Cum să porneşti o revoluţie

antiiluzii.blogspot.com/2012/03/cum-sa-pornesti-o-revolutie.html

"Întotdeauna vor flutura două drapele americane: unul pentru cei bogaţi şi
altul pentru cei săraci. Cât timp flutură drapelul celor bogaţi, înseamnă că
totul se află sub control, dar când flutură drapelul celor săraci, asta se
traduce prin pericol, revoluţie şi anarhie."

Henry Miller

How To Start A Revolution este un nou film, lansat în luna septembrie

2011, în regia unui amator deocamdată, Ruaridh Arrow, ce ne prezintă
povestea unui cărturar nominalizat la premiul Nobel, Gene Sharp, expertul
mondial în materie de revoluţii nonviolente, a cărui operă a furnizat, unei noi generaţii de lideri revoluţionari,
"armele" paşnice necesare înlăturării unor regimuri opresive, în baza unei strategii ce cuprinde 198 de etape.
Regizorul, Ruaridh Arrow, are la bază o pregătire de jurnalist, cu o carieră
prodigioasă de producător pentru Sky News şi programul Dispatches de la
Channel 4, dar şi pentru alte posturi celebre de televiziune ca National
Geographic, BBC News şi chiar pentru Financial Times.

După cum veţi constata şi din documentar, în timpul desfăşurării

evenimentelor din Piaţa Tahrir din Cairo, în luna februarie a anului trecut,
care au condus la eliminarea lui Hosni Mubarak, Ruaridh Arrow era
corespondentul BBC care transmitea de la faţa locului.

Filmul a câştigat "Best Documentary" şi "The Mass Impact Award", la Boston

Film Festival, din septembrie 2011, având premiera europeană la London's
Raindance Film Festival, în luna octombrie, când a câştigat, de asemenea, premiul "Best Documentary" .
Documentarul a fost descris ca filmul neoficial la mişcării Occupy Wall
Street, fiind difuzat în toate taberele acesteia, aflate în oraşele lumii.

Este interesant de amintit şi faptul că filmul a fost difuzat şi la Camera

Lorzilor a parlamentului britanic, în data de 1 februarie 2012.

Gene Sharp a fost denumit "Machiavelli al nonviolenţei" şi "Clausewitz al

războiului nonviolent", susţinându-se pe faţă influenţa exercitată de opera
acestuia asupra multor organizaţii de rezistenţă din lume.

Manualul rezistenţei paşnice, al lui Sharp, publicat iniţial în Birmania, în

1993, a ajuns la a patra ediţie, publicată în 2010, fiind tradus între timp în cel
puţin 31 de limbi.

A servit drept bază a campaniei Otpor din Serbia, Kmara din Gruzia, Pora
din Ucraina, KelKel din Kirghizstan şi Zubr din Belarus.

Oleg Krykyenko, din Pora, afirma într-un interviu acordat în 2004 la Radio
Netherlands:

"Biblia pentru Pora a fost cartea lui Gene Sharp, folosită de asemenea de
Otpor şi anume 'From Dictatorship to Democracy', pe care activiştii Pora au tradus-o ei înşişi. I-am scris
domnului Sharp pe adresa Albert Einstein Institute din SUA şi a devenit susţinătorul iniţiativei noastre, iar
institutul ne-a furnizat fonduri pentru tipărirea a peste 12.000 de copii gratuite ale cărţii sale."

1/5
Înainte de toate, trebuie să afirm răspicat că nu sprijin în totalitate acest
documentar şi mai ales "opera" lui Gene Sharp, fapt pentru care am şi ezitat
ceva timp înainte de a începe traducerea filmului şi voi încerca să vă
detaliez câteva dintre motivele mele, în mare parte contra şi prea puţine
favorabile, deşi, paradoxal, cele favorabile au prevalat, altfel nu v-aş fi chinuit
făcându-vă să citiţi aceste rânduri.

Argumente contra

1. Un prim motiv ar fi acela că nu a existat niciodată o "revoluţie", fiindcă

toate evenimentele care au purtat acest nume, în decursul timpului, au fost
orchestrate mai mult sau mai puţin vizibil de către masonerie - la 1789 şi 1848 au făcut-o chiar pe faţă, aruncând
în circulaţie lozinca demagogică "libertate, fraternitate, egalitate" şi ştim cu toţii cât de liberi, fraţi şi egali am fost
de atunci încoace - având drept unic scop crearea unui haos administrativ şi legislativ, menit promovării unor
măsuri care să favorizeze transferul de putere şi mai ales de proprietate asupra terenurilor şi mijloacelor de
producţie şi, eventual, financiare, în mâinile regizorilor din umbră ai evenimentelor.

Aşa cum argumentam pe larg şi într-un articol anterior, regula a fost valabilă
şi pentru aşa-zisele "răscoale" generalizate la nivel de ţară:

"Francmasoneria a stimulat peste tot, începând de la 1848, iniţierea de false

reforme agrare, pândind grijulie momentul când, după reforme, lipsită fiind
de inventar agricol şi trebuind să plătească o gamă întreagă de impozite,
impuse de mascotele politice masonice, ţărănimea era obligată să apeleze
la capitalurile cămătarilor, arendaşilor şi băncilor, devenind, prin dobândă,
sclava acestora."

2. Un a doilea motiv ar fi acela al nominalizării acestui "ilustru necunoscut" la premiul dinamită, Nobel, atât în
2009, cât şi în acest an - singurul element favorabil fiind faptul că nu l-a obţinut încă - fiindcă este o "distincţie"
murdară, rezervată în exclusivitate obedienţilor elitei oculte mondiale.

3. Un al treilea motiv ar fi tocmai legătura dintre Gene Sharp şi Albert

Einstein, una dintre cele mai negre figuri ale secolului trecut, implicat direct
în proiectarea celei mai nenorocite arme inventate de om, vreodată: arma
atomică.

Deşi a fost creditat cu locul doi în ierarhia proiectului Manhattan şi deşi

Oppenheimer provenea dintr-o dinastie fondatoare a ordinului Illuminati,
rămân convins că Einstein era, de fapt, supervizorul principal, fiindcă un astfel de personaj nu ocupă niciodată
poziţia de vârf.

Pe de altă parte, continui să cred că "teoria" lui Einstein i-a aparţinut, de

fapt, lui David Hilbert şi că a fost denaturată pentru a impune noi limite
cunoaşterii umane, o dată cu iminenta sfărâmare a acestora prin impunerea
paradoxurilor fizicii cuantice.

Şi nu este mai puţin adevărat, că există destul de multe teorii care-l

creditează pe Einstein ca fiind entitatea malefică însărcinată cu
supravegherea şi trecerea în clandestinitate a operei genialului Nikola Tesla.

4. Un al patrulea motiv ar fi că, din perspectiva timpului, multe dintre aceste mişcări au fost confiscate de
reprezentanţi ai elitei mondiale, care s-au insinuat în fruntea mişcărilor, anulând orice rezultat pozitiv obţinut prin
sacrificiile maselor populare.
2/5
Să ne amintim că ascensiunea lui Iuşcenko la conducerea Ucrainei, în urma
"revoluţiei portocalii", nu a reprezentat absolut deloc un eveniment pozitiv în
istoria acestei ţări.

De ce ?

Fiindcă toată lumea a ignorat, de fapt, biografia lui Iuşcenko, deşi aceasta
vorbea de la sine, din moment ce deţinuse funcţia de director al "băncii
naţionale" a Ucrainei din 1997 până în 1999, când a devenit prim ministru, la fel cum a ignorat şi sprijinul
furibund pe care i l-au acordat statele fasciste UE şi SUA, pentru a invalida rezultatul alegerilor, favorabil
opozantului său, Viktor Ianukovici, ceea ce s-a şi reuşit prin decizia parlamentului, din 27 noiembrie 2004.

În aceeaşi ordine de idei, să nu uităm că anul 2004 a reprezentat anul de doliu pentru România, prin
ascensiunea la putere a "sectei portocalii" condusă de bădăranul trădător pleşuv, care ne-a subordonat în
totalitate intereselor sioniştilor, fapt demonstrat şi prin articolul anterior postat pe blog.

5. Un al cincilea motiv ar fi prezenţa în anturajul lui Gene Sharp a unui fost

oficial al Departamentului Apărării al SUA, colonelul Bob Helvey, care pare
să se fi convertit între timp, devenind partizanul tratării paşnice a conflictelor
umane.

Destul de suspectă este şi afilierea acestuia la International Republican

Institute, condus de mascota de "variantă electorală", John McCain şi
înfiinţat pe principiile "nemuritoare" izvorâte din discursul din 1982 al
preşedintelui fără creier, Ronald Reagan, rostit de la tribuna parlamentului
britanic.

6. Un al şaselea motiv ar fi studiile lui Sharp de la Oxford şi apoi poziţia sa de profesor la Harvard, începând din
1972, fiindcă seria Oxford-Cambridge-Harvard-Yale este considerată de bază în recrutarea şi formarea slugilor
rasate ale masonilor luciferici.

Cred că este suficient să ne amintim de "Skull & Bones" de la Yale, care ne-
a furnizat "plămada minunată" a asasinilor Bush (Jonathan James, George
H.W. şi George W.), John Forbes Kerry sau Robert William Kagan (apropo,
deşi nu are legătură cu acest subiect, "bunul doctor" vegan din filmul "Forks
over Knives", chirurgul Caldwell Blakeman Esselstyn Jr., este şi el membru,
începând din 1956).

Ca să nu mai vorbesc de minunata şcoală de spioni sovietici de la

Cambridge, care au infestat serviciile secrete, diplomaţia sau înalta societate
britanică: "Kim" Philby, Donald Maclean, Guy Burgess, Anthony Blunt şi John Cairncross.

7. Al şaptelea motiv, ar fi tocmai reacţia preşedintelui Venezuelei, Hugo

Chavez, principalul opozant al SUA în întreaga Americă Latină, împotriva
căruia s-a înscenat o lovitură de stat, deghizată în "revoltă populară
spontană", în data de 11 aprilie 2002, exact după standardele lui Gene
Sharp.

Şi se pare că serviciile secrete iraniene împărtăşesc opinia incomodului

preşedinte sud-american (al cărui cancer actual mă întreb cât de natural ar
putea fi) şi, sincer vorbind (dincolo de paranoia antiamericană, deloc
nejustificată însă, a preşedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad, a cărui ţară este zguduită de acelaşi gen de

3/5
revolte, cum veţi vedea şi din film) mă îndoiesc că un serviciu secret i-ar acorda atâta atenţie unui neica nimeni,
cum vrea să pară Gene Sharp, dedicându-i şi un film, dacă acesta nu ar reprezenta un pericol real.

8. În fine, ultimul motiv ar fi că nu mă convinge deloc modestia afişată a

Institutului Albert Einstein, fiindcă astăzi se ştie foarte bine că CIA şi MI-5 au
apelat mereu la serviciile unor asemenea "instituţii", aparent modeste, cum
ar fi Tavistock Institute of Human Relations, finanţat din plin de fundaţia
Rockefeller, al căror rol este exact acela definit de termenul consacrat de
"think tank", de generator anonim de politici şi strategii, menite să servească
interesele elitei mondiale.

Curioşilor le recomand şi un film artistic, "Three Days of the Condor", în regia

lui Sydney Pollack şi cu Robert Redford în rolul principal, care atrăgea atenţia, încă din 1975, asupra acestui
fenomen.

Şi aş putea continua, desigur, această listă, dar sunt convins că vă veţi

întreba de ce oare m-am mai străduit să traduc filmul, din moment ce nu-i
văd decât "virtuţi" negative.

Ca să nu vă mai pun răbdarea la încercare, trec la a doua parte a listei.

Argumente pro

1. În primul rând, nu ar fi deloc o surpriză să mă şi înşel, fiindcă nu am nici

un fel de dovezi concrete privind afilierea organizaţiei lui Gene Sharp la CIA
şi n-ar fi deloc exclus ca serviciile secrete să se fi folosit de munca lui, fără ştiinţa sa, încercând pe de altă parte
să-l discrediteze, tocmai prin filme "propagandistice" sau prin înscrierea pe lista nominalizaţilor Nobel.

2. În al doilea rând, nu este din nou exclus ca orice revoltă populară să aibă la bază
motive cât se poate de reale, operaţiunea de "confiscare" a acesteia de către elite
având loc undeva, pe parcurs, chiar dacă "spontaneitatea" iniţială a fost
impulsionată de prezenţa grupurilor de agitatori profesionişti ai serviciilor secrete.

M-aş putea referi concret la exemplul egiptean, fiindcă revolta, dacă ar fi să dăm
crezare mesajului optimist din film, ar fi trebuit să ia sfârşit în data de 11 februarie
2011, când Hosni Mubarak a acceptat să se lase detronat de mulţime, fapt care nu
s-a întâmplat, deoarece continuă şi în prezent, chiar dacă nu se mai bucură de
aceeaşi mediatizare.

Ca o mică paranteză, reamintesc că implicarea americanilor contra lui Mubarak s-ar

putea datora trecutului acestuia de KGB-ist cu state de vechi, format la Academia Militară Frunze, care a urcat la
putere din funcţia de vicepreşedinte, prin asasinarea preşedintelui în exerciţiu, Anwar El Sadat, ce urma linia
politică a predecesorului şi mentorului său, Gamal Abdel Nasser, în special în problema Canalului Suez.

Nu am făcut referire la "loviluţia" noastră decembristă, fiindcă a fost creaţia

exclusivă a serviciilor secrete (KGB, CIA, Mossad), încă de la început,
implicarea maselor trebuind doar să confere o oarecare legitimitate
ascensiunii la putere a cominterniştilor asasini şi a odraslelor acestora.

3. Şi ca să nu vă mai plictisesc, un ultim motiv - şi cel mai important dintre

toate - este acela că, indiferent care au fost scopurile iniţiale ale generării
unor asemenea strategii nonviolente de luptă politică, după ceea ce s-a
întâmplat la noi în Piaţa Universităţii (când actele de violenţă transparentă,
puse fără îndoială la cale de autorităţi, le-au oferit acestora pretextul de a interveni în forţă), ca răspuns întârziat
4/5
la mişcarea Occupy Wall Street (ce pare să se fi generalizat acum, în toate oraşele continentului nord-american
şi peste tot în lume), am realizat că suntem extrem de departe de a manifesta aceeaşi maturitate politică
dovedită, surprinzător aş spune, de americani (a căror organizare este aproape impecabilă şi în mod cert
complet nonviolentă, fără a ţine cont de provocările murdare ale organelor represive statale, gen G20 Toronto) şi
că avem mare nevoie de lideri şi de strategii coerente de evoluţie a mişcării, dacă ne dorim într-adevăr să nu
aibă aceeaşi soartă cu cea a răscoalei din 1989.

Nu este mai puţin adevărat că mişcarea Occupy se bucură de aportul unor

personalităţi de marcă, de calibrul lui Noam Chomsky sau Chris Hedges, de
exemplu, dar este intolerabilă prezenţa la vârful mişcării noastre a unor
ploşniţe politice, indiferent de modul cum şi-au revopsit firma actuală, în USL
sau partid al poporului condus de liderul salubrităţii, proprietarul televiziunii
de tomberon, OTV şi vă rog să mă credeţi că-mi face o silă imensă, fiindcă
mă văd obligat să le menţionez până şi acronimele murdare.

În speranţa că se vor ivi lideri oneşti şi cu bun simţ ai mişcării noastre iniţiate în luna octombrie a anului trecut,
postez şi recomand lucrarea de bază a lui Gene Sharp, "From Dictatorship to Democracy", reiterând necesitatea
unei evoluţii fundamental paşnice a mişcării, fiindcă este mai mult decât evident că nu există şansa câştigării
nici unei confruntări violente cu iresponsabila şi criminala jandarmerie română, care se străduieşte să-şi
revendice faima de odinioară a Securităţii, uitând că în ochii elitei politice jandarmii nu sunt decât slugi, care vor
fi tratate la fel ca şi armata şi poliţia, cu un dispreţ suveran, putând fi aruncaţi din funcţii sau pensionaţi forţat,
după bunul plac al nemernicilor portocalii.

Până când veţi înţelege că singura noastră cale de a scăpa din marasmul
global constă în eliminarea sistemului financiar actual şi desfiinţarea totală a
claselor şi partidelor politice, a căror existenţă se bazează în exclusivitate pe
acceptarea tacită a unor convenţii sociale, ce pot fi negate în bloc (principiu
care stă, de fapt, la baza tuturor strategiilor imaginate de Gene Sharp), cred
că ar trebui să vă repet obsedant acest lucru, aşa cum făcea Cato cel Bătrân
la finalul fiecărui discurs politic, când rostea inexorabil "Carthago delenda
est".

"Metodele ideologice, care pretindeau că ne vor asigura conducerea lumii în numele revoluţiei, au devenit, în
realitate, ideologii ale consensului şi nu ale rebeliunii."

Albert Camus

How To Start A Revolution (torrent)

Subtitrare

5/5