1.

Deviatii ale ph ului mediului de cultura de la valoare optima pot fi datorate:

1.folosirii de reactoare realizate din fonta in loc de otel
2. produsilor de excretie
3. gradului de agitare
4. consumarii unui nutrient
C(2, 4)

2. Conditii de pastrare pentru cultura stoc:

1. in tub inclinat
2. pe geloza nutritiva
3. la frigider
4. in azot lichid
A(1, 2, 3)

3. Cultura inocul este:

1. cultura microbiana in curs de multiplicare
2. cultura de la care se porneste procesul de biosinteza
3. materialul de insamantare a mediului de biosinteza in etapa urmatoare
4. cultura folosita pentru stabilirea parametrilor optimi de cultivare
B(1, 3)

4. Cantitate mare de inocul poate determina:

1.declansarea unei rapide dezvoltari
2.cresterea fazei de lag
3.reducerea riscului de contaminare
4. dezvoltarea anormala a microorganismului
B(1, 3)

5. Concentrarea mediilor de biosinteza se poate realiza prin:

1.ultrafiltare
2.osmoza inversa
3.liofilizare
4.ultrasonare
A(1, 2, 3)

6. Dintre metodele generale folosite pentru clonarea unui segment de ADN putem aminti:
1.transfectia
2.utilizarea unei metode de a "taia" adn-ul intr-o pozitie specifica
3.selectionarea unei molecule mici de ADN capabila de autoreplicare
4.folosirea unei metode de a lega covalent doua fragmente de ADN
E( 1 2 3 4)

7. Din grupul elementelor constitutive ale tehnologiei ADN recombinat fac parte:
1.receptorul
2.un set de enzime
3.vectorul de clonare
4.antibioticele
A(1 2 3)
8. Caracteristici generale ale vectorului de clonare sunt:
1.reprezinta un element extracromozomial
2.are dimensiuni cat mai reduse
3.are capacitate cat mai ridicata de acceptare a unei gene straine
4.nu contine in structura sa gene generatoare de efecte nedorite
E(1 2 3 4)

9. Plasmidele devin apte de a accepta gene de interes prin:

1. incubare impreuna cu ADN la 0 grade C
2. suspendare intr-o solutie de clorura de calciu prin tranfectia E. Coli
3. supuse la un soc termic (37-43 grade C)
4. supuse la un soc termic (72-94 grade C)
A(1 2 3)

10. Bacteriofagul λ are o serie de proprietati:

1. o treime din genomul λ este neesential
2. nu dispune de ADN propriu
3. gena de interes va fi "impachetata"
4. rezista la socuri termice mai bine decat plasmidele (peste 60 grade C)
B(1 3)

11. Pentru sinteza chimica a genelor se pot folosi urmatoarele metode:

1. metoda fosfodiesterilor
2. metoda fosfotriesterilor
3. sinteza pe suport solid
4. secventierea
A(1 2 3)

12. Obtinerea industriala a acidului ascorbic poate cuprinde cateva din aceste etape:
1. fabricarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic
2. fabricarea L-sorbozei
3. fabricarea D-sorbitolului
4. fabricarea diaceton-L-sorbozei
E(1 2 3 4)

13. Obtinerea industriala a vit C curprinde in etapa de fabricare a ac ascorbic reactii de:
1. hidrolizare
2. lactonizare
3. enolizare
4. hidrogenare catalitica
A(1 2 3)

14. Vit C - fabricarea L-sorbozei se realizeaza prin:

1. fermentatia de regim
2. obtinerea materialului de insamantare industriala
3. fermentatia intermediara
4. hidrogenarea catalitica
A(1 2 3)

15. Defecte ale emailului se pot corecta diferit in functie de marimea defectului:
1. compromis pe suprafete mari - se da tot emailul jos
2. mai mare de 1-10 mm - plombari cu chituri speciale pe baza de rasini furanice
3. 1-5 mm - dopuri filetate din tantal
4. 1-5 mm - plombari cu chituri speciale pe baza de rasini furanice
A(1 2 3)

16. Exista mai multe tipuri de coroziune:

1. in plagi
2. atmosferica
3. fisuranta
4. locala
E(1 2 3 4)

17. exista diverse forme de coroziune cu proprietati specifice, cum ar fi:

1. coroziunea galvanica - produsii de coroziune nu pot avea rol protector
2. coroziunea uscata formeaza o pelicula continua, compacta, aderenta
3. coroziunea electrochimica - produsii de coroziune sunt depusi in alt loc decat locul de coroziune
4. coroziune chimica - produsii de coroziune sunt depusi intotdeauna in alt loc decat locul de coroziune
A( 1 2 3)

18. Se pot folosi diverse procedee de aplicare a straturilor metalice de protectie dupa cum urmeaza:
1. difuziunea - cufundarea in bai de metale topite
2. metalizarea - aplicarea metalului in stare topita prin pulverizare
3. difuziunea - aplicarea metalului in stare topita prin pulverizare
4. placarea - laminarea la cald a 2 metale diferite
C( 2 4)

19. Exista mai multe tipuri de coroziune electrochimica:

1. cu degajare de oxigen, cu depolarizare de oxigen
2. cu depolarizare de fier - ioni ferici sunt redusi la ioni ferosi
3. cu depolarizare datorata ionizarii oxigenului pe anod
4. cu depolarizare datorata ionizarii oxigenului pe catod
C(2 4)

20. Inhibitorii sunt formati din una (mai multe) substante cu diverse roluri:
1. unu (mai multi) inhibitori propriu-zisi
2. unu (mai multi) coinhibitori
3. unu (mai multi) dizolvanti
4. unu (mai multi) pasivatori
A(1 2 3)

21. Protectia catodica are la baza:

1. folosirea unui inhibitor catodic
2. crearea in mod artificial a unui cuplu galvanic
3. inlocuirea unui anod cu un catod
4. dirijarea fluxului de electroni in sens invers aceluia de corodare
C( 2 4)

22. In procesul de obtinere a Vit C, faza de biotehnologie fermentativa este:

1. fabricarea D-sorbitolului
2. fabricarea L-sorbozei
3. fabricarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic
4. fabricarea diaceton-L-sorbozei
R: 2

23. Oxidarea biochimica a D-sorbitolului este rezultatul activitatii bacteriei:

1. Sacharomices cerevisiae
2. E Coli
3. Acetobacter suboxidans
4. Bacillus brevis
R: 3

24. Insulina Lispro este un analog monomeric prin schimbarea pozitiilor intre ele a:
1. Lys A28 si prolinei Pro A29
2. Lys B28 si prolinei Pro A29
3. Lys B28 si prolinei pro B29
4. Lys B28 si prolinei pro C29
R: 3

25. Interferonii sunt biomolecule din grupul:

1. enzimelor
2. citokinelor
3. foldazelor
4. chaperoanelor
R: 2

26. Otelurile sunt la baza aliaje ale:

1. cromului si nichelului
2. fierului si carbonului
3. cuprului si staniului
4. cuprului si zincului
R: 2

27. Stabilitatea chimica si termica a sticlei de bioxid de siliciu topit (sticla de cuart) este imbunatatita
prin adaos de:
1. argila refractara
2. acid fluorhidric
3. oxidul de bor
4. silicati
R: 3

28. Variante de obtinere pe scara industriala a interferonilor:

1. cu ajutorul bacteriilor cu genom modificat
2. cu ajutorul drojdiilor
3. cu ajutorul viermilor de matase
4. cu ajutorul ADN-ului recombinat construit din genele sintetizate chimic
A( 1 2 3)

29. Interferonii se pot folosi in tratamentul unor maladii:

1. interferon beta uman recombinat - scleroza multipla in placi
2. interferon beta uman recombinat - afectiuni psihiatrice
3. interferon gama recombinat - granulomatoza cronica
4. interferon gama recombinat - infarct miocardic
A(1 2 3) ??? sau B(1 3)??

30. Exista mai multe categorii de aliaje dintre care amintim:

1. solutii solide de substitutie
2. metale partial miscibile dupa solidificare
3. solutii solide de interstitiu
4. metale ce pot forma combinatii intermetalice
E(1 2 3 4)

31. Aliaje ale cuprului pot fi:

1. bronzurile - Sn/Cu (sub 10%)
2. bronzurile - Cu/Sn (sub 10%)
3. bronzurile - Cu/Sn (peste 50%)
4. alame - Cu/Zn
C(2 4)

32. Din grupul metalelor speciale folosite la constructia instalatiilor fac parte:
1. niobiu
2. molibden
3. beriliu
4. cositor
A( 1 2 3)

33. Dintre caramizile speciale putem enumera:

1. caramizi antiacide cu un continut de bioxid de siliciu de 90-97%
2. caramizi semiacide cu un continut de bioxid de siliciu de 65%
3. caramizi refractare bazice
4. caramizi semiacide cu un continut de bioxid de siliciu de 90-97%
A(1 2 3)

34. Emailul de grund:

1. este folosit pentru acoperirea pieselor din fonta
2. are o buna aderenta
3. compenseaza tensiunile termice
4. este folosit pentru acoperirea pieselor din otel
E( 1 2 3 4)

35. Metodele de apreciere a cresterii unui microorganism pot fi:

1. determinarea gradului de turbiditate a suspensiei bacteriene in functie de timp
2. determinarea substantelor uscate a masei celulare
3. determinarea nr total de celule, cu ajutorul celulelor de numarat
4. determinarea concetratiei enzimelor in mediu
A( 1 2 3)

36. In functie de comportarea fata de oxigenul molecular, microorganismele pot fi:

1. strict anaerobe
2. aerobe facultativ anaerobe
3. obligatoriu anaerobe
4. aerofile
A(1 2 3)

37. PErioada de adaptare a bacteriilor din inocul la noile conditii de cultivare depinde de:
1. volumul de mediu pus la dispozitie
2. temperatura
3. tipul de bioreactor in care se face cultivarea
4. pH
C(2 4)

38. Mediile de cultura naturale:

1. sunt reproductibile la scara industriala
2. permit standardizarea
3. contin numai compusi cu structura chimica cunoscuta
4. pot contine si subproduse agroalimentare
D(4)

39. Precursorii sunt:

1. sursa de carbon
2. sunt formati din constituenti esentiali ai celulei microbiene
3. portiuni structurale ale moleculei produsului biosintetizat
4. substante cu rol catalizator al bioproceselor
B(1 3)

40. In faza stationara maxima:

1. se produce epuizarea substantelor nutritive
2. celulele nu se mai multiplica
3. are loc acumularea unor produsi toxici
4. scadere progresiva a numarului de celule viabile
A( 1 2 3)

41. Dezagregarea celulelor de microorganisme se poate realiza prin:

1. procedee electrochimice
2. fizice mecanice
3. atomizare
4. fizice nemecanice
C(2 4)
42. Faza de crestere logaritmica este:
1. insotita de scaderea progresiva a numarului celulelor viabile
2. caracterizat prin numarul celulelor viabile care este maxim si constant
3. caracterizat de diviziuni celulare in progresie geometrica
4. in unele cazuri insotita de fenomene de autoliza
R: 3

43. Din grupul factorilor de crestere fac parte:

1. sursele de carbon
2. sursele de azot
3. proteinele
4. oligoelemente
R:3

44. Aparatele care se folosesc in faza de micropilot:

1. agitatoare rotative
2. bioreactor de laborator - 10L
3. flacoane Erlenmeyer
4. bioreactor de laborator - 100L
R: 2

45. Variatia vitezei specifice de dezvotare a culturilor respecta:

1. ecuatia Van t Hoff
2. cinetica Michaelis MEnten
3. legea lui Kirchhoff
4. ecuatia Dirac
R: 2

46. O tripla legatura de hidrogen se gaseste intre:

1. citozina si adenina
2. citozina si guanina
3. citozina si timina
4. citozina si uracil
R:2

47. Endonucleazele de restrictie de tip II scindeaza ADN ul:

1. la distanta de 25 de perechi de baze de la secventa de recunoastere
2. la nivelul situsului de recunoastere
3. in pozitii aleatoare care pot fi la distanta de 1000 de perechi de baze
4. la distanta de 25.000 de perechi de baze de la secventa de recunoastere
R: 2

48. Vit C - procesul de obtinere a materialului de insamantare cuprinde:

1. intretinerea tulpinii de Acetobacter suboxidans
2. oxidarea biochimica
3. activarea tulpinii
4. intretinerea tulpinii de E Coli
B(1 3)
49. Componentele mediului de cultura pentru fermentatia de regim contine si:
1. extract de drojdie
2. extract de porumb
3. Acetobacter suboxidans
4. ulei vegetal
C(2 4)

50. Uscarea L sorbozei se face:

1. prin esorare
2. la temperatura camerei pe tevi de aluminiu
3. folosind un uscator de tip dulap
4. folosind un uscator cu circulatie de aer cald
A( 1 2 3)

51. Rolul BrCN in sinteza insulinei prin biotehnologii:

1. elibereaza proinsulina din complexul format din beta galactozidaza si proinsulina
2. elibereaza proinsulina din complexul format din beta galactozidaza si catena A
3. elibereaza proinsulina din complexul format din beta galactozidaza si catena B
4. favorizeaza efectul retard al insulinei
A(1 2 3)

52. In formularile simple (normale) neutre insulina este stabilizata chimic prin adaugarea de:
1. glicerol
2. Zn
3. NaCl
4. conservanti fenolici
C(2 4)

53. Insulina NPH este preparata prin co-cristalizarea insulinei cu:

1. fenol
2. m-cresol
3. o-cresol
4. protamina
A( 1 2 3)

54. Insulina Lente, o suspensie de Zn-insulina conceputa pentru o singura injectie zilnica, un amestec:
1. 30% particule de insulina amorfa (componenta semilente)
2. 70% cristale romboedrice de Zn-insulina (componenta semilente)
3. 70% cristale romboedrice de Zn-insulina (componente ultralente)
4. 30% particule de insulina amorfa (componeta ultralente)
B(1 3)

55. Coroziune neuniforma (locala) se exprima in:

1. grame de metal corodat pe unitatea de suprafata in functie de timp
2. grosimea stratului corodat in functie de timp
3. numarul craterelor formate pe unitatea de suprafata in functie de timp
4. adancimea craterelor formate pe unitatea de suprafata in functie de timp
R: 1

56. Coroziunea chimica se mai numeste si:

1. coroziune umeda
2. coroziune galvanica
3. coroziune electrochimica
4. coroziune uscata

R: 4