ISTORIA PRIETENIEI ROMÂNO-FRANCEZE

MIRIAM O istorie îndelungată ne legă de Franţa, naţiunea soră mai mare. Începând din Secolul Luminilor,
valoarile transmise de gândirea, limba şi cultura franceze au avut influenţe puternice asupra românilor, care
la rândul lor au lăsat urme fundamentale în cultura franceză. Astăzi România are un parteneriat strategic cu
Franţa, al cărui stindard de francofonie îl poartă ţara noastră în Europa de Est.

Franţa este astăzi al 4-lea partener comercial al României şi pe locul 5 în clasamentul investitorilor străini, marile
grupuri franceze fiind prezente în economia României în industria auto, telecomunicaţii, aeronautică, construcţii,
sectorul bancar sau industria alimentară.

Franţa este primul partener al României în ce priveşte cooperarea descentralizată, sunt mai mult de 600 de relaţii
stabilite la nivel local: înfrăţiri, relaţii de asociere sau de parteneriat, de cooperare sau colaborare.

LARISA Mii de studenţi români aleg "les Grandes Écoles", marile universităţi din Franţa, pentru studii. Cei mai mulţi
merg la Institutul de Studii Politice din Paris, Şcoala Naţională de Administraţie, Şcoala Politehnică sau Şcoala
Normală Superioară. Din 2008, Ministerul român al Educaţiei, în colaborare cu omologul francez, organizează
Bacalaureatul bilingv, în 29 de licee, şi, din 18 octombrie 2012, între România şi Franţa exista un Acord privind
recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi a perioadelor de studiu în cadrul învăţământului superior. În ultimii 20 de
ani, peste 800 de studenţi şi stagiari români au beneficiat de burse ale guvernului francez, neguvernamentale sau
prin programele europene pentru efectuarea unei părţi a studiilor lor în Franţa.

La Paris, funcţionează Institutul Cultural Român, iar la Bucureşti, Institutul Francez şi există Centre culturale franceze
la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, iar Franţa şi România îşi promovează, una celeilalte, cultura şi imaginea, prin
evenimente de anvergură.

SIMINA Istoria României, legată de Franţa

Primele consemnări ale relţiilor românilor cu francezii datează din 1396, când cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de
Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii prinţului Valahiei Mircea cel Bătrân, şi apoi din secolul XVII,
când numeroşi comercianţi şi intelectuali din Franţa au călătorit în Principatele Române.

Românii, ca şi alte popoare europene, au fost atraşi puternic de iluminismul francez, de democraţie şi de ideile de
libertate, egalitate şi fraternitate propagate de Revoluţia Franceză începând din 1789. Limba franceza a devenit
limbă diplomatică, iar la propunerea diplomatului şi scriitorului Claude-Charles de Peysonnel, în 1795 a fost deschis
un consulat general la Bucureşti şi, în 1798, un consulat la Iaşi.

Din prima jumătate a secolului al XIX-lea, spiritualitatea franceză şi valoarea universităţilor din Paris au atras la studii
mulţi tineri din Principatele Române, iar unii dintre ei au contribuit şi la dezvoltarea culturii franceze, ataşându-se à
sa sœur ainée et bien-aimée.

Fiul cel mare al domnului Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu a fost primul elev străin primit la Şcoala Militară de la
Saint Cyr, iar alţi doi băieţi ai domnitorului, Grigore şi Nicolae, au studiat la Universitatea din Paris.

ISTVAN Viitorul general Ion Emanoil Florescu a urmat cursurile liceului St. Louis din Paris şi pe cele ale Şcolii de Stat
Major. Tot la Saint Cyr a învăţat şi locotenentul Gheorghe Catargi, care la înapoiere a fost primit în Statul Major
domnesc.

Domnitorul Ţării Românesti Barbu Ştirbei şi-a trimis fiul, pe George, să servească în armata franceză, iar la înapoiere,
în 1855, a fost înalţat în funcţia de comandant al oştirii. Al doilea său fiu, Alexandru, care-şi luase Bacalaureatul la
Paris, a fost admis şi el, în aprilie 1855, la Şcoala Militară de la Saint Cyr, iar apoi s-a înrolat într-o unitate franceză. Iar
George Valentin Bibescu, preşedintele Aeroclubului Regal Român şi nepot al domnitorului Bibescu, a fost elevul
marelui inventator şi aviator Louis Blériot.

1
Primii Români care au pus bazele relaţiilor istorice cu Franţa au fost reprezentanţii generaţiei paşoptiste - Ion Ghica,
Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Brătianu, Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, care au
studiat în Franţa şi au contribuit la susţinerea aspiraţiilor româneşti de către Franţa.

RALUCA Revoluţia franceză de la 1848 s-a repercutat şi la Bucureşti şi a dus la abdicarea domnitorului Gheorghe
Bibescu. Unirea Principatelor Române şi alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 1859, şi venirea pe tron în
1866 a lui Carol de Hohenzollern au fost posibile şi datorita sprijinului diplomaţiei franceze.

Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis
extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi
calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea
Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile
diplomatice au fost întrerupte.

În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie
1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Apoi, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au
fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă.

LARISA Sub influenţa culturii franceze şi a arhitecturii pariziene, autorităţile au direcţionat marile comenzi publice
unor arhitecţi francezi, Bucureştiul devenind, înca de la jumatatea secolului XIX, Micul Paris, iar exemplul capitalei a
fost apoi urmat şi de alte oraşe.

Michel Sanjouand, a fost primul arhitect francez care a profesat la Bucureşti, unele din cele mai reuşite opere ale sale
sunt Palatul Ştirbei şin Bucureţti şi palatului familiei de la Buftea. A fost urmat de Paul Gottereau care a construit,
între altele: sala tronului şi corpul de garda al Palatului Regal de pe Calea Victoriei, distrus in incendiul din 1927,
Palatul Fundaţiei Universitare Carol I, astăzi Biblioteca Centrala Universitară şi Palatul Casei de Depuneri,
Consemnaţiuni şi Economiei, cea mai importantă lucrare a sa, finalizata în 1900.

Arhitectul Albert Galleron a proiectat Ateneul Roman, arhitectul Theodor Ballu, planurile generale Palatului de
Justiţie din Bucureşti, iar faţadele şi sala paşilor pierduţi de fiul său, Albert Ballu, şi el arhitect.

DENIS Cassien Bernard este autorul proiectului Băncii Naţionale. Léon Jean Cyzenave a proiectat in Romania, în
1912, Hotelul Athenée Palace din Calea Victoriei, prima construcţie de proporţii mai mari din Bucureşti cu schelet din
beton armat. Renumiţi profesori de limba franceză au predat în universităţile româneşti, unii dintre aceştia, cum a
fost şi Henri Jacquier, s-au stabilit definitiv în România.

MANU În Primul Război Mondial, România a intrat în război de partea Antantei şi a primit din partea Franţei un
constant ajutor material şi logistic pentru armată, iar ca recunoştinţă după război, generalul francez Henri Mathias
Berthelot, şeful misiunii militare franceze la Bucureşti, a fost decorat şi a primit cetăţenie onorifică, un lot de teren şi
locuinţă şi apoi a fost este ales membru de onoare al Academiei Române.

În anii interbelici, capitalul francez era majoritar, prin compania franceză Omnium International de Petrole, în toate
societăţile de petrol din România şi a contribuit decisiv la înfiinţarea, în 1925 a "Intreprinderilor Aeronautice
Române", iar uzina de la Braşov a avut ca model de organizare uzinele similare ale firmei Lorraine şi Bleriot din
Franţa.

SIMINA ”Aceşti români care au făcut Franţa” - Cu aceste cuvinte au fost omagiaţi românii care au contribuit la
cultura Franţei, de fostul ambasador al Franţei la Bucureşti, Philippe Étienne.

Poeta Anna Brâncoveanu de Noailles a fost cel mai mare poet francez, care era dinspre partea tatălui o Româncă,
după cum spunea Nicolae Iorga.

2
Contesa de Noailles a câştigat marele premiu pentru Literatură al Academiei Franceze şi a fost prima femeie care a
primit Legiunea de Onoare în grad de Comandor, în primii ani ai secolului XX. Constantin Brâncuşi, Emil Cioran,
Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Panait Istrati, George Enescu, Dinu Lipatti şi Clara Haskil, Victor
Brauner, Elvira Popescu, Maria Ventura – sunt nume de mari români cu importante contribuţii în cultura franceză. La
fel şi poetul Gherasim Luca, scriitoarele Martha Bibescu, Elena Văcărescu, iar Maria Cantacuzino, soţia pictorului
Puvis de Chavannes, a servit drept model pentru pictura ce o reprezintă pe Sfânta Genoveva, patroana Parisului, care
se afla pe pereţii interiori ai Panthéonului.

MIRIAM Franţa a atras români şi în domeniul ştiinţific: marele fizician Alexandru Proca a absolvit Facultatea de
Ştiinţe de la Sorbona, primind din mâna Mariei Curie diploma de licențiat în ştiinţe, iar apoi a făcut în Franţa cercetări
asupra nucleului atomic.

Matematicianul Pierre Sergiescu a fost preşedinte al societăţii internaţionale de istorie a ştiinţelor, astronomul
Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti, a studiat şi a făcut cercetări în Franţa. Henri
Coandă, cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel şi al savantului Paul Painlevé, a construit în Franţa primul avion cu
reacţie.

DENISA În anii interbelici, politicienii români erau bine văzuţi la Paris, iar ministrul român al afacerilor străine,
Nicolae Titulescu, era numit şi "ministrul european" şi considerat "tot atât de francez cât era român" prin felul
admirabil în care vorbea limba franceză. În 1936 s-a stabilit în Franţa şi a activat în fruntea Academiei diplomatice
internaţionale de la Paris şi a Ligii Naţiunilor.

RALUCA Primul val de emigrare masivă, în anii 1946 – 1948, a fost legat de abdicarea regelui Mihai şi de instalarea
regimul comunist. La sfârşitul anilor 60, s-a produs un alt val de imigranţi.

Intelectualii români stabiliţi in Franţa au fost unanim apreciaţi în viaţa culturală.

Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, fondatorul psihologiei sociale moderne Serge Moscovici, scriitorii Virgil
Tănase, Dumitru Ţepeneag, Bujor Nedelcovici, dramaturgul Matei Vişniec, criticul de teatru George Banu, sopranele
Angela Gheorghiu şi Leontina Ciobanu, naistul Gheorghe Zamfir, cineastul Paul Barbaneagra şi mulţi alţii au trăit şi au
avut cariere importante în Franţa.

SIMINA În ultimii ani, exodul masiv al medicilor către spitale şi clinici din Franta a adăugat alte câteva mii comunităţii
de români.Despre numărul românilor stabiliţi pe pământ francez nu există statistici precise, deoarece Franţa nu
recunoaşte minorităţile naţionale. Dacă doar aproximativ 4800 de francezi s-au stabilit definitiv în România, se
estimează că în Franta ar trăi în prezent între 100 şi 200 de mii de români. Mulţi au renunţat la cetăţenia română în
favoarea celei franceze, toţi însă au păstrat o atitudine pozitiva faţă de România.