Educatia Permanenta

M A S T E R
DREPT MATERIAL COMUNITAR
DISCIPLINA:
DREPT ECONOMIC COMUNITAR
TEMA:
EDUCAŢIA PERMANENTĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
MASTERAND,
CONSTANTIN STUMBEA
2010
CUPRINS
1
Trusted by over 1 million members
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Pag.
LISTA DE ABREVIERI............
ABREVIERI...................................
..............................................
..............................................
............................
..... 3
CAPITOLUL I
CONCEPTE DE BAZĂ
BAZĂ ALE EDUCAŢIEI...............................
EDUCAŢIEI......................................................
....................... 4
1.1. Terminologie ............................................
....................................................................
...............................................
..........................
... 4
1.2. Caracterul
Caracterul istoric
istoric al educaţiei..............................
educaţiei.....................................................
.....................................
.............. 4
1.3. Definiţii ale educaţiei...............................
educaţiei......................................................
...............................................
...........................
... 6
1.4. Funcţii ale
ale educaţiei...............
educaţiei......................................
..............................................
.............................................
...................... 7
1.5. Fundamentele educaţiei..................................
educaţiei.........................................................
...........................................
.................... 8
1.6. Formele educaţiei................................
educaţiei.......................................................
..............................................
................................
......... 8
1.7. Factorii educaţiei.......................................
educaţiei..............................................................
..............................................
..........................
... 12
CAPITOLUL II
EDUCAŢIA ŞI PROVOCĂRILE
PROVOCĂRILE LUMII CONTEMPORANE..........
CONTEMPORANE.....................
........... 13
2.1. Criza lumii contemporane...............................
contemporane......................................................
.........................................
.................. 13
2.2. Noi tipuri de educaţii...............................................
educaţii......................................................................
..................................
........... 14
2.3. Inovaţie şi reformă în învăţământul
învăţământul românesc...........................
românesc.......................................
............ 14
CAPITOLUL III
EDUCAŢIA PERMANENTĂ............................
PERMANENTĂ...................................................
..............................................
........................... 15
3.1. Conceptul de educaţie permanentă........................
permanentă...............................................
..................................
........... 15
3.2. Perspectiva educatiei
educatiei permanente.......................................
permanente............................................................
..................... 18
3.3. Educaţia permanentă
permanentă şi calitatea educaţiei...............................
educaţiei.............................................
.............. 20
3.4. Educaţia permanentă şi inovaţia................................
inovaţia.......................................................
..............................
....... 22
3.5. Specificul educaţiei permanente
permanente a adulţilor....................................
adulţilor............................................
........ 26
3.6. Specificul educaţiei permanete
permanete al personalului didactic.......................
didactic......................... 29
CAPITOLUL IV
CONCLUZII..............................
CONCLUZII.....................................................
..............................................
..............................................
............................
..... 34
BIBLIOGRAFIE.........................
BIBLIOGRAFIE................................................
..............................................
..............................................
...........................
.... 36
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
LISTA DE ABREVIERI
ARACIS - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii

Calităţii în Învăţământul Superior
ARACIP - Agenţia Română de
de Asigurare a Calităţii
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
Preuniversitar
ASTRA - Asociaţia Transilvană
Transilvană pentru Literatura
Literatura Română şi Cultura Poporului
Poporului
Român
art. - articol
C. civil – Codul civil
C.E. – CONSILIUL EUROPEI
Coord. - coordonator
EIS - Tablou de bord al inovării europene
EUROSTAT – Agenţia de Statistică a Uniunii Europene
ICT - Tehnologie a Informării şi Comunicării
J.O. - JURNALUL OFICIAL
MECI - MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII şi INOVĂRII
M.Of . – MONITORUL OFICIAL
nr.
nr. – număr
OM - ORDINUL MINISTRULUI
ONU - ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE
Op.cit. – Opera citată
OUG - ORDONANŢĂ de
de URGENŢĂ a GUVERNULUI
GUVERNULUI
pag.
pag. – pagina
PND – PROGRAMUL NAŢIONAL
NAŢIONAL pentru
pentru DEZVOLTARE
DEZVOLTARE
UE – UNIUNEA EUROPEANĂ
UNESCO - Organizaţia Naţiunilor
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
CAPITOLUL I
CONCEPTE DE BAZĂ ALE EDUCAŢIEI
1.1. Terminologie 1
Cuvântul educaţie este de origine latină,
latină, fiind dedus din termenul „ educo-educare ”,
care înseamnă - a creşte, a hrăni, a cultiva (era vorba de plante sau animale) sau din
termenul „educo-educere ”, care înseamnă – a duce, a conduce, a scoate. În literatura de
specialitate şi în practica vorbirii curente, întâlnim şi alţi termeni corelativi educaţiei: dresaj,
domesticire, îndoctrinare, formare, instruire, învăţare, salvare, predare etc
1.2. Caracterul istoric al educaţiei 2

Educaţia diferă de la o etapă istorică la alta în funcţie de condiţiile materiale şi
spirituale ale societăţii. Educaţia este un fenomen social, specific uman, care apare odată cu
societatea,
societatea, dintr-o anumită necesitate proprie acesteia – aceea a dezvoltării omului ca om, ca
forţă de muncă şi fiinţă socială.
Odat
Odatăă cu succ
succes
esiu
iune
neaa epoc
epocil
ilor
or isto
istori
rice
ce idea
idealu
lul,l, meca
mecani
nism
smel
ele,
e, conţ
conţin
inut
utur
uril
ile,
e,
finalităţile educaţiei s-au schimbat, au evoluat şi s-au perfecţionat. Educaţia este deci supusă
schimbărilor istorice, ea apărând odată cu societatea din comuna primitivă.
primitivă.
În momentul în care strămoşii îndepărtaţi ai omului au început să muncească, prin
aceasta, felul lor de viaţă a început să se deosebească fundamental de cel al animalelor.
Acestea din urmă au continuat să se adapteze şi să se comporte faţă de mediul natural în
mod instinctiv. Omul însă a adoptat faţă de mediu o atitudine activă, transformându-l cu
ajutorul uneltelor pe care le confecţionează. Astfel apare atitudinea activă a omului faţă de
propria sa dezvoltare, simţul de răspundere pentru generaţia viitoare, exprimat prin grija
adulţilor de a transmite celor tineri experienţa de confecţionare şi utilizare a uneltelor în
vederea formării lor ca forţă de muncă. Între muncă şi educaţie s-a stabilit astfel un raport de
intercondiţionare, raport care se află la baza perfecţionării uneltelor de muncă.
Dezvoltarea vieţii sociale, îmbogăţirea experienţei umane fac să se complice însuşi
procesul de transmitere a experienţei acumulate, de procesul de educare. Generaţiile adulte
transmit tinerelor generaţii nu numai experienţa de muncă, ci şi limba şi regulile de
comportare. Acest proces intenţionat de formare a tinerelor generaţii este tocmai ceea ce
înţelegem prin educaţia în comuna primitivă.
Apariţia proprietăţii private şi a claselor sociale fac ca educaţia antichităţii să se
deosebească de cea specifică comunei primitive. Educaţia are acum un caracter de clasă.
Acest caracter este evident atât în statele din orientul antic – Egipt,Egipt, China,
China, India – cât şi în
Grecia şi Roma antică.
antică.
În şcolile egiptene
egiptene se urmărea, pe de o parte,
parte, pregătire
pregătireaa conducăt
conducătorilor
orilor statului
statului – a
pre
preoţ
oţil
ilor
or – iar
iar pe de altă
altă part
parte,
e, preg
pregătătir
irea
ea acel
acelor
oraa care
care,, înde
îndepl
plin
inin
indd dive
divers
rsee func
funcţi
ţiii
administrative mai mărunte, aveau obligaţia de a şti să scrie.
Din documentele ce au ajuns până în vremea noastră se poate deduce că chinezii au
avut şcoli cu mult înainte ca societatea lor să se împartă pe clase. Cu toate acestea şcolile din
China antică devin treptat un monopol al aristocraţiei. Spre deosebire de alte şcoli din
orien
orientul
tul antic,
antic, în China
China se acord
acordăă mare
mare atenţi
atenţiee formăr
formăriiii deprin
deprinder
derilo
ilorr de compo
comporta
rtare,
re,
urmărindu-se mai ales cultivarea supunerii atât faţă de cei mai în vârstă, cât şi faţă de cei
superiori ca situaţie socială. Educaţia morală din şcoala chineză era puternic influenţată de
religie.
Ca şi la egipteni, pentru indieni nu exista o demarcaţie precisă între cunoştinţele
religioase şi cele profane. Ele se împleteau. În India se studia astronomia,astronomia, medicina (cu
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
În Grecia
Grecia antică
antică putem
putem evide
evidenţi
nţiaa două
două tip
tipuri
uri de sistem
sistemee educaţ
educaţion
ionale
ale.. Aceste
Acesteaa
privesc cele două mari puteri: Sparta şi Atena. Atena. Sistemul educaţional spartan era cu precădere
unul militar, pe când în Atena predomina un sistem democratic.
Sistemul educaţional al romanilor a cunoscut o organizare diferită, corespunzătoare
principalelor etape ale dezvoltării statului. Astfel în perioada regalităţii educaţia se făcea în
famil
familie;
ie; în timpul
timpul republ
republici
iciii încep
începee să se manif
manifest
estee tot mai mult
mult preocu
preocupaparea
rea pentru
pentru
organizarea învăţământului; pe când în timpul imperiului sistemul de instrucţie şi educaţie
capătă un caracter de stat.
Trecerea de la societatea sclavagistă la cea feudală a însemnat, totodată, şi trecerea
de la sistemul de educaţie sclavagist la altul care corespundea cerinţelor vieţii economice şi
sociale specifice orânduirii, a cărei durată se întinde din secolul al V-lea până în secolul al
XVIII-lea.
Ideologia dominantă a orânduirii feudale a fost cea religioasă – creştinismul pentru
Europa, islamismul pentru Orientul apropiat şi nordul Africii, budhismul pentru Orientul
îndepărtat. Biserica – îndeosebi cea creştină – acaparase pământ, putere politică şi întreaga
viaţă culturală. Dogmele religioase serveau integral i ntegral intereselor claselor dominante, de aceea
ele constituiau elementul primordial şi baza oricărei gândiri teoretice a reprezentanţilor
acestor clase. Este cunoscut faptul că în această perioadă filosofia a devenit o “slujnică” a
teologiei. Arta a fost şi ea subordonată spiritului teologiei, devenind o expresie a dispreţului
religios pentru natură, pentru om. Prin conţinutul său, arta exprima aspiraţia către viaţa
viitoare. În pictura şi sculptura feudală era redat extazul mistic al unor fiinţe dematerializate,
disproporţionate anatomic.
În ceea ce priveşte învăţământul feudal, acesta a fost un monopol al clerului – atât în
Europa, cât şi în Orientul apropiat şi depărtat.
Se ştie că orânduirea feudală cuprinde mai multe etape, fiecare dintre ele având
anumite particularităţi care şi-au exercitat influenţa şi asupra educaţiei şi învăţământului.
Astfel, educaţia evului mediu propriu-zis (secolele V-XIV) se deosebeşte mult de aceea care
se practica în epoca Renaşterii şi Reformei (secolele XV-XVI), iar aceasta avea unele
trăsături care o diferenţiau de sistemul educativ din perioada descompunerii feudalismului
(secolele XVII-XVIII).
Către sfârşitul evului mediu ritmul de dezvoltare al societăţii a devenit mai alert.
Crucia
Cruciadedele
le au înl
înlesn
esnit
it schimb
schimbul ul de mărfur
mărfuri,i, au contri
contribui
buitt la dezvo
dezvolta
ltarea
rea putern
puternică
ică a
meseriilor, a atelierelor meşteşugăreşti. În industrie s-au introdus motoarele hidraulice, a
început să se folosească roata de tors şi s-a trecut la organizarea unui nou tip de producţie
industrială, producţia manufacturieră. Secolele XIV şi XV constituie – pentru o parte din
ţările Europei de apus – perioada de trecere de la feudalism la capitalism. Criza economică
şi socială din aceste secole este însăşi criza regimului feudal, care a permis trecerea de la
supremaţia nobilimii feudale la dobândirea puterii de către burghezie. Populaţia oraşelor a
crescut continuu. Treptat, apar, mai ales în Italia, Italia, o mulţime de “republici”. Aproape fiecare
oraş mai dezvoltat a devenit o republică – Veneţia, Veneţia, Florenţa,
Florenţa, Genova,
Genova , Milano etc. Schimbări
majore s-au petrecut şi în educaţie. Conceptele umanismului au influenţat puternic ideile
pedagogice. Se dă o mare importanţă respectului faţă de om, încrederea în posibilităţile sale
fizice şi intelectuale.
Sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea se caracterizează pe
pla
plann soci
socio-o-po
poli
liti
ticc prin
printr
tr-o
-o succ
succes
esiu
iune
ne de vict victor
orii
ii ale
ale burg
burghe
hezi
ziei
ei din
din ţări
ţările
le Euro
Europe
peii
occidentale. Întrucât înseşi interesele sale economice şi politice îi impuneau asigurarea unei
instrucţii elementare pentru categorii largi ale populaţiei. Această perioadă constituie un
mare pas înainte în direcţia generalizării învăţământului primar şi a dezvoltării teoriei
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Dar anul 1900 nu este o piatră de hotar în dezvoltarea teoriei şi practicii pedagogice.
Către sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului următor au apărut o serie de
elemente noi care anunţă importante mutaţii în gândirea pedagogică şi practica şcolară.
Aproape tot ceea ce creaseră secolele anterioare în domeniul practicii instructiv-educative
era cuprins acum în termenul de şcoală tradiţională şi începuse să fie repudiat. Apare, mai
întâi, o reacţie faţă de şcoala herbartiană, întemeiată exclusiv pe receptivitate, pe orientare
exclusiv teoretică a conţinutului activităţii didactice. Se creează, astfel, aşa-numitele şcoli
noi din Marea Britanie,
Britanie, Franţa,
Franţa, Germania,
Germania, SUA.
SUA.
Tot acum, ca urmare a iniţierii cercetărilor experimentale în psihologie
în psihologie,, începe să se
manifeste o puternică reacţie faţă de pedagogia filosofică – constituită deductiv, pornindu-se
de la anumite principii sau concepte filosofice. Se conturează astfel ideea unei pedagogii
experimentale şi, concomitent, ideea unei ştiinţe a copilului – pedagogia.
pedagogia.
Tot în această perioadă se constată o altă tendinţă: depăşirea limitelor pedagogiei
întemeiată pe psihologie
pe psihologie – care conducea spre cultivarea individualismului – prin elaborarea
unei teorii pedagogice bazate pe sociologie,
sociologie, adică pedagogia socială.
Pe plan pedagogic, secolul XX s-a anunţat, încă de la început – prin teoria educaţiei
noi – ca un secol al copilului.
De-a
De-a lung
lungul
ul isto
istori
riei
ei,, educ
educaţ
aţia
ia şi-a
şi-a demo
demons
nstr
trat
at rolu
rolull vita
vitall pent
pentru
ru dezv
dezvol
olta
tare
reaa
civilizaţiei, culturii umanităţii, pentru creşterea gradului de ordine şi raţionalitate în viaţa
socială, pentru cultivarea valorilor spirituale şi conferirea în acest fel a unui statut elevat
condiţiei umane.
1.3. Definiţii ale educaţiei 3

Educaţia are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieţii sociale.
Educaţia este un tip particular de acţiune umană, o intervenţie sau direcţionare, o
categorie fundamentală a pedagogiei.
Platon definea educaţia ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta
aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.”
Aristotel, în lucrarea sa „Politica”, considera că „educaţia trebuie să fie un obiect al
supravegherii
supravegherii publice, iar nu particulare”.
Johann Amos Comenius,
Comenius , în lucrarea sa „Didactica magna”, considera că la naştere,
natura înzestrează copilul numai cu „seminţele ştiinţei, ale moralităţii şi religiozităţii”, ele
devin un bun al fiecărui om numai prin educaţie. Rezultă că în concepţia sa, educaţia este o
activ
activita
itate
te de stimu
stimular
laree a acest
acestor
or „semi
„seminţe
nţe”,
”, şi implic
implicit,
it, de condu
conducecere
re a proce
procesul
sului
ui de
umanizare, omul ”nu poate deveni om decât dacă este educat”.
Pentru pedagogul englez din secolul al XVII-lea,
XVII-lea, John Locke,
Locke, educaţia se prezintă
sub forma unei relaţii interpersonale de supraveghere şi intervenţie ce se stabileşte între
„preceptor” (educator) şi copil (viitorul „gentleman”).
„gentleman”).
Filosoful german Immanuel Kant, Kant, aprecia că educaţia contribuie la valorificarea
naturii umane în folosul societăţii: „este plăcut să ne gândim că natura omenească va fi mai
bine dezvoltată prin educaţie şi că se poate ajunge a i se da o formă care să-i convie cu
deosebire. Aceasta ne descoperă perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc”.
Pentru Jean-Jac
Jean-Jacques
ques Rousseau
Rousseau educeducaţ
aţia
ia este
este în acel
acelaş
aşii timp
timp inte
interv
rven
enţi
ţiee şi
neint
neinterv
ervenţ
enţie
ie : „Educ
„Educaţi
aţiaa negat
negativă
ivă presup
presupune
une înl
înlătu
ăturar
rarea
ea oricăr
oricărui
ui obstac
obstacol
ol din calea
calea
dezvoltării fireşti, totul trebuind lăsat să se producă de la sine fără nici o intervenţie”.
În opinia pedagogului german Johann Frederich Herbart educaţia este împărţită în
trei subdiviziuni: guvernarea, învăţământul (realizarea unor obiective specifice) şi educaţia
morală.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Durkhe
Durkheimim (în 1930)
1930) afirma
afirma că „educ„educaţi
aţiaa const
constăă înt
într-o
r-o social
socializa
izare
re metodi
metodică că a tin
tinere
ereii
educaţii”.
„Educaţia este activitatea conştientă de a-l influenţa pe om printr-o triplă acţiune: de
îngrijire, de îndrumare şi de cultivare în direcţia creării valorilor culturale şi a sensibilizării
individului faţă de acestea (Bârsănescu, 1935).
„Educaţia este o integrare: integrarea forţelor vieţii în funcţionarea armonioasă a
corpului, integrarea aptitudinilor sociale în vederea adaptării la grupuri, integrarea energiilor
spiri
spiritua
tuale,
le, prin
prin mijloc
mijlocire
ireaa fiinţe
fiinţeii socia
sociale
le şi corpor
corporale
ale,, pentru
pentru dezvol
dezvoltar
tarea
ea comple
completă
tă a
personalităţii individuale” (Hubert, 1965).
Pedagogul român Constantin Narly, Narly, consideră că educaţia este „un fapt social şi
individual în acelaşi timp”. Florin Georgescu considera că „educaţia este prima activitate
creatoare neproducătoare de bunuri de consum, cunoscută de istorie” (Florin Georgescu
1970).
Dewey în 1972 spune că „Educaţia este acea reconstrucţie sau reorganizare a
exprienţei care se adaugă la înţelesul experienţei precedente şi care măreşte capacitatea de a
dirija evoluţia celei care urmează”.
Societatea zilelor noastre solicită, mai mult ca oricând, inteligenţa şi capacitatea
creatoare a omului. „Întregul climat al viitorului, afirmă Bogdan Suchodolski, Suchodolski, va situa
capacităţile intelectuale în condiţiile deplinei afirmări şi va da un larg avans dorinţei de
cunoaştere.
În concluzie, prin educaţie se doreşte dezvoltarea conştientă a potenţialului biopsihic
al omului
omului şi formar
formarea
ea unui
unui tip de person
personalialitat
tatee solici
solicitat
tat de condiţ
condiţiil
iilee preze
prezente
nte şi de
perspectiva societăţii.
Educ
Educaţaţia
ia are
are urmă
următo toar
arel
elee cara
caract
cter
eris
istic
tici:
i: pune
pune acce
accent
nt pe oame
oameni ni,, urmă
urmăre
reşt
ştee
dezvoltarea unor calităţi umane şi explorarea orizonturilor, este orientată predominant spre
pregătirea pentru viaţă, are în vedere, cu precădere, întrebări asupra existenţei, vizează cu
precădere dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse, finalitatea în educaţie îmbină
viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. Activitatea educaţională este dinamică şi
flexibilă în acelaşi timp, iar educaţia stimulează idealul fiinţei umane exprimat prin „a fi şi a
deveni”.
Ioan Cerghit identifică următoarele posibile perspective de înţelegere a educaţiei:4
-educaţia ca proces – transformarea fiinţei umane, în perspectiva unor finalităţi;
-educaţia ca acţiune de conducere – dirijarea evoluţiei individului;
-educaţia ca acţiune socială – activitate planificată pe baza unui proiect social;
-educaţia ca interrelaţie umană – efort comun educator-educat;
educator-educat;
-educaţia ca ansamblu de influenţe – acţiuni aleatorii care contribuie la formarea
omului.
1.4. Funcţiile educaţiei 5

Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
-îi pregăteşte pe copii, tineri şi adulţi pentru integrarea socio-profesională, ca şi

pentru adaptarea la schimbările care au loc în ştiinţă şi în cultură, în lumea muncii şi al
educaţiei, în modul de viaţă al oamenilor şi în societate în general;
-pune la dispoziţia tuturor oamenilor mijloacele necesare pentru dezvoltarea lor
neântreruptă, pe tot parcursul vieţii, potrivit principiului educaţiei permanente.
1.5. Fundamentele educaţiei 6

Acţiunea educaţională se exercită antrenând nişte baze pe care şi le subsumează în
calitate de fundamente, de determinări importante. Fundamentele educaţiei se referă la toate
acele determinări specifice şi nespecifice, din interiorul spaţiului formării, dar şi din afara
lui, care condiţionează procesul educaţional ca atare.
Aceste fundamente sunt următoarele:
a). Fundamentele biopsihice
Există un suport corporal, structural, funcţional constituit din corpul biopsihologic de
a cărui
cărui bună funcţionare
funcţionare depinde
depinde reuşita
reuşita actului
actului educaţion
educaţional.
al. Principale
Principalele
le componen
componentete
funcţional-dinamice transmise ereditar, implicate în educaţie, sunt: plasticitatea sistemului
nervos central, dinamica activităţii nervoase superioare şi particularităţile funcţionale ale
analizatorilor.
b). Fundamente socioculturale
Calitatea educaţiei ţine de specificitatea unui areal social, de experienţele culturale
ale unei comunităţi, de gradul de cultură şi civilizaţie a unei epoci.
Mediul educaţional este format din mediul fizic şi mediul social .
Mediul fizic constă în totalitatea elementelor naturale (geografice) şi artificiale
(artefactele omului) pe care indivizii le întâlnesc în mediul proxim.
Mediul social se referă la toate determinările de ordin comunitar (tipuri de relaţii
interu
interuman
mane,e, forme
forme de organi
organiza
zare,
re, de realiz
realizare
are a activi
activităţ
tăţilo
ilorr materi
materiale
ale şi elemne
elemnetel
telor
or
spirituale) ce au un impact direct asupra proceselor educaţionale.
c). Fundamente istorice
Educaţia este o activitate de reproducţie culturală, de rememorare, reîntipărire şi de
perpetuare, prin creaţie, a valorilor umanităţii. Gândirea despre educaţie a evoluat de la o
epocă la alta, s-a stratificat în timp, a parcurs un traseu cumulativ, ideile adunându-se,
complementându-se,
complementându-se, intresectându-se.
intresectându-se.
d). Fundamente filosofice
Orice demers acţional în materie de educaţie se derulează în acord cu un program
ideatic. În spatele fiecărui proiect transformator trebuie să se afle o filozofie şi chiar o
ideologie adiacentă.
e). Fundamente politice
Educaţia se exercită sub forma unui program de acţiuni dimensionat de cei care
conduc societatea.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Altfel spus, toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului,
în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice,
desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător,
difuz, neoficial), sunt reunite sub denumirea de forme ale educaţiei.
În funcţie de gradul de organizare şi de oficializare al formelor educaţiei, putem
delimita trei mari categorii:
a). Educaţia formală (oficială);
b). Educaţia non-formală (extraşcolară);
c). Educaţia informală (spontană);
a). Educaţia formală 9
-Din punct de vedere etimologic , termenul îşi are originea în latinescul “formalis ”
care înseamnă “organizat”, “oficial”. În acest sens, educaţia formală reprezintă educaţia
oficială.
-Din punct de vedere conceptual , educaţia formală cuprinde totalitatea activităţilor şi
a acţiunilor pedagogice desfăşurate şi proiectate instituţional (în grădiniţe, şcoli, licee,
unive
universi
rsităţ
tăţi,i, centr
centree de perfe
perfecţi
cţiona
onare
re etc.),
etc.), în cadrul
cadrul sistem
sistemuluuluii de învăţă
învăţămân
mânt,t, în mod
planificat şi organizat pe niveluri şi ani de studii, având finalităţi educative bine determinate.
Ea se realizează în cadrul unui proces de instruire realizat cu rigurozitate, în timp şi spaţiu:
planuri, programe, manuale, cursuri, materiale de învăţare etc.
-Dezide
-Deziderateratele majore ale educa
le majore educaţieţieii formal
formalee cupr
cuprin indd asim
asimil
ilar
area
ea sist
sistem
emat
atic
icăă şi
organi
organiza
zatătă a cunoşt
cunoştinţ
inţelo
elorr din diferi
diferite
te domen
domenii ii de int
intere
eress cultur
cultural-ş
al-ştii
tiinţi
nţific
fic,, practi
practicc şi
tehnologic şi folosirea acestora în vederea dezvoltării personale şi a inserţiei optime în viaţa
activă
activă a societăţii
societăţii,, prin formarea
formarea şi stimularea
stimularea capacităţilo
capacităţilorr intelectua
intelectuale
le şi aptitudin
aptitudinale,
ale, a
price
priceper
perilo
ilorr şi deprin
deprinderderilo
ilor,
r, a atitud
atitudini
inilor
lor şi convin
convinger
gerilo
ilor.
r. Totoda
Totodată tă se urmăre
urmăreşteşte
înzestrarea individului cu metode şi tehnici de muncă intelectuală şi dezvoltarea pe cât
posibil a inteligenţei sociale şi emoţionale.
-Trăsăturile caracteristice ale educaţiei formale rezultă din caracterul său oficial.
O prim
primăă cara
caract
cter
eris
isti
tică
că a educ
educaţaţie
ieii form
formal
alee se refe
referără la fapt
faptul
ul că acea
aceast
staa este
este
instituţionalizată, realizându-se
realizându-se în mod conştient, sistematic şi organizat în cadrul sistemului
de învăţământ.
O a doua doua cara
caract
cter
eris
isti
tică
că este
este fapt
faptulul că obie
obiect
ctiv
ivel
elee şi conţ
conţin
inut
utul
ul educ
educaţaţie
ieii sunt
sunt
prevăzute în documente şcolare. Ele sunt elaborate pe cicluri, niveluri şi ani de studii, fiind
proiectate pedagogic prin planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare, cursuri
universitare, ghiduri etc.
O altă caracteristică se referă la faptul că această formă a educaţiei conduce la
atingerea dezideratelor educative preconizate într-un context metodologic organizat. Acest
context metodologic este dezvoltat în concordanţă cu cerinţele idealului educaţional, în
condiţii pedagogice determinate, cu materiale didactice special elaborate pentru atingerea
scopurilor şi cu mijloace de învăţământ investite cu funcţii pedagogice precise.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
b).Educaţia nonformală
-Din punct de vedere etimologic , termenul de educaţie nonformală îşi are originea în
latinescul “nonformalis”, preluat cu sensul “în afara unor forme special/oficial organizate
pentru un anume gen de activitate”. Nonformal nu e sinonim cu needucativ, ci desemnează desemnează o
realitate educaţională mai puţin formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte
formativ-educative.
-Din
-Din punc
punctt de vede vedere
re conceptual , educa
educaţia
ţia nonfor
nonformal
malăă cupri
cuprinde
nde ansam
ansamblublull
activ
activită
ităţil
ţilor
or şi al acţiu
acţiunil
nilor
or care
care se desfă
desfăşoa
şoară
ră înt
într-un
r-un cadru
cadru instit
instituţi
uţiona
onaliz
lizat,
at, în mod
organizat, dar în afara sistemului şcolar, constituindu-se ca o punte între cunoştinţele
asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal.
-Dezide
-Deziderate
ratele
le educaţie
educaţieii nonforma
nonformalele sunt
sunt în strâ strâns
nsăă legă
legătu
tură
ră cu real realiz
izar
area
ea
următoarelor finalităţi:
• să lărgească şi să completeze orizontul de cultură, îmbogăţind cunoştinţele din
anumite domenii;
• să creeze
creeze condiţ
condiţii ii pentru
pentru desăv
desăvârş
ârşire
ireaa profes
profesion
ională
ală sau iniiniţie
ţierea
rea înt
într-o
r-o nouă
nouă
activitate;
• să sprijine alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate;
• să contribuie
contribuie la recreerea
recreerea şi la destinder
destinderea ea participanţilor
participanţilor precum şi la petrecerea
petrecerea
organizată a timpului liber;
• să asigure cadrul de exersare şi de cultivare a diferitelor înclinaţii, aptitudini şi
capacităţi, de manifestare a talentelor;
Raportul dintre educaţia nonformală şi cea formală este unul de complementaritate,
atât sub aspectul conţinutului, cât şi în ceea ce priveşte formele şi modalităţile de realizare.
-Trăsăturile caracteristice ale educaţiei nonformale sunt relevante pentru această
formă care asigură legătura dintre instruirea formală şi cea informală.
O caracteristică importantă se referă la faptul că educaţia nonformală se desfăşoară
într
într-u
-unn cadrudru inst
instit
ituuţion
ţional
aliz
izat
at,, în afa
afara sist
sisteemulu
ului şcolşcolaar, cupri
uprinz
nzâând activctivit
ităţ
ăţii
extraclas
extraclasă/ext
ă/extradid
radidactic
acticee (cercuri
(cercuri pe disciline
disciline,, interdisc
interdisciplina
iplinare
re sau tematice,
tematice, ansamblu
ansambluri ri
sportive, artistice, concursuri şcolare, olimpiade, competiţii etc.) şi activităţi de educaţie şi
instruire
instruire extraşcola
extraşcolare,
re, denumite
denumite paraşcol
paraşcolare
are şi perişcola
perişcolare.
re. Cele paraşcol
paraşcolare
are se dezvoltă
dezvoltă în
mediul socio-profesional cum ar fi de exemplu activităţile de perfecţionare şi de reciclare,
de formare civică
civică sau profesională
profesională.. Activităţile
Activităţile perişcola
perişcolarere evoluează
evoluează în mediul
mediul socio-
socio-
cultural ca activităţi de autoeducaţie şi de petrecere organizată a timpului liber în cadrul
universităţilor populare, al cluburilor sportive, la teatru, în muzee sau în cluburile copiilor,
în biblioteci publice, în excursii, acţiuni social-culturale sau în familie ori prin intermediul
massmediei, denumită adesea şcoală paralelă.
O altă trăsătură
trăsătură caracter
caracteristică
istică este caracteru
caracterull opţional
opţional al activităţilo
activităţilorr extraşcol
extraşcolare,
are,
desfăşurate într-o ambianţă relaxată, calmă şi plăcută, dispunând de mijloace menite să
atragă
atragă publicul
publicul de diferite
diferite vârste.
vârste. Este o formă
formă facultati
facultativă
vă de antrename
antrenament nt intelectua
intelectuall care
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
• dispune de un curriculum la alegere (“cafeteria curriculum”), flexibil şi variat

propunându-le participanţilor activităţi diverse şi atractive, în funcţie de interesele acestora,
de aptitudinile speciale şi de aspiraţiile lor;
• cont
contri
ribu
buie
ie la lărglărgire
ireaa şi îmîmbobogă
găţiţire
reaa cult
cultururii
ii gene
generarale
le şi de spec specia
ialit
litat
atee a
participanţilor, oferind activităţi de reciclare profesională, de completare a studiilor şi de
sprijinire a categoriilor defavorizate sau de exersare a capacităţii indivizilor supradotaţi;
• creea
creează
ză ocazii
ocazii de petrec
petrecere
ere organi
organiza zată
tă a timpul
timpuluiui lib
liber,
er, înt
într-un
r-un mod plăcut
plăcut,,
urmărind destinderea şi refacerea echilibrului psiho-fizic;
• asigură o rapidă actualizare a informaţiilor din diferite domenii fiind interesată să
menţină interesul publicului larg, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor de vârstă şi
pregătirii lor profesionale, punând accentul pe aplicabilitatea imediată a cunoştinţelor;
• antr
antren
enea
eazăză noil
noilee tehn
tehnololog
ogiiii comu
comuni nica
caţiţion
onal
ale,
e, ţinâ
ţinând
nd contcont de prog progreresu
sull
tehnicoştiinţific, valorificând oportunităţile oferite de internet, televiziune, calculatoare etc.;
• este
este nestr
nestresa
esantă
ntă,, oferi
oferind
nd activ
activită
ităţi
ţi plăcu
plăcutete şi scutit
scutitee de evaluă
evaluări ri riguro
riguroas
ase,
e, în
favoarea strategiilor de apreciere formativă, stimulativă, continuă;
• răspunde cerinţelor şi necesităţilor educaţiei permanente.
- Limitele educaţiei nonformale semnalate în lucrările de specialitate se referă la
faptul că această formă include uneori programe mult prea flexibile, centrate doar pe
obiective pe termen scurt şi o prea mare “libertate” metodologică a educatorilor.
- Expansiunea
Expansiunea educaţiei nonformale a devenit o problemă de interes general în
politica educaţiei începând cu anii ‘60–’70, pe fondul afirmării preocupărilor de
educaţie permanentă şi recurentă şi al extensiei formelor de instruire de-a lungul întregii
vieţii în formule situate în afara sistemului şcolar. Această tendinţă este amplificată pe
fond
fondul
ul acceaccent
ntuă
uării
rii crizcrizei
ei mond
mondiaiale
le a educ educaţaţie
ieii ce semnsemnalalaa nece
necesi sita
tate
teaa revi
revizu
zuir
irii
ii
curriculumului, realizarea echilibrului între dezvoltarea economică, cerinţele societăţii şi
rezultatele sistemului de învăţământ.
Relaţia dintre educaţia formală şi educaţia nonformală este de complementaritale sub
raportul conţinutului, al formelor de organizare şi de realizare. Nu trebuie neglijat faptul că
exis
există
tă şi o rela relaţi
ţiee conc
concururen
enţia
ţială
lă într
întree cele
cele două
două formformee de educeducaţaţie
ie.. Ţinâ
Ţinândnd cont
cont că
dezvo
dezvolta
ltarea
rea educa
educaţieţieii nonfor
nonformal
malee poate
poate oferi
oferi sugest
sugestii ii şi chiar
chiar soluţ
soluţii
ii pentr
pentruu depăşi
depăşirearea
prelungitei “crize a şcolii”, în ultimii ani se vorbeşte tot mai mult despre acreditarea
activităţilor de educaţie nonformală.
c). Educaţia informală
-Din
-Din punc
punctt de vede vedere
re etimologic , denumi
denumirea rea termen
termenuluuluii de educaţ
educaţie ie inform
informalăală
provi
provine
ne din limbalimba latină
latină,, “infor
“informis
mis/inf
/inform
ormalialis”
s” fiind
fiind prelua
preluatt cu sensul
sensul de “spont
“spontan”an”,,
“neaşteptat”.
“neaşteptat”. Ca urmare prin educaţie informală înţelegem educaţia realizată spontan.
-Din punct de vedere conceptual , educaţia infor-mală include ansamblul influenţelor
cotidiene, spontane, eterogene,
eterogene, incidentale, voluminoase – sub aspect cantitativ – care nu îşi
propun în mod deliberat atingerea unor ţeluri pedagogice, dar au efecte educative, ocupând
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
- Evaluarea
Evaluarea are
are o situ
situaţ
aţie
ie spec
specia
ială
lă în cazu
cazull educ
educaţ
aţie
ieii info
inform
rmalale.
e. Eval
Evalua
uarereaa se
realizează la nivelul opiniilor şi reuşitelor personale şi sociale ale cetăţenilor, pe baza
analizei comportamentale şi factuale. În acest sens, literatura de specialitate semnalează
faptul că viaţa socială se desfăşoară sub dublu impact: acela al opiniei colectivităţii şi al
cenzurării pe care o operează conştiinţa în sine.
- Avantajele
Avantajele educaţiei informale pot fi sesizate în plan didactic. Învăţarea de tip
informal este o învăţare cu caracter pluridisciplinar, informaţiile provenind din variate
domenii, completându-le pe cele achiziţionate prin intermediul celorlalte forme de educaţie.
Această situaţie îi conferă individului posibilitatea de a interioriza şi exterioriza atitudini,
comportamente, sentimente etc.
-Dezavantajele educa
educaţie
ţieii inform
informale
ale sunt
sunt ineren
inerente
te în condiţ
condiţiil
iilee inexis
inexisten
tenţei
ţei unei
unei
acţiuni pedagogice, instituţionalizate şi organizate sistematic la nivel structural şi funcţional.
De aceea
aceea educaţ
educaţia
ia inform
informală
ală are o funcţi
funcţiee format
formativă
ivă redusă
redusă.. Puţine
Puţine inform
informaţi
aţiii devin
devin
cunoştinţe.
- Expansiunea
Expansiunea educaţiei informale este evidentă în societatea contemporană. Către
sfârşitul anilor ’80 a crescut interesul pentru educaţia informală, şi învăţărea informală,
denumită şi învăţărea provenită din mediu (environment learning). Numeroşi autori şi
educatori, preocupaţi în special de învăţarea adulţilor şi de educaţia permanentă şi-au
îndreptat atenţia asupra educaţiei informale examinând-o în detaliu.
În ţările dezvoltate se manifestă tendinţa instituţionalizării educaţiei informale în
cadrul organizaţiilor de tineret şi comunitare.
În Germania, educatorii sunt pregătiţi, alături de asistenţii sociali, ca pedagogi
sociali. Ei încurajează populaţia să adopte un stil de viaţă sănătos, să-şi descopere propriile
calităţi şi să le dezvolte, să cugete asupra propriilor experienţe de viaţă. Acest lucru
presupune fie împărţirea de foi volante pe o anumită temă, fie adunare doritorilor la unul
dintre localnici acasă, în vecinătate şi stimularea discuţiilor, fie organizarea unor excursii
sau diverse alte activităţi comune în mijlocul comunităţii.
În Marea Britanie şi Irlanda, în mod obişnuit, pregătirea educatorilor informali se
face prin cursuri ce au ca teme problemele tinerilor şi ale comunităţii, desfăşurate în cadrul
colegiilor, în învăţământul secundar.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Într-o societate informatizată, stimulii explicit educogeni trebuie să fie prezenţi şi la

acest
acest nivel.
nivel. Gama
Gama mijloa
mijloacel
celor
or media
mediatic
ticee este
este deose
deosebit
bit de largă
largă:: ziare,
ziare, revist
reviste,
e, radio,
radio,
televiziu
televiziune,
ne, internet,
internet, etc Atenţie
Atenţie însă, nu tot ce se vehicule
vehiculează
ază prin presă poartă pecetea
pecetea
valabilităţii şi relevanţei valorice.
f). Structurile asociative
Asociaţiile informale – organizate pe criterii disciplinare, profesionale, spirituale sau
nu, au ca scop şi o serie de acţiuni educative la nivelul publicului. Gama este şi aici largă,
asociaţii ale copiilor şi tineretului, societăţi caritabile, organizaţii non-guvernamentale etc ce
au ca sarci
sarcinini comple
complemen
mentar
taree formar
formarea
ea conşti
conştiinţ
inţei
ei şi condu
conduite
iteii proac
proactiv
tive,
e, prosoc
prosocial
iale,
e,
culturale.
Să reliefăm faptul că, toţi aceşti factori acţionează simultan, corelat, prin împletirea
funcţiilor lor educative, sperând astfel la o reformare spirituală autentică a omului şi
comunităţii.
CAPITOLUL II
EDUCAŢIA ŞI PROVOCĂRILE LUMII CONTEMPORANE
2.1. Criza lumii contemporane11

Lumea contemporană se caracterizează printr-o evoluţie rapidă şi imprevizibilă a
ştiinţei şi tehnicii, generând o gigantică mişcare de idei, de invenţii şi descoperiri, o creştere
expon
exponenţ
enţial
ialăă a inform
informaţi
aţieiei şi a tehnol
tehnologi
ogiilo
ilorr de vârf. Aceste
Acesteaa au drept conseci
consecinţă
nţă
inform
informati
atiza
zarea
rea societ
societăţi
ăţii,i, restru
restructu
cturar
rarea
ea şi reînn
reînnoir
oirea
ea unor
unor demer
demersursurii episte
epistemol
mologi
ogice
ce
pluridisciplinare, din toate sectoarele vieţii sociale.
Societatea contemporană se confruntă cu resursele limitate de materii prime şi de
energie, cu creşterea demografică, cu adâncirea decalajului dintre ţările bogate şi sarace, cu
deteriorarea continuă a mediului înconjurator şi cu conflictele interetnice.
Solu
So luţi
ţiaa aces
aceste
teii criz
crizee o cons
consti
titu
tuie
ie refo
reform
rmaa învă
învăţă
ţămâ
mânt
ntul
ului
ui,, care
care să prod
produc
ucăă
transformări adânci în raport de specificul fiecărei ţări, o nouă politică a educaţiei pentru
creşterea calităţii acesteia şi imprimarea caracterului prospectiv.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
educaţiei îi revin sarcini inedite şi dificile. Programele de dezvoltare trebuie să fie elaborate
ţinând cont de diversitatea culturilor şi a interacţiunilor culturale care există între populaţiile
din interiorul unei ţări sau între diferite regiuni ale lumii. Problematica lumii contemporane,
caracterizată prin universalitate, globalitate, complexitate şi caracter prioritar, demonstrează
tot mai pregnant, că soluţiile cele mai eficiente nu pot fi găsite prin demersuri şi angajări
secvenţiale, parcelate, ci e nevoie de o viziune holistică în studierea şi decantarea celor mai
efic
eficie
ient
ntee mi
mijl
jloa
oace
ce de rezo
rezolv
lvar
aree a mari
marilo
lorr prob
proble
leme
me cu care
care se conf
confru
runt
ntăă omen
omenire
irea:
a:
degradar
degradareaea mediului,
mediului, încălzire
încălzireaa globală,
globală, generaliz
generalizarea
area corupţiei
corupţiei,, explozia
explozia demograf
demografică,
ică,
sărăcia, proliferarea conflictelor între naţiuni etc
2.2. Noi tipuri de educaţii 12

Creşterea eficienţei şcolare se poate realiza şi prin introducerea unor noi tipuri de
educaţii, prevăzute şi în Programul UNESCO:
antreprenorială având ca scop, cunoaşterea economiei de
• Educaţia economică şi antreprenorială
piaţă
piaţă şi formar
formarea
ea calit
calităţi
ăţilor
lor de antrep
antrepren
renor:
or: ini
iniţia
ţiativ
tive,
e, plan
plan de aface
afaceri,
ri, antren
antrenare
areaa în
tehnologiile informaţionale.
• Educaţia pentru participare şi democraţie , al cărei scop este educarea tineretului
pentru a participa la dezvoltarea socială, la aplicarea principiilor democratice şi la apărarea
drepturilor omului.
protejarea mediului înconjurator , implică înţelegerea
• Educaţia ecologică, pentru protejarea
consecinţelor deteriorării acestuia asupra sănătăţii omului, asumarea de responsabilităţi şi
intreprinderea de acţiuni pentru protejarea mediului ambient, a florei şi a faunei, pe baza
unor cunoştinţe şi motivaţii.
• Educaţia pentru pace şi cooperare, are drept obiective înţelegerea între popoare
şi respectare
respectareaa valorilor
valorilor culturii,
culturii, promovare
promovareaa umanismu
umanismului lui etnic,
etnic, folosind
folosind investiţiil
investiţiilee şi
descoperirile în scopul creşterii calităţii vieţii, promovarea valorilor morale şi culturale ale
societăţii democratice.
• Educaţia pentru comunicare şi timpul liber, vizează folosirea massmediei în
scopul lărgirii orizontului de cultură generală, al perfecţionării profesionale şi formării
integrale a personalităţii umane.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
• egalizarea şanselor la un învăţământ deschis, diversificat şi modern;

• optimizarea raportului, în planurile de învăţământ, între disciplinele de cultură
generală şi cele de specialitate;
• compatibilizarea europeană a Curriculumului naţional;
• descentralizarea
descentralizarea şi reforma managementului şcolar.
Programul reformei, elaborate pe baza acestor principii, cuprind multe elemente de
inovaţie dintre care cităm:
• restructu
restructurarea
rarea învăţămân
învăţământului
tului secundar,
secundar, etnic şi vocaţiona
vocaţional;l; organiza
organizarea
rea lui pe
filiere, specializări şi pe cicluri curriculare: de observare şi orientare, de aprofundare şi de
specializare;
• proiectarea curriculară la nivel naţional şi local;
• elaborarea curriculumului naţional, compatibil cu cel European;
• elaborarea şi aplicarea planurilor- cadru de învăţământ;
• elaborarea, într-o concepţie didactică modernă, a programelor şi a manualelor

şcolare;
• crearea pieţei manualelor alternative;
• ameli
ameliora
orarea
rea infras
infrastru
tructu
cturii
rii învăţă
învăţămâ
mântu
ntului
lui şi conec
conectar
tarea
ea lui în comuni
comunicaţ
caţiile
iile
electronice mondiale;
• organizarea învăţământului
învăţământului superior în trei cicluri: colegii, învăţământ superior de
scurtă durată şi de lungă durată;
• introducerea disciplinelor opţionale pentru dezvoltarea aptitudinilor;
• aplicarea unui nou sistem de evaluare a rezultatelor şcolare;
• introducerea examenului de capacitate la absolvirea gimnaziului;
• folosirea unor practice didactice de tip interactiv;
• creşterea eficienţei sistemului de finanţare şi de gestionare a resurselor materiale;

reform
reformaa manag
managemeementu
ntului
lui şcolar
şcolar şi acade
academic
mic,, prin
prin descen
descentratraliz
lizare
areaa şi creare
creareaa
autonomiei unităţilor de învăţământ.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
si pe orizontala sistemului ( complementaritatea resurselor educatiei, aprofundata la nivelul

fiecarui stadiu al educatiei, in orice moment al existentei umane).
Ca semnificatie strategica educatia permanenta poate fi definita la nivel functional-
structural-operational,
structural-operational, nivel care evidentiaza:
- "scopul sau final" ("a mentine si a imbunatati calitatea vietii");
- "caracterul sau universal ("reprezinta democratizarea educatiei") si dinamic" ("permite
adaptarea materialelor si a mijloacelor de invatare la noile conditii impuse de dezvoltare");
- sensul sau managerial ("educatia permanenta este un principiu organizator pentru toate
tipurile de educatie").
La nivel functional , educatia permanenta angajeaza trei categorii de functii:
functia de adaptare; functia de inovare; functia de corectare.
La nivel structural , educatia permanenta angajeaza doua componente principale,
aflat
aflatee in raport
raporturi
uri de intintera
eracti
ctiune
une:: compon
component
entaa genera
generala
la si compon
componententaa profe
profesio
sional
nala.
a.
La nivel operational , educatia permanenta angajeaza resursele de dezvoltare pe-
dagog
dagogica
ica/ed
/educa
ucabil
bilita
itate
te ale fieca
fiecarei
rei perso
persona
nalit
litati
ati umane
umane,, valori
valorific
ficabi
abile
le in termen
termenii de
oportunitate si de motivatie individuala si sociala.
Educatia permanenta reprezinta astfel simultan:
- un concept pedagogic fundamental, de tip integrator, care inglobeaza toate resursele
activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane (stadii, continuturi, forme, factori),
valorificabile pe verticala si pe orizontala sistemului educational;
- un concept pedagogic operational care extinde aplicatiile sale "asupra tuturor aspectelor
educatiei" ;
- un principiu pedagogic care sustine organizarea globala a unui sistem educational integral,
deschis pentru toate tipurile de educatie;
- o orientare la nivel de politica a educatiei, care urmareste perfectionarea activitatii de
formare-dezvoltare a personalitatii umane pe toata perioada vietii prin valorificarea deplina
a resurselor acesteia de autoinstruire si de autoeducatie.
Principiile educatiei permanente "fundamenteaza organizarea
organizarea globala a sistemului de
invatamant" care angajeaza toate ciclurile vietii, de la faza pregatirii - care promoveaza
asimilarea valorilor scolare si extrascolare - lafaza activa - care implica profesionalizarea in
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
În cadr
cadrul
ul unui
unui sist
sistem
em educ
educat
atio
iona
nall glob
global
al,, fiec
fiecar
aree nive
nivel,l, trea
treapt
pta,
a, disc
discip
ipli
lina
na,,
dimensiun
dimensiune, e, forma a educatie
educatieii presupun
presupunee elaborare
elaborareaa unor obiective
obiective specific
specificee educatie
educatieii
permanente, operationalizabile in functie de particularitatile fiecarei comunitati educative
nationale, teritoriale, locale.
Obiec
Obiectiv
tivele
ele specif
specifice
ice educat
educatiei
iei perma
permanen
nente
te sunt
sunt preze
prezenta
ntatete in litera
literatur
turaa de
specialitate la nivelul unor "obiective conventionale impartite in patru grupe":
- grup
grupaa I: insuinsusi
sire
reaa depr
deprin
inde
deri
rilo
lorr soci
social
alee fund
fundamamen
enta
tale
le (lec
(lectu
tura
ra,, calc
calcul
ul
matematic/informatic,
matematic/informatic, notiuni elementare pentru mentinerea sanatatii);
- grupa a Ii-a: dezvoltarea capacitatii de adaptare la o societate bazata pe anumite
valori fundamentale: pace, democratie, libertate, fericire, eficienta, umanism, solidaritate;
- grupa a IlI-a: cultivarea unor trasaturi de personalitate care asigura "o noua calitate
a vietii": stabilitate intrapsihica, vigoare emotionala, "avant tineresc launtric", capacitate de
optiune
optiune responsab
responsabila,
ila, angajare
angajare sociaala
sociaala,, capacitat
capacitatee de autodepa
autodepasire/
sire/anga
angaja-re
ja-re personala
personala,,
insusirea si reinnoirea cunostintelor;
- grupa a IV-a: obiective instrumentale/ "invatarea de a invata". interinvatarea.
invatarea autodirijata.
Continutul si metodologia educatiei permanente implica aparitia unor noi modalitati
de organizare a sistemului si a procesului de invatamant care intervin la nivel:
a) functional-structural: televiziune scolara; universitate prin televiziune; instruire
scolara/universitara
scolara/universitara prin retele informatizate; integrarea activitatilor nonformale in planul de
invatamant; universitati populare in mediul urban si rural; programe de perfectionare
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Litera
Literatur
turaa de specia
specialita
litate
te eviden
evidentia
tiaza
za urmato
urmatoare
arele
le posibi
posibilit
litati
ati de articu
articular
laree a
resurselor educatiei pe verticala sistemului:
a) articulare intre diferite stadii de invatare (prescolar, scolar, postscolar. universitar,
postuniversitar, recurent);
b) articulare intre diferite trepte si obiecte in cadrul unui stadiu specific;
c) articulare intre rolurile asumate de individ ia diferite stadii ale vietii;
d) articulare intre diferite aspecte ale dezvoltarii in timp (fizica, morala, intelectuala
etc).
Pe orizon
orizontal
talaa sistem
sistemulu
ului,i, educat
educatia
ia perman
permanent
entaa asigur
asiguraa desch
deschide
iderea
rea spatia
spatiala
la a
activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, desfasurata integral in orice moment al
existentei umane.
(Re)distribuirea echilibrata a continuturilor si a formelor educatiei asigura, in aceasta
situatie, valorificarea simultana, intensiva si extensiva, a actiunilor si influentelor posibile la
nivel de educatie scolara - educatie extrascolara - familie - comunitate locala - mass-media -
loisir etc.
Literatura de specialitate evidentiaza urmatoarele posibilitati de integrare a resurselor
educatiei pe orizontala sistemului:
a) integrare la nivelul relatiei cu familia, comunitatea locala, societatea in ansamblu,
domeniul de activitate, mass-media, factorii de recreere (culturali, sportivi etc);
b) integrare la nivelul relatiei intre obiectele de invatamant;
c) integrare la nivelul relatiei intre diferite aspecte ale dezvoltarii (fizica, intelectuala,
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
capabil sa la anticipeze sis a se adapteze la ele, oferindu-se ca participant la programul

social, prin autonomia sa intelectuala si moral-civica.
Educa
Educatiatia perman
permanententaa se caract
caracteri
erizea
zeaza
za prin
prin aceea
aceea ca este
este contin
continuaua si globa
globala,
la,
integrand toate nivelurile
nivelurile si tipurile de educatie. Astfel, este asigurata formarea
formarea echilibrata a
personalitaii, cu grad inalt de autonomie a invatarii, pe baza carei omul sties a identifice si
sa foloseasca sursele de informatie, sa participle la dezvoltarea societatii, la educarea
celorlalti membri ai colectivitatii din care face parte si la cresterea calitatii vietii.
In reformele actuale, privind sistemele educationale din toate tarile, se observa
preocupa
preocupariri de artic
articul
ulare
are a difer
diferit
itelo
elorr nivel
niveluri
uri si tipur
tipurii ale
ale educat ieii , urmarindu
educatie urmarindu-se
-se
continuitatea acesteia in timp si spatiu, incercand sa transforme punctele terminale ale
invatamantului primar, gimnazial, liceal si universitar in deschideri spre invatarea continua,
spre autoeduca
autoeducatie.
tie. Componen
Componenta ta generala
generala si ce profesionala
profesionala a educatiei
educatiei permanente
permanente sunt
strans legate intre ele, permitand dezvoltarea si adaptarea omului la noile conditii, in scopul
cresterii vietii si folosirii eficientea timpului liber, pentru desavarsirea formarii personalitatii
creatoare.
Scolaritatea este o etapa initiala a educatiei permanente, care trebuie sa-i invete pe
elev
elevii cum
cum sa inveinvetete sis
sis a se inte
integr
grez
ezee soci
socio-
o- prof
profes
essi
sion
onal
al.. Ca urma
urmarere,, din
din acea
aceast
staa
perspective vor trebui regandite obiectivele educationale, continul si metodele de predare –
invata
invatare
re – evalu
evaluare
are.. In acest
acest scop,
scop, se va pune accent
accentual
ual pe folosi
folosirea
rea pe scara larga
larga a
metodelor actic – participative, pe tehnicile de invatare eficienta, pe folosirea unui stil
didactic integrat, pe cresterea efortului de invatare al elevilor sip e formarea capacitatii de
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
• modul
modul propri
propriuu de aprec
aprecier
ieree a valori
valorilor
lor stiint
stiintifi
ifice
ce,, cultu
cultural
ral-- artist
artistice
ice,, morale
morale,,
religioase etc.;
• dorinta de autoperfectionare
autoperfectionare continua;
• autocontrolul permanent privint autoperfectionarea.
autoperfectionarea.
Factori externi care favorizeaza autoeducatia sunt:
• nivelul de dezvoltare a stiintei, tehnicii, tehnologiei si a culturii umaniste.
• mobilitatea profesiunilor si noile cerinte ale acestora.
3.3. Educaţia permanentă şi calitatea educaţiei

Educaţia
Educaţia continuă
continuă/perm
/permanen
anentătă este un concept
concept intergrato
intergratorr care înglobeaz
înglobeazăă toate
dimensiunile actului educaţional atât sub aspect temporal (educaţie pe toată durata vieţii –
lifelong education), cât şi sub aspect spaţial articulând toate influenţele şi acţiunile exercitate
asupra educabililor într-o structură formală (şcoală, universitate), non-formală şi informală
(life-wide education).
Instituiţiile de învăţământ trebuie să îşi adapteze curricula la nevoile educabililor,
ofer
oferin
indd prog
progra
rame
me de form
formararee iniţ
iniţia
ială
lă,, dar
dar şi de form
formar
aree cont
contin
inuă
uă,, asig
asigur
urân
ândd astf
astfel
el,,
continuitatea pregătirii şi a perfecţionării omului de-a lungul carierei lui profesionale şi pe
toată
toată durata
durata vieţii
vieţii acest
acestuia
uia.. Progra
Programe mele
le de formar
formaree contin
continuă
uă sunt
sunt supus
supusee evaluă
evaluării
rii şi
acreditării de către ARACIS (Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul
Supe
Su peri
rior
or)) şi ARAC
ARACIP IP (Age
(Agenţ nţia
ia Româ
Română nă de Asig
Asigururar
aree a Cali
Calită
tăţii
ţii în Învă
Învăţă
ţămâ
mânt
ntul
ul
Preuniversitar).
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Atribuţ
Atribuţiil
iilee Comisiei
Comisiei pentru
pentru evaluare
evaluareaa şi asigurar
asigurarea calităţiii sunt:
ea calităţi sunt: elaborare
elaborarea, a,
coordonarea şi aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii,
elaborarea anuală a unui raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia
respectivă şi de propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei şi cooperarea cu agenţia
română specializată pentru asigurarea calităţii.
Evaluarea externă a calităţii educaţiei se referă la: evaluarea capacităţii instituţionale
şi la evaluarea eficacităţii educaţionale a organizaţiei furnizoare de educaţie. Evaluarea se
aplică la managementul calităţii la nivel instituţional, calitatea programelor de studiu oferite,
conc
concor
orda
danţ
nţaa dint
dintre
re eval
evalua
uare
reaa inte
intern
rnăă şi situ
situaţ
aţia
ia real
reală,
ă, eval
evalua
uarereaa comp
compar arat
ativ
ivăă
transinstituţională a unui acelaşi program de studiu oferit de diferite organizaţii furnizoare
de educaţie.
Pentru evaluarea externă a calităţii s-au înfiinţat Agenţia Română de Asigurare a
Calită
Calităţii
ţii în Învăţă
Învăţămâ mântu
ntull Preuni
Preuniver
versit
sitar,
ar, ARACI
ARACIPP şi Agenţi
Agenţiaa Român
Românăă de AsigurAsigurareare a
Calităţii
Calităţii în Învăţământul
Învăţământul Superior,
Superior, ARACIS. Pe baza acordului
acordului cu ARACIP şi ARACIS,
evaluarea externă poate fi efectuată şi de alte agenţii autohtone sau internaţionale. Agenţiile
ARACIS şi ARACIP au în struct structura
ura organi
organiza
zator
torică
ică:: Departa
Departament
mentul
ul de Acredit
Acreditareare şi
Departamentul
Departamentul de Asigurare a CalităţiiCalităţii . Cele două instituţii au multiple atribuţii, cum ar fi:
elaborarea de standarde, standarde de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea
şi asigurarea calităţii,
calităţii, elaborarea de metodologii de evaluare
evaluare instituţională şi de acreditare,
acreditare,
realizarea activităţilor de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul
preunive
preuniversitar
rsitar,, evaluare
evaluareaa calităţii
calităţii educaţiei
educaţiei din învăţămâ
învăţământulntul preunive
preuniversitar
rsitar,, realizare
realizarea,
a,
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Inovaţia socială se referă la strategii, concepte, idei şi instituţii concepute pentru a

răspunde nevoilor sociale de orice tip – de la condiţii de muncă şi educaţie la dezvoltare
comunitară şi sănătate publică. Inovaţia socială reprezintă modul în care autorităţile locale,
guve
guvernrnel
ele,
e, dar
dar şi comp
compananii
iile
le// medi
mediul ul de afacafacer
erii răsp
răspun
undd prov
provoc
ocăr
ăril
ilor
or soci
societ
etăţ
ăţii
ii şi
problemelor sociale – polarizarea accesului la educaţie, dezvoltarea urbană, problemele de
trafic
trafic,, dar şi îmbătr
îmbătrâni
ânirea
rea popula
populaţie
ţiei,i, bolile
bolile cronic
cronicee şi şomaj
şomajul
ul – prin
prin dezvo
dezvolta
ltarea
rea unor
unor
abord
abordăriări noi şi mai
mai eficie
eficiente
nte,, în conte
contextuxtull exist
existenţ
enţei
ei unor
unor nevoi
nevoi social
socialee nesati
nesatisfă
sfăcut
cute.
e.
Inovaţia socială se identifică, în principal, cu nivelul politicilor publice ca termen generic,
iar articolul de faţă va analiza inovaţia de la acest nivel.
Inovaţ
Inovaţiil
iilee instit
instituţi
uţiona
onale,
le, organ
organiza izaţio
ţional
nale,
e, sunt
sunt proce
procese
se int
intern
ernee şi auton
autonome
ome
implementate de un grup, o comunitate sau o societate pentru a realiza o reformă/ schimbare
instit
instituţi
uţion
onală
ală Ele reprez
reprezint
intăă noi tip
tipuri
uri de parten
parteneri
eriate
ate implem
implemen
entat
tatee înt
între
re grupur
grupuri/
i/
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
 Comenius: învăţământ preuniversitar

 Erasmus: învăţământ universitar
 European Label: certificare europeană pentru proiecte din domeniul limbilor

străine
Grundtvig: educaţia adulţilor

 Lingua: promovarea acţiunii învăţării limbilor străine
 Minerva: învăţământ deschis şi la distanţă
 Eurydice: sisteme şi politici educaţionale la nivel european
 Vizite pregătitoare: pentru acţiunile centralizate Socrates

Contex
Contextul
tul comuni
comunitar
tar consis
consistă
tă din strate
strategia
gia global
globalăă a UE stabil
stabilită
ită la Consil
Consiliul
iul
European de la Lisabona (2000) de „a deveni cea mai dinamică şi mai competitivă economie
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
ca An European
European al Creativită
Creativităţii
ţii şi Inovaţiei.
Inovaţiei. Obiectivul
Obiectivul general
general al Anului
Anului European
European 2009
este acela de a promova creativitatea ca motor al inovaţiei şi factor-cheie în dezvoltarea
competen
competenţelor
ţelor personale
personale,, ocupaţion
ocupaţionale,
ale, antrepreno
antreprenoriale
riale şi sociale,
sociale, prin învăţarea
învăţarea pe tot
parcursul vieţii. La nivel comunitar, vor fi promovate în cadrul Anului Inovaţiei demersurile
creative şi inovatoare din sectoare precum educaţia şi cultura, dar şi în alte domenii sociale,
cum sunt cercetarea, media, antreprenoriatul social, dezvoltarea rurală etc. De asemenea,
Uniunea Europeană va constitui o platformă de colaborare şi dezbatere politică şi publică,
de împărt
împărtăşăşire
ire a exempl
exemplelo
elorr de bună
bună practi
practică
că în politi
politici
ci inovat
inovative
ive desti
destinat
natee creşte
creşterii
rii
compe
competit
titivi
ivităţ
tăţii
ii econo
economic
micee şi coezi
coeziuni
uniii social
sociale,
e, precum
precum şi de stimul
stimulare
are a educa
educaţie
ţieii şi
cercetării.
Rolul educaţiei în contextul mai larg definit la Lisabona este de a susţine o
dezvoltare durabilă, prin dezvoltarea capitalului uman, iar politicile de acces la educaţie sunt
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
set de indicatori ce măsoară condiţiile structurale necesare pentru dezvoltarea potenţialului

de inovaţie al unei societăţi. Indicatorii privind educaţia incluşi în tabloul de bord vizează
absolvenţii de învăţământ secundar şi terţiar şi absolvenţi de studii doctorale, iar indicatorul
din domeniul educaţiei permanente inclus în calcularea scorului inovativ este participarea la
educa
educaţia
ţia perma
permanen
nentă
tă ca procen
procentt din popula
populaţia
ţia de 25–64
25–64 ani (Parti
(Particip
cipati
ation
on in life-l
life-long
ong
learning per 100 population aged 25–64).
Tabloul de bord al inovării 2008 situează România în grupa ţărilor care fac eforturi
să ajungă din urmă restul statelor, ultima din cele patru grupe de ţări, cu un scor sub media
ţărilor membre şi ultimul din această categorie (0,18, raportat la 0,45, media UE). Pentru a
înţelege contextul la care raportăm situaţia ţării noastre, să vedem grupele:
-prima
-prima grupă,
grupă, cea
cea a lid
lideri
erilor
lor inovaţ
inovaţiei,
iei, este
este format
formatăă din Danema
Danemarcarca,, Finlan
Finlanda,
da,
Germania, Israel, Japonia, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii;
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
b. dezvoltarea resurselor umane, şi

c. promovarea ocupării şi incluziunii sociale.
Obiective specifice educaţiei permanente în România se regăsesc într-o serie de
documente strategice sectoriale, precum:
-Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2004–2010 (2004),
-Strategia pe termen scurt şi mediu privind formarea profesională continuă 2005–
2010 (2005),
-Direcţii strategice ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada 2006–
2008 (2005).
Putem afirma astfel că, la nivelul strategiilor şi obiectivelor programatice naţionale,
dezvoltarea domeniului educaţiei, în general şi a educaţiei continue, în special reprezintă o
prioritate naţională. Cu toate acestea, discrepanţa semnificativă dintre formulările strategice
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Definirea educatiei azi se face in mai multe: „transformare a constiintei psihologice a

individului” (J. Piaget); „a finaliza si promova schimbari in organizarea comportamentala a
omului” (P. A. Osterrieth); „a schimba sensul sensul experientei umane” (A. Quellet);
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
insasi intelegerea fiind si avind sensuri multiple; convergenta intelegerilor este data de
progresul de invatare, de nivelul de rezolvare si contradictiei dintre ceea ce ne cere practica
si nivelul aptitudinilor noastre de intelegere si participare la creatie si receptarea civilizatiei
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
functie de modelator, atit in conturarea noilor atitudini, cit si a criteriilor de optiune, de

insusire practica a noului discurs profesional, social si cultural. Din acest punct de vedere,
orice strategia educatiei adultilor se cere sa includa in punctele ei de plecare si de actiune un
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
-formarea de specialitate, asigurată si certificată prin promovarea programelor de

studii universitare, sau, după caz, a studiilor de specialitate de nivel liceal ori postliceal,
oferite de instituţii de învăţământ autorizate sau acreditate, potrivit legii;
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
f) instituţiile de învăţământ superior acreditate, centre de formare/perfecţionare a

personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
g) inspectoratele scolare judeţene si al municipiului Bucuresti;
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.
Start Free Trial

Cancel Anytime.

Educatia Permanenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educatia Permanenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M A S T E R

DREPT MATERIAL COMUNITAR

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Start Free Trial

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Start Free Trial

ARACIS - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Start Free Trial

1.2. Caracterul istoric al educaţiei 2

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Start Free Trial

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial

Trusted by over 1 million members

Start Free Trial