitolul III. Energie ºi putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Capitolul IV. Forþe ºi miºcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Capitolul V. Gravitaþia ºi viaþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

4 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

Lucrează și vei afla

Selectaþi informaþii referitoare la misiunile spaþiale care s-au desfãºurat în ultimii

Dacã nu aveþi posibilitatea utilizãrii conexiunii la internet, atunci priveºte

Citeºte urmãtorul comunicat de presã al NASA!

6 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

prezent un echipaj format din trei persoane. Transportul membrilor echipei se

Reciteºte întrebãrile de la începutul lecþiei ºi rãspunde din nou. Comparã

Construieºte un mini vehicul pe pernã de aer (hovercraft)!

Redacteazã pe caiet un scurt eseu în care sã argumentezi poziþia ta faþã de

3. Aº vrea sã aflu mai multe despre: ____________________________________________

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

OMENIREA ȘI RESURSELE SALE

La sfârșitul acestui capitol vei ști mai multe despre:

De asemenea, până la sfârșitul acestui capitol vei:

8 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

OMENIREA ȘI RESURSELE SALE

s- c ã ci e ch i l ib r e le f r a g il e d i n e co

Lucrează și vei afla

• Asociaþi corect factorii respectivi cu exemplele menþionate:

Factorii abiotici nu au valori constante, acestea fiind variabile în funcþie de

10 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

• Completeazã în tabelul urmãtor, pentru fiecare situaþie, douã-trei exemple de

Unele specii vegetale au aplicaþii medicale. Pornind de la afirmaþia „Bea ceai de

• Daþi exemple de animale sãlbatice care au fost introduse în crescãtorii ºi motivaþi.

2. Omul poate influenþa structura unui biotop? Motivaþi rãspunsul.

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

OMENIREA ȘI RESURSELE SALE

c ons ti tu i e r e la þ i i l e i nt e r s pe

Lucrează și vei afla

• Utilizeazã Anexa 1 ºi noteazã în tabelul de mai jos caracteristicile biodiversitãþii.

12 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

Ficare populaþie dintr-o biocenozã prezintã urmãtorii parametri: efectivul,

• Folosind Anexa 2, gãseºte exemple de modificãri numerice ale unor populaþii

Împãrþiþi-vã în mai multe grupe ºi realizaþi urmãtorul experiment în fiecare

Pentru a studia vieþuitoarele dintr-un anumit mediu terestru se realizeazã o

Având în vedere cele spuse, alegeþi-vã o zonã în apropierea localitãþii voastre,

Plante Dimensiuni Relaþii cu alþi

2. Realizeazã o cãlãtorie imaginarã printr-un râu, tu fiind o moleculã de apã.

3. Aº vrea sã aflu mai multe despre ____________________________________________

5/11/2018 A Doua Sa nsa Se c unda r Stiinte Elev 3 - slide pdf.c om

_____________________________________________ deoarece _

4. Acestei lecþii i-aº acorda nota _ pentru cã ____________________________