Curs 4

10.03.2021
Conditiile negative

4.CONDITIA NEDEMNITATII
Potentialul mostenitor sa nu fie nedemn fata de cel a carui mostenire o pretinde.
Notiune: Nedemnitatea succesorala reprezinta decaderea, de drept sau judiciara a unui mostenitor legal,
din dreptul de a culege o mostenire determinata, inclusiv partea de rezerva succesorala la care ar fi avut
dreptul, deoarece s-a facut vinovat de savarsirea unei fapte grave prevazute de lege fata de cel care lasa
mostenirea, ori fata de anumiti mostenitori determinati.
Natura juridica: Nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila care se aplica numai in cazul
savarsirii faptelor prevazute expres si limitativ de lege.
Caractere juridice:
- Caracterul de sanctiune civila al nedemnitatii succesorale imprima acesteia o serie de caractere
juridice specifice:
o Caracter personal, adica sa se aplice numai autorului faptei, fara a se rasfrange asupra
succesorilor acestuia ori asupra altor persoane;
o Caracter relativ, nedemnitatea existand numai in raport cu decujusul in raport de
mostenirea caruia a fost sav fapta nedemna (asupra mostenirii caruia s-a sav fapta
nedemna);
o Caracter de raspundere subiectiva, in sensul ca se bazeaza pe ideea de raspundere
culpabila a nedemnului, ceea ce implica necesitatea existentei discernamantului si a
responsabilitatii penale sau civile, dupa caz, a nedemnului, in momentul savarsirii faptei;
unde nu e vorba de o condamnare penala, in instanta civila vor trebui dovedite
discernamantul si responsabilitatea.
Inexistenta nedemnitatii succesorale este o conditie negativa ceruta atat in cazul mostenirii legale, cat si
in cazul mostenirii testamentare, si a carei neindeplinire face ineficienta o asemenea potentiala mostenire.
Felurile nedemnitatii succesorale:
Nedemnitatea succesorala poate fi de drept, caz in care urmeaza a fi doar CONSTATATA de instanta
judecatoreasca, sau judiciara, situatia in care urmeaza sa fie PRONUNTATA de instanta.
Cazurile de nedemnitate succesorala:
1. Nedemnitatea de drept:
Cazurile de nedemnitate de drept sunt enumerate de art 958 Cciv, care prevede ca “este de drept
nedemna de a mosteni:
a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel
care lasa mostenirea;
b) persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de deschiderea mostenirii a unei
infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa
la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.”
 Curs 4
10.03.2021
Simplificand exprimarea greoaie a codului civil, retinem ca sunt reglementate drept cazuri de
nedemnitate de drept situatiile persoanelor condamnate DEFINITIV pentru infractiunea de omor
sau tentativa de omor savarsite fata de cel care lasa mostenirea sau de un alt succesibil chemat in
rang egal sau prioritar cu faptuitorul.
Deci omor fata de decujus sau fata de un succesibil cu care ar fi impartit mostenirea sau care l-ar
fi indepartat de la mostenire pe faptuitor
2. Nedemnitatea judiciara:
Poate fi pronuntata de instanta judecatoreasca in cazurile prevazute de art 959 Cciv, conform
caruia “poate fi declarata nedemna de a mosteni:
a) persoana condamnata penal pentru savarsirea cu intentie impotriva celui care lasa mostenirea a
unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori dupa caz, a unor fapte care au avut ca
urmare moartea victimei;
b) persoana care, cu rea credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul
defunctului;
c) persoana care, prin dol sau violenta l-a determinat, sau dupa caz l-a impiedicat pe cel care lasa
mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul.”
Cazurile de nedemnitate judiciara prev de art 959 pot fi grupate in 2 mari categorii, astfel:
A. existenta unor condamnari penale definitive pentru savarsirea unor infractiuni intentionate ce
implica violenta fizica sau morala, sau pentru inf praeterint de lovituri cauzatoare de moarte
(a);
B. fapte autonome de o calificare penala, care pot sau nu sa constituie o infractiune, dar care sunt
apreciate liber de catre judecatorul civil (b si c).

Constatarea si declararea nedemnitatii succesorale:

CONSTATAREA nedemnitatii de drept:
Nedemnitatea de drept poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate, sau din
oficiu de catre instanta de judecata ori de catre notarul public pe baza Hot jud definitive din care rezulta
condamnarea pt faptele prevazute la art. 958 Cciv.
Asadar, in cazul nedemnitatii de drept, aceasta se produce ope legis (in virtutea legii) la momentul
ramanerii definitive a Hot penale de condamnare pentru faptele mentionate, iar instanta civila sau notarul
public doar constata (nu are niciun fel de marja de apreciere) intervenirea cazului de nedemnitate.
In cazul in care condamnarea pentru faptele mentionate drept cauze de nedemnitate de drept (prev
la art 958 Cciv) este impiedicata prin decesul faptuitorului, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii
penale, nedemnitatea OPEREAZA DE ASEMENEA DACA ACELE FAPTE AU FOST CONSTATATE
printr-o Hot jud civila definitiva. Daca nu se ajunge la o condamnare penala, desi fapta exista, pt ca au
intervenit decesul, aminstia sau prescriptia, instanta civila poate complini ce n-a facut instanta penala.
Insa instanta civila nu poate pronunta condamnare, ci va face o asimilare a condamnarii.
 Curs 4
10.03.2021
DECLARAREA nedemnitatii judiciare:
Sub sanctiunea decaderii, orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare
nedemnitatea in termen de 1 an de la data deschiderii mostenirii.
Instanta investita cu declararea nedemnitatii judiciare face o apreciere libera si autonoma a
situatiilor faptice invocate drept cauze de nedemnitate, inclusiv sub aspectul oportunitatii declararii
acesteia. Chiar si in cazurile prevazute la alin (1), lit. a) de la art 959, Hot penala de condamnare este
necesara, dar reprezinta doar o premisa a rationamentului judiciar al judecatorului civil. Daca in cazul
constatarii Hot obliga jud sau notar doar sa ia act de hot de condamnare, la declarare hot nu atrage
automat existenta nedemnitatii ci doar o conditie necesara dar nu si suficienta pt ca jud civil sa pronunte
nedemnitatea.
Persoanele impotriva carora se poate invoca nedemnitatea:
Nedemnitatea poate fi invocata impotriva nedemnului, cat timp acesta este in viata. Daca dupa
deschiderea succesiunii nedemnul a intrat in stapanirea bunurilor succesorale dar a decedat inainte de
constatarea sau declararea nedemnitatii, actiunea poate fi introdusa si impotriva mostenitorilor sai legali
sau testamentari carora le-au fost retransmise bunurile succesorale.
Efectele nedemnitatii succesorale:
Efectele asupra NEDEMNULUI:
Nedemnul este inlaturat de la succesiune si nu va obtine titlul de mostenitor si Certificatul
constatator al acestui titlu, sau, daca l-a obtinut, nedemnitatea va produce efectul unei conditii rezolutorii,
titlul nedemnului desfiintandu-se retroactiv, nedemnul fiind considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.
Desfiintarea titlului de mostenitor il inlatura pe nedemn de la mostenire chiar daca ar fi fost
mostenitor rezervatar! Nedemnitatea are prioritate asupra rezervei succesorale!
Efectele asupra MOSTENITORILOR NEDEMNULUI:
Descendentii nedemnului pot veni la mostenire prin reprezentarea acestuia, conform art 965 (1)
Cciv. Acestia nu vor putea, insa, sa foloseasca pozitia succesorala a nedemnului pt a mosteni prin
retransmitere de la acesta ……de solicitat explicatii…….
Situatia actelor incheiate de nedemn cu tertii:
- actele de conservare, precum si cele de administrare incheiate intre nedemn si tert vor fi
considerate valabile si vor fi pastrate in masura in care profita mostenitorilor;
- actele de instrainare facute de nedemn cu privire la imobilele succesorale vor fi mentinute ca
valide DACA sunt indeplinite CUMULATIV urmatoarele CONDITII (Teoria mostenitorului
aparenti):
o actul sa fie cu titlu particular;
o actul sa fie cu titlu oneros;
o tertul sa fi fost de buna credinta;
 Curs 4
10.03.2021
o sa fi existat o eroare comuna si invincibila asupra calitatii de mostenitor a defunctului. Sa
fi fost considerat de tot grupul care cunoaste despre mostenire ca nedemnul era singurul
mostenitor al defunctului.
o actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de buna
credinta in regim de carte funciara se mentin. Art 960 (3) Cciv.
Inlaturarea efectelor nedemnitatii:
Efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi inlaturate expres printr-o Declaratie cuprinsa
intr-un Testament sau intr-un Act notarial de catre cel care lasa mostenirea. Indiferent de actul in care este
cuprinsa, Declaratia expresa trebuie sa exprime neechivoc iertarea succesibilului nedemn de catre cel care
lasa mostenirea.

DEVOLUTIUNEA SUCCESORALA LEGALA

Principiile generale ale devolutiunii succesorale legale.

Aspecte introductive:
Dintre toate rudele care au aptitudine legala generala de a culege mostenirea (adica vocatie succesorala
generala), legiutorul selecteaza doar unele dintre acestea carora le recunoaste vocatie succesorala
concreta. Aceasta alegere se face utilizandu-se 2 criterii tehnico-juridice, pornind de la care au fost
instituite 3 principii ale devolutiunii succesorale legale. Pe baza acestor principii, rudele defunctului care
au vocatie succesorala generala la mostenire sunt incadrate in nivele de chemare la mostenire, numite
RANGURI SUCCESORALE. Astfel, dintre toate rudele defunctului care au vocatie succesorala generala,
la mostenirea acestuia au vocatie succesorala concreta doar acele rude pe care legea succesorala le
cheama la mostenire in PRIM RANG, acestea fiind rudele care vor culege efectiv mostenirea.
Criteriile tehnico-juridice:
Pentru stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie succesorala generala (VSG) au
fost instituite 2 criterii tehnico-juridice:
1. Clasa de mostenitori: reprezinta o categorie de rude ale defunctului privita ca un ansambul
omogen care, ca atare, in mod colectiv, exclude in totalitate de la mostenire o alta clasa sau este
exclusa in totalitate de la mostenire de catre o alta clasa.
Legiuitorul a stabilit 4 clase de mostenitori legali:
CLASA INTAIA (clasa descendentilor): formata din toti descendentii defunctului, fara
limita de grad (copii, nepoti, stranepoti, etc.)
CLASA A DOUA (clasa mixta): cuprinde 2 subclase:
-subclasa ascendentilor privilegiati – parintii defunctului;
-subclasa colateralilor privilegiati – fratii si surorile defunctului si descendentii
acestora pana la G4 inclusiv; (fratii sunt G2, copii fratilor G3, nepotii fratilor G4).
 Curs 4
10.03.2021
CLASA A TREIA (clasa ascendentilor ordinari/obisnuiti): formata din bunicii, strabunicii
si ceilalti ascendenti ai defunctului fara limitare in grad; NU PARINTII, care sunt la C1
CLASA A PATRA (clasa colateralilor ordinari/obisnuiti): formata din unchii si matusile
defunctului, verii primari ai acestuia, precum si fratii si surorile bunicilor defunctului.
2. Gradul de rudenie: s-a discutat anterior (in linie directa ; in linie colaterala)

Analiza principiilor gen ale devolutiunii succesorale legale

In baza celor 2 criterii tehnico-juridice, legiuitorul a creat 3 principii care guverneaza
devolutiunea succesorala legala:
1. Principiul chemarii la mostenire in ordinea CLASELOR de mostenitori legali
Acest P exprima regula conform careia clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga
patrimoniul succesoral in ordinea crescatoare a acestora. O clasa de mostenitori legali este
chemata util si concret la mostenire numai daca nu exista niciun mostenitor acceptant din clasele
anterioare, conform ordinii de preferinta stabilite de legiuitor. Altfel spus, C1 e prima, etc.
EXCEPTIE: prin exceptie de la acest principiu, pot veni la mostenire rude din clase
diferite atunci cand decujus a dezmostenit prin testament toti mostenitorii rezervatari dintr-o
clasa prioritara. Astfel, rezervatarii exheredati (dezmosteniti) vor culege rezerva, iar ceea ce
ramane (COTITATEA DISPONIBILA) va reveni mostenitorilor din clasa subsecventa daca
decujus nu a dispus altfel prin testament.
2. P. proximitatii gradului de rudenie intre mostenitori din aceeasi clasa. Acest Principiu
exprima regula de drept conform careia, in interiorul aceleiasi clase de mostenitori legali, rudele
de grad mai apropiat cu defunctul inlatura de la mostenire rudele de grad mai indepartat.
EXCEPTII:
Reprezentarea succesorala
Existenta clasei a doua (clasa mixta)
3. P. egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si cu acelasi grad de rudenie. Acest P exprima
regula de drept conf careia intre rudele chemate la mostenire ca rude din aceeasi clasa si cu acelasi
grad de rudenie mostenirea se imparte in mod egal (in parti egale, pe capete / per capita).
EXCEPTII:
Impartirea pe tulpini a mostenirii, in situatia reprezentarii succesorale
Impartirea pe linii a mostenirii, in cazul fratilor de naturi diferite ai defunctului

REPREZENTAREA SUCCESORALA
Reprezinta un beneficiu al legii in virtutea caruia un mostenitor legal de grad mai indepartat, numit
reprezentant, urca, in puterea legii, in drepturile ascendentului sau, numit reprezentat, pentru a culege
partea din mostenire ce I s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost nedemn fata de defunct sau lipsit de
capacitate succesorala la data deschiderii succesiunii.
 Curs 4
10.03.2021
Domeniu de aplicare:
Reprezentarea succesorala este admisa numai in privinta descendentilor copiilor defunctului (Clasa 1)
(fara limitare in grad) si a descendentilor din fratii si surorile defunctului (numai pana la G4 inclusiv)
(Clasa 2 – dar doar subclasa colateralilor privilegiati).
Conditiile reprezentarii defunctului:
Pt a opera reprezentarea succesorala, trebuie indeplinite 3 CONDITII:
1. Cel reprezentat sa nu aiba capacitate succesorala la momentul deschiderii mostenirii lui decujus,
sau sa fie nedemn fata de acesta;
2. Locul celui reprezentat sa fie un loc util ….ce inseamna loc util?
3. reprezentaNtul sa indeplineasca toate conditiile pt a culege mostenirea lasata de defunct (cu
exceptia vocatiei concrete).
Nu are importanta insa, daca reprezentaNtul indeplineste sau nu conditiile pentru a-l mosteni pe cel
reprezentat.