Laborator 10 2009/2010

10.1. CIRCUITE BASCULANTE MONOSTABILE (CBM)

CBM este un circuit basculant care generează un impuls la ieşire ca răspuns la un

semnal de comandă extern aplicat la intrarea sa. Durata semnalului generat la ieşire depinde
de un circuitul extern de temporizare (format, de regulă dintr-un rezistor R şi un condensator
C), de temperatură iar la circuitele CMOS şi de tensiunea de alimentare. Astfel CBM prezintă
la ieşire o stare stabilă în care poate să stea un timp oricât de lung şi o stare cvasistabilă în
care trece ca urmare a unei comenzi externe şi din care revine în starea stabilă după trecerea
unui interval de timp determinat de circuitul de temporizare.
Tipuri de CBM:
• redeclanşabile la care procesul cvasistaţionar poate fi reînceput chiar pe durata
stării cvasistabile;
• neredeclanşabile dacă pe durata stării cvasistabile semnalul de comandă este
ignorat;
• resetabile dacă monostabilul poate fi adus în orice moment în starea sa stabilă.

10.1.1. Monostabil realizat cu porţi

Cel mai simplu CBM realizat cu porţi TTL este prezentat în figura 10.1.

U1B
U1A R1
1 390 2 Vo
Vin

74LS13 74LS13
C1 R2
100nF 47k

Figura 10.1 CBM realizat cu porţi TTL.

Acest circuit este comandat pe frontul crescător al semnalului de intrare Vin, având
starea stabilă cu ieşirea pe „1”. Funcţionarea este redată în figura 10.2.

Figura 10.2 Formele de undă ale unui CBM cu porţi TTL.

1
Laborator 10 2009/2010

Condensatorul C este iniţial încărcat la VOH. La aplicarea unui front crescător la

intrare, ieşirea VO trece pe „0”. Condensatorul începe să se descarce peste rezistenţa R (spre
masă) şi la atingerea pragului inferior (V2), ieşirea revine în starea stabilă „1”.
Durata stării cvasistabile se determină cu relaţia:
V − VOL
t w = RC ln OH = 1,3 ⋅ R ⋅ C
V2 − VOL
în care se consideră: VOH = 3,5V, VOL = 0,2V, V2 = 1,1V

10.1.2. Monostabile integrate

a) 74HCT121 – CBM neredeclanşabil VCC R C

Monostabilul integrat comută dacă la intrarea T /A1

Ri
CBM
Q
apare un front crescător. Datorită reacţiei (/Q se leagă /A2

intern la o intrare a porţii ŞI-NU), circuitul poate fi B T Q

declanşat numai pe durata stării stabile (când /Q = „1”).

B
Posibilităţi de declanşare:
/A1 1 0 X t
/A2 1 x 0 Q
B 1 1
Ti Ti t

Ti = 0,693RC Ti = 40ns ÷ 40 sec .

VCC R C
b) 74HCT122 – CBM redeclanşabil
/A1 CBM
Q
Comparativ cu circuitul anterior, lipseşte reacţia /A2
şi apar suplimentar intrările B2 şi /R (Reset). B1
B2
TRQ

B1

Intrarea R activă (pe “0”) t

determină întreruperea stării cvasi-
Q
stabile şi trecerea ieşirii Q pe 0.
Ti Ti t

10.2. CIRCUITE BASCULANTE ASTABILE (CBA)

10.2.1. Astabil cu poartă cu trigger Schmitt

R

Este un CBA cu: - histereză; 74HCT132

- un singur circuit de temporizare;

- intrare de validare EN. uc C EN
uo

2
Laborator 10 2009/2010

Dacă EN = „1”, la conectarea tensiunii de alimentare, C fiind descărcat (uc = 0) pune

intrarea porţii la masă. Ieşirea acesteia se poziţionează pe „1” şi prin intermediul rezistenţei R,
condensatorul C începe să se încarce. În momentul în care tensiunea pe C depăşeşte valoarea
de prag Vth+, tensiunea la ieşirea porţii devine „0”. C începe să se descarce (tot prin R) până
când tensiunea uc devine egală cu Vth- şi ieşirea comută din nou în „1”. În continuare începe
un nou proces de încărcare… (figura ).
Dacă EN = „0” ieşirea este tot timpul pe „1”.

uC
VoH
V1

V2
VOL+IiLR
t

uo

T1 T2 t

Figura 10.3 Formele de undă ale unui CBA cu poartă cu trigger Schmitt.

Duratele T1 şi T2 se determină cu relaţiile:

V − I R − VOL
T1 = RC ln 1 iL sau: T1 = k1 RC
V2 − I iL R − VOL
V − V2
T2 = RC ln OH sau: T2 = k 2 RC
VOH − V1

10.2.2. Astabil realizat cu două CBM

Este compus din două CBM care se declanşează succesiv; unul (1) furnizează durata
impulsului celălalt (2) durata pauzei. Astfel, cele două durate pot fi reglate independent.

R1 C1 R2 C2 Q1
VDD VDD

C/R C C/R C Q2 t
OUT
1Q 2Q
A A
Q Q
B R VDD B R t
/Q2
VDD VDD

T1 T2 t

CBM1 furnizează la ieşirea Q1 un impuls. Terminarea acestuia (frontul descrescător)

declanşează CBM2. În momentul când se termină impulsul de la ieşirea Q2, (front crescător la
/Q) se declanşează din nou CBM1.
Semnalul, de frecvenţa dorită, se obţine la oricare din ieşirile Q1, /Q1, Q2, /Q2.
Frecvenţa semnalului generat se determină cu relaţia:
1
f = unde T1 = R1C1 ln 2 şi T2 = R2 C 2 ln 2 .
( R1C1 + R2 C 2 ) ⋅ ln 2
Se recomandă R = 1…40KΩ şi C = 0 … 1000µF.

3
Laborator 10 2009/2010

10.3. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

10.3.1. Circuit basculant monostabil cu reţea integratoare

Se va realiza circuitul din figura 10.4.

Să se deducă relaţia de calcul a duratei stării cvasistabile.
Să se dimensioneze cele două componente (R şi C) astfel încât durata stării
cvasistabile să fie de 1µs.

V1 U1B
0/5V
U1A B R1 C D
A 390

5kHz C1 74LS13 R2
74LS13 100nF 47k

Figura 10.4 Monostabil cu reţea integratoare.

Pentru simulare, generatorul de semnal va furniza impulsuri de amplitudine 5V,

perioada 200µS şi durata impulsului de 160µS. Se vor vizualiza şi se vor reprezenta grafic
formele de undă aferente punctelor de măsură A, B, C, D.

A
t
B
t
C

10.3.2. Circuit basculant monostabil cu reţea derivatoare

Se va realiza circuitul din figura 10.5.

U1B
V1
0/5V
U1A B C1 C D
A 100nF

5kHz 74LS13 R2
74LS13 R1 47k
470

Figura 10.5 Monostabil cu reţea derivatoare.

4
Laborator 10 2009/2010

Pentru simulare, generatorul de semnal va furniza impulsuri de amplitudine 5V,

perioada 200µS şi durata impulsului de 160µS. Se vor vizualiza şi se vor reprezenta grafic
formele de undă aferente punctelor de măsură A, B, C, D.

A
t
B
t
C

10.3.3. Circuit basculant astabil realizat cu poartă cu trigger Schmitt

Se va realiza circuitul din figura 10.6.

Să se dimensioneze cele două componente (R şi C) astfel încât frecvenţa semnalului
de ieşire să fie 100kHz.
R

74HCT132

uc C EN
uo

Figura 10.6 CBA cu poartă cu trigger Schmitt.

Se vor vizualiza şi se vor reprezenta grafic formele de undă aferente tensiunii pe

condensator şi tensiunii de ieşire.

Uc

U0 t

10.3.4. Placă experimentală cu CBM şi CBA

Schema electronică a plăcii de test (figura 10.7) cuprinde:

• circuit basculant monostabil cu reţea integratoare, cu ieşirea MONO1;
• circuit basculant monostabil realizat cu 74LS123, prevăzut cu ieşirile MONO2 şi
/MONO2;

5
Laborator 10 2009/2010

• circuit basculant astabil realizat cu o poartă trigger Schmitt 74LS132, cu ieşirea

AST1, care furnizează şi impulsurile de declanşare pentru circuitele MONO1 şi
MONO2;
• circuit basculant astabil realizat cu două circuite integrate monostabile 74LS123,
cu ieşirea AST2. Componenta IC2B asigură durata perioadei semnalului prin
generarea unor impulsuri periodice, foarte scurte în durată – care declanşează
ieşirea monostabilului IC2A care va furniza factorul de umplere al semnalului de
la ieşirea AST2;
• convertor frecvenţă – tensiune, realizat cu un 74LS123, care reprezintă o aplicaţie
uzuală, simplă, pentru astfel de conversii. Ieşirea VOUT va furniza o tensiune
proporţională cu perioada semnalului de declanşare furnizat de AST2.

Cu ajutorul unui osciloscop, se vor vizualiza, nota şi comenta formele de undă ale
semnalelor obţinute în punctele:
• MONO1, UcMONO – variaţia tensiunii pe condensatorul C5;
• MONO2 şi /MONO2;
• AST1 şi UcAST – variaţia tensiunii pe condensatorul C6;
• se va studia efectul ajustării poziţiei semireglabilului R12 asupra ieşirii AST1 şi a
semnalului UcAST;
• AST2 şi A_INTER – impulsurile de declanşare a lui IC2A

Cu ajutorul unui voltmetru numeric se va măsura tensiunea de la VOUT pentru

semnalul de la AST2 iar apoi se va aplica din exterior, de la un generator de impulsuri, semnal
de diferite frecvenţe (50Hz – 20KHz) pe intrarea F_EXT şi se vor nota valorile de la VOUT.

6
Laborator 10 2009/2010

Figura 10.10 Schema electrică a plăcii de test.