Istoria vitaminei C

Descoperirea unei "Vitamine"

Fata de celelalte vitamine, particularitatea Vitaminei C este c... nu este o vitamina. A
fost descoperit imediat dup descoperirea vitaminelor A si B, si neavnd nc
nelegerea modului ei de funcionare, pe baza faptului c era coninut in unele
fructe, a fost denumit Vitamina C. Astazi, cnd cercetrile unor savani oneti au
permis nelegerea multiplelor procese biologice care depind de Vitamina C, aceasta
trebuie redenumit din punct de vedere tiinific: Hormonul Anti Stres (HAS).
Cercettorul polonez Cazimir Funn introduce in 1912 noiunea de Vitamina,
definind-o ca o substan vitala funcionarii organismului. Organismul fiind in
incapacitate de a o fabrica, o poate obine doar prin alimentaie.
In 1747 Doctorul englez James Lind demonstreaz ca lamaia si citricele in general
pot preveni si vindeca scorbutul, fara a putea indica care substan acioneaz si nici
cum acioneaz.
In 1753 Lind publica aceasta descoperire. Va trebui sa mai treac inca 40 de ani
pentru ca descoperirea sa s fie aplicata, mai nti de armata (1975), care va lua
provizii de citrice pe vasele de rzboi. Au mai trecut 70 de ani pana sa fie aplicata si
in marina civila (1865).
In 1906, asadar un secol si jumtate mai trziu, nu se nelegea inca care substan
hidrosolubila din unele fructe era responsabila de prevenirea scorbutului.
In 1907 doi cercettori au constatat ca si cobaii sunt afectai de scorbut.
Intre 1926 si 1928 un cercettor maghiar, Albert Szent-Gyorgy, reuete sa izoleze in
Anglia si apoi in USA, pe cultura de Paprica un agent antioxidant. Substana extrasa
este numita acid hexuronic.
In 1923 in USA, Albert Szent demonstreaz in colaborare cu un grup de ali
cercettori ca aceasta substana vindeca scorbutul la cobai. mpreun cu chimistul W.
Haworth se determina formula chimica a acidului hexuronic, cu care ocazie l
renumesc ca Acid ascorbic (in latina: fara scorbut). Aceasta descoperire ii aduce lui
Albert Szent-Gyorgy premiul Nobel in 1937.
In 1933, cercettorul polonez Tadeus Reichstein (1897-1996) realizeaz prima
sinteza de acid L-abscorbic pe baza de glucoz.
Formula bruta a HAS: C6H8O6 (acid ascorbic) este mult mai apropiata de cea a unei
glucoze dect a unei amine, iar denumirea ei improprie se datoreaz doar
Page 1 of 24

conjuncturii perioadei cnd a fost descoperita. Ea este in realitate un glucozid care

poate fi creat prin sinteza bacteriana pe scara industriala.
In 1949 Dr Fred Klener consemneaz cazuri de vindecare de poliomelita cu ajutorul
HAS injectabile. Este urmat de alti medici intre 1934 si 1940 cu rezultate
remarcabile. Aceste aplicai extraordinare ale HAS rmn in sertar dup 70 de ani,
ignorate si chiar dispreuite de ctre oficialitile medicale din considerente obscure.
Daca in 1940, 1 kg de HAS de sinteza costa in jur de 5000 de , acum preul public
este de 10 , ceea ce la o raie de 5 gr pe zi, ar fi suficient pe 6 luni de zile!
In anii 1950, doctorul canadian W. Mc. Cormick observa ca diabetul si cancerul se
aseamn mult cu scorbutul in faza terminala, ceea ce l determina sa utilizeze HAS
injectabila in tratarea cancerului. Mc Cormick emite chiar ipoteza ca cancerul este
favorizat de o deficienta de colagen datorita lipsei de HAS.
In 1966 chirurgul scoian Cameron msoar statistic beneficiile HAS la pacienii
canceroi. In 1971 Cameron se altura echipei lui Linus Pauling in California. ncepe
o perioada de gratie pentru HAS datorita notorietatii lui Linus Pauling, dublu premiu
Nobel pentru chimie si pace. Pauling scrie o carte "Vitamina C si gripa", ceea ce face
ca HAS sa fie folosita de ctre publicul larg in America din 1970.
In 1972 Irwin Stone publica lucrarea "The Healing Factor: Vitamine C against
desease", o capodopera care descrie in detaliu proprietile HAS.
Abram Hoffer in Canada nglobeaz cu succes HAS in medicina Ortomoleculara
(bazata pe vitamine, minerale, proteine, acizi grasi, extrase naturale).
Hugh Riordan si echipa sa (Kansas) continua si astzi cercetrile in utilizarea HAS
injectabila. Dealtfel putem enumera astzi peste 20.000 de articole stintifice despre
potenialul HAS.
Din 1960, in China sunt folosite tehnici biotehnologice de fermentaie la scara
industriala pentru obinerea HAS. Din pcate 99,99% din aceasta produciei este
folosita doar ca antioxidant (E300, E301) in industria alimentara si nu se afla in uz
direct la ndemna particularilor.
PAULING i HAS
Pauling nu a fost primul care a militat pentru utilizarea HAS in terapia Cancerului,
insa a fost cel mai celebru susintor al ei. Nscut in 1901, Profesorul Pauling obine
premiul Nobel n chimie in 1954 pentru studiile sale despre structura proteinelor si
fenomenele de oxido-reductie. El obine un al doilea premiu Nobel in 1963 pentru
aciunea sa mpotriva testelor nucleare in atmosfera, teste care au poluat radioactiv
toat emisfera nordica a planetei pentru decenii, daca nu secole. Acestea sunt
responsabile astzi in mare msur de explozia cazurilor de cancer. Ori cum HAS
Page 2 of 24

este cea mai puternica chelatoarea a radioactivitii, Pauling a luptat pentru

promovarea ei fiind constient de viitorul dezastrul sanitar al testelor nucleare.
Vezi: Effect of Vitamin C and anti-oxidative nutrition on radiation-induced gene
expression in Fukushima nuclear plant workers
In 1969 Pauling creeaz un institut in California consacrat HAS si nutriiei. mpreun
cu colaboratorul sau Ewan Cameron practica tratamentul cu HAS intravenos timp de
peste zece ani. Rezultatele acestor cercetri au fost publicate cu foarte mari
dificulti, si doar notorietatea si tenacitatea lui Pauling au nfrnt opoziia industriei
farmaceutice. Prin aceste studii Pauling a demonstra ca HAS administrata in doze
mari in concertare cu alte terapii mrete durata de via a pacienilor fara a avea
efecte secundare si poate chiar vindeca cancerul in unele situaii.
In 1982 Academia Naional de tiine Americane a admis ca HAS poate fi utila in
preventia Cancerului.
In septembrie 1990, NCL - Institutul Naional de Cancer american organizeaza un
simpozion despre "relaiile dintre HAS si Cancer" la Bethesda in Maryland. In cursul
acestei conferine, au fost prezentate 40 de publicaii de ctre 130 de cercettori din
toate tarile. Toate prezentrile au fost convergente spre utilitatea HAS in preventia si
vindecarea a numeroase patologii. Linus Pauling avea 89 de ani! Un capitol mai
putin cunoscut din biografia lui Pauling este cel al acuzaiilor abjecte asupra familiei
sale, acuzaii care ncercau sa pteze cumva prestigiul dublului laureat Nobel. Lupta
sa individuala mpotriva a celor mai puternice doua lobiuri mondiale, Nuclear si
Farmaceutic, l-au pus sub tirul celor mai josnice si perfide lovituri; si nu pe plan
tiinific, unde nu putea fi combtut, ci pe plan personal si familial.
Thomas E Levy: Curing the Incurable
Thomas E Levy a scris o lucrare pasionanta, o radiografie perfect reuit despre
HAS. Reinei acest titlu: Vitamin C, Infectious Disease and Toxins: Curing the
Incurable (http://www.whale.to/a/vit_c_cons.html)
Patru sute de pagini si peste 1200 de referinte stintifice, o lucrare care nu ar trebui sa
lipseasc din cabinetul nici unui doctor.
In ciuda celor 400 de pagini, se citete uor, avnd pentru fiecare aplicaie a HAS
exemple concrete de vindecri, cazuri reale si bine documentate. Doctorul Levy este
doctor si avocat totodat, si a scris aceasta lucrare cu intenia de a apra fiecare
afirmaie din lucrarea sa in cazul in care lobbyul Pharma l va aduce in fata unui
tribunal.
Atunci cnd afirmi ca o substan nebrevetabil si ieftina poate vindeca cu un anume
dozaj intravenos, sau chiar consumata pe cale bucala boli precum: poliomelita,
hepatita B si C, boala Lime, mononucleoza (virus Epstein-Barr), rujeola, herpes...
cade bine sa fii si avocat!
Se pune ntrebarea: De ce in Occident astfel de informaii au fost ignorate in trecut si
Page 3 of 24

sunt desconsiderate in prezent?

Cum se poate ca oamenii inteligeni care lucreaz in domeniul sntii publice,
doctori, cercettori, profesori universitari sa nu puna la dispoziia pacienilor
binefacerile acestor informaii? Chiar se rezuma totul la profit? Singurul defect al
HAS este pretul: prea ieftina, nebrevetabila si fara contraindicaii; utilizabila de ctre
orice persoana, fara cunotine medicale!
Cine poate sa explice aceasta rea-voin care mpiedic sistemul medical sa
foloseasc HAS (ascorbat de sodiu - C6H8O6) in injectabil sau in solutiile de
perfuzie (http://www.alvedapharma.com/PDF/AscorbicAcidEnglish.pdf) n
alternanta cu Glucoza (C6H12O6)?
Mcar formula chimica ar trebui sa dea de gndit!

Vitamina C - Naturala sau Biosinteza?

Acidul ascorbic este un hormon si nu o vitamina. Fata de celelalte vitamine,
particularitatea Vitaminei C este c... nu este o vitamina. A fost descoperit imediat
dup descoperirea vitaminelor A si B, iar savanii epocii neavnd nc tehnica
necesara nelegerii modului ei de funcionare, pe baza faptului c era coninut in
unele fructe, a fost denumit Vitamina C.
Este de ajuns sa facem o comparaie cu celelalte vitaminele propriu-zise:
- Vitamina B este un complex de mai multe vitamine.Se numete astfel , deoarece se
credea la un moment dat c este o singur vitamin, precum vitamina C sau vitamina
D. Pentru c cercetrile ulterioare au artat c este de fapt un complex de vitamine
diferite care, prin coinciden, coexist n aceleai mncruri, numele a devenit,
gradat, mai puin folosit, fiind nlocuit de termenul mai generic vitaminele B,
complexul vitamina B sau de numele specific al fiecrei vitamine componente....
- Retinolul, forma dietar a vitaminei A, este o vitamin solubil n grsimi,
antioxidant, important n vedere i creterea oaselor. Aparine familiei de compui
chimici numit retinoizi. Retinolul este ingerat ntr-o form precursoare; sursele
animale (lapte i ou) conin retinil esteri, n timp ce plantele (morcovi, spanac)
conin pro-vitamina A carotenoizi. Din hidroliza retinil esterilor rezult retinol, iar
pro-vitamina A poate fi descompus pentru producerea de retinal. Retinal, numit i
retinaldehid, poate fi redus reversibil n retinol sau poate fi oxidat ireversibil n acid
retinoic. Cei mai activi metabolizatori retinoizi sunt 11-cis-retinal i toi-trans i 9cis-izomerii acidului retinoic....
- Vitamina D este o grup de vitamine secosteroide liposolubile, cele dou forme
relevante fiziologice majore fiind vitamina D2 (ergocalciferol) i vitamina D3
(colecalciferol). Fr un indice, vitamina D se refer la D2, D3 sau ambele. Vitamina
Page 4 of 24

D3 este produs n pielea vertebratelor dup expunerea la lumina ultraviolet B, din

sursele solare sau artificiale i apare n mod natural ntr-o gam mic de alimente.
Vitamina D este dus de fluxul sanguin pn la ficat unde se transform n
prohormon de calciu. Circulnd prin corp, calcidiolul se poate transforma n
calcitriol, o form biologic activ a vitaminei D, fie n rinichi, fie de monocitelemacrofage n sistemul imunitar.
Cnd este sintetizat n rinichi, calcitriolul circul ca i hormon, reglementnd printre
altele, concentraia de calciu i fosfat n snge, promovnd mineralizarea sntoas,
creterea i remodelarea osoas i prevenind tetania hipocalcemic.
Dup cum observai, majoritatea vitaminelor au formule complexe si devin vitamine
abia dup multiple sintetizri in organism sau cu ajutorul enzimelor . Exemplu cu
Vitamina D care atunci cnd este sintetizat n rinichi, acel calcitriol circul ca i
hormon .
Aa zisa vitamina c este un glucozid transformat in hormon anti-stress HAS de ctre
99% dintre speciile animale ...mai putin omul.
ntruct nu este o vitamina, ci un glucozid hyper- esenial vieii (precum aerul si apa),
se poate folosi cu acelai beneficiu molecula de sinteza a acidul ascorbic, preul celei
obinute prin biosinteza este abordabil.
HAS se degradeaz foarte repede la umiditate, cldura si lumina, ceea ce nseamn
ca in alimentele preparate si mai ales in sucuri si buturi rcoritoare industriale, HAS
este degradata in totalitate.
Imensa majoritate a animalelor si vegetalelor pot sintetiza propria lor HAS, printr-o
secventa de patru faze enzimatice care convertesc glucoza in HAS. Reptilele si
pasrile reuesc aceasta sinteza in rinichi. Printre vieuitoarele care nu mai au
capacitatea de a sintetiza HAS sunt simienii (in special " the haplorhines"
subcategoria din care fac parte si fiinele umane), cobaii, unele psri si insecte.
Toate aceste specii sunt "vitregite" de L-gulono-y-lacton oxidaz (GULO), care este
necesara in ultima faza a sintetizrii HAS, mai bine zis au o forma alterata a genei
corespunztoare enzimei (Pseudogene : GULO).
Formula bruta a HAS: C6H8O6 (acid L-ascorbic) este asemntoare cu cea a
glucozei (C6H12O6) si foarte departe de cea a unei vitamine ( Ex: C20H30O- Vit
A !). Nu este o "amina vitala" ci un glucozid pe care 99% dintre animale i-l pot
sintetiza in propriul organism cu ajutorul unor enzime specifice, in ficat sau in
rinichi.
In acelai mod, HAS poate fi creat pe scara industriala prin sinteza bacteriana cu
ajutorul levurii Saccharomyces cerevisiae prin transformarea glucozei.
http://www.plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0001092
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1574-6968.2000.tb09112.x/pdf
Page 5 of 24

http://awe.mol.uj.edu.pl/~allel/s6/pliki/mbPrz_seminaria/the%20use.pdf
Retineti acest numar CAS 50-81-7, care prezint codul internaional al HAS obinut
prin biosinteza. Comercianii din industria alimentara folosesc cantiti enorme
pentru conservarea produselor, deci se poate obine uor necesarul de 2-3 kg de
persoana pe an.
Din pcate aceasta caritate enorma de HAS se folosete doar ca "antioxidant "in
industria alimentara si va fi consumata in forma sa oxidat, putin folositoare
organismului. Daca 0,000001 % din aceasta cantitate de HAS de sinteza ar fi pusa
direct la dispoziia oamenilor pentru un uz cotidian de 5-10 g/zi, spitalele ar fi muzee
pentru vizite colare.
EXISTA DOUA MODALITI DE SUPLIMENTARE CU HAS :
Fructele si legumele. Sunt sursa ideala, cu condiia sa fie de origine biologica
certificata, mai indicat din producie proprie. Putini stiu ca fructele si legumele sunt
culese crude si apoi "coapte forat" in momentul punerii pe pia; acel fruct nu i-a
sintetizat in mod natural vitaminele si vei degusta din supermarketuri o copie
devitalizata. Un alt procedeu generalizat este iradierea tuturor alimentelor, fructe si
legumele din marea distribuie, ceea ce mai terge odata orice urma de vitamina.
Dar simplul fapt de a tia in buci fructele si legumele face sa se piard 50% din Vit
C, ntruct HAS se deterioreaz vertiginos la lumina, umiditate si cldura.
Un mar "bio" de 100 g care coninea 10 mg HAS in copac, dup doua luni mai are
doar 5 mg HAS.
Spanacul dup ce este cules, pierde 30% din HAS doar ntr-o singura zi.
Cea mai ideala metoda este catina galbena care conine 20% HAS la 100 g, cu
condiia sa fie pstrat in pungi vidate la rece. Insa in condiiile unei vieuiri
metropolitane, o persoana ar trebui sa consume 50g de catina alba pe zi.
Incontinentul HAS din fructe este potasiu in exces care poate fi defavorabil
persoanelor cu inflamatii.
HAS obinut prin biosinteza
In aceasta rubrica 99% dintre consumatori cunosc doar tabletele din farmacii extrase
din surse naturale cu adaos de flanoide. Ori acestea au ca plafon obligatoriu de doar
5% extras natural (catina etc...), restul: Acid Ascorbic!
Majoritatea conin si ndulcitori ca maltodextrina, arome, stabilizani, etc. Este
esenial ca comprimatul sa nu fie un racemat dextro / levo (vezi has si chimia )
In cazul HAS exista o incompatibilitate de facto cu orice "ndulcitor": Avnd o
formula chimica apropriata de cea a glucozei, cele doua molecule dispun de acelai
receptor pentru a ptrunde in celula. Aadar orice ndulcitor natural sau chimic, de la
Maltodextrina sau mierea de albine, adugat la o doza de HAS, va diminua enorm
asimilarea acesteia prin "competiia de viteza" pentru a intra in celula. Oare de ce
HAS se gsete cu prioritate in fructele acre si acide? Pentru ca in Natura lucrurile
sunt chibzuite cu rost.
Page 6 of 24

Aici se cere o detaliere a zaharul rafinat. Zaharoza din care se extrage zaharul este
numita si Dizaharida, ntruct este constituita din dizaharid format din -D-glucoz i
-D-fructoz, asociate prin o legtur a (alpha) (1->2). Plastic vorbind, palmele puse
una peste alta nu se suprapun, dar se suprapun atunci cnd bati din palme. Acesta
asociere armonioasa deviaz planul de polarizare a luminii spre dreapta: Dextrogire
(+) , precum toate moleculele glucidelor naturale. Prin hidroliza insa, se trece de la
sensul de rotaie spre dreapta: dextrogire (+) , la sensul opus: levogire (-).
Fenomenul se produce cu ajutorul unui acid sau a unei enzime.
Sa spunem ca zaharoza avea nainte de rafinare volanul si numrul de nmatriculare
pe dreapta, dar in urma hidrolizei se produce zaharul invertit (pervertit mai degrab)
care are volanul si placa de nmatriculare pe stnga. Creierul (radarul) nu poate
recunoate la vama si nici nu poate "blitza" astfel de vehicule, pentru ca are
"obiectivul foto" setat spre partea dreapta a mainilor. Ca atare, zaharul rafinat poate
intra in orice cantitate si cu o viteza superioara fata de Hormonul Antistres (vitamina
C), care va ajunge nu doar in ntrziere la receptorii celulei, ci va rmne si la coada.
Contrar zaharului, HAS nu poate fi stocat in organism, deci se va oxida rapid nainte
de a mai furniza energie celulei, deci 2-0 pentru zahar. Acesta este motivul pentru
care un om poate manca 2 ciocolate si un tort odata, dar nu poate manca mai mult de
3 linguri de miere naturala. Creierul recunoate imediat fructoza din miere si accepta
doar necesarul de moment al organismului.
Tipurile de HAS din farmacii sunt prea numeroase ca sa le analizez pe toate, dar un
lucru e sigur: Acidul L( +) ascorbic brut ( la care putem aduga noi nine o pictur
de extras de grefe sau de lmie la o lingura de 5gr are acelai proprieti si este de
50 de ori mai ieftin. Se poate folosi ntr-o proporie de 30% acid ascorbic (E300) in
amestec cu 60% ascorbat de sodiu (E301) pentru a obine un supliment alimentar cu
o aciditate medie. Expresia "cifra de afaceri " ar trebui interzise in Sntate,
Educaie, Cultura si Alimentaie.
Sunt cu totul de acord ca vitaminele si oligoelementele eseniale trebuia sa fie
obinute prin alimentaie. HAS este doar excepia care confirma regula, ntruct
intervine pe fondul unei excepii: omul face parte din acel 1% dintre speciile animale
care nu-i mai pot sintetiza propriul Hormon Anti Stres. In literatura de specialitate in
domeniul nutriional acest lucru este admis in unele studii.
Prezint aici mai jos un rezumat din revista Nutritional (referin pe plan mondial in
domeniu): Carr AC, Bozonet SM, Pullar JM, Simcock JW, Vissers MC. A
Randomized Steady-State Bioavailability Study of Synthetic versus Natural
(Kiwifruit-Derived) Vitamin C. Nutrients. 2013 Sep 17;5(9):3684-95. doi:
10.3390/nu5093684.
In acest studiu, cercettori neozeelandezi au comparat un kiwi cu un comprimat de
vitamina C. Vitamina C (acid ascorbic) este o molecula antioxidanta prezenta in
fructe si legume. Kiwi, caisele sau ptrunjelul, precum si agrumele (lmi, portocale,
Page 7 of 24

grefe) sunt bogate in vitamina C. Pentru a decide daca organismul asimileaz la fel
de bine vitamina C de sinteza comparativ cu cea din alimente, cercettorii au recrutat
36 de tineri nefumtori.
Acetia au primit o jumtate de kiwi pe zi, corespunznd cu un comprimat de
vitamina C timp de 6 luni. Apoi, cercettorii au prelevat nivelul de vitamina C al
participanilor pentru a evalua biodisponibilitatea celor doua sorturi utilizate.
Biodisponibilitatea reprezint procentul absorbit de ctre intestine si disponibil
pentru procesele metabolice.
Vitamina C sintetica si cea naturala au aceeai formula chimica si sunt percepute la
fel de ctre organism. Fructele si legumele conin si alte molecule prezente care ar
putea influena biodisponibilitatea acesteia, apriori de maniera pozitiva. Acesta este
dealtfel argumentul marketing preferat al comercianilor de "vitamina c naturala".
Rezultatele studiului: Nivelul de acid ascorbic in snge a crescut treptat in cele 6
sptmni ale studiului de la 23 mol/L la 50 mol/L. Nu s-au gsit diferene
semnificative intre cele doua grupuri. S-a constatat creterea nivelului de vitamina C
si in urina, in celulele imunitare si musculare. Celelalte moleculele naturale aflate in
kiwi nu par deci sa mreasc, nici sa inhibe biodisponibilitatea vitaminei C.
"Nutritionistilor" le este greu sa inteleaga ca fructele si legumele sunt doar un suport
pentru HAS!
Un sobolan nu mananca fructe si legume proaspete, ci o fabrica in ficat din resturile
bogate in glucide din alimentatia fastfood si va asigur ca sobolanii de sub casa
poporului au mai multa vitamina C in sange decat toti parlamentarii de deasupra.

Vitamina C si Chimia
Acid ascorbic = Hormon Anti stress : HAS
In natura , exista nenumarate enigme "naturale " . Doua dintre acestea sunt :
- Configuraia spaial a moleculei ( chiralitatea)
- Devierea planului de polarizare a luminii : Lvogyre / dextrogyre
Aceste doua caracteristici fundamentale se studiaz in Chimie la seciunea
"Stereoizomerie "
http://www.unibuc.ro/prof/urda_a/docs/2013/noi/21_12_41_15curs_4__chiralitate_configuratie.pdfAcid ascorbic = Hormon Anti stress : HAS
In natura , exista foarte multe enigme "naturale " . Unele dintre acestea sunt
:
-

Configuraia

spaial

a
Page 8 of 24

moleculei

chiralitatea)

- Devierea planului de polarizare a luminii : Lvogyre / dextrogyre

Aceste doua caracteristici fundamentale se studiaz in Chimie in seciunea
"Stereoizomerie
"
http://www.unibuc.ro/prof/urda_a/docs/2013/noi/21_12_41_15curs_4__chiralitate_configuratie.pdf
" Unul dintre cele mai mari semne de ntrebare actuale este legat de
observaia ca proteinele, elementele structurale care alctuiesc muchii
notri, glicogenul din ficatul i sngele nostru, enzimele i hormonii din
organismele animale sunt toate optic active. Pentru a putea funciona, toi
polimerii biologici trebuie sa fie optic puri (homochirali): aminoacizii din
proteine sunt levogiri n timp ce zaharidele i toi acizii nucleici ce compun
ADN-ul i ARN-ul celular (i treptele metabolice ale acestora) sunt dextrogiri.
Prezena unui enantiomer necorespunzator n elicea ADN-ului distruge
stabilitatea acestuia, ADN-ul nu mai poate stoca informaie i deci nu mai
poate
susine
viaa.
Aadar toi aminoacizii , cu excepia glicinei, comporta un atom de carbon(
in pozitie ) asimetric ,conferind moleculei posibilitatea de a devia lumina
polarizata.
Configuraia spaial este cea de L-Glyceraldehyde de unde si denumirea de
aminoacid L pentru toi aminoacizii naturali regsii in toate proteinele
animale
sau
vegetale)
.
Pe cealalt parte , Acidul ascorbic , avnd formula chimica a unui glucozid
face parte din categoria
"dextrogire" ( notat d ou (+) .
Dar "L" nu nseamn levogir si "D" nu nseamn dextrogir !
"L" si "D" sunt configuraii geometrice, scrise cu majuscule . Configuratiile
"levogire" ( notata l sau (-) ) si "dextrogire" ( notat d ou (+) ) sunt proprieti
optice
,
scrise
ntotdeauna
cu
caractere
minuscule
.
Acidul ascorbic ( Vit C) are doi atomi de carbon asimetrici , deci fara plan de
simetrie, prezentndu-se sub forma a doua perechi de enantiomeri
"diastereomer"
intre
ele
.
O pereche de enantiomeri este cunoscuta sub forma de acid ascorbic
( HAS ) ,iar cealalt sub denumirea de acid iso ascorbic .
Acidul L-Ascorbic DEXTROGiRE ( glucozid si nu vit-amina ) este
Hormonul
Anti
Stres
(
Vitamina
C
)
!
Aceti termenii par
complicai, dar explicaia este simpla :
Toi copii au fost confruntai in copilrie cu aceasta problema de chiralitate
atunci cnd nclau papucul drept pe piciorul stng sau invers. Aadar, un
Page 9 of 24

obiect este denumit chiral daca nu este superpozabil peste imaginea sa din
oglinda : un pantof este un obiect chiral , deasemenea minile noastre , caci
nu le putem suprapune una peste alta si sa apar doar imaginea unei
singure
mini.
Inca din secolul 19 , s-a demonstrat ca anumii compui in soluie , deviaz
lumina polarizata.Cei care o deviaz spre stnga (unghi -a) au fost denumii
Levogire si cei care o deviaz spre dreapta (unghi a+) Dextrogire . HAS
necesar fiinelor vii este deci Acidul L -Ascobic Dextrogire, cu un indentifiant
"numero CAS CAS 50-81-7 , ( unde acel L- nu deriva de la levogire , ci
desemneaz configuraia spaial a atomului de carbon
)
Testele clinice nu au evideniat nici o diferen intre eficacitatea HAS de
sinteza
(acide
L-ascorbique)
si
HAS natural (acide L-ascorbique). Amndou molecule sunt strict identice,
deviind
lumina
polarizata
spre
dreapta.
Acidul Ascorbic este singurul asimilabil de ctre organismul nostru, si nu
prezint
nici
un
efect
secundar.
Opusul
sau
acidul isoascorbique, est ineficace in doze mici si toxic in doze mari .
Un alt aspect interesant al acestor noiuni este autoreplicarea molecular i
capacitatea
de
selecie.
Aceasta autoreplicarea molecular i capacitatea de selecie sunt condiii
necesare pentru apariia vieii, replicarea chiralo-selectiv a biopolimerilor
poate
fi
o
alt
explicaie
a
homochiralitii
vieii.
O cercetare din anul 2001, finanat de Institutul de Astrobioloie NASA
(NASAs Ames Research Center, al crui director este Baruch Blumberg,
laureat al Premiului Nobel pentru biochimie n anul 1976) stabilete c prin
amestecarea a patru fragmente peptidice diferite coninnd numai aminoacizi
dextro sau numai aminoacizi levo, se obin predominant produi homochirali.
Odat formate, moleculele homochirale acioneaz ca template, accelernd
propria lor replicare, n timp ce moleculele heterochirale nu folosesc aceasta
cale. Un mutant (care are o singur molecul cu chiralitate diferit de a
celorlalte) nu realizeaz ali mutani template, ci, dimpotriv, corecteaz
greeala i catalizeaz formarea unor molecule cu compozitie corect.
Surprinztor este i faptul c sistemul folosit n experiment are i o functie
de editare, cele cteva peptide heterochirale formate accelereaz de fapt
formarea produilor homochirali, fiind eliminate din sistem (Fig.2).
Aceste observaii sugereaz faptul c homochiralitatea vieii s-ar fi putut
realiza fr s fie necesar un exces mare de molecule levo- sau dextrogire n
materialul
iniial.
Mai pe romnete, corcitura dintre cal si mgar este un catar, dar catarul
este steril, iar catrita trebuie sa se mpreuneze iar cu un cal ca sa
Page 10 of 24

perpetueze

specia.

Atenie

grele

la

curcubeu!
chimiile...

Doza zilnica recomandata (DZR)

Autoritile sanitare recomanda 20mg/j de HAS pentru oameni.
Comparativ, meniul cimpanzeilor in rezervaii conine de 30 de ori mai mult. Se
pare ca acele autoriti care stabilesc aceste DRZ fac dovada de nepotism fata de
cimpanzei, ori sunt DeRanZ - ate financiar de ceva..
HAS - hormonul anti stres (vitamina c)
PMF - poluare multi factoriala
DRZ- doze recomandate zilnic
DHA - acid dehidroascorbic
AA - Acid Ascorbic
Autoritile sanitare recomanda 20mg/j de HAS pentru oameni.
Comparativ, meniul cimpanzeilor in rezervaii conine de 30 de ori mai mult. Se
pare ca acele autoriti care stabilesc aceste DRZ fac dovada de nepotism fata de
cimpanzei, ori sunt DeRanZ - ate financiar de ceva..
Pentru calcularea dozelor zilnic recomandate, dumnealor specialiti produc testul
pe o persoana sntoas aflata ntr-o situaie ideala.De ce aceste cote sunt valabile si
pentru cei grav suferinzi?
Argumentul mpotriva dozelor de 5-10gr HAS/zi sunt de nivelul clasei a 2-a B: "
nivelul maxim de absorbtie in snge coraspunzator unui consum de 120 mg vitamina
C, este de 20 mg/l, si nu creste daca mrim doza! Chiar asa?
In reaitate, daca o persoana care consuma 50 mg de HAS pe zi ar avea 5 mg/L de
HAS in sange (ipotetic), pentru a dubla nivelul plasmatic (10mg/L) trebuie sa
consume inzecit: 500 mg de HAS! (1)
Daca nivelul plasmatic mediu de HAS este de 15 mg/L, in cazul mariri dozei,
surplusul nu este rejetat in urina la fel de catre toate categoriile de persoane, ci se
constata decalaje enorme intre: fumatori, sportivi, intoxicati cu metale grele, cei aflati
sub chimio, etc.
In cazul ideal al unei persoane fara deficienta HAS, 60% din HAS-ul in exces este
eliminat in urina, ceea ce nseamn ca 40 % sunt pstrate in organism de ctre
globulele albe in special (leucocitele)
Ori leucocitele
HAS are o structura moleculara apropriata de cea a glucozei cu care concureaz in
hrnirea celulei. Un nivel de glucoz ridicat mpiedic absorbia HAS in celula. Un
nivel sangvin de glucoz de 120 (120mg/dl 80 < norme< 110) reduce de 75 %
Page 11 of 24

indexul de fagocitoz.
Insa consumul actual de zahar a ajuns in tarile occidentale a 70Kg pe cap, de locuitor.
Aceasta sucromanie toxica antreneaz o scdere a rezistentei fizice (zahar levo,
fructoza dextro) si mai ales intelectuale, fiind principala cauza, a blocajului
leucocitelor.
Doar pentru a revitaliza globulele albe dup consumul a 0,5 L de cola/cola
organismul necesita 2 gr de HAS. In Bioelectronica se calculeaz un transfer de 2
electroni necesari transformrii fiecrei molecule de zahar.
Speciile vitregite de capacitatea de auto-sintetizare a HAS ,printre care si omul, isi
menin echilibrul "in extremis" reutiliznd Hormonul Anti - Stres oxidat cu ajutorul
antioxidantului natural al organismului.: Glutathione Peroxidaze. Are loc de fapt un
transfer de electroni spre molecula oxidata de HAS, ceea ce dovedete ca organismul
recunoate rolul HAS ca fiind mult mai important dect cel al unui simplu
antioxidant. Evident, energia necesara acestei reciclri vitale ar fi economisita pentru
alte procese daca omul s-ar suplimenta zilnic cu 5-10 gr de HAS.
Dozele Recomandate Zilnic (DRZ) nu in cont de:
- O singura igara distruge 25 mg de Has, deci la 3 igri pe zi se devine scorbutic
- Carenta alimentelor degenerate
- Miile de toxice. pe care le absorbim din aer, apa si mncare.
- De efectele secundare ale. Medicamentelor
- De radiaiile nocive (Microunde, ordinatoare, tv, nalt tensiune)
- De vaccinurile obligatorii
- De zaharurile rafinate omniprezente
- De efectul spunurilor, ampoanelor si deodorantelor care extermina flora cutanee
a pielii.
De unde multiplele forme ale scorbutului:
- Scorbut alimentaie rafinata
- Scorbutul inaniiei
- Scorbutul fumtorului
- Scorbutul de poluare (mercur)
- Le scorbut. Pilulei contraceptive
- Scorbutul antibioticilor
- Le scorbut chirurgical
Semnalmentele clasice sunt sngerarea gingiilor, sngerri nazale spontane,
degenerarea macular a retinei, etc
VITAMINA C SI POLUANI.
Page 12 of 24

In starea actuala de poluare, corpul stocheaz in esuturile sale de-a lungul timpului
metale grele, perturbnd activitatea celulele noastre: mercurul din plombele dentare,
plumbul din gazele de eapament, cadmium din igarete, etc...
Este foarte dificil chiar si cu cel mai draconian regim bio, sa nlturam efectele
polurii din apa pe care o bem, din alimentaia marketing iradiata, pesticidelor din
alimentaie..
Ori HAS are proprietatea unica de a transforma otrvurile stocate in esuturile
organismului nostru in saruri solubile, care pot fi apoi eliminate prin urina si fecale.
In cazul unei carente, aceasta functie este inhibata, de aceea un consum cotidian este
vital.
Din studiile publicate de profesorul Irwin Stone (USA) avem o ilustrare a raportului
AA/DHA.Acesta "balanta" este de 14/1, deci o persoana sntoas deine de 14 ori
mai multa HAS reductoare dect HAS oxidat. Agest raport este invers la persoanele
atinse de boli grave, limita fiind 0,3 HAS reductoare la persoanele muribunde.
Care laborator mai produce astzi astfel de analize, sau mcar o analiza de
abscorbemie plasmatica?
ntruct birocraia medicala este caracteristica doar speciei umane, ceilali simieni
absorb din hrana de 10 pana la 20 de ori mai mult dect recomanda autoritile
medicale indivizilor din custodie.
Aceasta discrepan constituie baza polemicii strnite de DRZ : Dozele
Recomandate Zilnic. Autoritile responsabile aduc ca contra argument acel proces
de reciclare a HAS oxidat, ignornd energia risipita de organism in aceasta reciclare "
in extremis"
O capra adulta (50_70 kg) este un caz normal al unui animal care isi produce "la
cerere" HAS necesara: 13 g pe zi pentru o sntate perfecta. Insa in caz de stress,
precum apariia cumtrului Lup, Cumtra Capra isi mrete vertiginos biosinteza
HAS pana la triplarea dozei.
Ori in cazul omului, radiaiile electromagnetice, traumatismele, accidentele, rnile
diverse, stresul cotidian in iureul civilizaiei contemporane, fac ca HAS este
epuizata imediat att pe plan biologic cat si psihic (ex: cofactor in producerea
colagenului cat si a dopaminei)
Dr. Hugh Riordan, Directorul Center for the Improvement of Human Functioning
International, celebru pentru descoperirea a numeroase aplicaii ale HAS in tratarea
cancerului, isi analiza zilnic nivelul de HAS in snge. ntr-o zi, a fost piscat
accidental de un paiajen veninos, iar analiza fcut imediata relevat nivelul de HAS 0 mg!
Isi administreaz imediat 15 g de HAS intravenos si inca pe durata a 4 zile, fara ca la
analize aceasta suplimentare in intravenos sa apar. Abia a cincea zi, au reaprut
procente de 3-3mg/L de HAS in snge.
Page 13 of 24

nelegem astfel de ce terapiile moderne (vaccinuri, antibiotice & Co) fac sa se

prbueasc instantaneu nivelul de HAS in snge. Consecinele Iatrogene sunt
incomensurabile.
Alt exemplu reproductibil: Daca se pune perfuzie cu HAS in braul drept al unei
persoane cu cancer (mai ales aflata sub chimio), iar zece minute mai trziu se face o
priz de snge pe braul drept, in 9/10 cazuri, nivelul de HAS este absent!
S-ar prea unii joaca alba sau neagra cu viaa si moartea!
Ce cantitate de HAS este necesar zilnic.
HAS este un aliment, nu un medicament! Deci nu este nevoie de prescripie
medicala, ci doar de o corelare cu nevoile organismului propriu. Daca comparam cu
cantitatea pe, care o sintetizeaz animalele (raportata la greutate unei persoane de 70
kg) necesarul zilnic ar fi de. 20gr de catina, sau 6 kg de portocale, sau 1.5 kg kiwi,
etc.
Daca se utilizeaz Acidul ascorbic, doza poate varia de la 3 g pana la 10 g in functie
de oboseala, poluarea mediului ambient, felul de hrana. Doza se poate diminua sau
mari in functie de aceti parametri. La nceput poate aprea o, stare de somnolenta,
drept care nu este recomandata nainte unui drum lung la volan.
Aceasta somnolenta se datoreaz " Timeout" - lui pe care ii decreteaz creierul
vegetativ pentru a se concentra la repararea molecular organismului gratie aportului
de HAS.
De exemplu o nsoitoare de bord pe un avion comercial constata ca 10 g de HAS pe
timpul zborului erau perfect tolerate, iar in zilele de repaos, doar 3 g.
In uz terapeutic, doza se mrete spre 10 g si peste, in functie de gravitatea maladiei.
Linus Pauling recomanda pur si simplu mrirea dozei pana la limita tolerantei
intestinale, apoi meninea sub acest nivel de toleranta pana la ncetarea bolii.
Comparativ cu fiina umana, animalele car o pot sintetiza produc zilnic urmtoarele
cantiti (considerate la 70 kg)
- Cinele.: 2,8 g
- Pisica.: 2,5 g
- obolanul ne-stresat: 4,9 g
- obolanul stresat: 15,2 g
- Capra normal: 13 g
- Capra sub stres: 100 g
- Iepurele: 15,8 g
- oarecele: 19,2 g.
Gratie Savantului Linus Pauling, Vitamina C. este clasata "substan non-toxica "de
Page 14 of 24

ctre a Food And Drug Administration (FDA in, Etats-Unis). Aceasta este
demonstrata in practica de peste 40 de ani FARA NICI UN INCIDENT. Toleranta
intestinala este semnalul natural al limitei de absorbie, care poate varia intre 5,10, si
chiar 100 gr pe zi in cazul bolilor grave.
Naturo-terapeutii si medicii "puriti " vor striga: " 100 g de vitamina C pe zi?
Aberaie !
Mai sa fie, dar o 100 g de ciocolata pe zi la dispoziia attor copii nu este aberaie ?
Saturatia tesuturilor organismului in Vit C nu are nici o legatura cu excretia urinara:
singurul criteriu luat in considerare de medicina. Organele cele mai avide sunt:
Creierul, Hipofiza, suprarenalele si ochiul... ceea ce justifica denumirea de Hormon
Anti Stress.
Dozele prinse pe cale bucala sunt retinute in proportie de 80% de ficat, iar restul este
repartizat minutios celorlalte organe. Tractul digestiv se curata astfel de bacteriile
nuizibile cat si de nitrosaminele in formares (nitratii deviniti cancerigeni in intedtin),
transformandu-i in saruri alogene eliminabile prin urina.
La modul concret:
- 1gr pe zi pana la 6 ani; 3 gr de la 10 -14 ani; 5 gr 14-18 ani.
La inceputul perioadei de suplimentare cu vitamina C L-abscorbic se incepe cu 1 gr
pe zi, si se credte treptat in functie de vartsta si de gradul de toleranta intestinala. Un
scaun moale da baremul cantitatii necesare organismului, dar in cazul unei atac viral
sau de alt gen, toleranta intestinala se va mari de la sine, pentru ca organismul devine
avid. de Vit C.
- La femeile insarcinate, 15-20 de grame pe zihez la femme enceinte: 10 a 15 g par
jour au moins.
- La o persoana stresata sau prezentand o patologie: intre 15-20 gr pe zi.
- Pentru persoanele suferind de orice forma de cancer, sub chimio sau radio (de evitat
amandoua) se recomanda utilizarea sub forma de ascorbat. de sodium in injectabil in
doze de 100/200gr/j.
SURSDE VITAMINA C:
- CATINA galbena (A se pastra in pungi trase in vid)
- Citrice, mcee
- Varza, struguri...
Ipoteticul excedent de Vitamina C (greu de atins astzi) este eliminat treptat prin
urina si prin tranzitul intestinal. NU EXISTA RISC DE SUPRADOZARE.
Page 15 of 24

PS: Cine lucreaz in spitale, poate confirma ca se servete (daca se servete...)

doar o jumtate de kiwi in meniul bolnavilor. Explicaia este tragico-comica:
Un kiwi conine 250 mg de Vitamina c. Ori regulamentele medicale europene
interzic administrarea a mai mult de 120 mg de Vitamina C pe zi la un pacient.
Pentru depirea acestui barem in meniul sau tratamentul unui pacient trebuie obinut
un APP (Autorizaie de Punere pe Pia), considerndu-se drept administrarea unui
medicament.
Deci daca infirmiera ofer unui bolnav un kiwi, devine infractoare!
Cel mai bun material de aprins focul in soba este Codex Alimentarius!
Cum poti deveni Superman
HAS- Hormon Anti-Stres = Vitamina C
Am ajuns la concluzia ca HAS/Vitamina C este cel mai puternic factor anti stres.
Plecand de la studii care demonstreaza necesitatea HAS in producerea dopaminei,
am "deraiat" apoi intr-o ancheta palpitanta despre extraordinarul potential al acestui
Hormon Anti-Stres
https://www.youtube.com/watch?v=VTo8AX9GtFc ( dopamina/vitamina c )
In acest articol expun rezultatul acestei anchete "non-conventionale" :)
Este interesant de notat ca animalele dosmestice, precum cainele si pisica, produc
mult mai putina HAS decat animalele salbatice, intrucat nu sunt supuse "stresului" de
a-si procura hrana, deci secretia acestui hormon este mai scazuta. Paradoxal,
confortul animalelor domestice favorizeaza aparitia unor boli care nu exista la
semenii lor din libertate, prin lipsa stimularii autosintezei de vitamina C.
Am ajuns la concluzia ca HAS/Vitamina C este cel mai puternic factor anti stres.
Plecand de la studii care demonstreaza necesitatea HAS in producerea dopaminei,
am "deraiat" apoi intr-o ancheta palpitanta despre extraordinarul potential al acestui
Hormon Anti-Stres
In acest articol expun rezultatul acestei anchete "non-conventionale" :)
Este interesant de notat ca animalele dosmestice, precum cainele si pisica, produc
mult mai putina HAS decat animalele salbatice, intrucat nu sunt supuse "stresului" de
a-si procura hrana, deci secretia acestui hormon este mai scazuta.
Alte exemple concludente:
- o capra de 70 kg (greutatea medie a unui om) i sintetizeaz in ficat prin
transformarea glucozei 10-12 g de HAS pe zi. Dar in situaii precum cel din "Capra
cu trei iezi", cnd o capra vede lupul, creierul da comanda de a sintetiza 100 g pe zi,
deci de zece ori mai mult! De aceea nu a nnebunit capra cnd i-au fost mncat iezii,
Page 16 of 24

ba chiar a avut snge rece sa l prind in capcana pe cumtrul lup :)

- un obolan calm: 4.5 g HAS pe zi; obolan stresat: 15,2 g

- atunci cand un cerb batran pierde lupta pentru teritoriu in fata cerbului mai tanar,
este gasit mort dupa cateva saptamani. Dar nu din cauza ranilor, ci din cauza unui
INFARCT DE MIOCARD, desi cerbul are capacitatea de a-si sintetiza propriul HAS.
Autoritatile medicale i-au in considerare "stresul vulcanic" in care traieste omul
contemporan si corelatia sa directa cu HAS?
Daca vorbim de stres eu trec direct la vrf: schizofrenicii! Un schizofrenic chiar daca
i se administreaz 100 g de HAS intravenos pe zi, nu are rejet de acid
dehidroascorbic in urina.
Acelai fenomen se constata la persoanele suferind de cancer si apoi la fumtorii , si
fac un apel la fumtori sa fac analizele de ascorbinemie plasmatica .
Despre schizofrenie si aport de vitamine recomand cu cldura citirea acestui articol
chiar tradus pe Google, dar poate se indura cineva s-l traduc.
http://www.encognitive.com/node/6344
Despre tratamentul dependentei la Toxicomani , acest articol este VITAL : THE
ORTHOMOLECULAR TREATMENT OF DRUG ADDICTION , A FIRST
AUSTRALIAN REPORT : http://www.whale.to/v/kalokerinos2.html ..
Pentru cei care vor detalii generale despre stres , le recomand in limba romana :
http://www.nostres.ro/2013/tipuri-de-stres/
In afara de tipurile de stres prezentate pe situl de mai sus , adaug adaug si stresul
oxidativ, interdependent cu cel psihologic .
Acesta semnifica presiunea continu exercitat de unele substane, care prin iniierea
unor reacii de oxidare, agreseaz membranele i organitele celulare. n urma
stresului oxidativ are loc o deteriorare a pereilor celulari, cu o perturbare a
metabolismului tisular, a potenialului de membran i a activitii enzimatice.
De asemenea, s-a demonstrat c stresul oxidativ poate determina mutaii genetice i
degradri ale substanelor cu via lung (colagen, elastin). Astfel, ca o consecin al
tuturor acestor efecte, n timp se pot manifest fenomenele de uzur i de degenerare,
cu apariia unor tulburri nu de puine ori grave (mbtrnire precoce, cancer,
ateroscleroz, glaucom, cataract, artroze, scleroze, diabet de tip II, leziuni la nivelul
sistemului nervos sau muscular, etc.). Deci iari ne izbim de HAS .
HAS are aadar o formula chimica apropiata de cea a glucozei ( pe care animalele
o sintetizeaz in HAS /vitamina c ) , si este un factor central si in homeostazia
Page 17 of 24

sistemului nervos ( alturi de clorura de magneziu ) .

Acidul ascorbic este un Hormon Anti Stres si nu o vitamina !

Haidei sa ntoarcem foaia pe dos : i-a pus cineva ntrebarea cum ar fi evoluat
omul contemporan daca fcea parte dintre cele 99 % de specii animale care-i
sintetizeaz propriul HAS (vitamina c) glucoza ?.......
Ar fi insemnat ca cartofii prajiti, ciocolatele si faina alba (care sunt zaharuri rapide cu
potential rapid de transgformare in vitamina C la animale) , sa dea urmatoarea :
- Copii cei mai ndopai la fast food ar fi fost cei mai cumini :
http://cesamancam.ro/glucide.html
- Fara deprimai , si schizofrenici : http://www.encognitive.com/node/6344
- Fara scorbut, paradentoza si boala oaselor de sticla :
http://vaclib.org/basic/products/everysecondchild.htm
- Fara infarct , diabet si hipertensiune : http://www.vitaminfreedom.org/pdf/book/Why_Animals_Chapter12.pdf
- Fara dependente de droguri , alcool & Co :
http://www.whale.to/v/kalokerinos2.html .
- Aproape imuni la otrvuri, mucturi si picturi veninoase ! Protocolul bastian :
http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736%2881%29919978/fulltext#back-BIB2
Credei ca exagerez :) ? Nimic mai simplu dect sa luam ca exemplu un animal care
i sintetizeaz propriul HAS 5 vitamina c ...si care este des otrvit :
Ghicii ? Cine tie ,ctiga :
Amutulesei raspunde : obolanul Highlander !
Ei bine un obolan i sintetizeaz :
- 4.5 g HAS pe zi cnd este calm ;
- 15,2 g de HAS pe zi cnd este stresat
- No Limit production HAS pe zi daca este otrvit ! Condiia sa fie saturat de
glucide in momentul otrvirii , caci otrava i face efectul doar pe cei nfometai.
Oare au obolanii glucide la dispoziie ?
Ia sa vedem :
" http://www.ziare.com/europa/marea-britanie/britanicii-sunt-terorizati-sobolanimai-mari-ca-pisicile-rezistenti-la-otrava-1293783 " :
" Mai multe orae din Marea Britanie sunt terorizate de apariia unor obolani de
dimensiunile unor pisici mari.
Un astfel de obolan a fost capturat de curnd de serviciile de deratizare, in
Page 18 of 24

Liverpool. Acesta msura 60 de centimetri, potrivit Daily Mail.

Imensa roztoare a fost prinsa pe o platforma industriala de ctre un angajat al
serviciului de deratizare Whelan Service, una dintre cele mai mari firme de profil din
tara. Aceasta acioneaz in Londra, Liverpool si Hampshire, unde solicitrile de
exterminare a roztoarelor gigantice au crescut.
Reprezentanii firmelor de deratizare din Marea Britanie atrag atenia ca obolanii
gigantici se vor nmuli, de vina fiind locuitorii sau angajaii de la restaurantele fastfood, care arunca in mod neglijent deeurile menajere si dau ansa acestor animale sa
se hrneasc si sa creasc" .
Pusi in aceasta situatie , cercetatorii englezi incep cu supozitii SF , despre mutatii
genetice , adaptare la otravuri :
- http://abcnews.go.com/blogs/headlines/2013/11/poison-resistant-rats-spreadingacross-u-k/
- http://metro.co.uk/2013/11/05/rise-of-the-mutant-rats-more-and-more-rodentsimmune-to-regular-poison-4175156
Ori raspunsul este simplu : FAST FOOD ....GLUCIDE .... VITAMINA C ....ANTI
OTRAVA !
Despre glucide : ( http://cesamancam.ro/glucide.html )
- Glucidele sunt mprite in doua categorii: simple si complexe.
Cele simple sunt zaharul, fructoza, dextroza si glucoza. Acestea sunt asimilate mult
mai repede in organism, astfel crescnd glicemia foarte repede si daca nu sunt
consumate rapid, prin efort fizic, acestea se depoziteaz in organism sub forma de
grsime.
Cele complexe : amidonul din cartofii prjii este o glucida complexa, dar
organismul uman l transforma in glucoza ca si cum ar fi o glucida simpla.
Aadar obolanii care au glucide la discreie NU POT FI OTRVII !
Contientizai ce ar nsemna ca Omul sa fie apt s-i sintetizeze propriul Hormon
Anti Stres ? ...
- De ce , De cnd , si Din ce cauza Oamenii sunt vitregii de enzima Lgulonolactone oxidase "GULO" care este necesara in ultima faz a sintetizrii HAS
?
- De ce am rmas doar cu o gena alterata in enzima care sintetizeaza Vitamina C :"
Pseudogene : GULO " ?
Oare mrul din pomul cunotinei Binelui si rului s-i fi alterat Evei enzima Lgulonolactone oxidase "GULO" ?
Page 19 of 24

Vitamina C si Colagenul
Ce este colagenul?
Propun spre analiza aceast lucrare de licen de pe situl facultii de Biochimie
Bucureti. De pe primele doua pagini mi-e dat sa aflu c HAS (vitamina c) este
esenial la formarea tuturor tipurilor de colagen, dar se tine cont doar in privina
scorbutului... care nu mai exista! (astzi redenumit parodontoza). Dar restul vaselor
de snge nu au nevoie de colagen /vit C?
http://www.bio.unibuc.ro/pdf/licenta_2014/biologie/Biochimie.pdf
Din care citez un extras:
"Colagenul este prezent n toate fiinele pluricelulare i reprezint cea mai
abundent protein din categoria vertebrate. Are localizare extracelular i este
organizat n fibre cu mare rezisten la ntindere. Este component al esuturilor
conjunctive fiind prezent n oase, dini, cartilaje, tendoane, ligamente, tegument i
vase de snge. n cantitate mic, se gsete practic n orice esut.
Mamiferele prezint 30 de catene polipeptidice distincte din punct de vedere genetic
care se asociaz pentru a forma 16 tipuri de colagen care exist n acelai individ n
esuturi diferite.
Prolina este hidroxilat la hidroxiprolin, sub aciunea prolil hidroxilazei, dup ce
catena polipeptidic a fost sintetizat. Prezena aminoacizilor hidroxilai permite
formarea de legturi de hidrogen intramoleculare care stabilizeaz colagenul.
Prolil hidroxilaza are nevoie de prezena acidului ascorbic (vitamina C) pentru a-i
manifesta activitatea enzimatic. Carena de vitamin C din hrana oamenilor
provoac boala numit scorbut, n care colagenul sintetizat nu poate forma fibre,
ceea ce determin apariia leziunilor la nivelul pielii i fragilitate vascular" .... !?
Daca acest extras v-a redat spiritul de observaie, va propun expunerea unui specialist
despre relaia Vit C-colagen-fragilitate vasculara.
Matthias Rath: http://www4ro.dr-rath-foundation.org/
Dr Mathias Rath este unul din stlpii Medicinei Ortomoleculare , reuind prin munca
sa de cercetare si conferinele inute pe tot mapamondul sa sparg omerta lobbyurilor
farmaceutice . Prezint mai jos un rezumat al al conferinei De ce animalele nu fac
infarct ... dar oamenii da! inut la Stanford University pe 4 mai , 2002.
http://www.vitamin-freedom.org/pdf/book/Why_Animals_Chapter12.pdf
"As dori sa felicit Universitatea din Standford pentru curajul de a pune in dezbatere
potenialul remediilor preventive naturale in prevenirea si tratarea bolilor
Page 20 of 24

cardiovasculare .Dein toate dovezile necesare pentru a demonstra ca arteroscleroza,

atacurile cardiace si cerebrale nu sunt boli propriu-zise, ci sunt consecina directa a
unei lungi carente in vitamine si ca atare pot fi prevenite si chiar regresate printr-o
alimentaie naturala, fara medicamente sau intervenia chirurgical.
Afeciunea cardiaca este doar o forma precoce de scorbut . Ipotezele avansate in
medicina actuala pentru a explica arteroscleroza sunt fara fundament logic. Daca
colesterolul oxidat -LDL sau acele bacterii ar fi responsabile de fisurarea pereilor
vasculari, depunerile de aterom s-ar ntinde pe ansamblu sistemului vascular. O
afeciunea vaselor periferice ar fi inevitabil primul semn al maladiei cardiovasculare,
ori nu se constata aa ceva! Suprafaa totala a sistemului vascular este cea a unui
teren de fotbal, sau 90.000 km liniari de vase sangvine. Dar in 90% din cazuri
sistemul vascular se nfund ntr-un singur loc, de talia punctului de penalti. Aceste
blocaje se manifesta aadar in aceleai puncte specifice: la nivelul arterelor coronare,
care nu reprezint dect o miliardime din lungimea liniara a vaselor.
Este evident ca un nivel ridicat de colesterol nu poate fi cauza principala a bolilor
coronariene , aadar plcile de aterom sunt efectul si nu cauza bolilor cardiovasculare
. In loc de a stagna pe observarea sngelui si a componentelor sale , propun sa ne
concentram pe singura cauza plauzibila : elasticitatea - soliditatea pereilor vasculari.
Care element este responsabil de elasticitatea sistemului vascular? Colagenul. Ori
pentru a se constitui colagenul are nevoie de Vit C , care asigura "cimentul celular".
Omul din pcate face parte din cei 1 % dintre speciile animale care nu mai au
capacitatea de a-i sintetiza propria Vit C . Aceasta carenta in vitamina C provoac
doua schimbri morfologice dramatice la nivelul pereilor vasculari:
- o slbire a stabilitii vasculare datorita unei sinteze din ce in ce mai precare a
colagenului
- o disfuncionalitate a barierei endoteliale.
La o analiza atenta , relaia scorbut - arteroscleroza se definete cu claritate .
Scorbutul reprezint o carenta complecta in Vit C ce distruge complect pereii
vaselor sangvini , provoac cderea dinilor datorita lipsei de colagen , si provoac
in final moarte organismului datorita hemoragiilor interne .Comparativ cu acest " tren
accelerat ", bolile cardiovasculare sunt " trenuri personale " , in care carenta de
colagen se dezvolta progresiv de-a lungul anilor, deceniilor , ajungndu-se la apariia
plcilor de aterom ca " alternativa in-extremis " a organismului fata de fragilizarea
pereilor vasculari .
Ca urmare a activitii permanente de pompare a inimii , arterele coronariene sunt
supuse unui imens efort mecanic , de unde si slbiciunea latenta care apare exclusiv
in acest loc. In stadiul avansat , plcile de aterom se ngroa, provocnd infarctul
miocardic.
Contrar modelelor actuale de Aterogeneza, relaia scorbut - arteroscleroza raspunde
logic la toate ntrebrile din domeniul cardiologiei . Este de ajuns observarea acestui
proces la animalele care hiberneaz , a cror colesterol se ridica la 600mg/dl si care
Page 21 of 24

dup 3-4 luni de ntrerupere a nutriiei nu sufer de atacuri cardiace !

Rspunsul la aceasta enigma este ca produc un echivalent de 10-15 gr Vit C /zi
raportat la 70 kg ( greutatea unui om ) . Aceasta cantitate de Vit C este optima pentru
stabilitatea pereilor vasculari, fara sa fie nevoie statine sau alti ' hipercolesterolemii
'.
Unui alt mamifer precum porcul de India care nici el nu-i sintetizeaz propria Vit C,
supus unui regim srac in Vit C , i se formeaz aceste placi de aterom de aceeai
natura ca subiecilor umani. Adaugarea unui supliment de 5 gr Vit C/zi , le este
suficient pentru evitarea acestei afeciuni.
Aceste experiente au fost confirmate de Dr Maeda la Universitatea din Carolina de
Nord, care a inhibat la un lot de oareci gena capabila de sintetizarea proprie a
vitamina c : este vorba de enzima glutation oxidat (GULO), care este necesara in
ultima faza a sintetizrii vitaminei C . oarecii supui acestui inhibri genetice si
datorita unui regim srac in vitamina c,au developat aceleai deteriorri a vaselor
sangvine , cu o cretere a colesterolului . Ori acest un colesterol a fost folosit ca
materie prima in plcile de aterom pentru a colmata fisurile aprute din lipsa de
colagen .
http://news.bio-medicine.org/biology-news-2/Mice-unable-to-synthesize-vitamin-Cshould-become-valuable-research-tool--scientists-say-11509-1/
Eu si echipa mea putem afirma obtinerea acelorai rezultate prin utilizarea
tomodensimetriei ultra rapide. La pacienii afectai de arterioscleroz , odat supui
unei reechilibrri vitaminice, s-a constatat regresia constanta a plcilor de aterom , si
chiar in unele cazuri dispariia complecta a leziunilor de pe radiografii
In concluzie relaia Scorbut - Boli Cardiovasculare impune o schimbare a
paradigmei in medicina alopat : nlturarea fixaiei pe simptome si revenirea spre
studiul si aplicarea singurei metode preventive in afeciunile cardiovasculare.:
asigurarea necesarului de Vit C. "
2) Vit C - Antidotul infarctului
Daca aceste formule de suplimentare in vitamine si alti nutrieni sunt capabile sa
stopeze developarea arteriosclerozei coronariene, lupta pentru eradicarea infarctului
este ctigat. Fara placi de aterome, fara disfuncionaliti circulatorii, fara infarcturi
si fara atacuri cerebrale.
Si nu trebuie sa credem ca cei tineri sunt ferii. Cercettori americani au diagnosticat
, arteroscleroza la 3/4 din victimele de rzboi din Coreea si Vietnam, chiar daca
acetia erau tineri soldai. O carenta in micro-nutrimente nu se manifesta niciodat, ci
o anume afeciune se declaneaz ntr-un stadiu deja avansat ; in cele mai multe
Page 22 of 24

cazuri, nu sunt semnale premergtoare.

Prin ntrirea esutului conjunctiv(colagen) , vitamina C face dificila migrarea
celulelor maligne in esuturi si se observa o" crispare" a tumorilor care nu se mai
pot propaga cu uurin in esuturile sntoase adiacente
Participa la reconstituirea esutului conjunctiv cicatrizrilor, si joaca un rol central in
cicatrizarea. rnilor si arsurilor
Arterele sunt solide sau fragile in functie de cantitatea de vitamina C disponibila la
formarea colagenului . Aceasta stare de fapt impune organismului sa se serveasc
de colesterolul suplu pentru a ntri pereii arterelor, astfel constituindu-se placa de
aterom .In acest proces regsim si acea substan LP(a), Lipoproteina care se
regsete doar la om si speciile incapabile de a sintetiza vitamina C. LP(a)
faciliteaz crearea acestei placi de aterom, care devine periculoasa pentru organism
prin blocarea si rigidizarea vaselor de snge. Suplimentarea in vitamina C ajuta la
disiparea acestei proteine, refcnd colagenul necesar la supleea arterelor.
Sntatea si boala nu sunt determinate la nivelul organelor, ci la nivelul milioanelor
de celule care le compun .O carenta pe termen lung de vitamine si alti catalizatori ai
metabolismului celular este cauza cea mai frecventa a disfuncionalitilor celulare si
deci a bolilor. Se atribuie pe nedrept colesterolului rolul principal in declanarea
infarcturilor : In lipsa de Vit C /colagen, organismul folosete ce are la dispoziie. Aa
cum se spune in rndurile anterioare , ursii au de 20 de ori mai mult colesterol "pus la
borcan pe iarna" , iar aceasta nu-i predispune la infarct hibernal... in schimb ficatul
lor prepara Vit C endogena din abundenta.
Inima este motorul sistemului nostru cardio-vascular si ca orice motor de maina ,
celulele musculare au nevoie de carburant celular pentru a funciona la un randament
optimal. Acest carburant natural este reprezentat de nutrimente si oligoelemente
precum :carnitina, conzima Q10, vitaminele B, Vit C , etc.
Colagenul are aceeai functie de stabilitate structurala pe care o are armatura
metalica in construcii. Milioane din aceste molecule biologice stabilizatoare
constitute esutul conjunctiv al corpului in toate componentele sale: oasele, pielea,
pereii vaselor sangvine.
Drept urmare, aceasta arteroscleroza este un subterfugiu de rezerva, folosit in
extremis pentru a compensa o slbiciune provocata de carenta in vitamine. Aceste
placi de aterom ntresc pereii vaselor sangvine, dar au inconvenientul le rigidizeaz
in acelai timp, producnd obturarea sau/si. Fisurarea lor: infarctul miocardic est
aproape!.
Un aport suficient de lizina, de prolina si de Vit C constituie un factor decisiv pentru
regenerarea optimala a esutului conjunctiv, deci implicit pentru vindecarea bolilor
cardiovasculare.
Page 23 of 24

Va doresc din toat inima o inima sntoasa!

Page 24 of 24