Sunteți pe pagina 1din 18

Noiuni generale privind procesul de mbtrnire.

Teoriile mbtrnirii

ef. lucr. dr. Cristina-Maria Gavrilescu

Noiuni despre procesul de mbtrnire

Definiia biologic: insuficiena meninerii homeostaziei n condiii de stress fiziologic, cu scderea viabilitii i creterea vulnerabilitii individului. Procesul de mbtrnire se caracterizeaz prin: (Haiflick): 1. Deteriorarea si dezorganizarea sistemului ( creterea entropiei) 2. Progresivitatea manifestrilor 3. Intervenia unor mecanisme universale 4. Coordonarea de ctre mecanisme interne, intrinseci

Teorii asupra procesului de mbtrnire I Teorii genetice: ADN este deintorul codului genetic, ce ordoneaz i
dirijeaz reaciile biochimice ce duc la sinteza normal de proteine necesare vieii.

1. Teoria degradrii si reparrii ADN : destinul celulei i implicit procesul de imbtrnire depinde de eficiena mecanismelor de reparare a ADNului alterat .

Alterarea ADN i ARN este produs de:


-

Factori exogeni Factori endocelulari Alterri spontane, prin legturi ncruciate (cross-linkage) ntre lanurile de ADN.

Cu vrsta: cretere progresiv a legturilor ncruciate dintre lanurile polimerice izolate i dintre acestea i moleculele de tropocolagen. Degradarea colegenului influeneaz rigiditatea i aspectul esutului conjunctiv.

2. Teoria pierderilor genetice Acumulare tardiv de mutaii si recombinri nefavorabile, cu apariia unor modificri in sinteza proteic. 3. Teoria catastrofelor prin acumulare de erori Acumulare de defecte, erori in sistemele de transcriptie si translatie ale unor macromolecule proteice 4. Teoria genelor modificatoare, frenatoare: Genele frenatoare, ce blocheaza efectele degenerative ale genelor de mbtrnire, devin la un moment dat ineficiente.

II Teoria radicalilor liberi (RL) (Denman si Harman, 1956)

RL sunt produsi intermediari cu numar impar de electroni, ceea ce le ofera o foarte mare reactivitate.

Sunt extrem de distructivi, prin ataare de alte molecule pe care le distrug direct sau le altereaza prin declanarea unui lan de reacii ce produc distrugeri celulare extinse. RL : oxigenul radicalul superoxid radicalul hidroxil (cel mai nociv dintre toi) peroxidul de hidrogen.

Aciunile RL: peroxidare a acizilor grasi nesaturati alterare a acizilor nucleic oxidare a proteinelor clivare a polizaharidelor distrugere a enzimelor, a ADN si membranelor celulare.

Oxigenul: rol paradoxal Rol esenial pozitiv n metabolismul aerobic Rol distructiv prin intermediarii unor reacii oxidoreducatoare
RL nu pot fi observati direct in vivo, ci sunt detectati indirect prin aparitia unor urme (footprints).

Actiunea nociva a radicalilor liberi influenteaza imbatranirea sub aspectul ei normal, cat si patologic. RL sunt cauza a cel putin sase boli cronice :
emfizem pulmonar ateroscleroz neoplazii diabet de maturitate ciroza hepatic boala artrozic. Se invoc intervenia RL i n: cataract unele retinopatii unele distrofii musculare.
-

Sisteme de aprare mpotriva RL ( antioxidani) : SOD (superoxiddismutaza), catalaza, glutationul, peroxidaza.

Carotenoizii (beta-carotenul, alfa-carotenul, luteina, zeaxantina, licopenul ) , acidul ascorbic , tocoferolul: blocheaz lantul reactiilor provocate de RL

Zilnic n fiecare celul se produc 1000 de alterri ale ADN prin RL. Administrarea antioxidanilor artificiali nu prelungete durata maxim de via. Rol favorabil al antioxidanilor naturali (dieta mediteranean)

III Teoria pace-makerilor: intervenia unor organe i sisteme n procesul de mbtrnire: 1. Rolul ficatului : - modificarile morfologice progresive hepatice la vrstnic - modificri funcionale - diminuarea proceselor de reparare si regenerare.

n geriatrie este foarte important regimul igienodietetic si medicaia de susinere a funciei hepatice.

2. Rolul esutului colagen : degradare i sintez sczut cu vrsta. Folosirea de medicaii de influenare a structurii i funciei.

3. Rolul sistemului imunologic Scade rspunsul imun al celulelor imunocompetnte, cu aparitia unui grad de imunodeficien mbatranirea imunologic corelat cu involuia timusului mbtrnirea afecteaz mai ales populaiile limfoide periferice si menajeaz pe cele centrale: accentuarea unor procese autoimune. Necesitatea administrrii de imunomodulatori naturali sau sintetici n geriatria modern. Imunomodulatorii sunt obtinuti fie prin sinteza chimica, fie prin prelucrare biologica a unor tulpini de microorganisme, fie din surse vegetale. Se cunosc deja numeroase categorii de imunomodulatori: levamisol, vaccinuri, preparate bacteriene, interferoni, etc., dar frecvent utilizarea lor este grevata de importante efecte secundare

4. Rolul sistemului neuroendocrin


Sistemul nervos si endocrin opereaza mpreun ca un pacemaker unic al senescentei . Ele coopereaza n determinarea ritmului mbtrnirii

a. mbtrnirea sistemului nervos - modificari morfologice: - modificarea activitatii neurotransmitatorilor si a metabolismului: incarcarea cu lipofuscina. Strategii de igiena mentala, medicamentoasa.

b. mbtrnirea sistemului endocrin: - Scadere la femei a estradiolului, progesteronului, scaderea dehidroepiandrosteronului (DHEA) - scadere mai putin importanta: tiroxina, testosteron, glucocorticoizi, aldosteron - crestere a gonadotrofinelor (LH, FSH), parathormonului. Tratamente de corecie, mai ales n cazul menopauzei i al osteoporozei.

IV Alte teorii

Teoria entropiei 2. Teoria energetic 3. Teoria rolului oxidoreducerilor: dezechilibru n favoarea oxidrilor 4. Teoria biostructural (Eugen Macovschi): modificari ale sistemelor structurale energetice i ale funciilor acestora; materie fizico-chimica (nevie), materie biosic, 5. Teoria uzurii: acumulare de pigmeni ai btrneii (lipofuscina) 6. Teoria imbtrnirii prin intoxicare intestinal 7. Teoria fagocitozei aplicate la imbatrnire (Mecinikov): fagocitarea neuronilor de catre celulele microgliale ar fi cauza imbatranirii sistemului nervos. Dupa Gh. Marinescu: fagocitarea neuronilor nu este o cauz, ci consecinta uzurii i a deteriorrii lor. 8. Teoria lizozomal
1.

Din punct de vedere celular exist dou forme de imbtrnire


Mitotic: afecteaz esuturile ale cror celule se succed generatii dupa generatii. Fiecare noua generatie de celule este marcata de timp fata de generatia precedenta Limitare a capacitatii de expansiune clonal 1.

Postmitotic: celule ce nu se divid (neuroni, celule miocardice) i sufer aciunea timpului mbtrnind odat cu ntreg organismul. Fiecare celul este marcat de trecerea timpului (degenerarea si depopularea neuronala din senescen) 2. Neuronii mbatrnesc asincron: unele populatii de celule sunt programate pentru alterare senil dincolo de limita duratei de via a organismelor vii

S-a considerat mult timp ca sistemul nervos central nu i poate nlocui celulele degenerate. Cercetri recente au demonstrat c exist neurogenez la nivelul creierului Implicaii pentru refacerea creierului lezat boli degenerative epilepsie traumatisme cranio-cerebrale severe accidente vasculare cerebrale

S-a dovedit ca neurogeneza adult se produce mai ales in zonele mai vechi filogenetic, cum ar fi bulbul olfactiv sau hipocampul

Dat fiind rolul cunoscut al hipocampului n sarcinile de memorare i nvare, s-a sugerat ideea c neurogeneza adult asigur un suport pentru sarcinile de nvare dependente de hipocamp.

Specialistii de la Institutul Victor Babes au evideniat telocitele: prezente att n organe cavitare (inim, tub digestiv, plmn, uter, tromp uterin), ct i necavitare (pancreas, gland mamar, placent) i n seroase (pleur, pericard, peritoneu) Dupa cercettorii romni, si alte grupuri de oameni de stiinta din Italia, Germania, Marea Britanie si China au confirmat existenta acestor celule, independent, prin metode diferite. Telocitele pot ghida celulele stem; ncercarile experimentale de a regenera anumite tesuturi prin folosirea numai a celulelor stem a euat pn in prezent. Ipoteza cercettorilor romni este ca telocitele pot ghida celulele stem in esutul afectat si le pot stimula si controla diferentierea in celulele noi, funcionale Analiznd aceste celule, cercettorii au ajuns la concluzia c att inima, ct i creierul au capacitate de regenerare.