ÎNDRUMAR DE AFACERI

Republica SERBIA

2020

CUPRINS
1. Informații generale
2. Organizarea administrativ teritorială
3. Economia Serbiei
4. Mediul de afaceri
5. Relațiile bilaterale România-Serbia
6. Informații utile

1. Informații generale

Denumirea oficială: Republica Serbia

Forma de guvernământ: Republică
Ziua națională: 15 februarie - Ziua Constituției
Poziția geografică: Serbia este situată în sud-estul Europei, în partea centrală a
Peninsulei Balcanice și se învecinează la est cu Bulgaria, la nord-est cu
România, la nord cu Ungaria, la vest cu Croația și Bosnia-Herțegovina, la sud-
vest cu Muntenegru și la sud cu Albania si Macedonia.
Suprafața: 88 360 km²
Resurse naturale: cărbune, cupru, plumb, zinc, nichel, aur, pirita, litiu, cherestea,
antimoniu, bauxită, petrol.
Populația: conform recensământului din 2011: 7.120.666 locuitori (fără Kosovo și
Metiohia)
Structura etnica: sârbi 82,90%, maghiari 3,91%, bosniaci 1,81%, romi 1,44%, croați
0,94%, muntenegreni 0,92%, albanezi 0,82%, slovaci 0,75%, vlahi 0,53%, români
0,46%, macedoneni 0,34% etc.
Limba oficială: Sârba (în provincia Voivodina sunt oficiale și româna, maghiara,
slovaca, ucraineana și croata)
Alfabetul oficial: Chirilic, în paralel cu alfabetul latin
Moneda națională: Dinar
Principalele orașe: Belgrad (capitală 1,5 mil loc.), Novi Sad (300.000 loc.), Niș
(250.000 loc.), Kragujevac (180.000 loc.)
Șeful statului: Aleksandar Vucic
Prim-ministru: Ana Brnabic
1
Puterea legislativă: Parlamentul unicameral - 250 membri

Transporturi

Rețeaua de drumuri este de 40.845 km, din care:

 415 km autostrăzi (cu taxa de drum)
 246 km șosele rapide (cu taxa de drum)
 5.525 km drumuri naționale
 11.540 km drumuri regionale
 23.780 km drumuri locale
Lungimea totală a rețelei de cale ferată este de 3.808 km, din care 3.533 km linie
de cale ferată simplă și 275 km, linie dublă.
In Serbia există două aeroporturi comerciale, la Belgrad și la Niș.

2. Organizarea administrativ-teritoriala a Serbiei

In conformitate cu legislația actuală, Republica Serbia este împărțită în 147 de

municipalități (opstine) și 27 de orașe (gradovi), acestea fiind elementele de bază
ale autonomiei locale.
Serbia are 2 provincii autonome - Kosovo și Metiohia în sud, respectiv Voivodina, în
nord.
La data de 17.02.2008, Provincia Kosovo și-a declarat în mod unilateral
independența, nerecunoscută de R. Serbia până în prezent.
Serbia Centrală, nu este o diviziune administrativă și nu are guvern regional propriu.

Provincia Autonomă Voivodina

Voivodina ocupă un sfert din teritoriul Serbiei, respectiv 21.506 kmp și are capitală
administrativă, economică și culturală la Novi Sad. Voivodina are 8 orașe și 37 de
municipalități.
Coordonate geografice: Novi Sad (45º19'N - 19º51'E)
Capitala: Novi Sad (populație de 298,139)
Populația Voivodinei este de 1.931.809 locuitori, respectiv 26,87% din populația
Serbiei. În Voivodina locuiesc 26 de naționalități, din care 14 sunt reprezentate de
consilii naționale. Limbile minorităților se pot utiliza pe lângă limba sârbă în
autoguvernările locale.
Economia Voivodinei se bazează pe terenul arabil fertil, care acoperă 84% din
suprafață. Din circa 1,78 milioane hectare de teren arabil, circa 0,5 milioane
hectare sunt irigate. Suprafața cultivată include 70% cereale, 20% plante industriale
și 10% alte culturi.
Provincia deține industrie puternic dezvoltată în domeniile utilaje pentru
prelucrarea metalelor, mașini și aparate electrice, materiale de construcții, produse
petroliere, produse chimice, motoare electrice. Tehnologia înaltă include producția
de echipamente pentru stomatologie, autovehicule, produse farmaceutice și
porțelan.

2
3. Economia R. Serbia

Economia Serbiei este în deplină dezvoltare și restructurare în același timp.

Trecerea de la economia centralizată la economia de piață se derulează treptat,
precum și reforma administrației publice.
Ținta macro economică a guvernanților, în perioada 2014-2019, a fost asigurarea
echilibrului macro economic, reducerea deficitului bugetar și reducerea datoriei
externe.
Începând cu anul 2020, Programul Reformei Economice al Guvernului R. Serbia,
prevede susținerea creșterii consumului intern, alături de politicile macro
economice care au stabilizat echilibrul macro economic prezent.
Dezvoltarea economiei sârbe este dependentă de finanțarea externă, iar
dependența energetică externă de peste 66% continuă să crească importurile
fluidelor energetice odată cu creșterea consumului energetic în activele productive
noi create prin investiții străine directe (ISD).

Date macro economice

Conform datelor preliminare ale Oficiului de Statistică a R. Serbia, PIB-ul estimat al
Serbiei în 2019 a crescut cu 4%. Valoarea estimată a PIB în 2019, calculată cu cursul
de schimb de 117 dinari/euro, este de aproximativ 45 miliarde euro, având un
PIB/locuitor de aproximativ 6.500 euro.
Datoria externă a Serbiei, la sfârșitul anului 2019, a fost de 52,9% din PIB.
Balanța de plăți la sfârșitul anului 2019 indică un cont curent deficitar de 5,9% din
PIB. Remitențele în contul curent au depășit 3,5 miliarde euro (peste 8% din PIB).
Excedentul bugetar provizoriu la sfârșitul anului 2019 a fost de 0,5% din PIB.
Politicile monetare au consolidat stabilitatea macro economică și au asigurat
conjunctura favorabilă dezvoltării mediului de afaceri. Rata de schimb a monedei
naționale a fluctuat în jurul valorii de 117 dinari pentru un euro, la sfârșitul anului
2019, rata dobânzii de referință a monedei naționale 2,25%, iar inflația a fost sub 2
%.
Investițiile străine directe, la sfârșitul anului 2019, au totalizat 3 miliarde euro.
La sfârșitul anului 2019, stocul investițiilor străine a fost de peste 38,6 miliarde euro
(peste 85% din PIB), din care 16 miliarde euro au fost investiți între anii 2013 - 2019.
Conform Oficiului de Statistică al Serbiei, la sfârșitul anului 2019, rata șomajului a
fost, pentru prima dată în istoria recentă, sub 10%, iar rata de ocupare a fost de
49,6%.
Salariul net mediu pe economie a fost de 550 euro.
Cele mai complexe probleme cu care se confruntă R. Serbia sunt conexe cu
finanțarea dezvoltării economiei, implicit din resurse externe, respectiv finalizarea
reformelor economice asumate față de Comisia Europeană, Fondul Monetar
Internaţional și Banca Mondială.

Comerțul exterior al Serbiei este componenta cea mai dinamică a economiei,

rezultatele pozitive obținute fiind în concordanță cu dezvoltarea economiei,
înființarea unor noi active productive prin ISD.
3
În 2019, comerțul exterior al Serbiei a înregistrat creșterea de 8,4%, din care
exporturile au crescut cu 8,4% și importurile cu 7,7%.
În conformitate cu datele provizorii publicate, comerțul exterior total sârb, în 2019,
a fost de 41,4 miliarde euro, având soldul comercial deficitar cu 6,34 miliarde euro.
Pentru prima dată în ultimii ani, dinamica creșterii exporturilor a depășit dinamica
creșterii importurilor. Din această cauză, deficitul comercial al Serbiei a crescut cu
doar 0,7 miliarde euro, față de soldul comercial al anului anterior.

Partenerii principali ai Serbiei în comerțul exterior au fost spații geografice cu care

Serbia deține acorduri de comerț liber. Principalul partener a fost spațiul economic
al UE cu care s-a desfășurat peste 61,8% din comerțul exterior total.
Topul primelor 5 țări partenere la exporturi și ponderea exporturilor se prezintă
astfel:
- Germania 12,6%,
- Italia 10,1%,
- Bosnia și Herțegovina 7,7%,
- România 5,8%,
- Federația Rusă 4,9%.
Topul primelor 5 țări partenere la importuri și ponderile aferente sunt:
- Germania 12,9%,
- Federația Rusă 9,7%,
- China 9,4%,
- Italia 8,7%,
- Ungaria 4,3%.
Spațiul comercial CEFTA este al doilea partener al Serbiei la comerțul exterior total
cu 3,926 miliarde euro, din care exporturile sârbe au fost de 2,970 miliarde euro. Cu
spațiul comercial CEFTA, Serbia are sold comercial excedentar cu 2,015 miliarde
euro.
Conform clasificării International Trade Classification (SITC), primele 5
categorii de mărfuri în exporturile sârbe au fost:
1. Mașini și aparate electrice: 2,064 miliarde euro
2. Vehicule rutiere: 849 milioane euro
3. Motoare electrice: 832, 3 milioane euro
4. Produse din cauciuc: 828,6 milioane euro
5. Produse din oțel și fontă: 825,9 milioane euro

Conform clasificări SITC, primele 5 categorii de mărfuri la importuri au fost:

1. Produse petroliere: 1,5839 miliarde euro
2. Mașini și aparate electrice: 1,4397 miliarde euro
3. Vehicule rutiere: 1,362 miliarde euro
4. Produse din oțel și fontă: 958,9 milioane euro
5. Alte produse generale din categoria echipamentelor: 906,4 milioane euro

Schimburile comerciale ale României cu Republica Serbia, începând cu anul 2013,

au cunoscut o creștere continuă, nivelul maxim fiind atins în anul 2019,
înregistrându-se valoarea totală a schimburilor de mărfuri de peste 1,69 miliarde
4
euro. Schimburile comerciale bilaterale ale României cu Serbia arată
complementaritatea celor două economii naționale, pe sectoare economice
schimburile de bunuri fiind echilibrate.
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în anul 2019,
exporturile românești au atins un nou record istoric cu 882,9 milioane euro, în
creștere cu 17,62%, față de rezultatul anului precedent, importurile fiind de 811,4
milioane euro. Excedentul comercial românesc a fost de 71,5 milioane euro.
Industria
Începând cu privatizările în formatul PPP, o parte însemnată din cele mai
importante companii din industrie deținute de stat au fost trecute sub administrație
privată străină. Creșterea producției industriale în 2019, față de anul precedent a
fost de 2%.
Printre companiile de stat cele mai mari rămase în custodia statului se numără
Compania Naționala de Electricitate (EPS) cu 31.569 de angajați, care printr-un
sistem integrat deține minele de cărbune, hidrocentrale, termocentrale, centrale
electrice de producere a energiei termice, rețeaua de transport și distribuție a
energiei electrice. Aproximativ 70% din energia electrică este produsă în
termocentrale care utilizează cărbune din producția internă, din minele Kolubara si
Kostolac. Strategia de dezvoltare a sectorului energetic prevede creșterea eficienței
energetice și dezvoltarea energiilor verzi.

Câteva din cele mai importante companii de stat sunt:

- Srbjagas, restructurat parțial față de recomandările Comunității Energetice,
având 3.011 de angajați. Compania integrează transportul și distribuția de
gaze, asigurând 1/6 din consumul intern din resurse interne exploatate de NIS-
Gazprom.
- Telekom Serbia cu 13.000 de angajați este în curs de privatizare,
- Compania Națională de Transport Feroviar, a fost restructurat în trei companii:
transporturi mărfuri, transporturi persoane și infrastructură.
- HIP, complexul petrochimic din Pancevo, a fost ofertat la privatizare în cursul
anului 2019.

Cele mai importante privatizări reușite în ultimii ani au fost următoarele:

- NIS (industria petrolului din Serbia) cu 7.629 de angajați, la care acționar
majoritar este Gazprom cu 56,6%.
- Zastava - Fiat este centrala industrială de autoturisme din Kragujevac, fiind cel
mai mare exportator de bunuri produse în Serbia. Performanța se datorează
unei investiții de peste 1,2 miliarde de euro din partea companiei Fiat -
Chrysler.
- Combinatul siderurgic din Smederevo a devenit HIBS în urma privatizării sub
formatul PPP și este cel mai important producător de produse metalurgice din
sud-estul Europei, privatizat prin parteneriat strategic cu chinezii.
- Complexul metalurgic din Bor a fost privatizat sub forma PPP, în toamna anului
2018, cu compania Serbia Zijin Copper Bor doo. Compania deține activitățile
primare de minerit și prelucrare a minereurilor care conțin metale neferoase

5
 (cupru, plumb, etc.). De asemenea, există proiecte de dezvoltare a exploatării
minereurilor de bor, fosfați, zirconiu, litiu, zeoliți etc.
- PKB, cea mai mare întreprindere agricolă din Serbia, privatizată cu compania
emirateză Al Dhara.
- Fabrica de tractoare IMT, a fost privatizată de compania indiană TAFE.

Agricultura
Agricultura reprezintă un sector economic deosebit de important în Serbia. 55% din
suprafața Serbiei este pământ agricol, 27% ocupată cu păduri. Câmpiile din
Voivodina, Pomoravlje, Posavina, Tamnava şi Leskovac oferă condiții favorabile
pentru cultivarea cerealelor si legumelor. In zonele de deal se cultivă fructe, vița de
vie și se cresc animale (oi și vite). Circa 26% din populație se ocupă cu agricultură.
Produsele agroalimentare reprezintă 10-12% din exporturi.

4. Mediul de afaceri

4.1. Regimul de export-import

Comerțul exterior al Serbiei este în totalitate liberalizat. Contractele de comerț
exterior pot fi încheiate de persoane juridice, străine sau locale, înregistrate în
conformitate cu reglementările în vigoare. Relațiile comerciale cu țările UE urmează
legislația liberului schimb comunitar, din 2014 Serbia renunțând unilateral la regimul
taxelor vamale.
Serbia deține Acorduri de Comerț Liber cu țările CEFTA, cu Comunitatea Euro-
Asiatică şi cu Turcia. Comisia UE, în cadrul analizei progresului Serbiei în
convergența cu structurile UE, a urgentat desființarea barierelor netarifare la
importuri. La anumite categorii de produse se aplică bariere netarifare (ex. anumite
produse electronice) și taxe vamale temporare la importuri pentru produsele
agricole sezoniere.

4.2. Impozite şi taxe.

Elementele principale din sistemul taxelor și impozitelor:
 Taxe pe venituri - 10%, peste venituri lunare de 95 euro
 Impozit pe profit - 15%;
 Impozit pe venituri personale: progresiv de 10% și de 15% la venituri care
depășesc de 6 ori veniturile medii;
 Taxe pe dividende - 15%; dreptul de autor - 20%.
 Impozit pe proprietăți: progresiv cu 0,40% pe valoarea proprietății până la 6
milioane dinari (600.000 euro); până la valoarea de 15 milioane dinari: 24000
dinari + 0,8% din valoarea care depășește 6 milioane dinari; între 15-30
milioane dinari 96.000 dinari și 1,5% pentru valoarea care depășește 15
milioane dinari; pentru valoarea proprietății peste 30 milioane dinari se
percepe taxa de 321.000 dinari + 3% din suma care depășește 30 milioane
dinari.
 Taxe la transferul proprietății: 2,5% din valoarea declarată sau evaluată
 Taxe sociale: Contribuții: pensii - 14% angajat și 12% angajator;

6
 asigurări de sănătate - 5,15% angajat și 5,15% angajator
șomaj - 0,75% angajat și 0,75% angajator
Persoane fizice autorizate (self employed)
Pensii - 26%
Asigurări de sănătate - 10,3%
Șomaj - 1,5%
 T.V.A. = 20% pentru majoritatea produselor.

4.3. Înființarea societăților comerciale durează 7 zile:

 1 zi, autentificarea actului de înființare de către Tribunal
 3 zile, înregistrare la Registrul Afacerilor
 1 zi, confecționarea ștampilelor
 1 zi, deschiderea unui cont bancar
 1 zi, finalizarea demersurilor.

Costurile de înregistrare sunt de 350 euro la Agenția Registrului Afacerilor

(echivalentul Registrului Comerțului din România). Aplicațiile electronice se pot
accesa la următoarea adresă:
http://www.apr.gov.rs/eng/Registers/Companies/Forms.aspx .

Principalele tipuri de societăți comerciale:

Societăți cu răspundere limitată (d.o.o.) - maximum 50 de asociați.
Societăți pe acțiuni (a.d.)
- închise – maximum 100 acționari; capital minim 10.000 euro (in dinari);
- deschise – număr nelimitat de acționari; capital minim 25 000 euro (in
dinari);
Parteneriat general (o.d.): doua sau mai multe persoane; fără limita minima de
capital;
Parteneriat limitat (k.d.): doua sau mai multe persoane; fără limita minima de
capital; Asociație de afaceri: capital minim conform contractului de asociere.

4.4.Investiții străine.
Mediatizarea celor mai importanți indicatori ai mediului investiționali sunt cuprinși
în documentul elaborat de Agenția de Dezvoltare a Serbiei http://ras.gov.rs/invest-
in-serbia/why-serbia .
Cadrul juridic stabil asigură tratament nediscriminatoriu pentru companiile străine,
posibilitatea repatrierii profitului şi dividendelor, asigurarea investițiilor împotriva
riscurilor politice.
Informațiile complete privind stimulentele curente se pot descărca din pagina:
http://ras.gov.rs/invest-in-serbia/why-serbia/financial-benefits-and-incentives .

Câteva stimulente pentru investiții străine sunt structurate în două programe

distincte: facilități fiscale și stimulente.

7
 - FACILITĂȚI FISCALE pot fi acordate pentru finanțarea proiectelor de investiții
în sectorul de producție și sectorul serviciilor care pot face obiectul comerțului
internațional.
Costurile eligibile sunt investițiile în imobilizări corporale și necorporale de la data
solicitării de subvenții de stat până la termenul limită pentru implementarea
proiectului de investiții, în conformitate cu contractul de grant de stat sau salariile
brute pentru noii angajați asociați cu proiectul de investiții pe o perioadă de doi ani
după ce a ajuns la locul de muncă complet. Leasing-ul spațiilor comerciale este luat
în considerare drept costuri de investiții eligibile, în care se implementează
proiectul de investiții, cu condiția ca perioada de închiriere de la finalizarea
proiectului de investiție să nu fie mai mică de 5 ani pentru întreprinderile mari și nu
mai mică de 3 ani pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Condițiile pentru alocarea fondurilor:

 Menținerea investiției în aceeași locație din administrația locală în care se
realizează investiția directă (ISD), timp de cel puțin 5 ani de la implementarea
proiectului pentru întreprinderile mari sau cel puțin 3 ani pentru întreprinderile
mici și mijlocii.
 Să nu reducă numărul de angajați la Beneficiari după implementarea proiectului
de investiții, pe o perioadă de 5 ani pentru întreprinderile mari și 3 ani pentru
întreprinderile mici și mijlocii.
 Utilizatorul de subvenții de stat, după ce a ajuns la locul de muncă integral, în
conformitate cu acordul privind alocarea stimulentelor, este obligat să
plătească în mod regulat salariul convenit pentru fiecare nou angajat, în
conformitate cu prezentul regulament.
 Termenul limită pentru implementarea proiectelor de investiții și crearea de noi
locuri de muncă: până la 3 ani de la data solicitării de subvenții de stat, care
pot fi prelungite cu până la 5 ani, în urma unei explicații scrise din partea
Beneficiarilor, în cazul în care Consiliul pentru Dezvoltare Economică face o
apreciere că circumstanțele care au condus la necesitatea prelungirii de timp
este obiectivă și că prelungirea termenului limită este justificată și adecvată.
Pentru investițiile de importanță deosebită, termenul pentru implementarea
proiectelor de investiții și crearea de noi locuri de muncă asociate proiectului
de investiții este de până la 10 ani de la data solicitării de subvenții de stat.

Proiecte de investiții pentru care pot fi alocate fonduri:

 Crearea a cel puțin 10 locuri de muncă și cel puțin 100.000 EUR din costurile
eligibile pentru investiții în unități ale administrației publice locale clasificate
în zonele devastate,
 Crearea a cel puțin 20 de locuri de muncă și un minim de 200.000 EUR din
costurile eligibile pentru investiții în unități ale administrației locale care
sunt clasificate în grupul IV de dezvoltare.

8
 - STIMULENTE:
- Stimulentele pentru costurile eligibile ale salariilor brute pentru noi locuri de
muncă se diferențiază conform clasificării zonelor astfel: 20% (pentru grupa I a
municipiilor), 25% (pentru grupa II), 30% (pentru grupa III), 35% (pentru grupa IV) și
40% (pentru regiuni cu calamități naturale) din costurile eligibile ale salariilor brute
din art.3 din noul decret. Aceste sume sunt limitate la un maxim de 3.000 (pentru
grupa I), 4.000 (pentru grupa II), 5.000 (pentru lotul III), 6.000 (pentru grupul IV) și
7.000 de euro pe loc de muncă nou creat (pentru regiuni cu calamități naturale).
- Stimulente pentru costurile de investiții eligibile în active fixe - o creștere a
valorii subvențiilor poate fi aprobat pentru: până la 10% (pentru grupa I de
municipii), 15% (pentru al II-lea grup), 20% (pentru grupul III de municipii), 25%
(pentru grupul IV de municipii) și 30% (pentru regiuni cu calamități naturale).
- Stimulente suplimentare pentru proiecte care necesită muncă intensivă - o
creștere a cantității de subvenții pot fi aprobate pentru: 10% din costurile eligibile
ale salariului brut (pentru orice creștere a numărului de noi locuri de muncă create
peste un număr de 200 de noi locuri de muncă), 15% (pentru orice creștere a
numărului de noi locuri de muncă create într-un număr de 500 de noi locuri de
muncă) și 20% (pentru orice creștere a numărului de noi locuri de muncă create
peste un număr de 1.000 de noi locuri de muncă).

4.5. Procesul de privatizare

Procesul de privatizare a societăților cu capital de stat sau deținute în interes public
se desfășoară in baza Legii privatizării. Metodele de privatizare prevăzute de lege
sunt licitația publică cu oferta în plic închis si licitația publică cu strigare.
În ultimii ani se remarcă succesul metodei de privatizare în formatul PPP în care
statul rămâne acționar, dar nu majoritar.
Date de interes se pot urmări la: Ministry of Economy, News - priv.rs
www.priv.rs/Welcome

4.6. Sistemul bancar al Serbiei

Este alcătuit din Banca Națională a Serbiei și numeroase bănci comerciale,
majoritatea fiind autorizate să efectueze operațiuni bancare internaționale. La
sfârșitul anului 2019 rata monedei de referință a fost de 2,25%
Cele mai importante bănci comerciale sunt:
Banca Intesa a.d. Beograd
Raiffeisen banka a.d. Beograd
Komercijalna banka a.d. Beograd
Hypo Alpe-Adria-Bank a.d. Beograd
Agroindustrijska komercijalna banka AIK banka a.d. Niš
Vojvođanska banka a.d. Novi Sad
Unicredit Bank Srbija a.d. Beograd
Société Générale banka Srbija a.d. Beograd
Alpha Bank Srbija a.d. Beograd
Sberbank a.d. Beograd

9
5. Relațiile economice bilaterale româno-sârbe

Relațiile economice ale României cu R. Serbia se derulează în cadrul asigurat de

înțelegeri bilaterale cu fosta R.F. Iugoslavia, începând cu cea semnată la București
în 1955, privind cursurile de apă de frontieră.
Impactul economic cel mai mare asupra cooperării bilaterale l-a avut Acordul între
România şi Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea sistemului hidro-energetic şi
de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 30.11.1963,
ratificat prin Decretul nr. 137/23.03.1964, publicat în BO nr. 7/08.06.1964, având
valabilitate nedeterminată, intrat în vigoare la 16.07.1964.
Numeroase acorduri semnate din perioada de înainte de 1989, privind cooperarea
bilaterală în domeniul cercetării, transporturi internaționale, cooperarea tehnico-
economică, reglementarea serviciului feroviar, extinderea și exploatarea sistemului
hidroenergetic, cu modificări ulterioare, reglementarea navigației fluviale și
maritime, cooperarea în zonele de frontieră, sunt valabile până în prezent.
După 1989, au fost semnate acorduri privind promovarea şi protejarea reciprocă a
investițiilor, semnat la Belgrad la 28.11.1995, ratificat prin Legea nr.
38/27.05.1996, publicată în MOf nr. 112/31.05.1996, având valabilitate 10 ani, cu
reînnoire automată pe noi perioade de 5 ani, intrat în vigoare la 16.05.1997, precum
și acorduri de colaborare economică, cooperare științifică, convenție pentru
evitarea dublei impuneri a impozitelor (Legea nr. 122/09.07.1997, publicată in MOf
155/15.07.1997), acorduri sectoriale (agricultură, turism, militar, vamă, cercetarea
și urmărirea fraudelor, IMM-uri, camere de comerț).

După aderarea României la UE, cel mai important program de cooperare

transfrontalieră cu finanțare din fonduri de dezvoltare unionale este Programul de
Cooperare Transfrontalieră lansat la Timișoara la 8 mai 2008, finanțat de Uniunea
Europeană prin Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA), co-finanțat de
statele partenere în program şi se adresează ariei de cooperare din zona de
frontieră româno-sârbă, respectiv județelor Timiș, Caraş-Severin şi Mehedinți din
România şi districtelor Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski,
Braničevski şi Borski din Republica Serbia.
Alocările financiare, aferente perioadei 2010-2014, au însumat 30,1 milioane euro
pentru finanțarea unui număr de 45 de proiecte. Utilizarea fondurilor destinate
programului în procent de peste 96% a clasat programul transfrontalier IPA I între
România și Serbia ca fiind cel mai eficace și cel mai eficient din toate programele
transfrontaliere ale Serbiei.
Din 2015 se derulează programul IPA II. La 31.01.2019, lista proiectelor propuse
pentru finanțare pe programul IPA II cuprinde 120 de proiecte care însumează peste
57,056 milioane euro din fondurile IPA, din totalul de 79,3 milioane de euro alocate
din fondurile europene în 2015 pentru perioada 2014-2020.
La sfârșitul anului 2017, au fost semnate documentele oficiale pentru
implementarea proiectului strategic de reabilitare a Canalului Bega pentru scopuri
turistice și de agrement, cu finanțare pe programul Interreg din fonduri IPA, cu
valoarea totală de 13,78 milioane euro.

10
Începând cu ianuarie 2019, autoritățile de specialitate pregătesc cadrul desfășurării
programului IPA III și convențiile bilaterale pentru noi proiecte strategice.
Detalii suplimentare: www.romania-serbia.net

6. Informații utile

Ambasada României la Belgrad

Ambasador Oana-Cristina POPA
Tel: +381 11 367 57 72
Fax : +381 11 367 57 71

Link-uri utile ale instituțiilor de stat din Serbia:

Presedinția Republicii Serbia - www.predsednik.rs
Oficiul public al președinției - www.narodnakancelarija.rs
Parlamentul R. Serbia - www.parlament.gov.rs
Guvernul R. Serbia - www.vlada.gov.rs
Provincia autonomă Voivodina - www.vojvodina.gov.rs
Army of Serbia - www.vs.rs
National Bank of Serbia - www.nbs.rs

Guvernul Republicii Serbia

Portofoliu Ministru
Prim ministru Ana Brnabić
Afaceri Externe și prim viceprim-
Ivica Dačić
ministru
Vice prim-ministru și Constructii,
Zorana Mihajlović
Transport și Infrastructură
Vice prim-ministru și Afaceri interne Nebojša Stefanović
Vice prim-ministru și Comerț, turism și
Rasim Ljajić
telecomunicații
Agricultură, păduri și ape Branislav Nedimović
Cultură Vladan Vukosavljević
Apărare Aleksandar Vulin
Economie Goran Knežević
Educație, științe și cercetare Mladen Šarčević
Protecția mediului Goran Trivan
Integrare Europeană Jadranka Joksimović
Finanțe Sinisa Mali
Sănătate Zlatibor Lončar
Justiție Nela Kuburović
Muncă Zoran Đorđević
Minerit și energie Aleksandar Antić

11
 Administrație publică Branko Ružić
Sport și tineret Vanja Udovičić
Inovații și dezvoltare tehnologică Nenad Popović
Dezvoltare regională și companii
Milan Krkobabić
publice
Demografie și politici pentru populație Slavica Đukić Dejanović

INSTITUTII:
Republic Institute for Land Surveying - www.rgz.gov.rs
Republic Institute for Health Insurance - www.rzzo.rs
Republic Institute for Development - www.razvoj.gov.rs
Republic Institute for Statistics - www.stat.gov.rs
Seismological Institute of Serbia - www.seismo.gov.rs
Hydro-Meteorological Institute of Serbia - www.hidmet.gov.rs

AGENȚII:
Privatisation Agency - www.priv.rs
Agency for Business Registries - www.apr.gov.rs
Agency for the Development – http://.ras.gov.rs
Agency for Energy Efficiency - www.seea.gov.rs
Republic Broadcasting Agency - www.rra.org.rs
Republic Agency for Telecommunications - www.ratel.org.rs

AUTORITATI:
Tax Authority - www.poreskauprava.gov.rs
Customs Authority - www.upravacarina.rs
Public Procurement Authority - www.ujn.gov.rs
Constitutional Court of Serbia - www.ustavni.sud.rs/
Supreme Court of Cassation of Serbia - www.vk.sud.rs
Commercial Court in Belgrade - www.trgsud.org.rs/
Administrative Court in Belgrade www.up.sud.rs
First basic court in Belgrade- www.prvi.os.sud.rs
Court of Appeal in Belgrade - www.prvi.os.sud.rs
Court of Appeal in Novi Sad www.ns.ap.sud.rs

6.1. INFORMAȚII UTILE PENTRU CETĂȚENII STRĂINI CARE CĂLĂTORESC IN SERBIA

Cetățenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în Republica Serbia pentru
perioade de ședere de maximum 90 zile. La frontieră se pot legitima cu cartea de
identitate română. Informații suplimentare se pot obține pe site-ul
http://belgrad.mae.ro/node/485.
Cei care călătoresc sau tranzitează teritoriul Serbiei, trebuie să declare, în scris, la
punctele de trecere a frontierei, sumele în valută mai mari de 10.000 euro.
Declarația vamală trebuie înregistrată și ștampilată de către lucrătorii vamali. De
asemenea, există obligativitatea ca, la intrarea în Serbia, să fie declarate bunurile
care depășesc valoarea de 5.000 euro. Cetățenii români sunt sfătuiți ca, în
12
momentul declarării la frontieră, să solicite cu insistenţă eliberarea unei declarații
vamale pentru sumele de bani sau mărfurile a căror valoare depășește valoarea
maximă prevăzută de legislația statului sârb.

Puncte de trecere rutiere a graniței: Moravița–Vatin; Gura Văii–Djerdap I; Naidaș–

Kalugerovo; Jimbolia–Kikinda; Foeni–Jasa Tomic; Lunga–Nakovo.
Puncte portuare de trecere a frontierei: Orșova; Moldova Veche.
Aeroport internațional Belgrad: Nikola Tesla.
Rezervare bilete: https://www.vola.ro/bilete-avion/din-Belgrad-BEG/catre-
Bucuresti-BUH/

Acomodare: hotelurile cu care BPCE Belgrad deține convenție de colaborare:

 Rex Hotel
https://www.google.rs/maps/place/Hotel+Rex+D.O.O./@44.803153,20.45502
4,15z/data=!4m2!3m1!1s0x0:0xf75399e990b6ffcd
 Metropol Palace http://www.metropolpalace.com/sr
 Falkensteiner Hotel https://www.falkensteiner.com/en/hotel/belgrad
 Radisson Blue hotel https://www.radissonblu.com/en/hotel-belgrade

Legea privind siguranța circulației rutiere a fost armonizată cu standardele

europene, legislativul prevăzând soluții mai severe în raport cu legea anterioară.
Textul integral al legii poate fi accesat pe site-ul Ministerului de Interne al R.
Serbia, la adresa www.mup.rs sau pe site-ul Parlamentului, la adresa:
www.parlament.rs.
Sancțiunile pecuniare (amenzi) pornesc de la 3.000,00 – 5.000,00 dinari până la
50.000,00 dinari (1 euro = aprox. 120,00 dinari) și s-a stabilit și o categorie de
contravenții care se sancționează exclusiv cu pedeapsa cu închisoarea, în care se
încadrează și un comportament care periclitează siguranța rutieră, de exemplu
depășirea vitezei legale admisă cu 20km/h. Sancțiunile pecuniare (amenzile) nu se
vor achita la faţa locului, procedura presupunând ca agentul de circulație să
înmâneze persoanei sancționate o dispoziție de plată (o chitanță completată) pe
care o poate achita la orice bancă sau poștă.

Permisul de conducere românesc este recunoscut.

Informații pentru cazurile de accidente

Accidentele de orice fel trebuie anunțate la cea mai apropiată secție de politie, iar
autoturismele trebuie să rămână în poziția avută la momentul producerii coliziunii,
până la sosirea agentului de circulație.

13