Dragomir Ioana Alexandra

ASPECTE ALE FENOMENULUI DE CHIRALITATE si importanta acesteia in

farmacologie

Natura ce ne inconjoara mereu a fost un mister pentru oamenii de stiinta, s-au facut multe
cercetari si raman sa fie studiate inca multe fenomene ale mediului ce ne inconjoara, dar in mod
special la nivel molecular.

Conceptul de chiralitate a aparut din necesitatea de a descrie unele fenomene in care

apare o forma special de simetrie in oglinda. In viata noastra se intalnesc obiecte chirale: mana
dreapta si stanga, foarfecele, o pereche de incaltaminte, doua noduri, doua scaune in oglinda.
Obiectele care nu sunt chirale, se numesc obiecte achirale.

Termenul de chiralitate pentru proprietatea mainii a fost introdus pentru prima data de
catre Kelvin, in anul 1893 intr-o conferinta la universitatea din Oxford. El a numit orice figura
geometrica sau grup de puncte chirale si spune ca au chiralitate daca imaginea lor intr-o oglinda

1. http://archive.org/details/baltimorelecture00kelviala/page/470
2. http://tsocm.pub.ro/revistachimia/chimia_&_Viata/02_Medicamente@20chirale/
medicamente_chirale.html
3. http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/2439-ministerele-vietii-chiralitatea-
moleculelor.html
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3614593/
5. Echizen H, Manz M, Eichelbaum M. Electrophysiologic effects of dextro- and
levo- verapamil on sinus node and AV node function in humans. Journal of
Cardiovascular Pharmacology. 1988;12:543–546
Dragomir Ioana Alexandra

plana este identica, dar nu coincide. Astfel ca, mana dreapta este identica in oglinda cu mana
stanga insa ele au proprietatea de a nu se suprapune.

Conceptul de chiralitate se poate intalni si la nivel de molecula. Moleculele importante in

procesele biologice sunt ori “de dreapta”, notate cu + si numite dextrogire, sau “de stanga” notate
cu – numite levogire. In natura moleculele chirale se pot intalni sub o singura forma ADN,
proteinele, hidratii de carbon sau sunt ambele forme ca mentolul, limonenul, carvona. Corpul
uman le poate percepe diferit, carvona (-) are miros de menta, iar carvona (+) are miros de
chimen.

Este foarte importanta alegerea corecta a chiralitatii moleculelor, deoarece un

medicament poate avea cele doua forme de stanga sau de dreapta, dar pot influenta diferit asupra
organismului.

În domeniul farmacologiei, vor fi examinate numai medicamentele racemice, iar activitatea lor
poate fi împărțită în trei grupuri principale. Majoritatea medicamentelor racemice au un
enantiomer bioactiv major (numit eutomer), celălalt este inactiv sau mai puțin activ (distomer)
sau toxic care poate exercita alte proprietăți farmacologice dorite sau nedorite. A doua categorie
este destinată medicamentelor în care cei doi enantiomeri sunt la fel de activi și au aceeași
farmacodinamică. Ultimul grup sunt medicamentele racemice care au un singur eutomer, iar
enantiomerul inactiv ar putea fi transformat în organism în antipodă bioactivă prin inversarea
chiralitatii.

În acest grup de medicamente racemice cu un enantiomer bioactiv major, există o serie de

medicamente cardiovasculare, agenți utilizați pe scară largă pentru tratamentul hipertensiunii
arteriale, insuficienței cardiace, aritmiilor și a altor boli. Printre acestea se numără si blocantii
canalelor de calciu .

1. http://archive.org/details/baltimorelecture00kelviala/page/470
2. http://tsocm.pub.ro/revistachimia/chimia_&_Viata/02_Medicamente@20chirale/
medicamente_chirale.html
3. http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/2439-ministerele-vietii-chiralitatea-
moleculelor.html
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3614593/
5. Echizen H, Manz M, Eichelbaum M. Electrophysiologic effects of dextro- and
levo- verapamil on sinus node and AV node function in humans. Journal of
Cardiovascular Pharmacology. 1988;12:543–546
Dragomir Ioana Alexandra

Mulți antagoniști ai canalelor de calciu sunt utilizați sub formă racemică, cum ar fi verapamil,
nicardipină, nimodipină, nisoldipină, felodipină, mandipina etc, cu excepția diltiazemului, care
este un diastereoizomer cu două perechi de enantiomeri.

Potența farmacologică a S(-)-verapamilului este de 10-20 ori mai mare decât R(+)-antipodul său
în ceea ce privește efectul cromotropic negativ asupra conducerii AV și vasodilatator la om și
animale . Pe de altă parte, verapamilul are o altă aplicație posibilă în chimioterapia cancerului ca
modificator al rezistenței multidrog. Din păcate, în acest scop, verapamilul trebuie utilizat la
concentrații mari, ceea ce duce la cardiotoxicitate ridicată. Cu toate acestea, s-a constatat mai
târziu că R(+)-verapamilul are mult mai puțină cardiotoxicitate decât S(-)-verapamilul. Prin
urmare, R-enantiomerul ar fi de preferat ca modificator al rezistenței multidrog în chimioterapia
cancerului, în timp ce enantiomerul S sau racematul ar fi de preferat ca blocant al canalelor de
calciu pentru terapia cardiovasculară .

1. http://archive.org/details/baltimorelecture00kelviala/page/470
2. http://tsocm.pub.ro/revistachimia/chimia_&_Viata/02_Medicamente@20chirale/
medicamente_chirale.html
3. http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/2439-ministerele-vietii-chiralitatea-
moleculelor.html
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3614593/
5. Echizen H, Manz M, Eichelbaum M. Electrophysiologic effects of dextro- and
levo- verapamil on sinus node and AV node function in humans. Journal of
Cardiovascular Pharmacology. 1988;12:543–546