Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin urmare, Gaumont iese victorios în lupta dintre cei doi frați. În anul
1970, genial, erudit, persuasiv, dar mai ales cinefil pasionat, Daniel Toscan du
Plantier impune o "cultură de top" si realizeaza filme din operele celebre: Joseph
Losley scrie pentru Don Giovanni, Carmen este facut de Francesco Rosi și
Traviata de Franco Zeffirelli. Gaumont reuseste sa adune si presigioasele
semnaturi regizorale ale lui Waida, Pialat sau Schlondorff. Cu toate aceste
onorabile realizari, Gaumont nu reuseste, însă, sa acopere esecurile rasunatoare
ale filialelor din Brazilia si Iatalia.
În 1975, Nicolas Seydoux a devenit președinte al Gaumont și a dat un nou
impuls pentru dezvoltarea companiei prin creșterea semnificativă a numărului de
cinematografe și angajarea politică, prin producții, din ce în ce mai ambițioase.
Compania face un imens tour de forta,aducand in cinematografe, actorul
francez. Populeaza astfel memoria spectatorului cu Louis de Funes sau Pierre
Richard,sau cu regii si scenarii semnate: Michel Audiard, Francis Veber , Jean-
Loup Dabadie.
La mijlocul anilor '80, Patrice Ledoux producerea Big Blue și Al cincilea
element de Luc Besson și Vizitatorii de Jean-Marie Poire. Insa cel mai mare
succes de casa il are duo-ul interpretat de Bourvil- Louis Funes, care din 1976
are cel mai mare succes la publicul francez. Peste 17 milioane de spectatori in
sala! Filmul rezistand eroic asaltului produs de Lord of the Rings sau Star Wars
sau chiar Titanic!
Daca este sa privim micuta Margareta a lui Gaumont,am putea spune ca
este chiar cel mai mare reprezentant european al industriei cinematografice in
competitia cu nord-americanii.