Elliott Wave (Neowave)

1
Contents
INTRODUCERE ELLIOTT WAVE (NEOWAVE)....................................................................................4
DESPRE TEORIE............................................................................................................................4
Pattern-uri psihologice de pret................................................................................................4
Fenomen natural si neperiodic................................................................................................4
Instrument unic de analiza......................................................................................................4
DE CE TREBUIE STUDIATA...........................................................................................................5
Beneficii multiple....................................................................................................................5
Aplicare in diverse domenii.....................................................................................................5
Numeroase tehnici si metode sunt complet inutile................................................................5
Ajuta la clarificarea semnalelor unor indicatori.......................................................................5
Semnale rare dar sigure..........................................................................................................5
DE CE ESTE ATAT DE CONTROVERSATA.......................................................................................5
Complexitatea.........................................................................................................................5
Atitudinea publica...................................................................................................................6
Multi ani de studiu si aplicare.................................................................................................6
Aplicarea teoriei necesita timp................................................................................................6
Multe caracteristici si particularitati........................................................................................6
Memorarea.............................................................................................................................6
Frecvente nedeterminari.........................................................................................................6
Dificultate................................................................................................................................6
DE CE TEORIA ELLIOTT WAVE ESTE UNICA..................................................................................6
Cuantificarea psihologiei maselor...........................................................................................6
Clasificare detaliata.................................................................................................................7
Simplificarea structurilor.........................................................................................................7
Descriere clara a comportamentului pretului.........................................................................7
CUM TREBUIE INVATATA............................................................................................................7
UNDE ESTE APLICABILA TEORIA ELLIOTT WAVE..........................................................................7
CUM TREBUIE LUCRAT CU ELLIOTT WAVE..................................................................................7
Meticulos................................................................................................................................7
Cu mintea deschisa.................................................................................................................7
CE URMEAZA?.............................................................................................................................7
CONCEPTE GENERALE.....................................................................................................................8
CE ESTE UN VAL.......................................................................................................................8
DE CE SI CUM APAR VALURILE.................................................................................................9
2
DE CE SUNT IMPORTANTE.......................................................................................................9
CUM SUNT CLASIFICATE VALURILE..........................................................................................9
CUM SUNT NUMEROTATE VALURILE....................................................................................10
CAT DE COMPLEXE POT FI.....................................................................................................10
OBSERVATII INTERMEDIARE..........................................................................................................11
REGULI SPECIFICE..................................................................................................................11
REGULILE DE OBSERVARE......................................................................................................15
GRUPURI DE VALURI.................................................................................................................22
GRUPURI DE VALURI..............................................................................................................23
SIMILARITATE SI ECHILIBRU...................................................................................................23
VALURI IMPULSIVE........................................................................................................................25
REGULI ESENTIALE.....................................................................................................................25
Cuvinte introductive..............................................................................................................25
REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE......................................................................................25
APLICAREA REGULILOR ESENTIALE DE CONSTRUIRE.............................................................25
CONDITII DE CONSTRUIRE.........................................................................................................26
REGULA ALTERNANTEI..........................................................................................................27
REGULA EGALITATII...............................................................................................................28
REGULA SUPRAPUNERII........................................................................................................29
MODUL DE LUCRU.................................................................................................................29
PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE.................................................................................29
LINII DE TREND......................................................................................................................29
REPREZENTARI REALISTE.......................................................................................................31
VALURI CORECTIVE........................................................................................................................34
REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE..........................................................................................34
VALURILE DE TIP PLAT (ENG. “FLAT”) [3-3-5]........................................................................34
VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B PUTERNIC..........................................................................35
VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B NORMAL............................................................................35
VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B SLAB...................................................................................35
ZIGZAG-URI NORMALE..........................................................................................................36
ZIGZAG-URI TRUNCATE.........................................................................................................37
ZIGZAG-URI ALUNGITE..........................................................................................................37
VALURILE DE TIP TRIUNGHI [3-3-3-3-3].................................................................................38
TRIUNGHIURILE CONTRACTIVE.............................................................................................40
TRIUNGHIURILE EXPANSIVE..................................................................................................43
CONDITII DE CONSTRUIRE.........................................................................................................45
ALTERNANTA CA PRET...........................................................................................................45
3
ALTERNANTA CA TIMP..........................................................................................................45
PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE.................................................................................45
LINII DE TREND......................................................................................................................45
RELATII FIBONACCI................................................................................................................45
GRADUL VALURILOR..............................................................................................................46
REPREZENTARI REALISTE...........................................................................................................46
REGULI POST IDENTIFICARE..........................................................................................................51
VALURI IMPULSIVE....................................................................................................................51
ETAPE DE CONFIRMARE........................................................................................................51
VALURI CORECTIVE....................................................................................................................52
CONSIDERATII FINALE...................................................................................................................54
PROCEDURI DE COMPACTARE...............................................................................................54
Proceduri de Compactare......................................................................................................54
Integrarea..............................................................................................................................54
REGULA COMPLEXITATII........................................................................................................55
Valuri simple..........................................................................................................................55
Polivaluri...............................................................................................................................55
Multivaluri.............................................................................................................................57
Macrovaluri...........................................................................................................................59
GRADUL VALURILOR..............................................................................................................60
COPYRIGHT MASTERING ELLIOTT WAVE........................................................................61
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................61
INTRODUCERE ELLIOTT WAVE (NEOWAVE) 4
INTRODUCERE ELLIOTT WAVE (NEOWAVE)
DESPRE TEORIE
Pattern-uri psihologice de pret

Din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, graficul activitatii unei piete nu este altceva decat o reprezentare grafica a
psihologiei maselor. Teoria Elliott Wave descrie modul in care anumite sectiuni din grafic interactioneaza cu sectiunile
adiacente, forma pe care evolutia pietei ar trebui sa o ia intr-o multitudine de circumstante, cand si cum trend-urile psihologice
incep si se termina, cum un mediu psihologic determina si influenteaza evolutia altuia, si ce forma grafica generala ar trebui sa
prezinte evolutia pretului la momentul terminarii unui pattern. Cu alte cuvinte, teoria Elliott Wave organizeaza transforma
miscarile aparent aleatoare ale preturilor in pattern-uri identificabile si previzibile bazandu-se pe evolutia naturala a psihologiei
maselor.
Participantii la piata se comporta in anumite moduri in functie de starea lor de spirit si de opiniile pe care le au. Actiunile
lor, cand dau dovada de o anumita exuberanta sau buna dispozitie, vor fi in mod cert diferite de actiunile lor in momentele de
depresie sau proasta dispozitie. Exact asa cum un individ este optimist sau ingrijorat in legatura cu viitorul lui avand anumite
emotii, o anumita stare de spirit, in mod similar, aceleasi emotii, se manifesta la nivel colectiv, determinand starea de spirit
generala. Cand majoritatea indivizilor au aceleasi asteptari (optimiste, pesimiste, etc.) in legatura cu viitorul lor sau al societatii
in general, actiunile lor ca grup se incadreaza in pattern-uri previzibile. In plus, in acelasi mod in care un individ isi schimba
opinia in timp (si ocazional temporar), la fel, si societatea sau grupul o face. Prabusirea pietei din 1987 (una din cele mai
violente scaderi inregistrate vreodata) este un bun exemplu al unei schimbari de preceptie, instantanee si generala, asupra
pietei de capital si a viitorului Statelor Unite.
Cand o stare de spirit generala se apropie de sfarsit, oamenii tind sa se plictiseasca de vechile idei sau concepte si se
imbratiseaza idei noi. Aceasta schimbare a starii de spirit termina un trend psihologic (pattern) si creeaza unul nou.
Fenomen natural si neperiodic

Timpul “consumat” de o anumita stare de spirit a societatii nu are un minim sau un maxim absolut dar exista anumite
limite generale. Analizand pattern-urile completate anterior si aplicand anumite principii si reguli privind comportamentul din
punct de vedere al timpului se pot aproxima cele mai bune momente pentru completarea unor formatiuni. Aceste tehnici, multe
dintre ele fiind dezvoltate de Glenn Neely in ultimii zece ani, vor fi discutate in capitolele ce urmeaza. Structura miscarilor pietei,
aproape intotdeauna, trebuie sa fie mai importanta ca observatiile legate de timp. Anumiti indivizi considera enervant acest
aspect al teoriei pentru ca vor sa stie in avans cand sa tranzactioneze. Teoria Elliott Wave practic demonstreaza ca anticiparea
cu o probabilitate de 100% este imposibila. Cel mai mare grad de previzibilitate este obtinut cand o miscare (eventual mai
ampla) a pietei - un val - s-a terminat. Cu alte cuvinte, ar trebui sa asteptam terminarea unui pattern inainte de a actiona.
Instrument unic de analiza

Spre deosebire de majoritatea metodelor de analiza tehnica, teoria Elliott Wave a fost dezvoltata in exclusivitate pe
baza comportamentului preturilor. Teoria ajuta analistul sa realizeze ca reactiile pietei in orice moment nu sunt aleatoare, ba
chiar mai mult, au loc dintr-un anumit motiv. Nu exista “sansa” sau “intamplare” in activitatea pietei, nu exista aberatii sau
comportamente ce nu pot fi clasificate. Un numar mare de analisti isi petrec timpul facand tot felul de calcule pe baza preturilor
incercand sa gaseasca acel indicator magic care le va rezolva toate problemele. Cum poate, insa, o transformare a preturilor sa
fie mai buna decat datele originale? Altfel spus, pretul ar trebui sa fie principalul, ultimul, si cel mai important indicator. Este
singurul indicator pe care se poate pune o baza si singurul care afecteaza direct rezultatele obtinute. Nu conteaza absolut deloc
ce cred analistii, expertii, prietenii, sau ce semnaleaza un anumit indicator; singurul lucru care conteaza e urmatorul: ce reactive
au avut piata? Daca preturile cresc si ai cumparat, inregistrezi profituri; daca preturile scad si ai cumparat, inregistrezi pierderi,
indifferent de semnalele sau nivelele indicatorilor folositi. Cateva din aspectele remercabile ale teoriei:
o Adaptabilitatea la noi dezvoltari tehnologice si stiri fundamentale neprevazute;
o meticulozitate in descrierea ORICAROR miscari ale pretului;
o Caracteristicile progressive si dinamice
Teoria indica inerent ca omul si pietele definesc in permanenta “teritorii” si moduri comportamentale noi. Mai mult, ea
scoate in evidenta faptul ca starea (conditia) unei piete, mediul ei psihologic si gradul de dezvoltare dintr-un anumit moment nu
sunt niciodata identice cu cele ale oricarui alt moment al evolutiei ei. Similaritatile sunt acceptate dar nu copiile identice. Acest
lucru constituie un impediment pentru traderi si in special pentru dezvoltatorii de sisteme de tranzactionare care se aventureaza
sa formuleze strategii bazate pe preturi istorice si pe modelele comportamentale ale unor timpuri trecute. Spre deosebire de
majoritatea sistemelor si metodelor de analiza, teoria Elliott Wave avertizeaza in prealabil analistul in legatura cu eventualitatea
unei schimbari de trend. Mai mult, ea ii poate spune cand si unde o anumita piata nu se va comporta asa cum a facut-o in
trecut. Punctul de vedere al teoriei e ca “istoria se repeta, dar nu se repeta identic”. Acesta este exact motivul pentru care cele
mai multe sisteme mecanice (si alte forme de analiza ce se bazeaza pe repetarea cu exactitate a unor reactii sau evolutii) se
dovedesc a fi ineficiente. Lucrul acesta este indeosebi evident cand orientarea pietei se schimba din bullish in bearish si invers.
Era calculatoarelor a schimbat dramatic (si probabil permanent) anumite aspecte ale mediului de tranzactionare si implicit
comportamentul pietelor. Tehnologia in continua expansiune transforma in permanenta elementul decizional al pietelor si al
oamenilor. Modul in care oamenii reactioneaza, folosesc si invata cu ajutorul noilor tehnologii nu poate fi stabilit pe baza unor
studii istorice. O forma de analiza care explica, clasifica si structureaza progresul, si nu repetitia, este necesara. Teoria Elliott
Wave face exact acest lucru: clasifica si structu-reaza progresul.
DE CE TREBUIE STUDIATA
Pentru cei ce intra in contact cu teoria Elliott Wave pentru prima data, complexitatea ei, multitudinea pattern-urilor,
particularitatile acestora, numerotarile alternative si aparenta subiectivitate pot fi coplesitoare, si par sa anuleze valabilitatea ei.
Acest lucru se datoreaza in principal volumului mare de notiuni specifice pe care trebuie sa le cunoasca analistul. Toate pattern-
urile generale si variatiile lor impun anumite proportii si relatii, anumite moduri de incadrare in canale de trend, anumite moduri
de comportare a pretului si alte caracteristici tehnice. Acest fapt poate crea iluzia ca teoria este pur subiectiva si poate fi
adaptata de la caz la caz pentru a se potrivi cu orice punct de vedere. Cu toate ca in trecut ar fi putut exista o justificare pentru
sustinerea acestei idei, din momentul publicarii cartii Mastering Elliott Wave (Glenn Neely si Eric Hall, 1990) acest lucru, pur si
simplu, nu mai este adevarat. Majoritatea regulilor si tehnicilor de analiza dezvoltate de Glenn Neely de-a lungul timpului si
prezentate in acest material, va vor imbunatati semnificativ acuratetea analizelor. Tehnicile, regulile specifice si particularitatile
fiecarei situatii sunt atat de numeroase si diferite incat aplicarea lor corecta se poate obtine dupa ani buni de practica si
tranzactionare in timp real. Ca rezultat, pana la momentul la care veti ajunge sa cunoasteti indeaproape conceptele prezentate
in acest material, concluziile la care veti ajunge pot fi destul de frecvent incorecte.
Beneficii multiple
Beneficiile studierii teroriei Elliott Wave sunt numeroase. Ca broker, analist sau investitor veti putea anticipa frecvent
schimbari majore in mediul economic ce va vor permite evitarea unor pierderi financiare importante sau chiar specularea
acestor oportunitati. Intelegerea corecta si amanuntita a psihologiei maselor (baza fundamentala a teoriei Elliott Wave) va poate
ajuta sa evitati efectuarea unor tranzactii periculoase la sfarsitul unui ciclu economic.
Aplicare in diverse domenii

Teoria Elliott Wave poate fi aplicata practic tuturor sectoarelor/domeniilor in care sunt implicate mase de oameni: bursa,
marfuri, imobiliare, productia de bunuri si servicii, etc.; singurul lucru necesar: date reale si consistente. Avantajele aplicarii
teoriei in numeroase domenii sunt evidente.
Numeroase tehnici si metode sunt complet inutile

Incorporand regulile si observatiile initiale stabilite de Elliott cu Metoda Neely (metoda de analiza dezvoltata de Glenn
Neely) veti avea la dispozitie cea mai amanuntita descriere a comportamentului pietelor si a modului in care poate fi analizata
sau descrisa din punct de vedere evolutiv, starea unei piete. In cele mai multe cazuri acest lucru va permite sa cunoasteti si sa
interpretati foarte bine pozitia actuala a pietelor numai pe baza pretului, fara a avea nevoie de alte informatii suplimentare.
Indiferent cat de bine ar functiona un anumit sistem sau indicator intr-o anumita perioada de timp cand pattern-ul ce era in
desfasurare, la momentul dezvoltarii sistemului se termina, de cele mai multe ori acel sistem sau indicator inceteaza sa
functioneze. Mediul in care a fost creat sa functioneze atat de bine inceteaza sa existe si nici nu va mai exista vreodata.
Ajuta la clarificarea semnalelor unor indicatori

Daca decideti sa folositi alti indicatori pentru a “clarifica” anumite numerotari de valuri, teoria Elliott Wave este de fapt
instrumentul care stabileste unde, cand si daca un indicator functioneaza sau nu.
Semnale rare dar sigure

Numai la momentul in care un pattern ce poate fi identificat s-a terminat, este sigur sau de dorit sa actionati. Acest lucru
va poate ajuta sa evitati tranzactionarea excesiva sau cand potentialul pietei este redus. Mai mult, teoria Elliott Wave va pune la
dispozitie toate instrumentele necesare pentru a tranzactiona cand probabilitatea obtinerii rezultatului asteptat este foarte mare,
riscul fiind minim. Teoria permite plasarea unor ordine de tip stop foarte obiective dand posibilitatea cunoasterii cu exactitate a
momentului (ca pret si timp) in care se poate stabili ca interpretarea conditiei pietei este gresita.
DE CE ESTE ATAT DE CONTROVERSATA
Complexitatea
Teoria Elliott Wave este probabil cea mai complexa si mai cuprinzatoare forma de analiza a pietei, inventata vreodata.
Ea impune prin natura ei mult timp si practica pentru a fi stapanita. Cei mai multi oameni nu au timp suficient la dispozitie sau
inclinarea necesara pentru a invata si pentru a aplica corect teoria. In general, pentru perfectionare, teoria cere mult mai mult
timp decat sunt oamenii dispusi sa ii aloce. In plus, ideea unei metode analitice care ii permite cuiva sa anticipeze schimbari de
trend cu o precizie de o zi sau chiar de o ora este considerata de majoritatea oamenilor ridicola si cel putin suspecta. Cand cei
mai multi investitori au dificultati in a anticipa directia pietei, incercarea de a determina cel mai mare sau cel mai mic “tick” al
unui trend nici macar nu este considerata o posibilitate serioasa. O teorie care sustine producerea unor asemenea rezultate va
crea intotdeauna controversa si va fi inevitabil tratata de neinitiati cu scepticism.
Atitudinea publica
Aplicarea cu succes a teoriei Elliott Wave impune o mentalitate diferita de cea publica. Pentru a putea anticipa cu
acuratete momentele in care are loc o schimbare de trend trebuie inevitabil “sa rezistati” si sa respingeti punctul de vedere
majoritar exact cand acea majoritate este cel mai convinsa ca un anume eveniment nu se va produce (veti fi cel mai probabil
ridiculizat pentru parerile si convingerile voastre, unul din cele mai bune semne ca analiza voastra e corecta). Increderea
extrema in sine e o cerinta obligatorie; controlul lacomiei; un management strict al fondurilor (care include controlul riscului), o
minte deschisa si abilitatea de a va schimba radical perspectiva (din bullish in bearish si vice-versa) intr-o secunda, toate sunt
atributele si abilitatile unui analist sau trader de succes. Multe din aceste caracteristici nu sunt prezente intr-o persoana, facand
dificila incercarea de a fi un bun analist sau un investitor de succes - multi oameni pot anticipa miscarile viitoare ale pietei cand
nu sunt implicati financiar. Cand analiza si tranzactionarea devin personale totul se schimba.
Multi ani de studiu si aplicare

Chiar si avand toate calitatile de mai sus, pentru a aplica teoria in timp real cu acuratete si incredere, este nevoie de
multi ani de practica. Cum multi oameni nu vor aloca timpul necesar pentru a studia teoria, ajung sa o aplice prost si pierd bani
in piata. Acest lucru creeaza ex-studenti iritati care, evident, pun esecurile lor pe seama teoriei, continuand astfel controversa.
Aplicarea teoriei necesita timp

Chiar daca aveti mentalitatea necesara, anii de experienta si cunostintele ce se impun, tot trebuie sa alocati timp
aproape zilnic pentru analize, pentru practica si pentru a urmari pozitia curenta a pietei. Pentru a urmari cateva piete simultan
veti avea nevoie de cateva ore (sau chiar mai multe) in fiecare zi. Cei mai multi oameni cred ca este simplu sa faci bani in piatza
de capital si mult mai multi vor sa fie asa (se aplica probabil tuturor celorlalte incercari ale omului). Muncesc toata ziua la un alt
job, ies in oras sa manance, se duc la film, si seara, chiar inainte sa se culce petrec 5-10 minute in fata graficelor lor pentru a
“decide” ce se va intampla in urmatoarea zi. Din acest motiv, cei mai multi oameni nu fac (si nu vor face) niciodata bani
tranzactionand. Daca va aflati in categoria de mai sus, ganditi-va ca practic concurati cu o mana de oameni devotati,
profesionisti full-time care traiesc si se sustin tranzactionand si investind profitabil. Sansele unui “part-timer” de a castiga in mod
constant impotriva acestui grup sunt infime. Daca nu puteti aloca timpul necesar studierii si urmaririi pietelor este recomandat sa
apelati la un expert ce va va acorda consultanta necesara.
Multe caracteristici si particularitati

Pentru a aplica teoria Elliott Wave in mod corect in orice situatie, este necesara aplicarea unui numar aproape nesfarsit
de criterii specifie ce se potrivesc exact situatiei respective. Relatii intre valuri, canale si linii de trend, semnificatia unui anumit
moment de inversare de trend in imaginea de ansamblu, tipurile structurale (impulsive, corective si variatiile lor), toate aceste
lucruri, si multe altele, trebuie luate in considerare cand se determina si se stabileste numerotarea si tipul unui pattern.
Memorarea
Din afirmatiile de mai sus ar trebui sa fie evident ca o cantitate mare de informatii trebuie memorata pentru a grabi si
pentru a usura aplicarea tehnicilor Elliott Wave si Neely unei serii de preturi (unui grafic). Acesta este unul din cele mai mari
obstacole pe care majoritatea “studentilor” il intampina cand incearca sa aplice teoria in timp real.
Frecvente nedeterminari
Pretul sau momentul terminarii unui trend nu este previzibil cu un grad ridicat de siguranta decat la momentul la care
acel pattern se apropie de final. In unele cazuri siguranta nu este obtinuta decat dupa ce pattern-ul este complet. Acest lucru
determina publicul larg sa fie suspicios in legatura cu Elliott wave. De ce? Daca intrebati un specialist in Elliott Wave care sunt
forecast-urile lui pentru urmatoarea perioada, inainte ca pattern-ul in desfasurare sa fie aproape complet, sansele sunt ca va
gresi cel putin cand vine vorba de detalii. Pe masura ce piata se apropie de sfarsitul unei miscari, pattern-ul ce se dezvolta
devine clar. Pe masura piata se departeaza de punctul de inflexiune al unui pattern anterior si se indreapta spre jumatatea unui
nou pattern, numarul posibilitatilor de dezvoltare creste din nou. Acesta este unul din motivele pentru care analisti Elliott
experimentati, pot avea puncte de vedere diferite vizavi de pozitia unei piete in anumite momente - fiecare din ei alege ceea ce
considera a fi cel mai bun scenariu din multitudinea interpretarilor posibile. Cand expertii dintr-un anumit domeniu au pareri
contradictorii asupra aceluiasi subiect se creaza inevitabil bazele unei controverse.
Dificultate
Complexitatea extrema, subtlitatea si natura solicianta a teoriei Elliott Wave ii determina pe cei mai multi oameni sa
renunte la studierea acestei metode de analiza. In aceeasi masura, multe din motivele enumerate aici impiedica aplicarea
computerizata a teoriei. In anumite cazuri aplicarea teoriei necesita anumite forme de gandire abstracte care nu sunt o
specialitate a domeniului IT. De exemplu, aplicarea tuturor regulilor, in anumite cazuri, poate avea ca rezultat lipsa oricaror
posiblitati evidente. Aceste situatii impun eforturi creative sustinute pentru descoperirea numerotarii sau, in anumite cazuri, doar
suficienta rabdare pentru a astepta ca un pattern sa devina evident. Stapanirea acestei metode de analiza are o importanta
inimaginabila pentru ca va putea fi aplica oricand si oriunde. Nu este impotant sa fiti preocupati de numarul mare de persoane
care aplica teoria pentru ca, daca se poate vorbi de un numar mare (intr-o anumita masura), modul de aplicare al teoriei in
majoritatea cazurilor este gresit. Pe masura ce teoria Elliott Wave a devenit din ce in ce mai populara, pattern-urile formate de
majoritatea pietelor, pentru a compensa, au inceput sa dezvolte nivele noi de complexitate, facand imposibila analiza corecta a
comportamentului pietei de catre cei putin experimentati. Acest lucru contribuie si el la perpetuarea controversei in favoarea
inadecvarii teoriei Elliott Wave sau, in cel mai fericit caz, al subiectivismului ei presupus.
DE CE TEORIA ELLIOTT WAVE ESTE UNICA
Cuantificarea psihologiei maselor

Chiar daca un sistem sau anumite tehnici iti pot spune ce trebuie sa faci in piata, foarte rar iti va oferi informatii legate
de perspectiva economica a societatii sau a pshihologiei (starii de spirit generale) ce guverneaza miscarile pietei. Posibilitatea
teoriei de a cuantifica matematic pshihologia societatii (in ansamblul ei) va va permite sa percepeti momentele de boom si
recesiune economica cu interes sporit si cu o intelegere cuprinzatoare a fenomenelor.
Clasificare detaliata
Teoria Elliott Wave permite clasificarea tuturor miscarilor pietei, de la cele care dureaza doar cateva secunde pana la
cele care se intind pe sute de ani. Orice miscare de pe un grafic are implicatiile ei asupra pattern-urilor de nivel superior in
desfasurare si poate fi clasificata in functie de impactul specific pe care il are. Daca stiti ce pattern este in desfasurare intr-un
anumit moment, veti sti la ce sa va astepti in ce priveste viteza, complexitatea sau volumul evolutiei vitoare a pietei (multe din
aceste aspecte vor fi tratate mai tarziu).
Simplificarea structurilor
Intregul proces de analiza Elliott Wave implica identificarea si clasificarea unor pattern-uri simple, combinarea acestora
in pattern-uri complexe de nivel superior si apoi transformarea acestor pattern-uri complexe in pattern-uri simple. Toate aceste
pattern-uri, indiferent de nivelul lor de complexitate, respecta aceleasi reguli. Altfel spus, progresul urmeaza aceleasi reguli
indiferent de scara. Exact acest concept ii confera unicitate teoriei Elliott Wave.
Descriere clara a comportamentului pretului

Idiferent cat de mic sau cat de mare se dovedeste a fi un trend, el poate fi clasificat in mod clar ca fiind o miscare
corectiva ascendenta intr-un trend descendent sau ca o miscare corectiva descendenta intr-un trend ascendent, etc..
CUM TREBUIE INVATATA

Acest material este un inceput bun. Procesul de invatare necesita foarte multa practica in timp real (si nu numai). Initial,
graficele ar trebui sa cuprinda un orizont de timp mic pana cand veti intelege conceptele de baza. Memorarea numeroaselor
reguli, o cunoastere amanuntita a pattern-urilor generale si a modului in care acestea se dezvolta in canalele de trend este
obligatorie. Este recomandata urmarirea unei singure piete (a unui singur simbol) pana cand veti memora regulile esentiale si le
veti putea aplica in timp real, piata pe masura ce piata evolueaza.
UNDE ESTE APLICABILA TEORIA ELLIOTT WAVE

Teoria Elliott Wave se aplica cel mai bine in pietele dezvoltate, piete cu un numar mare de participanti. Pietele care au o
anumita legatura cu vremea sau cu alte fenomene naturale pot constitui exceptii din moment ce acestea nu depind de
procesele cognitive sau de emotiile participantilor. Pe de alta parte, piete precum cea a metalelor pretioase, cea de schimb
valutar, cele de marfuri (multe din ele) sau indicii bursieri, se supun inevitabil acestor reguli - putine influente externe de natura
celor mentionate anterior isi pot pune amprenta in afara actiunii participantilor. Pe scurt, orice lucru care presupune o participare
a maselor va prezenta un progres previzibil, atata timp cat exista date statistice consistente.
CUM TREBUIE LUCRAT CU ELLIOTT WAVE
Meticulos
Orice actiune a pietei trebuie luata in considerare si clasificata pentru a putea produce reprezentari solide. Numerotarile
ar trebui construite pornind de la modelele simple la cele complexe, pe baza “moleculara”. Nu incepeti procesul de analiza
incercand sa interpretati grafice pe termen lung. Pattern-urile pe termen lung sunt produsul tuturor pattern-urilor pe termen scurt
si al analizei acestora. Mentineti analizele pe termen scurt cat mai exacte si potentialul pietei pe termen lung va deveni evident
(pe masura ce piata se dezvolta). Dupa ce graficele sunt organizate (grafice zilnice, saptamanale, lunare) trebuie sa asteptati cu
rabdare momentul in care un pattern pe termen scurt devine vizibil. Ulterior vom discuta si ce vom face cu acest pattern
(complet) si carei parti din pattern-ul de nivel superior acesta ii poate apartine.
Teoria Elliott Wave este de fapt o transpunere matematica a legii naturale care guverneaza in permanenta toate
aspectele activitatii umane. Aplicand teoria, nu este recomandat sa creati numerotari si sa “fortatii” piata intr-un pattern care v-ar
sustine in vreun fel parerea generala despre piata si despre directia ei. Lasati fiecare pattern sa se dezvolte si ulterior, luand in
calcul cele mai mari probabilitati, deduceti obiectiv modul in care acel pattern se integreaza in schema de ansamblu. Teoria
Elliott Wave va va oferi frecvent placerea (financiara si intelectuala) de a anticipa schimbari de trend majore cu o precizie de o zi
sau chiar de cateva ore. Daca aveti curajul sa actionati pe baza convingerilor voastre, teoria Elliott Wave (aplicarea ei mai mult)
va produce rezultatele mult asteptate.
Cu mintea deschisa
Aplicarea eficienta a teoriei Elliott Wave necesita o abordare deschisa catre orice posibilitati. Nu incepeti niciodata o
analiza pornind de la un scenariu preconceput pe baza caruia incercati ulterior sa adaptati o numerotare care va va sustine
punctul de vedere. Concluziile voastre ar trebui sa reprezinte rezultatul unui numerotari construite cu foarte mare atentie. In
aceeasi masura incercati sa evitati orice impuls optimist sau pesimist. Daca toate tehnicile si regulile sunt folosite si urmate in
mod corect nu veti fi nevoit sa “va dati cu parerea”. Pattern-ul analizat, la momentul in care este complet, va indica, cu
certitudine, care este nivelul de pret pe care piata va trebui sa il atinga ulterior, si in ce interval de timp va putea face asta.
CE URMEAZA?
Urmatorul capitol, “Concepte Generale”, va raspunde unor intrebari elementare pe care le-ati putea avea despre Elliott
Wave. Capitolul, “Observatii Intermediare” trateaza modul in care valurile simple pot fi combinate pentru a forma grupari
acceptabile ce reprezinta pattern-uri Elliott standard. Capitolele 3 si 4, “Valuri Impulsive” si “Valuri Corective” exemplifica detaliat
modul in care pattern-urile Elliott sunt construite. Capitolul 5, “Reguli Post-Identificare” prezinta descoperirile si contributiile
personale ale lui Glenn Neely la dezvoltarea teoriei Elliott Wave. Aceste reguli descriu modul in autenticitatea unui pattern
identificat poate fi confirmata. Capitolul 6, “Concluzii”, va va ajuta sa va solidificati cunostintele, sa identificati pattern-urile ce se
dezvolta, sa le stabiliti structura si sa le organizati pentru a putea fi folosite in viitor.
CONCEPTE GENERALE 8
CONCEPTE GENERALE
CE ESTE UN VAL
Este evident ca la inceput trebuie definite valurile (in forma lor cea mai simpla). Din moment ce valurile se refera la
miscarile pietei, definitia va depinde de referintele create in legatura cu actiunea pretului. Cea mai simpla miscare a pretului pe
un grafic poate fi reprezentata ca o linie cu o anumita lungime ce se deplaseaza intr-o anumita directie – cu exceptia liniilor
paralele cu axa X sau Y (fig. 2.1).
Pentru a descrie acest tip de actiune (de o importanta cruciala in aplicarea corecta a teroriei Elliott Wave) este necesar
un nou termen: monoval (cea mai simpla forma a unui val; “monowave”). In locul acestui termen ce nu are un corespondent in
limba Romana va fi folosita expresia “val simplu” sau termenul generic de “val” (din context va fi evident daca este vorba de un
val simplu sau de unul complex). Un val simplu reprezinta evolutia pietei (a pretului) incepand de la momentul unei schimbari de
directie pana la momentul urmatoarei schimbari de directie. In figura 2.3a, punctul de referinta “m” este punctul in care pretul si-
a schimbat directia. Punctul notat cu “n” este punctul in care pretul si-a schimbat din nou directia. Intre “m” si “n”, in mod
obisnuit, va fi o linie dreapta. Chiar daca pretul isi incetineste ritmul de crestere/descrestere si ulterior isi continua directia (fig.
2.3b), intregul avans/declin va fi considerat un val simplu pana la momentul in care pretul isi schimba intr-adevar directia; cand
acest lucru se intampla, valul respectiv este considerat complet. Valurile simple sunt micro-componentele tuturor pattern-urilor
Elliott. De retinut: toate pattern-urile pietei (indiferent de amploarea lor) incep cu o singura miscare, intr-o anumita directie. Din
pacate analizarea fiecarei miscari a pietei este epuizanta si plictisitoare dar de cele mai multe ori necesara pentru a putea
interpreta corect imaginea de ansamblu.
CONCEPTE GENERALE 9
DE CE SI CUM APAR VALURILE

Valurile sunt rezultatul dezechilibrelor care apar intre numarul si volumul ordinelor de vanzare si cumparare din piata,
indiferent de motiv. Cand cererea pentru un anumit produs (in raport cu oferta) creste, pretul creste si el; acest eveniment ar
putea fi denumit un val de crestere. Similar, cand cererea pentru un anumit produs (in raport cu oferta) scade, pretul scade si el,
creind un val de scadere. De fiecare data cand o forta ce actioneaza intr-o anumita directie este mai puternica decat cealalta,
apare o schimbare in directia pretului, dand nastere unui nou val (eventual, simplu). Aceste forte ale cererii si ofertei oscileaza
in permanenta intre echilibru si dezechilibru pe scari de diverse niveluri (grade).
DE CE SUNT IMPORTANTE
Finante
Miscarea pietei este compusa din valuri ce se combina in permanenta pentru a crea valuri similare de nivel superior
(mai mari), cu “reactii” mai ample. Analiza riguroasa a pattern-urilor ce apar in piata va poate oferi o imagine de ansamblu
asupra conditiilor economice curente. Ca om de afaceri, investitor sau speculator o intelegere a acestor conditii ar putea sa va
afecteze direct situatia financiara si standardul de viata, permitandu-va totodata sa profitati de circumstante pe care putini le iau
in considerare.
Psihologie
Cand piata se deplaseaza intr-o anumita directie o lunga perioada de timp, tinde sa atraga atentia canalelor media care
la randul lor alerteaza publicul. Cu cat se deplaseaza mai mult in acea directie, cu atat mai usor ii este publicului sa creada ca
trendul nu se va termina niciodata sau ca va depasi cu mult nivelul la care este. Acest lucru afecteaza direct modul in care
oamenii conduc afacerile (la modul general), mai ales daca sunt implicati financiar in afacerile respective. El va afecta
deopotriva modul in care publicul investeste, se distreaza, cum si cat consuma, etc.. Cum sunt cheltuiti banii, si cantitatea lor,
afecteaza intregul grup si o intreaga lista de ramuri industriale. Chiar daca o persoana nu este implicata in activitati de investitii
sau speculatii la bursa, ea poate fi afectata indirect de evolutiile pietelelor de actiuni, de marfuri, etc..
Pattern-uri
Combinarea corecta a valurilor simple creaza pattern-uri mai mari ce pot fi identificate si clasificate. Elliott a descoperit
ca anumite tipuri de actiuni pot fi anticipate atunci cand anumite pattern-uri specifice apar. Cu multa practica si ore la fel de
multe de studiu, veti putea ajunge sa anticipati (ocazional cu mare acuratete) pretul pe care o miscare a pietei il va atinge si
timpul necesar pentru a atinge acel pret. Evident, manifestarea unor asemenea abilitati si aplicarea lor poate oferi mari
recompense financiare.
CUM SUNT CLASIFICATE VALURILE
Clase principale
Toate miscarile pietei din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, se incadreaza in doua clase logice:
Valuri impulsive (normale si terminale):
Valurile impulsive sunt pattern-uri ce evolueaza in directia trendului principal. Cand este analizata evolutia pietei pe
termen scurt, valurile impulsive pot fi valuri simple. Daca valurile impulsive sunt mai complexe, atunci ele vor fi compuse din 5
segmente.
Valuri corective (nu evolueaza ca trend):
Valurile coretive sunt pattern-uri ce se dezvolta in directia opusa trendului principal. Corectiile pot fi deasemenea valuri
simple dar, daca sunt mai complexe, apar pe grafic ca miscari de “consolidare” - miscari in sus si in jos, fara o directie clara. De
obicei, ele sunt compuse din 3 segmente.
CONCEPTE GENERALE 10
Gradul valurilor
Conceptul de “grad” este un concept abstract ce se refera la clasificarea ierarhica a valurilor pe baza raporturilor de pret
si timp dintre acestea. Daca se studiaza cu atentie un grafic al oricarei piete se observa cu usurinta ca unele valuri evolueaza
pe perioade indelungate de timp iar altele pe perioade mai scurte de timp. O miscare (un val) ce evolueaza pe o perioada de
timp mult mai mare decat cea a altei miscari ar trebui considerata intotdeauna ca fiind o miscare de grad superior (in raport cu
cealalta). Definitii specifice ale “gradului” vor fi introduse in urmatoarele capitole pentru a facilita intelegerea conceptului. Avand
valuri de diferite marimi pe un grafic, conceptul de grad, pentru a putea avea o semnificatie, trebuie evaluat si perceput in nivele
relative de complexitate din punct de vedere al pretului si al timpului consumat de o anumita miscare in raport cu o alta miscare.
Conceptul de grad nu poate fi niciodata definit sau aplicat in termeni absoluti. Cu alte cuvinte, doar pentru ca o anumita miscare
(val) dureaza o saptamana, o luna, un an, 1 leu, 10 lei, 100 de lei, nu inseamna in mod obligatoriu ca ea are un anumit grad.
Singurul rationament care se poate face pe baza unui pattern care dureaza o luna sau 100 de lei este ca un pattern de acelasi
grad se va desfasura pe o perioada comparabila de timp sau pret. Limitele specifice ale similaritatii pattern-urilor din punct de
vedere al gradului pe care acestea il au va fi partial discutat in capitolul “Observatii Intermediare”, impreuna cu regulile de
evaluare specifice. Dupa stabilirea gradului si a notatiei structurale a unei anumite miscari termenul de “grad” capata un sens
mai concret. In acest mod este creat un cadru conceptual care permite compararea tuturor miscarilor pietei. Acest cadru
conceptual va va oferi suficiente informatii pentru a putea incepe sa va referiti la anumite miscari folosind denumiri specifice.
Datorita naturii complexe a conceptului de grad, este indicat in cazul in care sunteti la inceput, sa nu acordati o atentie prea
mare acestei sectiuni a teoriei Elliott Wave pana nu veti intelege mai bine elementele de baza ale acestei teorii.
CUM SUNT NUMEROTATE VALURILE

Dupa ce au fost identificate valurile simple, ele trebuie clasificate. Acest lucru presupune aplicarea notatiilor structurale.
Notatii Structurale
Pe masura ce va insusiti conceptele esentiale ale aplicarii notatiilor structurale prezentate in acest material, forme mai
avansate vor fi prezentate si vor trebui stapanite. Complexitatea subiectului este atat de mare incat va fi tratat pe tot parcursul
acestui material. In continuare urmeaza o scurta introducere pentru a va familiariza cu acest concept. Notatiile structurale
reprezinta o componenta esentiala si critica in procesul de testare al unui grup de valuri, in vederea stabilirii corectitudinii
identificarii si dezvoltarii lui. Ele va directioneaza “pe o cale ingusta”, orientandu-va prin multitudinea de conditii si observatii
specifice. Notatiile structurale organizeaza si limiteaza miscarile unei piete ajutandu-va la definitivarea opiniilor si la stabilirea
strategiilor folosite pentru specularea unor evolutii viitoare. Concret, notatiile structurale identifica pozitia fiecarui segment in
cadrul unui pattern standard. Cele cinci segmente ale unui val impulsiv sunt numerotate dupa cum urmeaza: “1, 2, 3, 4, 5”.
Chiar daca valurile corective sunt compuse in general din trei valuri, exista si exceptii. Din acest motiv, in anumte cazuri, este
nevoie de mai mult de trei simboluri (notatii) pentru a defini toate tipurile de actiuni corective. Segmentele valurilor corective sunt
notate cu urmatoarele litere: “a, b, c, d, e, x”. Cand va referiti la actiunea pietei cu ajutorul notatiilor structurale, folositi
intotdeauna cuvantul “val” inainte. De exemplu, daca discutati despre o miscare care indeplineste toate conditiile si are toate
caracteristicile inerente necesare pentru a fi notat cu “1”, ar trebui sa va referiti la acea miscare cu denumirea “valul 1”. Acest
lucru poate parea chiar banal dar este posibil sa nu fie atat de evident pentru cei ce nu cunosc teoria, motiv pentru care a fost
inclus aici. In plus, pentru a clarifica lucrurile trebuie precizat ca fiecare notatie structurala este pozitionata langa punctul
terminal al miscarii pe care o reprezinta. Notatiile se aplica de la stanga la dreapta pe masura ce fiecare segment evolueaza.
Aplicarea notatiilor structurale ar trebui evitata pana cand tehnicile si procedurile prezentate in acest curs va sunt familiare.
CAT DE COMPLEXE POT FI

Pana acum, intreaga discutie a pus accent pe valurile simple. Dupa ce ati inteles cum se analizeaza valurile simple,
combinarea acestora in grupuri va fi urmatorul pas in procesul de analiza.
Prin combinarea a trei sau cinci valuri simple, se creaza un polival, structura cu un nivel de dezvoltare superior. Prin
combinarea a trei sau cinci polivaluri, se creaza un multival. Trei sau cinci multivaluri pot fi de obicei combinate pentru a forma
un macroval. Acesta (macrovalul) este cel mai mare nivel de clasificare. Orice structura superioara acestui nivel va fi numita tot
macroval.
Toate pattern-urile mici devin parti ale unor pattern-uri mai mari. Acest proces continua la infinit. Prin urmare, ca
raspuns la intrebarea acestei sectiuni, nu exista o limita din punct de vedere al evolutiei ca pret si timp sau al complexitatii unui
pattern. Cu toate astea, toate miscarile pietei raman explicabile in limitele teoriei.
In cazul multor teorii sau tehnici, ar fi rezonabil sa se spuna “pe masura ce perioada analizata creste, actiunea pietei
devine mai greu de interpretat si de anticipat”. Spre deosebire de acestea, in cazul teoriei Elliott Wave, cu cat perioada de timp
analizata este mai mare, cu atat este mai clara structura segmentelor miscarii analizate. In concluzie, cu ajutorul teoriei Elliott
Wave se pot face mult mai usor previziuni pe termen lung decat pe termen scurt.
OBSERVATII INTERMEDIARE 11
OBSERVATII INTERMEDIARE
REGULI SPECIFICE
REGULA DE PROPORTIONALITATE
Cand este aleasa o anumita scara de pret si timp pentru plotarea activitatii unei piete se decide in acelasi timp ce
pattern-uri Elliott sunt vizibile. Cu alte cuvinte, orice pattern se dezvolta pe o scara unica de pret/timp. Pentru a detecta si a
analiza un anumit pattern Elliott, graficul trebuie sa aiba proportii corecte. Proportionalitatea corecta a unui grafic este
intotdeauna determinata de pattern-ul analizat. Aderenta la Regula de Proportionalitate este esentiala pentru aplicarea corecta
a unor reguli si pentru standardizarea aspectului pattern-urilor.
Datorita naturii dinamice si a evolutiei fractalice a actiunii pretului sub teoria Elliott Wave, o anumita scara a timpului nu
poate satisface toate scopurile unei analize. Pattern-urile se dezvolta simultan pe toate scarile (dimensiunile).
Inainte de a discuta proportiile ideale ale unui grafic, trebuie definite cele doua moduri in care actiunea pretului
evolueaza in timp: directional si nedirectional (a nu se confunda cu activitatea corectiva sau impulsiva). Actiunea Directionala
este compusa intotdeauna dintr-o serie de valuri simple care, ca medie si ca intreg, creaza o crestere sau o scadere a valorii de
piata (fig. 3.3). Ca regula generala, primul val al unei actiuni directionale nu este retras niciodata mai mult de 61,8%. Actiunea
directionala se termina de obicei cand un val simplu ce evolueaza in directia liniei centrale de oscilare este retras mai mult de
100%. Actiunea nedirectionala este compusa dintr-o serie de valuri simple care, ca medie si ca intreg, creaza o stagnare a
valorii de piata. Primul val al unei actiuni nedirectionale este intotdeauna retras mai mult de 61,8%. In plus, toate elementele
unei miscari nedirectionale (cu o singura exceptie) trebuie retrase cu cel putin 61,8%. Actiunea nedirectionala se termina cand
actiunea pretului depaseste intreaga perioada nedirectionala cu 161,8% sau mai mult.
Pentru a studia in mod corect un anumit grafic cu metoda analiza Elliott Wave dezvoltata de Glenn Neely (NeoWave),
trebuie sa incercati sa obtineti un raport pret/timp ce va produce un unghiul de crestere sau scadere cerut de tipul de actiune
analizat. Facand abstractie de pretul sau timpul consumat de un pattern, acest unghi trebuie in mod obligatoriu aplicat graficelor
ce urmeaza a fi studiate.
Care este acest ungi specific de progres ce trebuie implementat pentru a avea o imagine clara a fenomenului Elliott Wave?
Cand aveti de-a face cu o actiune directionala scalati graficul in asa fel incat actiunea directionala sa deplaseze in interiorul unui
patrat dintr-un colt in celalalt. Cu alte cuvinte, o actiune directionala trebuie sa oscileze in jurul unui linii de progres de 45° (fig. 3.5).
Acest lucru subliniaza un lucru important: faptul ca actiunea pretului dicteaza modul in care trebuie construit un grafic, eliminand
modul subiectiv de determinare a parametrilor de plotare. Cand actiunea pretului isi schimba unghiul de progres sau directia nu
trebuie construit un nou grafic. Continuati sa actualizati toate graficele anterioare si construiti un grafic nou pe termen mai scurt din
punctul in care actiunea pretului si-a schimbat dramatic unghiul de progres.
Pentru a simplifica putin acest proces, trebuie precizat ca nu este esential ca unghiul de progres sa fie exact de 45°; o
anumita marja de eroare este permisa. Figura 3.6 ilustreaza marja de eroare admisa pe axa pretului sau a timpului. Dupa cum
se poate observa, o deviere de maxim 25% (vertical si orizontal) din lungimea unei laturi a patratului este acceptata. Un
exemplu de miscare directionala descendenta este ilustrata in fig. 3.7. Observati ca punctul terminal al miscarii este putin mai
sus decat punctul ideal dar in acelasi timp respecta confortabil limitele stabilite. Figura 3.8 ilustreaza o actiune directionala ce se
termina in partea stanga a punctului ideal (mai devreme).
Figura 3.9 ilustreaza aplicarea incorecta a regulii de proportionalitate. Chiar daca pretul avanseaza spre coltul din
dreapta sus al patratului si actiunea oscileaza in jurul unei linii cu un unghi de 45°, actiunea directionala s-a terminat prea
devreme (confirmarea terminarii actiunii directionale din fig. 3.9 este marcata cu “*”). Pentru ajustare, graficul din fig. 3.9 trebuie
rescalat pentru a arata ca cel din fig. 3.5.
Cand aveti de-a face cu o actiune nedirectionala, oscilatiile in sus si in jos ale acelei miscari trebuie sa fie cuprinse intr-
un dreptunghi ce reprezinta 50% dintr-un patrat. Observati cum miscarea nedirectionala din fig. 3.10 (patratul A) se termina la
aproximativ 50% din latura verticala a patratului. Chiar si atunci cand actiunea nedirectionala se desfasoara pe o perioada mare
de timp si contine mai multe valuri simple, scopul este acelasi: incadrarea actiunii respective intr-un dreptunghi ce reprezinta
50% dintr-un patrat (fig. 3.10 patratul B). In anumite situatii, daca pattern-ul se contracta continuu pe o perioada lunga de timp,
incadrarea actiunii nedirectionale intr-un dreptunghi ce reprezinta o 50% dintr-un patrat poate fi imposibil de realizat. In aceste
situatii asigurati-va ca cel mai indepartat punct spre dreapta al miscarii nedirectionale se situeaza in apropierea nivelului de 50%
al laturii verticale a patratului.
Pentru a concluziona, cand construiti un nou grafic, Regula de Proportionalitate va indica modul in care trebuie scalat
graficul pe cele doua axe pentru a se incadra in cerintele de constructie ale pattern-ului analizat. Acest lucru va face ca graficele
obtinute sa fie asemanatoare cu cele prezentate in acest material.
REGULILE DE OBSERVARE
(determinarea pozitiei relative a valurilor simple)
Din moment ce valurile simple nu au caracteristici indicative, structura lor trebuie determinata indirect. Acest lucru este
realizat prin observarea actiunii pietei din apropierea valului analizat. In mod evident, inainte de a aplica notatii structurale
actiunii pretului, trebuie explicat cum se interpreteaza actiunea anterioara si posterioara a evolutiei pietei in raport cu valul
simplu analizat. Prezentarea acestor concepte se face cu ajutorul unor diagrame de “perspectiva relativa”. In toate cazurile,
analiza indirecta a valurilor simple depinde de relatiile dintre valul curent si cele din imediata lui apropiere. Cand se analizeaza
un grafic, valul curent (cel analizat) va fi considerat valul numarul unu (m1, fig. 3.19). Valurile simple ce apar dupa m1 vor fi m2,
m3, etc.. Valurile ce apar inainte de m1 vor fi m0, m(-1), m(-2), etc.. Figura 3.19 arata cum alegerea unui val simplu pentru
analiza creaza mental o eticheta relativa “m1” pentru valul ales.
Figura 3.20a prezinta observatiile necesare pentru a determina unde s-a terminat m2 (daca m2 este un val simplu). Tot
figura 3.20a arata importanta depasirii minimului sau maximului atins de m1 inainte ca m2 sa poata fi considerat complet (sa
existe confirmarea terminarii valului respectiv). Figura 3.20b prezinta un proces similar folosit pentru determinarea punctului in
care m0 este confirmat ca fiind complet. Aceste tehnici vor fi folosite cand se vor calcula relatiile procentuale dintre m1 si m2,
m0 si m1, m0 si m2, etc..
In figura 3.20a si 3.20b, m0 si m2 sunt valuri simple. Spre deosebire de m1 care trebuie sa fie un val simplu (sau un
pattern Elliott compactat), m0 si m2 pot fi compuse dintr-un singur val simplu sau din orice numar impar de valuri simple (de
obicei nu mai mult de 5 dar exista si exceptii) compactate sau necompactate. In partea dreapta (si in cea stanga) a figurii 3.21a
se poate vedea cum ar putea arata graficul cand m2 este compus din unul sau mai multe valuri simple.
Daca mai mult de un val simplu se formeaza inainte ca minimul sau maximul lui m1 sa fie depasit (la stanga sau la
dreapta lui), m0 si respectiv m2 pot fi considerate grupuri de valuri. Aceste grupuri de valuri sunt notate in fig. 3.21a si 3.21b cu
mg0 si mg2. Cand m1 este un val simplu, mg0 si mg2 (grupurile de valuri din dreapta si din stanga lui) pot fi compuse din
maxim 5 valuri simple (exista si exceptii). Pentru a ilustra ambele perspective, fig. 3.21a prezinta varianta unui val m1 crescator
iar fig. 3.21b, a unui val m1 descrescator.
Figura 3.22a scoate in evidenta modul in care regulile de observare se aplica valurilor simple care apar inainte de m0 si
dupa m2. Prin studierea cu atentie a graficului veti putea determina punctele de inceput si de sfarsit ale fiecarui val simplu, pe
baza valurilor (simple sau complexe) situate in partea stanga si in partea dreapta a valului curent.
In anumite cazuri, depasirea minimului sau maximului unui val simplu presupune dezvolta-rea mai multor valuri simple.
Figura 3.22b prezinta diferite situatii in care m(-2), m(-1), m0, m2, m3 sau m4 pot fi compuse din mai multe valuri simple. Este
important de retinut ca terminarea tuturor valurilor simple (sau complexe) se relizeaza prin depasirea minimului sau a maximului
valului respectiv.
GRUPURI DE VALURI
Cunostintele prezentate pana acum va ofera o baza solida ce va fi folosita in continuare pentru identificarea si
analizarea pattern-urilor Elliott. Aceste pattern-uri elliott sunt compuse din grupuri de valuri (izolate cu ajutorul regulilor
prezentate pana acum). Pentru a continua procesul de incadrare al grupurilor intr-un anumit tip de pattern Elliott trebuie urmat
un proces ce presupune realizarea anumitor masuratori si verificari specifice. In plus, anumite teste trebuie realizate pentru a
verifica daca toate segmentele unui pattern au acelasi grad.
GRUPURI DE VALURI
In continuare vom folosi denumirea de “val” pentru a desemna atat un val simplu cat si un grup de valuri simple,
precizand cand este cazul, daca e vorba de o miscare complexa (in raport cu un alt val la care se face referire - val complex,
denumit in continuare si pattern sau pattern complex) sau simpla. Termenul de pattern complex se va folosi pentru toate acele
valuri ce sunt formate din valuri complexe (din alte pattern-uri = valuri complexe).
 val simplu = val
 grup de valuri simple = pattern = val complex
Dupa cum stiti deja, valurile stau la baza teoriei Elliott Wave. Din pacate, daca sunt studiate individual (cu referire la
valurile simple) ele nu ofera decat o perspectiva limitata asupra evolutiei pietei. O perspectiva mai cuprinzatoare a posibilitatilor
de evolutie ale unei piete poate fi obtinuta prin gruparea valurilor si identificarea tipului de pattern pe care acestea il formeaza.
Valurile complexe, la randul lor, pot avea o natura impulsiva sau corectiva. Un val complex corectiv poate fi compus din
cel putin 3 valuri simple. Un val complex impulsiv poate fi compus din cel putin 5 valuri simple. In fig. 4.1 este reprezentat un
pattern (val complex) corectiv in forma “ideala” si, in fig. 4.2, un pattern impulsiv in forma ideala. Dupa cum se poate observa
analizand graficele prezentate in fig. 4.1 si 4.2, pattern-urile impulsive apar cand sunt inregistrate cresteri sau scaderi in piata
(sunt similare cu actiunea directionala) in timp ce pattern-urile corective sunt produse de miscari oscilatorii fara o directie clara,
daca sunt privite ca grup (sunt similare cu actiunea nedirectionala).
Din grupurile de valuri izolate intotdeauna trebuie alese cele care contin doar 3 sau 5 valuri simple (obligatoriu
adiacente). Grupul de valuri ales in acest mod, poate forma un pattern Elliott obisnuit. Este indicat sa incepeti analiza
intotdeauna cu grupul cel mai mic (ca pret si timp) dintre cele identificate.
SIMILARITATE SI ECHILIBRU
Dupa ce este identifcat un grup de valuri, regula similaritatii si a echilibrului trebuie luata in considerare. Toate pattern-
urile Elliott depind practic de combinarea unor structuri asemanatoare. Valurile (indiferent de gradul lor de complexitate) ce nu
sunt similare nu pot fi combinate pentru a forma structuri (pattern-uri) Elliott mai mari.
Actiunea pietei evolueaza pe doua coordonate: cea a pretului si cea a timpului. Pentru ca doua valuri (sau pattern-uri,
etc.) sa fie similare, raporturile dintre ele trebuie sa respecte anumite proportii de pret, de timp, sau o combinatie a celor doua.
Similaritatile de pret si timp pot apare simultan intre valuri adiacente dar nu este obligatorie prezenta lor simultana pentru a
trece acest test.
In cazul pattern-urilor impulsive, cand sunt comparate valurile adiacente, similaritatile de timp sunt mult mai frecvente
decat cele de pret. In corectii, similaritatile de pret sunt mult mai intalnite decat cele de timp. Determinarea similaritatilor dintre
doua valuri adiacente este o chestiune matematica simpla. In continuare, este prezentat modul in care se determina
similaritatile, pe baza celor doua elemente (pret si timp) care definesc actiunea pietei.
Similaritate de Pret
Pentru a exista o similaritate de pret intre doua valuri adiacente, cel mai mic dintre cele doua trebuie sa fie mai mare de
33,33% (ca pret) din valul cel mare.
Similaritate de Timp
Pentru a exista o similaritate de timp intre doua valuri adiacente, cel mai mic dintre cele doua trebuie sa fie mai mare de
33,33% (ca timp) din valul cel mare.
Daca in urma acestor comparatii nici una din aceste reguli nu este respectata, probabilitatea ca cele doua valuri
adiacente sa fie de acelasi grad este extrem de mica. Cand doua valuri adiacente nu au acelasi grad, ele nu pot fi conectate
direct pentru a forma pattern-uri Elliott mai mari. Pentru a crea structuri mai mari ce pot fi conectate direct, va fi necesara
combinarea si compactarea prealabila a catorva valuri mai mici.
In figura 4.4, regula similaritatii si echilibrului nu este respectata pe nici o coordonata (nici ca pret, nici ca timp), indicand
ca m1 si m2 nu au acelasi grad. Prin urmare, m1 si m2 nu pot fi conectate direct. Pentru a include in cele din urma m1 si m2 in
acelasi pattern Elliott, in primul rand trebuie conectat m2 cu alte valuri adiacente similare. Acele valuri vor trebui grupate,
identificate ca apartinand unui anumit tip de pattern Elliott, testate, confirmate si reevaluate. Ulterior, daca grupul de valuri din
care face parte m2 este suficient de mare (ca pret sau timp) pentru a fi “similar” (regula similaritatii si echilibrului) cu m1, m1 si
grupul din care face parte m2 pot fi conectate cu valuri sau grupuri de valuri adiacente pentru a crea pattern-uri Elliott mai mari.
In figura 4.5, ambele conditii ale regulii similaritatii si echilibrului sunt respectate, indicand ca cele doua valuri ar putea avea
acelasi grad. In consecinta, daca structura pietei o permite, m1 si m2 pot fi conectate direct si pot intra in componenta unui
pattern Elliott mai mare. Nota: Respectarea regulii similaritatii si echilibrului nu stabileste ca cele doua valuri au acelasi grad, ci
doar indica aceasta posibilitate.
VALURI IMPULSIVE 25
VALURI IMPULSIVE
REGULI ESENTIALE
Cuvinte introductive
Pana acum, subiectul tratat s-a axat in jurul valurilor simple, un concept esential dar banal. Stadiile mai avansate de
aplicare a teoriei Elliott Wave impun existenta unui mod de gandire bazat pe grupuri de valuri. Pentru a continua procesul de
analiza, reguli specifice vor trebui introduse pentru a diferentia actiunile impulsive de cele corective. In plus, reguli riguroase vor
fi prezentate pentru toate tipurile de pattern-uri Elliott si pentru variatiile lor.
Unul din aspectele importante ce tine de identificarea pattern-urilor depinde de modul in care acestea arata. Din pacate,
datorita numarului mare de variatii impulsive si corective, nu a existat pana acum un mod “standard” de reprezentare a acestor
categorii care sa reflecte cu acuratete aspectul fiecarei variatii. Elliott, in toate lucrarile lui, a folosit diagrame similare cu cele din
fig. 5.1. Diagramele din partea stanga au fost folosite pentru a reprezenta actiunile impulsive iar cele din partea dreapta un
anumit tip de pattern corectiv. Caracterul nerealist al acestor figuri tinde sa influenteze negativ perceptia si asteptarile
persoanelor neexperimentate asupra modului in care pattern-urile ar trebui sa arate de fapt. Evitarea acestei probleme, lucru
facut de la inceputul acestui material, a presupus prezentarea unui numar foarte mare de diagrame care reflecta cu acuratete
aspectul diferitelor tipuri de valuri. Aceste diagrame va vor permite sa va familiarizati foarte repede cu reprezentarile corecte ale
pattern-urilor Elliott, reducand senificativ intervalul de timp cuprins intre analiza preliminara si aplicarea teoriei in timp real.
REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE

Exista o multe reguli specifice ce se aplica pattern-urilor impulsive ce vor fi prezentate treptat. Pentru inceput sunt
prezentate doar regulile generale ce definesc comportamentul valurilor impulsive, reguli ce confirma sau infirma caracterul
impulsiv al unui grup de valuri.
Actiunea pietei trebuie sa respecte urmatoarele reguli pentru a se putea presupune ca ar fi impulsiva:
1. Cinci segmente (valuri sau grupuri de valuri) trebuie sa fie prezente.
2. Trei segmente din cele cinci trebuie sa aiba aceeasi directie (in sus sau in jos).
3. Imediat dupa primul segment urmeaza o miscare minora in sens opus (al doilea segment). Primul segment nu trebuie
sa fie retras integral de cel de-al doilea.
4. Al treilea segment trebuie sa fie mai mare decat cel de-al doilea.
5. Imediat dupa cel de-al treilea segment urmeaza o miscare minora in sens opus, in acelasi sens cu cel al celui de-al
doilea segment: al patrulea segment. Al treilea segment nu trebuie sa fie retras integral de cel de-al patrulea.
6. Al cincilea segment va fi de obicei mai mare decat cel de-al patrulea dar nu trebuie sa fie decat 38,2% (ca pret) din
cel de-al patrulea segment. Cand al cincilea segment este mai mic decat cel de-al patrulea, segmentul cinci (valul 5) este
“nereusit”.
7. Cand lungimea segmentelor unu, trei si cinci este comparata (ca pret) cel de-al treilea segment nu trebuie sa fie cel
mai mare segment dar nu poate fi cel mai mic din cele trei segmente.
Daca o singura regula din cele de mai sus nu este respectata, sectiunea analizata este in mod obligatoriu corectiva sau
valurile ce formeaza grupul analizat sunt combinate incorect. Daca sectiunea analizata nu indeplineste criteriile de mai sus,
treceti la capitolele urmatoare care trateaza valurile corective.
APLICAREA REGULILOR ESENTIALE DE CONSTRUIRE

Acum aveti cateva reguli generele la dispozitie pentru identificarea comportamentului impulsiv. Pentru a le folosi, trebuie
sa lucrati cu grupuri de cate cinci valuri “similare”. Figura 5.2 contine cateva diagrame cu grupuri de cinci valuri pe care le puteti
analiza. Dupa ce ati parcurs toate grupurile prezentate in fig. 5.2 ar trebui sa va construiti propriile grafice si sa exersati
aplicarea Regulilor Esentiale de Constriure pe grupurile de valuri obtinute. Acestea sunt cele mai importante reguli ale teoriei
Elliott Wave. Ar trebui sa nu continuati studierea ei pana cand nu veti putea aplica aceste reguli in timp real.
Folosind Regulile Esentiale de Construire sa analizam cateva grupuri de valuri si sa vedem care din ele au potential
impulsiv si care nu. Important de retinut: daca un pattern nu indeplineste toate conditiile (regulile) esentiale de construire, el nu
poate fi impulsiv si este in mod automat corectiv.
VALURI IMPULSIVE 26
In figura 5.2:
A. Nu indeplineste toate conditiile pentru ca cel de-al doilea segment retrage integral primul segment (regula nr. 3).
B. Respecta toate conditiile si poate fi un pattern impulsiv.
C. Indeplineste deasemenea toate conditiile.
D. Exista doar patru segmente; cinci sunt necesare (regula nr. 1).
E. Cele de-al 3-lea segment (ce evolueaza in directia trendului) este cel mai scurt din cele cinci si secventa este
imposibil de clasificat ca fiind impulsiva.
F. Ar putea fi impulsiv.
G. Valul patru retrage integral valul trei, lucru inacceptabil (regula nr. 5).
H. Toate regulile sunt respectate; poate fi un pattern impulsiv;
I. Toate regulile sunt respectate; poate fi un pattern impulsiv;
J. Toate regulile sunt respectate; valul cinci este mai mic decat patru si creaza un val cinci “nereusit”; poate fi un pattern
impulsiv.
K. Acceptabil in toate privintele, mai putin una: valul trei este mai mic decat valul doi; nu poate fi un val impulsiv (regula
nr. 4).
L. Respecta toate conditiile si poate fi un pattern impulsiv.
In figura 5.2:
A. Nu indeplineste toate conditiile pentru ca cel de-al doilea segment retrage integral primul segment (regula nr. 3).
B. Respecta toate conditiile si poate fi un pattern impulsiv.
C. Indeplineste deasemenea toate conditiile.
D. Exista doar patru segmente; cinci sunt necesare (regula nr. 1).
E. Cele de-al 3-lea segment (ce evolueaza in directia trendului) este cel mai scurt din cele cinci si secventa este
imposibil de clasificat ca fiind impulsiva.
F. Ar putea fi impulsiv.
G. Valul patru retrage integral valul trei, lucru inacceptabil (regula nr. 5).
H. Toate regulile sunt respectate; poate fi un pattern impulsiv;
I. Toate regulile sunt respectate; poate fi un pattern impulsiv;
J. Toate regulile sunt respectate; valul cinci este mai mic decat patru si creaza un val cinci “nereusit”; poate fi un pattern
impulsiv.
K. Acceptabil in toate privintele, mai putin una: valul trei este mai mic decat valul doi; nu poate fi un val impulsiv (regula
nr. 4).
L. Respecta toate conditiile si poate fi un pattern impulsiv.
CONDITII DE CONSTRUIRE
Exista o mare diferenta intre o actiune a pietei care respecta toate conditiile esentiale de construire a valurilor impulsive
si un val impulsiv autentic. Aceste conditii esentiale de construire a valurilor impulsive (discutate anterior) sunt doar conditii cu
caracter general ce trebuie respectate de toate valurile impulsive. Ele sunt primele reguli ce se aplica unei structuri ce pare a fi
impulsiva. Daca o singura conditie esentiala este incalcata, nu mai este cazul sa parcurgeti urmatoarea etapa de examinare a
activitatii impulsive. Presupuneti in mod automat ca pattern-ul este corectiv, ca ati inceput analiza dintr-un punct gresit al unui
VALURI IMPULSIVE 27
pattern care este de fapt impulsiv sau, ca toate valurile si grupurile de valuri ce fac parte din pattern-ul analizat nu au acelasi
grad (conceptul de grad va fi explicat ulterior). Daca aveti un grafic cu care lucrati in acest moment, tineti cont ca toate regulile
prezentate in continuare depind de notatiile structurale pe care le-ati aplicat pattern-ului studiat.
REGULA ALTERNANTEI
Alternanta este una din cele mai importante forte deterministe ce guverneaza evolutia pietei si este in aceeasi masura
un concept de baza al principiului Elliott Wave. In absenta lui, teoria ar fi practic nefolositoare. Acest concept se aplica practic
tuturor aspectelor ce tin de aplicarea teoriei Elliott Wave.
Regula poate fi enuntata astfel: cand valuri adiacente sau valuri carora trebuie sa li se aplice principiul alternantei sunt
comparate (valuri de acelasi grad, evident) ele ar trebui sa fie diferite in cat mai multe feluri posibile. Timpul este principalul
factor de decizie cand se aplica regula alternantei. Cu cat perioada de timp pe care s-a desfasurat fiecare formatiune (pattern)
este mai mare, cu atat mai “completa” in toate privintele va fi alternanta dintre ele. Exista multe moduri in care alternanta se
poate manifesta. In ce priveste pattern-urile impulsive, cea mai importanta aplicare a regulii alternantei vizeaza fazele corective
din interiorul pattern-ului (valul 2 si 4). Daca piata evolueaza intr-o maniera corectiva, atunci regula se aplica cel mai bine valului
A si valului B. Tipurile posibile de alternanta ce ar trebui intotdeauna luate in considerare in orice tip de pattern, sunt
urmatoarele:
 Pret (distanta acoperita in unitati pe axa Y)

 Timp (distanta acoperita pe axa X)
 Severitate (retragerea procentuala a valului anterior); aplicabila numai valului 2 si 4 in orice tip de pattern
impulsiv)
 Complexitate (numarul de elemente - subdiviziuni prezente intr-un pattern)
 Constructie (tipul pattern-ului; unul poate fi de tip “plat”, altul poate fi un zig-zag)
Pentru a continua, presupunand ca grupul cu care lucrati este impulsiv, alternanta trebuie sa fie prezenta intre valul 2 si
valul 4 in cel putin unul din modurile prezentate mai sus. Figura 5.3a prezinta aceste zone ale unui pattern impulsiv in care
regula alternantei are o importanta critica.
In figura 5.3b (mai jos) sunt prezentate aspectele alternantei mentionate anterior:
A. Diagrama A prezinta alternanta de pret, timp si severitate; valul 3 este valul extins.
B. In diagrama B, alternanta intre valul 2 si valul 4 este similara cu cea prezenta in diagrama A; valul extins este acum
valul 1.
C. In diagrama C conditiile sunt putin diferite de cele prezentate in diagrama B; valul 4 este mai sever decat valul 2 si se
desfasoara pe o perioada mai mare de timp. Valul extins este acum valul 5.
D. Singura alternanta prezenta in diagrama D este timpul. Cele doua corectii (valul 2 si valul 4) sunt atat de similare
incat pattern-ul pare foarte suspect. Alte posibilitati trebuie luate in considerare si evidentiate pana la momentul in care actiunea
pietei clarifica situatia. Daca acest pattern este retras mai mult de 61,8%, si mai putin de 100% de actiunea ulterioara a pietei,
vom avea confirmarea faptului ca pattern-ul este un zig-zag dublu cu un val X invizibil situat in mijlocul lui (aproximativ). Daca
aceasta situatie apare pe un grafic analizat treceti la capitolul ce trateaza constructia grupurilor complexe de valuri pentru a
continua analiza. Daca nu considerati ca sunteti pregatiti pentru aceste analize complexe ale pietei, alegeti un alt grup de valuri
si reluati procesul. Daca pattern-ul este retras mai putin de 61,8% si ulterior maximul realizat este depasit de actiunea pietei,
caracterul impulsiv al pattern-ului analizat este validat.
E. Diagrama E prezinta toate tipurile de alternanta (de pret, de timp, severitate, complexitate si constructie) ce pot
exista intre valul 2 si valul 4.
F. In diagrama F , este prezentata o situatie identica cu cea din diagrama E din punct de vedere al alternantei.
VALURI IMPULSIVE 28
G. Similaritatile de pret si timp ce apar intre valul 2 si valul 4 din diagrama G impun prezenta alternantei intr-un alt mod.
In acest caz alternanta dintre cele doua valuri este data de constructia valurilor (valul 2 este un “double three running corection”
- traducerea este aproape imposibila - iar valul 4 este un triunghi; aceste pattern-uri vor fi discutat ulterior. Similaritatile de timp
intre valul 2 si valul 4 sunt cel mai des intalnite, cand valul 3 este cel extins.
H. Nota: scopul aceastei diagrame este acela de a ilustra regula alternantei. Timpul consumatde cele doua valuri
corective (valul 2 si valul 4)este excesiv, in raport cu valurile 1, 3 si 5. In aceasta diagrama se poate observa ca denumirea unui
pattern nu indica automat caracterul simplu sau complex al acestuia. Simplu si complex sunt termeni relativi ce nu au sens
decat intr-un mediu comparativ.
Alternanta este un fenomen relativ. O corectie simpla sau complexa nu depinde atat de mult de tipul de pattern Elliott ce
o defineste, cat de relatiile dintre pattern-ul incadrat intr-una din categoriile mentionate, si un alt pattern, cu care acesta este
comparat. De exemplu, o corectie de tip “double three running” ca val 2 ar putea fi considerata un pattern simplu in comparatie
cu valul 4 daca acesta se dezvolta sub forma unui triunghi mult mai mare ca pret si timp (fig. 5.3b.H).
REGULA EGALITATII
Intr-un pattern impulsiv, dupa cum a fost stabilit prin Regula Extinderii, unul din valuri trebuie sa fie semnificativ mai
mare decat toate celelalte. Dupa ce a fost identificat cel mai mare val, Regula Egalitatii trebuie luata in considerare. Aceasta
regula se aplica celorlalte doua valuri neextinse (oricare ar fi ele). Combinatiile posibile sunt urmatoarele:
1. Valul 1 extins, regula se aplica valurilor 3 si 5.

VALURI IMPULSIVE 29
Regula Egalitatii spune ca cele doua valuri neextinse ar trebui sa tinda spre egalitate ca pret si/sau timp sau sa existe
un raport fibonacci de pret si/sau timp intre ele (de obicei 61,8%). Pretul este cel mai important aspect cand se stabileste
“egalitatea” intre doua valuri. Aceasta regula are o importanta foarte mare cand valul 3 este cel extins. Regula este foarte
folositoare cand valul 5 este nereusit si valul 3 extins. Regula este cel mai putin folositoare cand un pattern contine un val 1
extins sau cand este un impuls terminal.
In figura 5.3b se pot vedea cateva exemple in care aceasta regula este respectata. In diagrama D valul 3 este cel
extins; valul 1 si 5 sunt aproximativ egale ca pret. Diagrama B prezinta un val 1 extins; intre valul 3 si 5 exista un raport
fibonacci de 61,8% si ca pret, si ca timp. In diagrama C, valul 5 este cel extins si intre valul 1 si 3 exista un raport fibonacci de
61,8% ca pret si 100% ca timp.
REGULA SUPRAPUNERII
Regula Suprapunerii poate fi aplicata in doua moduri diferite si depinde de tipul de pattern analizat: pattern impulsiv sau
pattern impulsiv terminal. Ambele categorii sunt mentionate mai jos.
Pattern Impulsiv [5 - 3 - 5 - 3 - 5]
Intr-un pattern impulsiv compus din mai multe valuri (polival) sau mai multe grupuri de valuri, nici o parte a valului 4 nu
poate intra in teritoriul acoperit de valul 2 (fig. 5.5a). Aceasta regula creaza una din cele mai evidente deosebiri vizuale intre
pattern-urile impulsive (trending impulse) si, pattern-urile impulsive terminale sau pattern-urile corective.
Pattern Impulsiv Terminal [3 - 3 - 3 - 3 - 3]

Spre deosebire de pattern-urile impulsive, intr-un pattern impulsiv terminal este necesar ca o anumita parte a teritoriului
acoperit de valul 2 sa se suprapuna cu o anumita parte a celui acoperit de valul 4 (fig. 5.5b).
MODUL DE LUCRU
Daca actiunea pretului pe care o analizati a trecut toale testele preliminare pana la Regula Suprapunerii, atunci actiunea
respectiva este aproape garantat impulsiva. Daca nu a respectat toate regulile, probabilitatea ca actiunea respectiva sa fie
corectiva este foarte mare. De fiecare data cand una din regulile prezentate pana acum nu este respectata (facand exceptie
situatiile atipice discutate), treceti la capitolul care trateaza valurile corective si incercati sa determinati tipul corectiei respective.
Varietetea mare de pattern-uri corective si flexibilitatea posibilitatilor permise face acest proces de identificare mai greoi si mai
minutios decat acela de identificare a pattern-urilor impulsive.
PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE

In continuare, regulile aditionale legate de formatiunile impulsive se dezvolta in doua directii:
1. Devin mai subtile, conditionale si dificil de aplicat presupunand experienta si incredere pentru a putea fi aplicate
corect.
2. Sunt usor de aplicat si nu foarte subtile. Acestea mai degraba rolul de a servi ca dovezi suplimentare pentru
validitatea interpretarii decat ca dovezi concrete.
Nu toate regulile prezentate in continuare trebuie sa fie respectate dar de obicei sunt.
LINII DE TREND
Canalele de trend sunt o parte importanta a procesului de analiza. Rolul lor este crucial pentru stabilirea momentului in
care un pattern impulsiv s-a terminat. Mai mult, rolul lor este foarte important cand se stabilesc punctele terminale ale valurilor 2
si 4.
Exista doua tipuri de linii de trend de baza ce ajuta la stabilirea canalului de trend in care evolueaza un pattern impulsiv.
Ele sunt linia de trend 0 - 2 si linia de trend 2 - 4. Fiecare din ele are un scop diferit si furnizeaza indicii importante in legatura cu
tipul de pattern impulsiv si al corectiilor formate ca val 2 si val 4 in acel pattern impulsiv. Liniile de trend sunt foarte folositoare
cand valul 2 si valul 4 sunt formate din mai multe valuri simple sau din mai multe grupuri de valuri.
In figura 5.6 este prezentat modul in care linia de baza a canalului de trend trebuie trasata. Sunt prezentate
deasemenea diferite posibilitati de dezvoltare pentru valul 2. In timp real, in fazele incipiente de dezvoltare a valului impulsiv,
linia de trend 0 - 2 este esentiala pentru a stabili cand si unde valul 2 se termina. In diagrama A, prima retragere a valului (1) a
fost presupusa a fi valul (2) (numerotarea din grafic), presupus la randul lui a fi complet. Aceasta era o presupunere legitima.
Din pacate, la momentul in care piata a tranzactionat sub linia de trend 0 – 2, actiunea pretului mentinandu-se in zona de pret a
VALURI IMPULSIVE 30
valului 2, valul (2) (numerotarea din grafic) a fost confirmat incomplet. Punctul in care pretul atinge linia de trend initiala devine
valul (a) al valului (2).
Daca actiunea pietei se indeparteaza de linia de trend 0 - 2 revizuita, si ulterior o depaseste din nou (inainte de un
avans semnificativ), sau daca pretul ajunge din nou in zona de pret a valului (2), este in continuare probabil ca valul (2) nu se fi
terminat. Linia de trend va trebui din nou revizuita si miscarea presupusa anterior a termina valul 2 va fi cel mai probabil numai
primul val corectiv a - b - c al unui val (2) corectiv complex [de exemplu, valul 2 poate fi un “Double Three” sau “Triple Three”].
Dupa o secventa ca cea din fig. 5.6 diagrama B, corectia probabil se va termina si valul (3) va incepe sa se dezvolte. La
momentul in care observati un avans semnificativ (mai mare de 161,8% din valul (1)) urmat de o corectie care se desfasoara
deasupra maximului valului (1), valul (3) este probabil in desfasurare (sau chiar s-a terminat). Foarte important de retinut: daca
linia de trend 0 - 2 este “reala”, nici o parte a valului 1 sau a valului 3 nu trebuie sa se afle sub ea (fig. 5.6, diagrama C, graficul
din partea stanga).
Dupa ce ati decis ca valul (3) s-a terminat, va trebui sa incepeti un proces similar de trasare a linilor de trend pentru
determinarea punctului terminal al valului (4). Mai jos, in diagrama D sunt prezentati pasii necesari ce trebuie urmati pentru a
ajunge la o concluzie corecta.
In aceasta diagrama s-a presupus ca valul (3) s-a terminat, fiind mult mai mare decat valul (1), in conditiile in care pretul
s-a mentinut deasupra zonei de pret a valului (2). Pentru a decide daca valul (4) s-a terminat, trebuie trasata o linie de trend
intre punctul terminal al valului (2) si minimul corectiei ce urmeaza dupa maximul presupusului val (3). Daca actiunea pietei
realizeaza noi maxime in scurt timp, fara a tranzactiona sub linia de trend trasata (2 - 4), valul (5) este probabil in desfasurare.
VALURI IMPULSIVE 31
Daca inainte ca actiunea pietei sa realizeze noi maxime, piata tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4, valul (4) este probabil in
dezvoltare si primul minim al corectiei este de fapt valul a al valului (4). Nota: Mai multe revizii ale liniei de trend 2 - 4 pot fi
necesare. Toate aceste proceduri si tehnici se aplica deasemenea si valurilor impulsive descendente.
necesare. Toate aceste proceduri si tehnici se aplica deasemenea si valurilor impulsive descendente.
necesare. Toate aceste proceduri si tehnici se aplica deasemenea si valurilor impulsive descendente. stabiliti gradul unei
miscari ca fiind “Minor” si el completeaza o formatiune mai mare, acea secventa mai mare va trebui sa aiba gradul
“Intermediate”. O prezentare detaliata a acestui concept va fi facuta in capitolul “Gradul Valurilor”.
REPREZENTARI REALISTE
In urmatoarele cateva pagini sunt prezentate diagrame ce ilustreaza pattern-uri impulsive exact asa cum ar putea sa
apara pe un grafic al pietei. Bazate pe descoperirile lui Glenn Neely, legate de aspectul pattern-urilor Elliott standard,
diagramele ilustreaza forma tipica pe care un pattern impulsiv o va avea. Semnul “x” prezent in fata unor notatii structurale
(folosit numai in fata notatiilor 1, 3 si 5) indica valul extins din secventa respectiva.
Daca plotati datele din piata in mod corect, aspectul graficelor obtinute va semana foarte mult (cateodata vor fi identice)
cu diagramele prezentate.
In figura 5.7 diagrama B si in figura 5.8 diagrama B, valul 5 esta mai mic decat valul 4 si creaza o situatie aparte numita
“val 5 nereusit” (fifth wave failure). Un val 5 nereusit este posibil numai in cazul in care valul extins al impulsului este valul 1 sau
valul 3 (situatia in care valul 5 este nereusit este mult mai des intalnita cand valul 3 este cel extins). Valul 5 are cele mai mari
sanse sa fie “nereusit” in situatiile in care valul 3 este cel extins, iar valul 1 este foarte mic in raport acesta.
VALURI IMPULSIVE 32
VALURI IMPULSIVE 33
VALURI CORECTIVE 34
VALURI CORECTIVE
REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE
Cuvinte introductive
Corectiile sunt pattern-uri ce apar intre valuri impulsive. Dupa cum stiti, corectiile sunt compuse in mod normal din 3
valuri simple (sau grupuri de valuri simple). Modul in care relationeaza aceste segmente intre ele si ce tipuri de pattern-uri Elliott
standard formeaza, va fi discutat in acest capitol.
In general, fazele corective sunt mai dificil de interpretat decat cele impulsive, datorita unui numar foarte mare de variatii
si posibilitati. Descifrarea si interpretarea fazelor corective presupune deseori o intelegere complexa a comportamentului pietei,
si cateodata, foarte multa rabdare. Nu fiti descurajati cand nu va puteti da seama ce pattern se dezvolta in faza corectiva
analizata; acest lucru se poate intampla chiar des. Aveti suficienta rabdare si lasati piata sa evolueze o perioda. Valurile
corective si cele impulsive devin cu adevarat evidente cand s-au terminat sau cand sunt aproape de finalizare. Dupa terminarea
unui pattern, de obicei devine evident si tipul specific de pattern pe care piata l-a format.
Introducerea Notatiilor Structurale

Spre deosebire de valurile impulsive care trebuie sa satisfaca o multitudine de criterii specifice pentru a ajunge la faza
aplicarii notatiilor structurale, corectiile sunt mai putin pretentioase. Cand ajungeti la aceast stadiu al analizei, nu incercati sa
decideti daca pattern-ul este corectiv sau impulsiv - stiti de fapt ca este corectiv pentru simplu motiv ca nu este impulsiv.
Aceasta permite imediat aplicarea notatiilor structurale pe grafic. Primul val din secventa corectiva va fi notat cu “a”, cel de-al
doilea cu “b” si ultimul cu “c”. Daca lucrati cu valuri simple si apar un al patrulea si un al cincilea val, notati-le cu “d” si respectiv
“e”.
Reguli Esentiale de Construire

Din moment ce exista multe tipuri diferite de corectii, reguli generale pentru acoperirea integrala a acestor cazuri nu pot
fi stabilite. Singurul mod de a descrie toate pattern-urile corective este unul indirect:
DACA ACTIUNEA PIETEI NU RESPECTA TOATE REGULILE NECESARE PENTRU A PUTEA FI DEFINITA CA FIIND
IMPULSIVA, EA ESTE “DIN OFICIU” CORECTIVA.
Urmatoarele reguli sunt esentiale pentru construirea unor polivaluri corective specifice. Chiar daca pattern-urile mai mari
(ca grad) ar trebui intotdeauna sa respecte aceleasi reguli, aceste linii generale au scopul de a va ajuta sa formati grupuri de
valuri corective din numai 3 valuri adiacente. Datorita numarului mare de pattern-uri si variatii prezente in aceasta categorie
(coretiva), parametrii pentru fiecare din ele vor fi prezentati separat.
Prima data vor fi prezentate toate pattern-urile ce fac parte din categoria valurilor de tip plat (flat). Ulterior vor fi
prezentate zig-zag-urile iar la sfarsit, cele mai dificile si cele mai importante pattern-uri: triunghiurile.
VALURILE DE TIP PLAT (ENG. “FLAT”) [3-3-5]

Sa incepem prin a defini retragerea minima pentru fiecare segment al pattern-ului de tip plat pentru a fi siguri ca seria
este construita corespunzator. Daca cerintele de mai jos nu sunt respectate, alegeti un alt grup de pe grafic.
Cele trei valuri simple (sau pattern-uri cu un grad mai mare daca aveti abilitatile necesare) trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii pentru a putea fi incadrate in categoria valurilor de tip plat:
1. Valul b trebuie sa retraga valul a cu cel putin 61,8% (fig. 5.19).
Exista o diferenta esentiala intre cele doua diagrame (A si B). In timp ce in diagrama A regula este respectata, in
diagrama B se poate observa ca valul b retrage mai putin de 61,8% valul a. In consecinta, notatiile folosite in diagrama B pot fi
corecte, dar in mod cert ele nu vor reprezenta valurile a si b ale unui pattern de tip plat.
2. Valul c trebuie sa fie cel putin 38,2% din valul a (fig. 5.20).
VALURI CORECTIVE 35
Figura 5.20 ilustreaza retragerea procentuala minima (38,2%) pe care trebuie sa o atinga valul c pentru a putea
considera ca valul c ar putea fi complet (situatie rar intalnita). Pentru ca acest aranjament de valuri simple sa formeze un val de
tip plat, alti factori trebuie sa fie deasemenea prezenti.
Exista mai multe variatii ale pattern-urilor plate decat ale oricarui alt tip de pattern. Pentru a determina cu exactitate tipul
de pattern plat analizat, urmatoarea metoda ar trebui implementata. Desenati doua linii orizontale paralele, una prin maximul
primului val simplu si cealalta prim minimul lui (fig. 5.21). Acestea va vor pune la dispozitie un instrument de masurare precis
folosit la identificarea diferentelor dintre variatiile pattern-urilor de tip plat.
Incepand analiza pe graficul astfel obtinut, daca valul b tranzactioneaza peste punctul de inceput al valului a, atunci
actiunea pietei indica formarea unui pattern de tip plat mai puternic decat unul “normal” (val de tip plat cu val b puternic). Daca
valul b retrage valul a cu 81-100%, avem de a face cu un val de tip plat cu val b normal. In celalalt caz, cand valul b retrage
valul a cu 61,8-80%, avem un val de tip plat cu val b slab.
VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B PUTERNIC

In functie de dimensiunea valului b in raport cu valul a, valul c poate sa depaseasca sau nu punctul de inceput al valului
b. Daca valul b este intre 100-123,6% din valul a, inca exista o probabilitate destul de mare ca valul c sa retraga complet valul b.
Daca valul b se incadreaza in limitele de mai sus si valul c este 100% din valul b (sau mai mare), dar nu mai mare de 161,8%
din valul a, atunci piata formeaza o corectie neregulata. Daca valul c este mai mare de 161,8% din valul a, atunci pattern-ul este
un val plat alungit.
Daca valul b este mai mare de 123,6% din valul a, exista o posibilitate foarte mica ca valul c sa retraga complet valul b.
Daca totusi o face, pattern-ul va fi neregulat. Cand valul b depaseste 138,2% din valul a, este imposibil ca valul c sa retraga in
totalitate valul b (valul c al unui triunghi ar putea, dar nu valul c al unui pattern de tip plat. Atata vreme cat o parte a valului c se
afla intre liniile orizontale paralele desenate, dar nu retrage complet valul b, pattern-ul ar trebui considerat neregulat si nereusit.
Daca valul c nu intra in teritoriul delimitat de cele doua linii orizontale paralele, pattern-ul ar trebui considerat o corectie de tip
“running”.
Dupa ce ati identificat variatia de tip plat prezenta, treceti la sectiunea “Reguli Post Identificare” pentru a analiza in
continuare pattern-ul respectiv.
VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B NORMAL

Valul b, pentru a putea fi considerat normal, trebuie sa fie intre 81% si 100% (inclusiv) din valul a. In aceste conditii,
valul c va retrage integral (cel mai probabil) valul b. Daca lungimea valului c este intre 100% si 138,2% din valul b, atunci
pattern-ul at trebui considerat “comun”. Daca valul c este mai mare de 138,2% din valul b, pattern-ul este un val plat alungit.
Daca valul c nu retrage integral valul b, pattern-ul va fi considerat un “val plat cu val c nereusit”.
VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B SLAB

Valurile b slabe sunt caracterizate de o retragere a valului a mai mica decat cea normala. Pentru a putea fi considerat
slab, valul b trebuie sa retraga valul a cu 61,8-80% (inclusiv). Daca valul c este mai mic decat valul b, pattern-ul trebuie
considerat “dublu nereusit” (double failure). Daca valul c este intre 100% si 138,2% din valul b, pattern-ul trebuie considerat un
val plat cu val b nereusit. Daca valul c este mai mare de 138,2% din valul b, pattern-ul va fi de tip alungit. VALURILE DE TIP
ZIGZAG [5-3-5]
Exista un numar limitat de variatii ale zigzag-urilor. Zigzag-urile si combinatiile lor complexe sunt singurele pattern-uri
corective care pot semana temporar cu activitatea impulsiva. Pentru a evita interpretarile gresite, limite specifice trebuie stabilite
pentru comportamentul acestora. Mai jos sunt prezentate cerintele minime ce permit unui pattern sa fie incadrat in categoria
zigzag-urilor.
1. Valul a nu trebuie sa retraga cu mai mult de 61,8% valul impulsiv (de nivel superior - mai mare cu un grad) anterior (daca este prezent)
(fig. 5.22a).
2. Valul b trebuie sa retraga cu cel putin 1% valul a (fig. 5.22b).

VALURI CORECTIVE 36
3. Valul c trebuie sa depaseasca (chiar si nesemnificativ) punctul terminal al valului a (fig. 5.22c).
Daca grupul de valuri cu care lucrati a indeplinit aceste 3 conditii obligatorii, in continuare trebuie verificate limitele
maxime admise pentru valul b al unui zigzag:
a. Valul b nu trebuie sa retraga valul a cu mai mult de 61,8%.
b. Daca valul b sau o parte a lui retrage cu mai mult de 61,8% valul a, atunci valul b sau acea parte a lui nu va fi
segmentul final al valului b si doar primul segment al unei corectii complexe ce se dezvolta ca val b (fig. 5.24).
Lungimea valului c (ca pret) este factorul de decizie in functie de care se clasifica zigzag-urile. Lungimea lui ofera
informatii importante despre actiunea curenta si viitoate a pietei. Daca valul c al zigzag-ului pe care il analizati este mai mic de
61,8% din valul a, zigzag-ul este unul truncat. Daca valul c este mai mare de 161,8% din valul a, el este alungit (analizati cu
atentie acest pattern pentru ca aceasta constructie poate fi de fapt o parte a unui val impulsiv). In orice alta situatie, zigzag-ul
este normal.
ZIGZAG-URI NORMALE
Intr-un zigzag normal, valul c poate fi intre 61,8% si 161,8% din valul a (intern si extern). Mai jos sunt prezentate
conditiile necesare pentru formarea unui zigzag normal.
1. Valul b nu trebuie sa retraga cu mai mult de 61,8% valul a. Figura 5.24 de mai sus prezinta cateva situatii care permit
sau nu permit, formarea unor zigzag-uri.
VALURI CORECTIVE 37
2. Valul c nu trebuie sa depaseasca 161,8% din valul a, adaugat la punctul terminal al valului a (fig. 5.25 diagrama A), si
trebuie sa fie de cel putin 61,8% din valul a, intern (fig. 5.25 diagrama B).
Cand un val ce credeti ca este valul c al unui zigzag depaseste limitele de mai sus, zigzag-ul este de tip alungit si/sau
segmentele respective fac parte dintr-un val impulsiv.
ZIGZAG-URI TRUNCATE
Aceasta este cea mai rara variatie de zigzag. Pentru a putea fi o constructie legitima trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
1. Valul c nu poate fi mai mic de 38,2% din valul a, dar trebuie sa fie mai mic de 61,8% din valul a.
2. Dupa terminarea zigzag-ului, piata trebuie sa retraga cu cel putin 81% intregul zigzag; de preferat 100% sau mai mult
(fig. 5.26).
3. Acest tip de pattern, cel mai probabil, va fi unul din cele cinci valuri ce intra in componenta unui triunghi sau un
segement al unui val de nivel superior ce intra in componenta unui triunghi.
ZIGZAG-URI ALUNGITE
Un zig-zag alungit este caracterizat de un val c foarte mare (raportat la celelalte valuri ale zigzag-ului). Dupa cum am
precizat anterior, zigzag-urile pot semana temporar cu activitatea impulsiva. Din toate variatiile existente, zigzag-ul alungit imita
cel mai bine comportamentul impulsiv. Acest lucru le face dificil de recunoscut si periculos de presupus in timp ce se formeaza.
De regula ele pot fi confirmate doar post-factum. Singura lor calitate care compenseaza intr-un fel efortul depus pentru
depistarea lor este ca ele apar numai in situatiile urmatoare: in stadiile incipiente ale unui val de tip triunghi (toate variatiile) de
nivel superior.
De fiecare data cand valul c este mai mare de 161,8% din valul a, probabilitatea ca presupusele valuri corective a-b-c
sa fie de fapt primele valuri 1-2-3 ale unui pattern impulsiv este mult mai mare. Criteriul care ajuta la determinarea situatiei in
care grupul de valuri se afla, este nivelul retragerii. Dupa un zigzag alungit, piata ar trebui sa se intoarca si sa retraga valul c cu
mai mult de 61,8% inainte ca minimul valului c sa fie depasit. Daca aceasta conditie este indeplinita presupuneti ca pattern-ul
este un zigzag alungit. Daca nu este indeplinita, cel mai probabil, pattern-ul se dezvolta impulsiv. In acest caz analizati valurile
din imediata apropiere si vedeti daca puteti obtine o posibila serie impulsiva cu acestea. Daca nu reusiti, incepeti analiza pe un
alt grafic sau cu un alt pattern. In cele din urma, cu ajutorul tehnicilor prezentate aici, pattern-ul pe care nu l-ati putut identifica
va deveni clar pe masura ce actiunea din jurul lui va fi interpretata corect.
VALURI CORECTIVE 38
VALURILE DE TIP TRIUNGHI [3-3-3-3-3]

Unele din cele mai dificile pattern-uri de analizat din intreaga teorie sunt triunghiurile. Ele nu au o limita specifica de timp
pentru finalizare. O certitudine absoluta privind evolutia post-triunghi este de multe ori imposibil de obtinut. Una din calitatile lor
ce compenseaza intr-o oarecare masura dificultatea analizelor este cantitatea importanta de informatii pe care o ofera (dupa ce
s-au terminat) despre pozitia curenta a pietei. In plus, ele ofera numeroase alte indicii despre modul in care activitatea post-
triunghi ar trebui sa evolueze pe perioade lungi de timp.
In ciuda dificultatii procesului de analiza, triunghiurile sunt unele din cele mai intalnite pattern-uri Elliott si, prin urmare, o
cunoastere amanuntita a comportamentului lor este esentiala. Invatand sa identificati triunghiurile in fazele timpurii ale formarii
lor veti fi scutit de multe ore de frustrari si pierderi financiare inutile). In continuare sunt prezentate cele mai importante reguli si
caracteristici ale triunghiurilor.
Cerinte minime pentru formarea tuturor variatiilor de triunghiuri:
1. Exista cinci segmente intr-un triunghi, nu mai multe, nu mai putine. Aceasta regula se aplica indiferent cat de simplu
sau cat de complex este fiecare segment. In ordinea formarii segmentelor, fiecaruia ii este atribuita o notatie: a, b, c, d, e (fig.
5.29).
2. Fiecare segment al triunghiului este (sau reprezinta, in cazul valurilor simple) o faza corectiva complexa.
3. Spre deosebire de valurile impulsive, care au o directie ascendenta sau descendenta, cele cinci segmente ale
triunghiului vor oscila in sus si in jos in aceeasi zona de pret cu o usoara tendinta de contractare sau expansiune (fig. 5.30).
VALURI CORECTIVE 39
4. Triunghiurile pot fi usor inclinate in sus sau in jos fara a fi afectate aceste reguli generale (fig. 5.31).
5. Lungimea valului b trebuie sa fie cuprinsa intre 38,2% si 261,8% din valul a. Nota: exista o tendinta puternica ca valul
b sa evite o relatie de pret de 100% cu valul a.
6. Din cele cinci segmente ale unui triunghi, patru retrag un segment anterior. Aceste valuri care retrag un segment
anterior sunt b, c, d si e. Din aceste patru segmente, trei trebuie sa retraga valul anterior cu cel putin 50% (fig. 5.32). In cazul
unei variatii foarte rare (triunghi de tip “running”) aceasta conditie poate sa nu fie respectata in totalitate.
7. Intr-un triunghi exista sase puncte de referinta importante: punctul de inceput al valului a, numit punctul 0 (zero),
punctul terminal al valului a, punctul terminal al valului b, punctul terminal al valului c, punctul terminal al valului d si punctul
terminal al valului e.
Numai patru din aceste puncte terminale ale segmentelor unui triunghi trebuie sa atinga liniile de trend trasate ce
converg. Nota: Triunghiurile nelimitative de obicei respecta aceasta regula dar exista ocazional si exceptii care pot avea un al
cincilea punct ce atinge liniile de trend (fig. 5.33).
VALURI CORECTIVE 40
8. Linia de trend trasata prin punctele terminale ale valurilor b si d trebuie perceputa ca fiind linia de baza. Modul ei de
functionare este similar cu cel al liniei 2 - 4 dintr-un val impulsiv. Ca regula generala, nici o parte a valului c sau e nu trebuie sa
se afle peste sau sub linia de trend b - d (fig. 5.34, diagrama A). Cu alte cuvinte, ar trebui sa existe o zona libera (clear path) de
la valul b la valul d si de la valul d pana la punctul terminal al valului e. In figura 5.34 (diagrama B) este prezentat
comportamentul inacceptabil al pretului in vecinatatea liniei de trend b - d.
TRIUNGHIURILE CONTRACTIVE
Triunghiurile contractive sunt cele mai intalnite tipuri de triunghiuri. In continuare este prezentata o lista a elementelor
necesare pentru formarea unui triunghi contractiv.
1. Dupa terminarea unui triunghi contractiv are loc un avans ce trebuie sa fie de cel putin 75% din lungimea celui mai
mare segment al triunghiului, avans care, in conditii normale, nu va depasi 125% din lungimea celui mai mare segment (fig.
5.35).
VALURI CORECTIVE 41
2. Avansul ce are loc dupa terminarea triunghiului contractiv trebuie sa depaseasca maximul sau minimul atins in timpul
formarii triunghiului (fig. 5.36).
VALURI CORECTIVE 42
3. Valul e trebuie sa fie cel mai mic val al triunghiului (ca pret, nu ca timp; fig. 5.37).
Triunghiurile Contractive Limitative

Triunghiurile contractive limitative sunt tipuri de triunghiuri descoperite de Elliott si mentionate in lucrarile publicate de el.
Ele apar ca valuri 4 sau ca valuri b. Actiunea post-triunghi in cazul unui asemenea triunghi poate evolua intre anumiti parametri
foarte stricti, de aici denumirea de “limitativ”. In aceste pattern-uri terminarea valului e trebuie sa aiba loc cu 20% - 40% (intre
aceste limite) inaintea punctului de convergenta al triunghiului. Mai jos sunt enumerate toate cele trei variatii ale triunghiurilor
limitative si regulile specifice de construire.
Variatia Orizontala
Variatia orizontala este cea mai comuna. Cand actiunea pietei respecta regulile de mai jos, un triunghi limitativ orizontal
se formeaza.
1. Liniile de trend ale triunghiului trebuie sa fie convergente (fig. 3.58).
2. Punctul de convergenta al liniilor de trend trebuie sa cada intr-o zona de pret egala cu 61,8% din lungimea celui mai mare segment,
centrata in mijlocul acestuia (fig. 3.59).
3. Valul d trebuie sa fie mai mic decat valul c (fig. 5.40).

VALURI CORECTIVE 43
4. Valul e trebuie sa fie mai mic decat valul d (fig 5.40; fig. 5.37, mai sus).
Variatia Neregulata
Aceasta variatie de triunghi implica o actiune post-triunghi mai mare ca pret si cu o evolutie mai rapida decat cea
intalnita in cazul variatiei orizontale. Elementul cheie in cazul formarii acestei variatii este valul b. El trebuie sa fie mai mare
decat valul a. Parametrii de mai jos trebuie respectati de actiunea pretului pentru a indica formarea variatiei neregulate.
1. Valul b nu trebuie sa fie mai mare de 261,8% din valul a; de obicei va fi mai mic de 161,8% din valul a. Un raport
Fibonacci exact intre valul a si valul b al oricarui tip de triunghi este foarte neobisnuita.
2. Valurile c, d si e trebuie toate sa fie mai mici decat valul anterior.
3. Liniile de trend ale triunghiului trebuie sa fie convergente.
Variatia “Running”
Acesta este unul din cele mai gresit interpretate pattern-uri ale teoriei Elliott Wave. Cele mai importante caracteristici ale
unui triunghi de tip “running” sunt urmatoarele:
1. Valul b este mai lung decat valul a si este cel mai lung val al triunghiului.
2. Valul c este mai mic decat valul b.
3. Valul d este mai mare decat valul c.
4. Valul e este mai mic decat valul d.

5. Ambele linii de trend sunt inclinate in sus sau in jos.
6. Actiunea post triunghi este mult mai mare decat cel mai lung segment al triunghiului, cateodata fiind chiar 261,8%,
dar nu mai mult.
Triunghiurile Contractive Nelimitative

Exista o diferenta foarte mica intre triunghiurile limitative si cele nelimitative. Toate regulile mentionate la cele limitative
trebuie aplicate si in cazul triungiurilor nelimitative. In plus, exista anumite diferente subtile ce sunt mentionate mai jos. Ele sunt
complet noi si au fost dezvoltate de Glenn Neely, dupa ani intregi de observare si studiere a activitatii triunghiurilor.
Un triunghi nelimitativ se va comporta putin diferit (in comparatie cu unul limitativ) intre cele doua linii de trend
convergente. Acest comportament diferit are trei variatii si fiecare din ele este diferita de actiunea limitativa:
1. Cea mai obisnuita caracteristica a unui triunghi contractiv nelimitativ, ce il diferentiaza de unul limitativ este
“congestionarea” chiar in punctul de convergenta al liniilor de trend, sau foarte aproape de acesta. “Chiar in punctul de
convergenta sau foarte aproape de acesta” se apreciaza in modul urmator. Masurati timpul consumat de triunghi de la punctul
de initial pana la punctul terminal al valului e. Daca liniile de trend converg inainte ca 20% din timpul calculat anterior si adaugat
la punctul terminal al valului e sa treaca, atunci afirmatia anterioara este corecta.
2. Masurati timpul consumat de triunghi de la punctul initial pana la punctul terminal al valului e. Daca liniile de trend
converg dupa ce 40% din timpul calculat anterior adaugat la punctul terminal al valului e a trecut, atunci triunghiul trebuie
considerat nelimitativ. Aceasta variatie este mai greu de anticipat deoarece formatiunea triunghiulara nu este atat de evidenta.
3. Ultimul indiciu ce semnaleaza existenta unui triunghi nelimitativ este oferit de modul in care este corectata actiunea
post triunghi. Dupa ce actiunea post- triunghi se termina, corectia ce urmeaza se desfasoara in intervalul de timp cuprins intre
punctul terminal al actiunii post triunghi si punctul de convergenta. In cazul unui triunghi limitativ, zona de timp din apropierea
punctului de convergenta este locul in care actiunea post triunghi, de obicei, se termina (cu exceptia cazului in care acea
actiune se transforma intr-un pattern terminal). Cea mai intalnita modalitate prin care actiunea post-triunghi (in cazul unui
triunghi nelimitativ) este corectata pana in zona de timp a punctului de convergenta, este aceea in care actiunea post-triunghi
este foarte violenta si isi atinge targetul de pret (bazat pe cel mai lung segment al triunghiului) fara a se apropia prea mult (ca
timp) de punctul de convergenta al triunghiului. Aceasta ii permite pietei sa se corecteze in perioada de timp ramasa pana la
punctul de convergenta.
Daca una din cele trei situatii de mai sus apare spre sfarsitul (sau imediat dupa) unui triunghi, acel triunghi trebuie
considerat ca fiind nelimitativ.
Actiunea Post Triunghi

Actiunea post triunghi, in cazul triunghiurilor nelimitative, nu este limitata in vreun fel. O reactie temporara si de scurta
durata poate avea loc (si de obicei are) la momentul in care a atins o lungime (ca pret) egala cu cel mai mare val al triunghiului.
Actiunea pietei isi va continua ulterior directia si va atinge un target de pret ce poate fi determinat numai analizand pattern-urile
de nivel superior ce se formeaza.
TRIUNGHIURILE EXPANSIVE
Triunghiurile Expansive sunt cel mai des intalnite in timpul formarii unor corectii complexe foarte mari. Ele sunt create
cand cinci faze corective au loc succesiv si, cele mai multedin ele sau chiar toate, acopera o zona de pret mai mare decat cea
anterioara. Sintagma “cele mai multe” subliniata anterior a fost folosita pe baza observatiei ca, in mod frecvent, un singur
segment (posibil doua in cazul formarii unui triunghi expansiv de tip “running”) va fi mai mic decat segmentul anterior lui (fig.
5.41).
Regulile generale ce se aplica tuturor triunghiurilor expansive sunt urmatoarele:
1. Valul a (sau valul b) va fi intotdeauna cel mai mic val al triunghiului.
2. Valul e va fi aproape intotdeauna cel mai mare val al triunghiului.
3. Triunghiurile expansive nu pot apare ca val b intr-un zigzag sau, ca val b, c sau d al unui triunghi de nivel superior.
4. Valul e va fi de obicei cel mai mare (ca timp) si cel mai complex segment al triunghiului. Constructia tipica pentru
valul e (daca se pot observa subdiviziuni) ar fi un zigzag (intr-un triunghi expansiv mic) si o combinatie complexa de corectii in
pattern-urile mai mari.
5. Valul e va tranzactiona aproape intotdeauna peste linia de trend trasata prin punctul terminal al valului a si punctul
terminal al valului c.
VALURI CORECTIVE 44
6. Linia de trend b - d functioneaza in mod identic cu cea din orice triunghi contractiv.
7. Actiunea post triunghi ar trebui sa fie mai mica decat cel mai mare segment al triunghiului (care in acest caz este
valul e) cu exceptia cazului in care triunghiul termina o corectie de nivel superior.
8. Trei valuri din partea stanga a valului e trebuie sa fie de cel putin 50% din valul ce le precede.
Exact ca triunghiurile contractive, triunghiurile expansive se impart si ele in doua categorii: limitative si nelimitative.
Aceleasi denumiri au fost pastrate pentru a simplifica lucrurile dar, spre deosebire de triunghiurile contractive, cei doi termeni nu
au implicatii post triunghi semnificative. Termenii limitativ si nelimitativ indica doar daca triunghiul se afla intr-o pozitie standard
sau daca face parte dintr-o corectie complexa ce presupune conectarea mai multor formatiuni.
Triunghiurile Expansive Limitative

Termenul “limitativ” este intotdeauna asociat cu triunghiurile ce apar ca valuri 4 sau ca valuri b. Cu toate ca nu a fost
observat un triunghi expansiv in pozitia unui val 4, trebuie totusi sa presupunem ca exista. Din numarul mic de triunghiuri
expansive limitative existente, urmatoarele constatari par sa apara cu regularitate:
1. Un val expansiv limitativ ce apare in pozitia unui val b se pare ca este posibil numai intr-un pattern de tip plat
neregulat si nereusit sau intr-un pattern de tip plat cu val c nereusit.
2. Actiunea post triunghi este minima si retrage tot triunghiul cu aproximativ 61,8%.
Variatia Orizontala
Un triunghi expansiv perfect orizontal este probabil cel mai putin intalnit mod in care se poate manifesta o formatiune
expansiva. De ce? Sfideaza tendinta naturala a pietei de a acumula si de a distribui. Daca se realizeaza in permanenta noi
minime si noi maxime intr-o piata, practic nu se stabileste nici un trend. Piata ar fi intr-o stare de indecizie fundamentala. Nici o
forta economica majora nu si-ar face simtita prezenta impingand piata intr-o directie sau alta. Aceasta este o pozitie foarte putin
probabila in care s-ar putea afla o piata, in special pe perioade mari de timp. Cu cat perioada de timp supusa analizei este mai
mare cu atat este mai improbabila formarea unui triunghi expansiv orizontal.
Conditiile pentru crearea unui triunghi expansiv orizontal sunt urmatoarele:
1. Valul a trebuie sa fie cel mai mic val al pattern-ului.
2. Fiecare din valurile b, c, d si e trebuie sa depaseasca punctul terminal al segmentului anterior.
3. Valul e va tranzactiona probabil peste linia de trend trasata prin punctele terminale ale valurilor a si c.
Variatia Neregulata
Triunghiul expansiv neregulat este mai des intalnit decat cel orizontal si este caracterizat de urmatorii factori:
1. Valul b este mai mic decat valul a si toate celelalte valuri sunt mai mari decat cele anterioare lor sau valul d este mai
mic decat valul c si toate celelalte valuri sunt mai mari decat cele anterioare lor.
2. Cu cat perioada de timp acoperita este mai mare cu atat este mai probabil ca liniile de trend ce definesc triunghiul sa
fie inclinate in sus sau in jos.
Variatia “Running”
Triunghiul expansiv de tip “running” are un aspect relativ diferit, creat de doua caracteristici importante: valul b este
putin mai mare decat valul a si valul d este putin mai mic decat valul c. Cu toate astea, liniile de trend ale triunghiului sunt
divergente. Valul e in acest tip de pattern poate fi chiar violent. O alta variatie a acestui tip de pattern se formeaza cand toate
valurile sunt mai mari decat valul anterior lor cu exceptia valului c, care este mai mic decat valul b.
Triunghiurile Expansive Nelimitative

Triunghiurile expansive nelimitative se formeaza in cadrul unor formatiuni complexe. De exemplu, prima sau ultima faza
a unei corectii ce implica unul sau mai multe valuri x ar putea avea in componenta lui un triunghi expansiv nelimitativ. Aceasta
se intampla datorita regulii nr. 7 (pag. 61), care stabileste ca actiunea post-triunghi ce apare dupa triunghiurile expansive nu
respecta aceleasi reguli ca cea care apare dupa triunghiurile contractive. De vreme ce actiunea post-triunghi nu trebuie sa fie la
fel de mare ca lungimea celui mai mare val (valul e), in mod evident, avansul respectiv nu poate fi inceputul unu nou declin
VALURI CORECTIVE 45
major. Aceasta este o situatie ideala in care se poate dezvolta un val x. Avansul post-triunghi va fi de obicei un val x dar ar
putea fi si valul 5 al unui impuls terminal sau al doilea val x al unei combinatii triple (triple three).
Triunghiurile expansive nelimitative se formeaza in aceeasi maniera ca cele expansive limitative, cu o singura exceptie
privind punctul de convergenta. Masurati timpul consumat de intregul triunghi, calculati 40% din acel timp si scadeti cantitatea
obtinuta din timpul pe care il are punctul de inceput al valului a. Punctul de convergenta va apare in acest interval de timp de
40%.
CONDITII DE CONSTRUIRE
ALTERNANTA CA PRET
Raporturile de pret dintr-o corectie sunt unele din cele mai putin folositoare cand vin vorba de aplicarea regulii
alternantei. De ce? Marea majoritate a valurilor corective vor avea aproximativ aceeasi dimensiune (ca pret). Cand regula este
aplicata corectiilor, cea mai utila este in cazul zigzag-urilor. Valul a si valul b al unui zigzag trebuie sa alterneze ca pret. Valul b
al unui zigzag va fi de 61,8% (sau mai putin) din valul a. Cam atat se poate spune despre alternanta ca pret in pattern-urile
corective. Aspectele alternantei legate de complexitate si constructie (prezentate la pag. 35) trebuie si ele luate in considerare in
acest moment.
ALTERNANTA CA TIMP
Alternanta ca timp are o importanta majora in pattern-urile corective. Pentru a fi aplicata corect, trei segmente adiacente
trebuie comparate. Primele doua segmente vor fi in mod normal foarte diferite ca timp. Primul poate avea o durata stabilita
arbitrar “n” iar cel de-al doilea o durata de n * 161,8% sau n * 61,8%. Cel de-al treilea segment va fi ori egal cu unul din primele
doua segmente, ori va exista un raport Fibonacci de 61,8% sau 161,8% (ca timp) intre acesta si unul din primele doua, ori va fi
egal ca timp cu timpul consumat de cele doua impreuna. Lipsa alternantei ca timp este un semnal ce indica existenta unei
posibilitati alternative mai bune de aranjare (grupare) a valurilor simple dar, daca pattern-ul in cauza pare corect, poate fi folosit
si considerat un pattern legitim.
PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE

In continuare, regulile prezentate in aceasta sectiune ce se aplica valurilor corective se dezvolta in doua directii:
1. Devin mai subtile, conditionale si dificil de aplicat presupunand experienta si incredere pentru a putea fi aplicate
corect.
2. Sunt usor de aplicat si nu foarte subtile. Acestea mai degraba rolul de a servi ca dovezi suplimentare pentru
validitatea interpretarii, decat ca dovezi concrete.
Pentru a va dezvolta capacitatea de a analiza, exista considerente suplimentare pe are trebuie sa le introduceti in setul
de “instrumente” folosite. In acest moment este indicat sa recititi sectiunile anterioare, sa exersati aplicarea regulilor prezentate
pana acum si sa va impuneti sa memorati aceste reguli. Urmatorul capitol si urmatorul material este dedicat unor analize si
concepte complexe ale comportamentului pietelor. Nu este necesar sa avansati pana nu v-ati insusit suficient de bine
cunostintele elementare.
LINII DE TREND
Pentru trasarea liniilor de trend in corectii, punctul de referinta este valul b. Pentru zigzag-uri si pentru valuri de tip plat
intotdeauna desenati o linie intre punctul de inceput al valului a si punctul terminal al valului b (numita linia de trend 0-B). O linie
paralela trebuie trasata prin punctul terminal al valului a. In cazul unui zigzag, valul c poate sa tranzactioneze peste linia de
trend paralela sau poate sa se apropia de ea fara sa o atinga. Daca o atinge, zigzag-ul va face parte dintr-o corectie complexa
(combinatie dubla sau tripla sau un zigzag dublu sau triplu. Imediat ce piata tranzactioneaza sub sau peste linia de trend 0-B
(se aplica si zigzag-urilor si pattern-urilor de tip plat), valul c si pattern-ul de nivel superior, sunt cel mai probabil terminate. In
cazul triunghiurilor, cand piata tranzactioneaza peste linia de trend trasata prin punctele terminale ale valurilor b si d, triunghiul
este cel mai probabil terminat.
RELATII FIBONACCI
Relatiile Fibonacci fac parte dintr-un set de teste ce ajuta la solidificarea unei anumite variante. Aproape toate pattern-
urile Elliott au combinatia lor unica de relatii. Acesta este unul din aspectele mai dificile ale teoriei din moment ce exista o
multitudine de raporturi posibile. In primul rand, relatiile Fibonacci depind de categoria generala a corectiei ce se dezvolta in
piata. In al doilea rand, fiecare variatie are diferente subtile proprii..
Mai jos este o lista a tuturor pattern-urilor corective si a variatiilor lor. Pentru fiecare din aceste pattern-uri sunt
prezentate relatiile Fibonacii ce pot exista intre valurile ce le compun.
Valuri de Tip Plat (3 - 3 - 5)

Dintre toate pattern-urile corective, valurile de tip plat sunt cele mai putin predispuse sa prezinte relatii Fibonacci, din
moment ce fiecare val este aproximativ egal cu cel anterior lui. Cand valul b al unui val de tip plat este mult mai mic sau mult
mai mare decat valul a, atunci pot apare raporturi Fibonacci intre segmentele valului respectiv. Mai jos sunt enumerate relatiile
posibile in cadrul tuturor variatiilor posibile ale valurilor de tip plat.
Valul b puternic
Cand valul b depaseste punctul terminal al valului a, acesta ar fi practic limitat la un raport de 138,2% din valul a (nu
este o relatie Fibonacci in adevaratul sens al cuvantului ci o combinatie formata din 100 si 38,2), sau una de 161,8%, praguri ce
pot sau nu sa fie atinse. De obicei, daca valul b este mai mare decat valul a (mai ales daca este substantial mai mare) atunci,
valurile a si c vor fi aproximativ egale ca pret. Daca exista vreun raport Fibonacci intre valul c si valul a, atunci acesta va fi de
161,8% sau de 61,8%.
Valul b normal
Acest tip de val plat este cel mai putin probabil sa prezinte relatii Fibonacci. Singura posibilitate pentru existenta unor
asemenea relatii ar putea apare daca valul c este nereusit sau alungit. Daca este nereusit, este foarte probabil ca valul c sa fie
61,8% din valul a. In situatii extrem de rare, valul c poate fi 38,2% din valul a (aceasta este cerinta minima).
VALURI CORECTIVE 46
Daca valul c este alungit, este putin probabil sa existe relatii Fibonacci intre valul a si valul c dar, daca acestea exista, ar
trebui sa fie 161,8% sau 261,8%.
Valul b slab
Aceasta situatie permite existanta celui mai mare numar de relatii Fibonacci. Daca exista un raport intre valul a si valul
b, acesta ar fi de 61,8%. Valul a si valul c ar putea avea o relatie similara (intern sau extern). In acelasi timp, valul c ar putea fi
61,8% din valul b.
Valuri de Tip Zigzag (5 - 3 - 5)

Din moment ce nu exista multe variatii de zigzag-uri (in comparatie cu valurile de tip plat sau cu triunghiurile) exista
numai cateva posibilitati de relationare.
Zigzag Normal
De relatiile Fibonacci intre valurile adiacente ale unui zigzag normal nu se poate depinde strict. Daca intre valul a si
valul b exista un raport Fibonacci, aceasta va fi de 61,8% sau de 38,2%. Relatii mai solide si mai stabile apar intre valurile a si
c. Valul a va fi de 61,8%, de 100% sau de 161,8% din valul c (intern si extern).
Zigzag Alungit
Intr-un zigzag alungit, valul c este excesiv de lung in raport cu valul a. De regula intr-un zigzag alungit intre valul c si
valul a nu va exista nici un raport dar, daca acesta exista, el va fi de 261,8%.
Zigzag Truncat
Singura relatie probabila intr-un zigzag truncat apare intre valul c si valul a, caz in care valul c va fi de 38,2% din valul a.
Valuri de Tip Triunghi (3 - 3 - 3 - 3 - 3)

Dintre toate tipurile de pattern-uri Elliott “standard”, triunghiurile sunt formate din cel mai mare numar de segmente. Prin
urmare, probabilitatea de a prezenta multiple relatii Fibonacci este mult mai mare. De fapt, un triunghi contractiv fara relatii
Fibonacci ar trebui considerat imposibil. Cea mai intalnita situatie e cea in care intre valurile a, c si e exista un raport Fibonacci
de 61,8% sau de 38,2% si, intre valurile b si d, unul de 61,8%. Singurele valuri adiacente intre care exista in mod frecvent relatii
Fibonacci sunt valurile d si e (de obicei 61,8%). Nota: Daca valul b este de 61,8% din valul a, cel mai probabil, nu nu aveti de-a
face cu triunghi.
GRADUL VALURILOR
Intoarceti-va la graficul cu care lucrati si, daca lucrati cu grupuri de valuri, notati acele grupuri cu simbolurile specifice ce
reprezinta gradul “Minuette” (1 - 5, A - E - X). Incepeti aplicand notatiile structurale fiecarui segment al grupurilor respective
folosind notatiile pentru gradul “Sub Minut”. Daca ati trecut de faza valurilor simple si a grupurilor de valuri, simbolurile folosite
pentru pattern-ul curent vor fi dictate de combinarea pattern-urilor mai mici (care au fost atent analizate si numerotate) in
pattern-uri mai mari. Cum se procedeaza? In general, trei pattern-uri de un anume grad sunt combinate pentru a forma un
pattern corectiv cu un singur grad mai mare decat gradul pattern-urilor ce intra in componenta lui (triunghiurile fac exceptie
pentru ca impun cinci segmente pentru a forma o corectie cu un grad mai mare). O discutie detaliata a conceptului de grad
puteti gasi la pag. 77-84.
REPREZENTARI REALISTE
Diagramele prezentate in continuare ilustreaza cel mai intalnit “aranjament” al segmentelor valurilor pe o scara simpla si
pe una complexa. Fiecare variatie este prezentata separat.
Daca plotati datele din piata in mod corect, aspectul graficelor obtinute va semana foarte mult (cateodata vor fi identice)
cu diagramele prezentate.
VALURI CORECTIVE 47
VALURI CORECTIVE 48
VALURI CORECTIVE 49
VALURI CORECTIVE 50
REGULI POST IDENTIFICARE 51
REGULI POST IDENTIFICARE

Un test important al validitatii unei interpretari implica integrarea Regulilor de Logica. Regulile de Logica au fost
dezvoltate de Glenn Neely si sunt rezultatul multor ani de studiu si analiza a comportamentului pietelor. Aceste reguli impun
actiunii pietei (oricare ar fi ea) un anumit comportament in functie de implicatiile pattern-ului ce o preceda. Comportamentul
asteptat trebuie sa fie prezent. In caz contar, se poate spune cu certitudine ca exista o greseala in interpretarea curenta (aceste
greseli pot fi cateodata explicate, daca pattern-ul sau conditia pietei o permite). Cu alte cuvinte, orice actiune a pietei trebuie
luata in considerare, trebuie sa se integreze logic cu valurile sau grupurile de valuri din vecinatatea ei si, actiunea post pattern
trebuie sa indeplineasca anumite cerinte specifice.
Daca lucrati cu un grafic in acest moment Regulile de Logica trebuie aplicate. Stabilirea regulilor ce vor fi aplicate
depinde de natura pattern-ului analizat (impulsiv sau corectiv).
VALURI IMPULSIVE
ETAPE DE CONFIRMARE
Etapa 1 - tranzactionare sub linia de trend 2-4

Primul moment in care se aplica Regulile de Logica apare dupa terminarea unui pattern impulsiv. Desenati o linie de
trend prin punctele terminale ale valurilor 2 si 4. Pentru a confirma ca pattern-ul identificat este autentic, piata trebuie sa
tranzactioneze sub linia de trend 2 - 4 intr-un interval de timp mai mic decat timpul consumat de valul 5 (timpul in are actiunea
pietei tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4 poate fi cel mult egal cu timpul consumat de valul 5; fig. 6.1). Daca piata
tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4 intr-un interval de timp mai mare decat cel in care s-a dezvoltat valul 5 atunci, cel mai
probabil, punctul terminal al valului 5 nu este presupus, valul 5 fiind un pattern terminal (sau interpretarea impulsiva este
gresita).
Etapa 2 - retragerea valului 5

Identificati valul extins al pattern-ului impulsiv. In functie de valul extins, actiunea pretului va evolua spre un nivel de
suport/rezistenta stabilit in zona de pret a valului 2 sau a valului 4. In continuare gasiti o lista a retragerilor minime si maxime
posibile pentru fiecare variatie impulsiva posibila.
Valuri impulsive cu valul 1 extins

Retragerea ce urmeaza acestei variatii impulsive trebuie sa ajunga in zona punctului terminal al valului 4. Elliott a spus
ca de obicei va ajunge pana in zona de pret a valului 2. Acest lucru se poate intampla cand pattern-ul impulsiv (in care valul 1
este extins) este valul 1 sau a valul 5 al unui val impulsiv de nivel superior. Daca pattern-ul impulsiv in cauza este valul 3 al unui
val impulsiv de nivel superior, actiunea pretului (in functie de conditii) este posibil sa nu poata ajunge pana in zona de pret a
valului 2. Daca actiunea pietei depaseste punctul terminal al valului 2, pattern-ul impulsiv termina de fapt un val impulsiv (sau o
corectie) mult mai mare.

In acest caz actiunea pretului trebuie sa se intoarca in zona de pret a valului 4 si de obicei se va termina in apropierea
punctului terminal al acestui val. Daca piata retrage valul impulsiv cu mai mult de 61,8% atunci, valul impulsiv in care valul 3
este extins termina un val impulsiv de nivel superior.

Corectia ce urmeaza unui pattern impulsiv in care valul 5 este extins trebuie sa retraga valul 5 cu cel putin 61,8%.
Corectia nu trebuie sa retraga in intregime valul 5 pentru ca trendul principal sa ramana neafectat. Daca valul impulsiv in care
valul 5 este extins este retras complet, pattern-ul termina un val impulsiv de nivel superior. Situatiile diferite in care se poate
intampla acest lucru sunt urmatoarele:
1. Valul impulsiv (cu val 5 extins ) este un segment al unui val impulsiv care este la randul lui un val impulsiv in pozitia
unui val 5 extins.
2. Valul impulsiv (cu val 5 extins ) este valul c al unui zigzag sau pattern de tip plat.
Valuri impulsive cu valul 5 nereusit

Un val 5 nereusit apare cand valul 5 este mai mic decat valul 4. Aceasta situatie implica esistenta unei forte purenice ce
actioneaza impotriva trendului. Daca valul 5 este nereusit, actiunea ulterioara trebuie sa retraga complet tot pattern-ul impulsiv.
Noi minime sau maxime (in functie de directia valului impulsiv) nu vor exista in piata pana cand valul impulsiv nu este complet
retras.
Daca actiunea pretului nu respecta cerintele de mai sus exista cu siguranta o greseala in interpretarea curenta.
Schimbari de structura vor fi probabil necesare, sau chiar reluarea intregului proces de identificare si numerotare a valurilor.
Daca pana in acest punct piata a respectat toate regulile impuse in cazul formarii valurilor impulsive, nu renuntati la
numerotare doar pentru ca un singur aspect nu se dezvolta asa cum ar trebui. In general o simpla schimbare a notatiilor
structurale va revalida intreaga numerotare existenta. Cel mai frecvent motiv pentru care piata nu respecta aparent regulile
dupa ce tranzactioneaza sub linia de trend 2 - 4 este datorat faptului ca valul 4 nu este de terminat.
VALURI CORECTIVE
CONFIRMAREA CORECTIILOR
Spre deosebire de pattern-urile impulsive, confirmarea corectiilor nu presupune o desfasurare secventiala de
evenimente specifice. Ordinea stadiilor de confirmare depinde de marimea valului b (daca e mai mic sau mai mare decat valul
c) al unei corectii. Din moment ce corectiile complexe se termina cu pattern-uri Elliott standard, singura cerinta pentru a
confirma ca o anumita corectie complexa s-a terminat este confirmarea terminarii acelui pattern standard cu care se termina
corectia complexa. Confirmarea completa a unui pattern presupune intotdeauna doua etape. Daca rezultatul ambelor etape
este pozitiv atunci, nu mai exista practic nici un dubiu asupra autenticitatii corectiei respective. Daca o singura etapa din cele
doua are un rezultat pozitiv pattern-ul poate fi considerat in continuare legitim dar considerati ca acest lucru este o “avertizare”,
si cautati alte posibilitati de dezvoltare mai potrivite.
Confirmarea zigzag-urilor si a valuri de tip plat
Valul b mai mic decat valul a

In aceste conditii trasati o linie de trend intre punctul de inceput al valului a si punctul terminal al valului b (linia de trend
0 - B). Pentru a satisface prima etapa de confirmare si autenticitatea corectiei, actiunea post corectiva trebuie sa tranzactioneze
sub linia de trend 0 - B intr-un interval de timp mai mic sau egal cu cel necesar formarii valului c. Daca acest lucru nu se
intampla atunci valul c se dezvolta intr-un pattern terminal, valul 4 al valului c nu este complet sau, interpretarea corectiva este
gresita. Daca prima etapa confirma pattern-ul corectiv se poate trece la urmatoarea etapa. A doua etapa de confirmare
presupune ca valul c sa fie retras complet intr-o perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii lui. In figura 6.2,
valul b a fost intentionat desenat astfel incat sa reprezinte 61,8% din valul a. Aceast lucru permite folosirea unei singure
diagrame pentru ilustrarea simultana a modului in care are loc confirmarea zgizag-urilor si a valurilor de tip plat.
Valul b mai mare decat valul a

In aceasta situatie prima etapa de confirmare presupune retragerea completa a valului c intr-o perioada de timp mai
mica sau egala cu cea necesara formarii lui (fig. 6.3). Cea de-a doua etapa este satisfacuta daca actiunea pietei
tranzactioneaza sub linia de trend 0 - B intr-o perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii valului c. Cu cat
valul b este mai mare, cu atat piata va intampina dificultati mai mari in obtinerea celei de-a doua confirmari. Din acest motiv este
indicat sa fiti indulgent cu privire la elementul timp in cazul celei de-a doua etape de confirmare in cazul unor corectii de tip
“running” sau neregulate si nereusite cu valuri b foarte mari.
Confirmarea triunghiurilor
Exista doua categorii de triunghiuri, contractive si expansive. Triunghiurile contractive pot fi confirmate usor pe baza
comportamentului post triunghi al actiunii pietei. Triunghiurile expansive isi confirma legitimitatea prin neconfirmare. Cu alte
cuvinte, dupa ce valul e al unui triunghi expansiv se termina, piata nu va retrage complet valul e (in mod evident eliminand si
posibilitatea pietei de a tranzactiona sub linia de trend B - D sau, se va desfasura pe o perioada de timp mai mare decat cea
necesara formarii valului e pentru a-l retrage complet pe acesta.
In continuare sunt prezentate cele doua etape de confirmare ale triunghiurilor contractive.
Etapa 1
In triunghiuri, este implementata linia de trend B - D in loc de 0 - B. Pentru a obtine confirmarea in aceasta etapa, piata
trebuie sa tranzactioneze sub linia de trend B - D intr-o perioada de timp mai mica sau egala cu cea necesara formarii valului e.
Etapa 2
Actiunea post triunghi trebuie sa depaseasca nivelul de pret minim sau maxim, atins in timpul formarii triunghiului (acest
concept a fost discutat anterior). Actiunea post triunghi trebuie sa se termine intr-un interval de timp mai mic de 50% din cel
necesar formarii triunghiului (triunghiurile nelimitative nu trebuie sa respecte aceasta regula).
Toate pattern-urile Elliott implica anumite nivele slabiciune sau putere (“levels of strength or weakness”). Cand un
pattern se termina, piata trebuie sa reactioneze intr-un mod consistent cu implicatiile acelui pattern. De exemplu, dupa ce o
corectie de tip “running” se termina, actiunea pietei trebuie sa fie foarte exploziva (in sus sau in jos) si sa atinga un nivel de pret
mai mare sau egal cu 161,8% din distanta (ca pret) parcursa de pattern-ul ce precede aceasta corectie. Cu alte cuvinte, nu
acceptati ca un pattern corectiv “slab” sa preceada o miscare “puternica” sau o corectie “puternica” sa urmeze unei miscari
“slabe”. O asemenea situatie ar produce o contradictie cu implicatiile pattern-ului si practic ar garanta ca interpretarea este
incorecta. Cu multa practica si pe masura ce va dezvoltati abilitatea de a observa aceste lucruri , conceptul va deveni mult mai
usor de aplicat.
CONSIDERATII FINALE 54
CONSIDERATII FINALE
PROCEDURI DE COMPACTARE
Urmand cu meticulozitate metoda de analiza prezentata pana acum ar trebui sa stiti in acest moment daca grupul de
valuri analizat si testat are o natura impulsiva sau corectiva. In plus, ar trebui sa fie relativ evidenta si variatia pattern-ului in
cauza. Rezultatul acestor teste ar trebui sa lase putine urme de indoiala cu privire la validitatea formatiunii. In acest moment se
poate spune ca majoritatea procedurilor de managemet al pattern-urilor au fost prezentate. Mai sunt doar cateva lucruri de
acoperit:
1. Cum este simplificat pattern-ul identificat pentru a se putea lucra usor cu el in viitor.
2. Cum este stabilit gradul acelui pattern simplificat si ce notatie structurala ii este aplicata.
Pentru a raspunde la prima intrebare, trebuie vor fi prezentate procedurile de compactare. Compactarea permite
simplificarea structurii unui pattern si reducerea lui la structura de baza (simplu, un :3 sau un :5). Folosind Regula de
Complexitate (prezentata mai jos), o tehnica dezvoltata de Glenn Neely, structura de baza trebuie sa aiba in componenta ei
nivelul de complexitate al pattern-ului compactat. Aceasta tehnica va va ajuta foarte mult la combinarea corecta a unor
formatiuni mult mai mari si mult mai complexe. Cea de-a doua chestiune cum este stabilit gradul acelui pattern simplificat si ce
notatie structurala ii este aplicata) va fi tratata in capitolul “Gradul Valurilor” la pag. 84.
Proceduri de Compactare
Compactarea este un termen folosit pentru a descrie un proces nedefinit pana acum. Este o tehnica aplicata pentru a
reduce un pattern complet (mono, poli, multi, macro) intr-o singura structura impulsiva sau corectiva (“:3” sau “:5”). Datorita
naturii dinamice a acestui concept, orice pattern complet, indiferent de marimea lui, poate fi manipulat si etichetat ca un singur
eveniment cu o natura impulsiva sau corectiva. Acest proces este esential, pentru a continua simplificarea structurilor ce ar
putea creste foarte mult in complexitate, si care ar deveni foarte greu de analizat si de clasificat. Aceasta tehnica nu poate fi
aplicata pana cand toate regulile si criteriile prezentate de la inceputul acestui material nu au fost luate in considerare. Mai jos
gasiti o lista a modului in care sunt reduse toate pattern-urile Elliott la structura lor de baza.
a) 5 - 3 - 5 - 3 - 5 Val Impulsiv “:5”
b) 5 - 3 - 5 Zigzag “:3”
c) 3 - 3 - 5 Val de Tip Plat “:3”
d) 3 - 3 - 3 - 3 - 3 Triunghi “:3”
e) 3 - 3 - 3 - 3 - 3 Impuls Terminal “:3”
Dupa terminarea unui pattern Elliott corect format, seria structurala ce formeaza pattern-ul poate fi exprimata printr-un
singur numar (eticheta structurala de baza) ce se plaseaza in partea dreapta a fiecarui pattern. Punand in practica aceasta
procedura, pattern-urile mai mari (ca pret) sau cele ce se intind pe perioade lungi de timp pot fi combinate pentru a forma
structuri mai mari, cu aceeasi usurinta ca cele mici. Mai jos este prezentat un exemplu in care un pattern Elliott standard este
compactat si redus la un singur element structural (fig. 7.1 si 7.2).
Integrarea
Integrarea este un termen folosit pentru a descrie transferul structurilor compactate dintr-un grafic pe termen scurt in
unul pe termen lung, lucru ce permite “asamblarea” unor formatiuni mai mari. De exemplu, de fiecare data cand un pattern este
complet, acel pattern si structura lui de baza ar trebui transferata pe un grafic cu o scara a timpului mai mare; intr-un final
numeroase polivaluri (pattern-uri; “poliwave”) vor fi prezente, toate avand structura de baza identificata. Combinarea acestor
polivaluri in formatiuni mai mari implica folosirea acelorasi proceduri ca in cazul valurilor simple. Doar cateva posibilitati
structurale aditionale ar trebui luate in considerare (datorita complexitatii subiectului ele nu sunt tratate in acest material).
O alta aplicare a conceptului de integrare include referintele simultane intre graficele pe termen scurt si cele pe termen
lung pentru a ajunge la cea mai logica si cea mai precisa evaluare a conditiei pietei. Printr-un proces de eliminare si prin
folosirea referintelor simultane ce privesc proiectiile target-urilor de pret si de timp de obicei se poate reduce numarul de
interpretari posibile la o singura varianta.
REGULA COMPLEXITATII
Aceasta regula este un instrument dezvoltat de Glenn Neely ce impune un standard pentru clasificarea subdiviziunilor
unui pattern. Acest instrument este folosit pentru formarea unor pattern-uri mari, complexe, si pentru stabilirea gradului relativ al
segmentelor ce intra in componenta pattern-urilor Elliott. Pe masura ce un pattern devine mai mare si mai complex, poate fi
dificil de stabilit ce pattern-uri se pot combina intre ele pentru a forma pattern-uri mai mari. Practic toata analiza incepe prin
combinarea valurilor simple in grupuri de valuri (pattern-uri, polivaluri). Acele polivaluri sunt combinate pentru a forma
multivaluri, etc.. Pe masura ce avansati cu analiza, fiecare pattern devine (vizual si structural) mai greu de “administrat” daca nu
tineti o evidenta a nivelului de complexitate pe care il are fiecare pattern (inainte si dupa compactare).
Complexitatea nu este un concept important la inceputul studierii teoriei Elliott Wave, dar el va deveni din ce in ce mai
important pe masura ce ajungeti sa lucrati cu pattern-uri ce se desfasoara pe perioade mari de timp. Stabilirea gradului de
complexitate al pattern-urilor are un rol important in procesul de identificare a pattern-urilor mari de acelasi grad. In general,
numai pattern-urile care au acelasi nivel de complexitate sau un nivel de complexitate adiacent pot fi considerate de acelasi
grad (conceptul de grad este explicat la sfarsitul acestui capitol).
In stadiile incipiente de dezvoltare, nivelul de complexitate al unui pattern este relativ simplu de stabilit. El se determina
pe baza numarului de subdiviziuni vizibile ale unui pattern. Un val simplu are nivelul de complexitate “0” (fig. 7.4c). Prin
gruparea a 3 sau 5 valuri simple intr-un polival (pattern) nivelul de complexitate creste cu un nivel (fig. 7.5a). Nivelul 2 de
complexitate este atribuit unui multival in care unul din polival-uri este impulsiv si prezinta subdiviziuni evidente.
Detectarea celorlalte nivele superioare de complexitate nu se realizeaza usor. Nivelul de complexitate al unui pattern
depinde aproape exclusiv de complexitatea segmentelor impulsive ce intra in componenta acelui pattern.
Tehnicile de identificare a complexitatii pattern-urilor va vor ajuta la momentul in care veti combina pattern-uri cu
caracteristici extinse de pret si timp. De exemplu, nu puteti considera un pattern reprezentat printr-o line dreapta ca are acelasi
grad cu pattern-ul prezentat in fig. 7.4b. Acesta este desigur un exemplu evident. Cand un pattern se desfasoare pe o perioada
de timp de cateva luni sau cativa ani, nivelul de complexitate poate fi dificil de stabilit fara implementarea tehnicilor ce sunt
prezentate in continuare. Urmatoarele cateva pagini prezinta modul in care nivelul de complexitate este stabilit, in diferite stadii
de dezvoltare a pietei.
Valuri simple
Nivelul de complexitate al unui val simplu este usor de determinat. Neavand subdiviziuni vizibile, nivelul de complexitate
al unui val simplu este intotdeauna “0”.
Polivaluri
De fiecare data cand piata formeaza un pattern ce are subdiviziuni vizibile si se conformeaza tuturor regulilor aplicabile,
nivelul de complexitate trebuie, in mod automat, sa fie nivelul 1 sau un nivel superior. Cu alte cuvinte, orice pattern mai complex
decat un val simplu are un nivel de complexitate 1 sau mai mare. Nivelul de complexitate al unui pattern este scos in evidenta
prin sublinierea notatiilor structurale de baza (cu cat este mai mare numarul de sublinieri cu atat este mai mare nivelul de
complexitate). Lipsa unei sublinieri echivaleaza cu un nivel de complexitate “0”; o singura subliniere cu un nivel de complexitate
“1”; doua sublinieri cu un nivel de complexitate “2”, etc..
Un polival simplu este compus din 3 sau 5 valuri simple. In figura 7.5a sunt ilustrate doua polivaluri simple (unul
corectiv, celalalt impulsiv) ce respecta conditiile de formare prezentate in capitolele anterioare. Din moment ce ambele pattern-
uri prezinta subdiviziuni, ele au atribuit in mod automat nivelul de complexitate “1”. Pentru a stabili daca unul din pattern-uri are
sau nu un nivel de complexitate mai mare trebuie investigate segmentele impulsive ale acelui pattern. Din aceste segmente
impulsive este ales, in mod obligatoriu, segmentul cu cea mai mare complexitate. In figura 7.5a, toate pattern-urile impulsive
sunt valuri simple. Valurile simple, asa cum am mentionat anterior, au un nivel de complexitate “0”. Aceasta valoare este
adaugata nivelului de complexitate stabilit anterior (care este “1”). Rezultatul final: ambele pattern-uri din fig. 7.5a au un nivel de
complexitate “1”.
Pentru a nu exista confuzii, cateva exemple aditionale sunt necesare. In figura 7.5b, ambele pattern-uri au acelasi nivel
de complexitate: “1”. Chiar daca segmentele corective ce intra in componenta fiecarui pattern prezinta subdiviziuni (valul b in
pattern-ul de tip plat; valul 2 si 4 in pattern-ul impulsiv) nivelul de complexitate al segmentelor impulsive ale acelor pattern-uri
este “0”. Asta inseamna ca nivelul de complexitate al pattern-urilor este “1”.
Multivaluri
Toate multivalurile au un nivel de complexitate 2. Care este diferenta majora intre un polival si un multival? Intr-un
multival, cel putin unul (si de obicei numai unul) din valurile impulsive ce intra in componenta multivalului se subdivide intr-un
polival impulsiv (fig. 7.6a). Numai in situatii rare si in anumite conditii, pot exista mai multe polivaluri impulsive intr-un multival.
Un multival corectiv este ilustrat in figura 7.6b.
In figura 7.6c este prezentat din nou modul in care nivelul de complexitate este determinat. Explicatiile sunt
urmatoarele. In primul rand observati daca pattern-ul se subdivide sau nu. Prezinta subdiviziuni, prin urmare i se atribuie in mod
automat nivelul de complexitate 1. Urmatorul pas consta in examinarea segmentelor impulsive prezente. Stabiliti nivelul de
complexitate al fiecaruia. Din cele trei pattern-uri impulsive de acelasi grad, alegeti-l pe acela care are cel mai mare nivel de
complexitate. Cel mai complex segment in acest pattern este valul impulsiv din mijlocul pattern-ului (valul 3) si are un nivel de
complexitate 1. Adaugand acest nivel de complexitate (1) la nivelul de complexitate atribuit implicit (1) obtinem un nivel de
complexitate 2. Acesta este nivelul de complexitate al structurii din figura 7.6c.
In figura 7.6e este prezentat modul in care se calculeaza nivelul de complexitate al unui multival. Studiati cu atentie
diagrama pentru ca nivelul de complexitate este mai mic decat pare.
Macrovaluri
“Macroval” este un termen mai putin exact in comparatie cu cele trei nivele de complexitate prezentate anterior. In timp,
un pattern devine din ce in ce mai complicat. Din punct de vedere vizual exista un anumit punct in care este foarte dificil de
distins un nivel de complexitate, de celalalt. De aceea, nu a existat nici un motiv sa se continue denumirea miscarilor din ce in
ce mai complexe. Prin urmare, termenul “macroval” va fi folosit pentru a descrie orice pattern mai complex decat un multival.
Un pattern pentru a putea fi considerat un macroval trebuie sa contina cel putin un multival si un polival (de obicei vor fi
doua polivaluri, fig. 7.7). Pentru a determina nivelul de complexitate al macrovalului din figura 7.7, in primul rand folositi regula
de atribuire automata a nivelului de complexitate 1 (pattern-ul are cel putin un nivel de complexitate 1 deoarece are subdiviziuni
vizibile). Examinati fiecare segment impulsiv ce intra in componenta macrovalului. Alegeti nivelul celui mai complex val impusiv
si adaugati la acest nivel, nivelul de complexitate atribuit in mod automat. In acest caz, nivelul de complexitate al ultimului val
impulsiv este 2. Adaugand acest nivel de complexitate la nivelul stabilit initial avem un nivel de complexitate 3 pentru intreaga
miscare. Din moment ce acest nivel (3) este nivelul minim de complexitate pentru un macroval, toate macrovalurile trebuie sa
aiba un nivel de complexitate 3 sau mai mare.
GRADUL VALURILOR
Daca ati intreba un tehnician care este definitia gradului cu referire la pietele financiare, de metale, de marfuri, etc., cel
mai probabil ar folosi o descriere nespecifica cum ar fi: termen scurt, termen mediu si termen lung. In mod vag, acestea ar
descrie termenul de timp acoperit de fiecare din aceste grade (desigur, din perspectiva lor). Ceea ce constituie o perioada lunga
de timp pentru o anumita persoana poate constitui o perioada scurta de timp pentru alta mai “rabdatoare”. Aceasta descriere
generala a conceptului de grad lasa mult de dorit.
Reguli specifice sunt necesare pentru a diferentia fiecare aspect al comportamentului pietei daca scopul este acela de a
realiza o analiza solida. Existenta criteriilor specifice de evaluare a diferitelor grade ajuta intr-o mare masura si la discutarea
analizelor unei piete cu ceilalti, creand un cadru conceptual de referinta.
Conceptul de grad nu a fost tratat pana acum pentru a evita eventualele confuzii. O baza solida de elemente
fundamentale ale teoriei Elliott Wave era necesara pentru a intelege corect conceptul de grad. Conceptul de grad este important
cand utilizati o combinatie de grafice pe termen scurt, mediu si lung, si mai putin important cand invatati sa interpretati si sa
combinati valurile simple in polivaluri.
Denumirile Gradelor
Conceptul de grad este unul ce trebuie considerat la momentul in care combinati cateva valuri simple (monovaluri),
polivaluri, etc. pentru a forma pattern-uri de nivel superior (impulsive sau corective). Din acest proces (de combinare) rezulta un
grad superior pentru intregul grup de valuri, considerate ca fiind o singura entitate. Cu alte cuvinte, cand trei sau cinci segmente
(valuri) sunt combinate pentru a forma un pattern Elliott standard, un pattern cu un grad mai mare decat al acelor valuri este
creat. De aceea, orice subdiviziune vizibila (parte componenta) a unui pattern este cu cel putin un grad mai mica decat gradul
acelui pattern.
Conceptul de grad nu se poate “materializa” pana cand nu folositi o anumita notatie structurala pentru a caracteriza o
anumita miscare de pe grafic. Notatia structurala aplicata acelei miscari poate fi oricare. Anterior s-a sugerat folosirea gradului
“Sub Minut” pentru valurile simple din graficul realizat pe cel mai scurt interval de timp. Dupa ce unui anumit segment ii este
atribuit un grad, exista un cadru de referinta ce permite compararea pattern-urilor intre ele.
In continuare sunt prezentate progresiv denumirile si simbolurile ce apartin diferitelor grade. Aceste denumiri sunt cele
pe care Elliott le-a inventat (doua din ele fiind adaugate de Glenn Neely).
Denumirile gradelor de mai sus reprezinta progresiv, grade din ce in ce mai mari (de jos in sus). Dupa cum mentionam,
doua din aceste grade au fost adaugate de Glenn Neely (Micro si Sub Micro). Acestea vor fi considerate grade aditionale. Cand
sunt acestea necesare? Complexitatea unui pattern creste si scade pe masura ce timpul se contracta si se extinde. Gradul sub
minut folosit pentru valurile simple intiale poate ajunge eventual sa reprezinte polivaluri. Acest lucru se intampla cand piata
extinde timpul necesar completarii unui pattern de un anumit grad. In acest caz, folositi gradul micro pentru subdiviziunile
gradului sub minut si, daca este cazul, gradul sub micro pentru subdiviziunile gradului micro.
Simbolurile Gradelor
Simbolul gradului este o reprezentare simultana a etichetelor de progres (ce exemplifica pozitia unei piete) si a
denumirii gradului (care descrie intr-un mod relativ parametri de timp si pret ai unui pattern, precum si complexitatea relativa a
acestuia in comparatie cu pattern-urile de grad superior sau inferior.
Pentru ca doua pattern-uri (sau mai multe) sa poata fi combinate, ele trebuie sa aiba acelasi grad. De fiecare data cand
un pattern Elliott este construit, se stabileste in mod automat ca toate segmentele ce intra in componenta lui au acelasi grad
(dar nu obligatoriu aceeasi complexitate). Pentru ca doua valuri sa aiba acelasi grad, este imperativ ca ele sa prezinte
similaritati de pret si/sau timp (“Regula Similaritatii si a Echilibrului”, pag. 29). In mod ideal, o combinatie de similaritati si ca pret
si ca timp este prezenta intre valurile de acelasi grad. In realitate, cand nu exista o similaritate de pret, piata va compensa acest
“neajuns” creand o similaritate de timp. Astfel, timpul consumat de pattern-ul “nesimilar” ca pret (mult mai mic) tinde sa fie egal
sau chiar sa depaseasca timpul consumat de pattern-ul mai mare. Daca nici timpul nici pretul consumat de un anumit pattern nu
se incadreaza in limitele de similaritate stabilite, atunci cu siguranta cele doua valuri nu au acelasi grad.
O alta metoda ce poate fi utilizata la determinarea pattern-urilor de acelasi grad implica nivelul de complexitate. Pentru
ca doua pattern-uri sa fie de acelasi grad, ele trebuie sa aiba aceeasi complexitate sau una adiacenta. Acest concept devine
foarte folositor pe masura ce pattern-urile studiate evolueaza peste nivelul de complexitate 2 sau 3.
Ce este un val?
La inceputul acestui material, termenul de val a fost descris din perspectiva unui val simplu. Pana la sfarsitul acestui
capitol nu a putut fi oferita o descriere generala (ce include pattern-uri de orice grad: mono-, poli-, multi-, macrovaluri, etc.) a
termenului de val:
Un val este actiunea pietei cuprinsa intre doua etichete de progres atribuite unor actiuni adiacente ale pietei ce
au acelasi grad.
COPYRIGHT MASTERING ELLIOTT WAVE

Acest material este publicat cu respectarea drepturilor de copyright in cadrul unui proiect educational personal. Toate
drepturile sunt rezervate, inclusiv dreptul de reproducere - integrala sau partiala – in orice forma sau prin orice mijloace fara
acordul autorului.
Opiniile, graficele si informatiile prezentate nu reprezinta recomandari de investitie, ci sunt doar observatii personale.
Aceste idei nu trebuie privite ca venind din partea autorului in calitate de specialist autorizat pe piata de capital sau reprezentant
oficial al vreunei entitati reglementate.
BIBLIOGRAFIE
Neely, G. (1990). Mastering Elliott Wave (2.0 ed.). (G. Neely, Ed., & L. Mihai, Trans.) Laguna Beach, California, USA:
Windsor Books.

Elliott Wave (Neowave)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elliott Wave (Neowave)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

INTRODUCERE ELLIOTT WAVE (NEOWAVE)

Pattern-uri psihologice de pret

Fenomen natural si neperiodic

Instrument unic de analiza

Aplicare in diverse domenii

Numeroase tehnici si metode sunt complet inutile

Ajuta la clarificarea semnalelor unor indicatori

Semnale rare dar sigure

DE CE ESTE ATAT DE CONTROVERSATA

Multi ani de studiu si aplicare

Aplicarea teoriei necesita timp

Multe caracteristici si particularitati

DE CE TEORIA ELLIOTT WAVE ESTE UNICA

Cuantificarea psihologiei maselor

Descriere clara a comportamentului pretului

CUM TREBUIE INVATATA

UNDE ESTE APLICABILA TEORIA ELLIOTT WAVE

CUM TREBUIE LUCRAT CU ELLIOTT WAVE

DE CE SI CUM APAR VALURILE

CUM SUNT CLASIFICATE VALURILE

CUM SUNT NUMEROTATE VALURILE

CAT DE COMPLEXE POT FI

 grup de valuri simple = pattern = val complex

REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE

APLICAREA REGULILOR ESENTIALE DE CONSTRUIRE

 Pret (distanta acoperita in unitati pe axa Y)

2. Valul 3 extins, regula se aplica valurilor 1 si 5.

3. Valul 5 extins, regula se aplica valurilor 1 si 3.

Pattern Impulsiv Terminal [3 - 3 - 3 - 3 - 3]

PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE

REGULI ESENTIALE DE CONSTRUIRE

Introducerea Notatiilor Structurale

Reguli Esentiale de Construire

VALURILE DE TIP PLAT (ENG. “FLAT”) [3-3-5]

VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B PUTERNIC

VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B NORMAL

VALURILE DE TIP PLAT CU VAL B SLAB

2. Valul b trebuie sa retraga cu cel putin 1% valul a (fig. 5.22b).

VALURILE DE TIP TRIUNGHI [3-3-3-3-3]

Triunghiurile Contractive Limitative

3. Valul d trebuie sa fie mai mic decat valul c (fig. 5.40).

4. Valul e este mai mic decat valul d.

Triunghiurile Contractive Nelimitative

Actiunea Post Triunghi

Triunghiurile Expansive Limitative

Triunghiurile Expansive Nelimitative

PARTICULARITATI SI REGULI ADITIONALE

Valuri de Tip Plat (3 - 3 - 5)

Valuri de Tip Zigzag (5 - 3 - 5)

Valuri de Tip Triunghi (3 - 3 - 3 - 3 - 3)

REGULI POST IDENTIFICARE

Etapa 1 - tranzactionare sub linia de trend 2-4

Etapa 2 - retragerea valului 5

Valuri impulsive cu valul 1 extins

Valuri impulsive cu valul 3 extins

Valuri impulsive cu valul 5 extins

Valuri impulsive cu valul 5 nereusit

Confirmarea zigzag-urilor si a valuri de tip plat

Valul b mai mic decat valul a

Valul b mai mare decat valul a

COPYRIGHT MASTERING ELLIOTT WAVE

S-ar putea să vă placă și