VALENTINA DAN, MPH! =* DR! NICOLAE DAN, MPH Refete pentru * hi 2 diabet, obezitate, CARTEA DE BUCATE A CENTRULUI LIFESTYLE HERGHELIA ; Li’ rus y Natrifie pentru oamenti sdndtost si bolnaviVALENTINA DAN Master in séndtate publicd DR. NICOLAE DAN master in sdndtate publicé doctor jin $tiinte medicale CARTEA DE BucatE A CENTRULUI LrFeStTyLe HercuHeELia Nutritie pentru oameni sanatosi $i bolnavi editura viat’ si sdnatateCortea de bucate a Centrului Lifestyle Herghelia Valentina Dan, Dr. Nicalae Dan © 2017 - Editura Viata si Sandtate, Bucuresti, Romania Toate drepturile rezervate. Corectura; Livia Ciobanu Mihai Tebnoredactare si design: Liliana Dinca Cartile Editurii Viata 91 Sanatate pot fi achizitionate prin reteaua national de hbrarii: www viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin posta sau agenti de vanzare: Editura Viata si Sanatate Telefon; 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 comenzi@viatasisanatate.ro www viatasisanatate.ro su ue Scop informaty, educatiy 3] nu se substituie vititel medica the, arcln unde este nevore, Stinja medicald este in continua Sur ce apar dates! atudil experimentale noi si pe masurd ce cunostintele noastle far mad Acdrl in tratamentul hohlor $1, respectiy, modiheari in dietoteranis. informatie See ILE Sore pun cela mat nov date js tandarde acceptate la data publicdemier Avan Toure umand. autor, editori say aftilemplicati in aparitia acester cari nu}! nsabniitate legata de er i d ‘On, omistun! sau regulate urd cu fafosirea Infor matilior din ceastaé carte ein Teg tur’ & in vedere Factor! SUMMA micro Deserierea CIP a Bibliotecil Na tionale a Romani DAN, VALENTINA maniel Nicolae Dan. - Ed. a 7-a, - Pantelimon : Vi: : . ays ISBN 978-606-911-136.9 Ma Sintate, 2018 |, Dan, Nicolae 641.55:613.2Retete pentru diabet, obezitate, boli cardiovasculare 400 retete nzero colesterol” testatePREFATA stona coleetie’ de reyete din aceasta, carte incepe cu optsprezece ani in wenn’, mai preeis in anu! 1991, cand cele sapte persoane eare aleatuiam atune nucleul initial al echipet in devenire a Herghelied am parcurs un prim an de ing in Wildwood Lifestyle Center & Hospntal (Georgia — SUA) si Lche Pines Institute (Alabama — SUA). A fost perioada in care am {ost expusi pentru prima data universutui plin de culoare, savoare, forme si Variafie a artei gititu- lui veyetarian si am rimas fermecati de acest now orizont, ce se deschidea promi- (Mor in fafa ochilor nostri Inca de pe-atuncr, pe \ceput SI injelegem principiie unei ali- mentaii santtoase, modul adeevat de uur ce am. combinare a diferitor gupe de alimente yi sd prindem sceretl falosiriicondimentelor neiritante sia phuntelor aromatice (eh gustulur special, de exveptic, al meniun- lor veg m inceput sd sele sa adaptim cele mai bune refute potrivit disponibilitaqii alimentelor in Ronvinta, in vederes sleftuini unui meni, care sf fie nu doar sindtos, dar gi apetisant, pentru Centrul viselor noastre ~ Herghelia. ‘ Ceovrmuvut LICSTVLE MERGE Au urmat apoi progame de Obser- vator Profesional in centre ca: Weimar Institute (California — SUA), Pacifie Hicalth Education Center (California ~ SUA), Lifestyle Center of America (Oklahoma — SUA) si evenimente ca Hope Camp Meeting (British Columbia Canada) cest din urd eveniment avéind onoarea s2-1 insaginy pe dr. John Scharfenberg (in wara anu 1992) si sf ne molipsim de furmecul inegalabil cu st nutritionist entuziast si pasie~ nat conferentia pe tema dietei si a refete- lor vegetariene. Si, pe mAsurl ce experienta noasted se imbogifea wrmirind progamul insti- ujiilor de succes cu -vechime in dome niu, aveam gontinuu un achi la ce care ve urma st servesed pacientilar romani, in viltorul apropiat, bucdtiria — pionier, in Ronvinia, a institujied pentru ea toatd dedicarea, ne pregiteam inca de pe-atunct, Apoi, anit 1992-1994, prin prog: mul de Master in Public Health (Master 1 SAndtate Publica) gi cursurile de nutri« ie aferente avestuia (Nutrifie generald, Nutrijia man copilulul, Nutritie si wee ee oldietetica avansaty), vizivnea noastrd in stra nutntion a devenit mai anipli, mai echilibrata gi sea ancorat mal mult in rca Tidtile stiingilice si in cereetare, mili HOOF a adus prima experi: en{h w unui curs de nutrifie sta unei clase an, pe eae He-am orga til vegeta vatin inci ocazi difente, info comunt- tate de romani, ta Loma Linda (California SUA), impreund cu Maria Magdalena Dan. Evenimentul sa bucurat de un real dinduw-ne in i tunp pesibil {otea sf testiint © parte din refetele noastre sucee! CU publicul ronan, Any fost inedisiayd st im €3 ela inspiral o distinsd gospod Fomine’ (doamna Ghifescu) participant’ la program, si publice o micd colectie de rejete rominesti traditionale, adaptate pringipilor sindtoase promovate de noi cu acea un Intoryi in fara, in anii care au urmat pand Ia deschiderea Centrilui Litestyle Herghelia, am tispuns prin medicul-y. al Centrulut, dt. Morasan Sorin, mai multor invitatii din diferite zone 31 oraye ale {nii, conh wie, renjiind pe teme de sind lule i organizind nelipsitele clase de gatit, Toamna anului 1996 a adus eves memul mult asteptat: 1a 1 septembrie, Herghelia sia deschis portlet pri- meased prima serie de pacienti si cu aceasta a inceput inregistrarea statistici- {or impactului meniului de la Hershetia supra stirii de sindtate a romdniton Cu o lun’ in ment, de acest eveni- ‘estitujia a inceput publicarea Primei reviste romanesti Publica, care se numea pe fate peatrn tofi gi era 6 Wiala, c; de sande atunel Sand. Aparitie trime ve consacra cele dau’ pagini de 4 = Tao mijlocul ci reletclor vegetations, ings, pring din al 2000, an care a mareay i we pull colabararii noastre ey Editura aViati si Sindtate” (Bucuresti) $1 Aso. ciajia de Sdnatate, Educate gi Familie (Bucuresti), revista preia numele Vag 5 Sandtote (domnul Forray Laztra cong. buit din plin la aparitia find o apariti Peste ani, bucdtaria de la Herghelia, mennul ei, cunoagte un proces de imbo. lire permanenti. Gospodinele stiu ca adesea, cele mai bune reyeie ies atu tei revista), lunara, elind, spre exemphi, amuntata c& vei aves ‘aspeti la masa yi nepregatita fkind penint asta, ili dal seama cd trebuie si pregitesti ceva in graba, dar n-ai timp si mai faci cumpirituri. Deschizi trigiderul si, eva- luind rapid ce ai la dispozitie, ifi vine o idee cdreia ji dai curs, chiardacd n-aimai Bicut combinatia aceea niciodata, pentey a pur si simplu nu ai de ales, Rezultatul eplional! Chiar si tu te minunezi ce © putut sd-(i iasi din maini $1 te grabesti Si nolezi urgent, inainte de-a uita totul, aga incall s& poyi reconstitui si pentru alti data rejeta minune, De Tapt, ficcare bucdtareust a tribuit cu harul"ei ks pregitirea delici- ilor cu care Herghelia isi rasfa(i culinar Oaspetii. Cand ne gindim ta loli — bucd- lreasa noastra ye — ne vine in minte almosfera de pace si calm pe care o cre- ©aza $i care este esenjiali ca gi climal de lucru intra bucatirie in care, in Re- Cafe re(eta, ingredicmtul principal este Sullet”. Sau, dacde sa vorbim de Magdys NU putem sii nu recunoagtem calitatea ei de a da gust man rurilor, ential liza aceea ultima walingere” escent! SH apo Muska — hamica gi disponibild Cee Wiatunei And e nevoie ca cineva st ying mai devreme pent preeatirea preala- biLA a vreunai meni mai complicat sw pentra pre; reletelor ce urmeazh a fi pozate pentnu revistt, Apropo, si a ICE Pore CO ANIA: relela e Mai apetisaNLE uneori cind in poza ei, lumina cade adee- val sate Luatl din unghiul potrivit, Dorel si Szabi sunt macytri si dorim sa folosim ocazia ca sf le muljumim pentru aceasta Daca tot vorbim despre poze, trebuie si vorbim despre Dina gi uimitorul ei dar de a orna si a aranja totul cu gust si migala, asa incit refeta pozati devine o adevarat sirbatoare pentru echi, ce st mai vorbim de pura si stomac. Se pa cA §1 Henke a mostenit acest talent, pla- tourile cu salate servite la masa de prin de imagina- creativa a bucatareselor noastre sunt demne si ocupe loc de .piese de arti” in orice expovitie culinard vegetarian. lar Melinda ne surprinde adesea cu noutai culinare apetisante. Si. nu in ultimul rind, vine pretenti- osul departament de paine gi panificatie, sectorul Lenutei, Cine nu a trecut ined pragul Hergheliel gi nu ta gustat plinea a pierdul un moment culina excepfie, Integrala simpla saucuadaosde seminte, sub forma de batoane sau chifle, Piinea Hergheliei i) aminteste trectto- rului de ,vremurile bune” de odinioari cAnd abia adus8 de kt moara cu pietre din marginea satului fina era aruneata cu pumnul, de bunica, in postava de [cut paine si doar intr-o ord, dou8, inconfinn- dabila aromé de paine neagea, rumend gi dulce ca mierea din fagur umplea bat tura, Ar fi nedrept si nu vorbim de moar side Gyula, morarul cu mulld experien,& ic [ACENTMULU LIFESTYLE HERGHELIA de la noi, sau si uitim de Viorel gi Petrie’, — brajele hamice care aprovizioneaz’ si distribuie tot ce © de trebuinj’ la bucd- lari, asa incat si fie tol timpul de prisos. tm grddina, domeniul lui Gicw care, impreund cu ,aghiatantul” Simian, alimenteaza in fiecare 21 cu sarzavaturi hio si legume proaspete si gustoase alitt iile, cat gi piata. Serele Herghelici sunt consacrate de mult ea find punetul de auactig al urului oricdrui_ oaspete, insirati cumini, in linie perfecta, ca niste soldaji prezentind salutul de onoare, incovoialy de rod Zimbese in rogu, galben, violet si verde in lumina Prictenoas’ a soarelui. At auzit de Matca’? Matcenii sie despre comuna lor cf ¢ leagdnul inifiativei private a stiintei sericicole din Romania... La Herghelia, prin Gicu, Matca s-a apropiat mai mult de oameni gi de bolile lor, cici ceea ce produce gridina ei nu doar satura, ei gi vinde De asemenea, dorim si le mulyumim, Pe aceasti cale, distinselor doamne: Eugenia Gheorghi(a, Ejike Tajti, Dianne Hathaway, Luminija Morogan, Emilia Beres, Valery Schraiber si Judy Sur ghany, pentru disponibilitatea de a ne imparagi din experienja personala in ale buedtiriei vegetariane si, in mod spe- cial, doaninei Magdalena Dan gi fh hue: ciorchint ni- het 1 ic si Rodica Hillis, pentru ajutorul substantial in reinnoire: pamentulut din bucdtiria centrului. contribujia tuturor buctidria Hergheliet rangl .mai allel §1 mai sraed", Clasa de gAtit vegetarian, condusd in prezent de tants Jeni” (doamna Eugenia Ghe- onghija), este unul dintre punctele cele recenld ae a jor persoane, fi fost cu sig 9 wee VImai frecventate gi .qustate™ din progra~ mul zilnic, de catre pacientii nostri, atat doamne, domni. Intr-un anume sens, fie al echipei din celelalte departamente inca, medical, contabi- litate, receptic, menaj si intretinere, se constituie — prin ceea ce aduce fiumos re membru hemenfionate si bun — intr-un valoros ingredient, indis- Pensabil in orice refeta pe care Herghelia © va.ageza pe masa oaspelilor ski acum gi intotdeauna. in final, am dori si multumim dom- nului profesor Bert Connell, PAD, getiul catedrer de Nutritie si Dictetica la Facul- latea de Profesiuni: Medicale Aliate, Universitatea Loma Linda, SUA, dom nului profesor Floyd Peterson, MPH, si doamnei doctor Hanspreet Sekhon, Catedra de Biostatistica si Epideminle gie la Facultiile de Medicina, Sindtate Publica si Nursing, Universitatea Loma Linda, SUA, deamnci profesor Ella Haddad, Catedra de Nutritie, Faculta- tea de Sandtate Publica, Universitatea Loma Linda, SUA, pentru sfatuti 5 consultanya. Mullumim, de asemenca, eolepilor medici. dr. Sorin Morasan si Valeriy Gheorghitt.siasistentilor nostti medicali Pentru colaborarea in realizarea studiu. lui clinic realizat la Herghelia (Henghelia Lifestyle Study), Dorim $4 exprimim aprecierea noas- Wa pentru colectivul Editurii Vj Sandtate” pentru ribdarea, 4 profesionalismul cu care s ala gi rulrew si 14 implica in editarea acestei cari, continuind colabo- rarea frumoasa cares. consolid lal de-g fungul anilor prin munca impreund ta revista Via(d+ Sinduue, Muljumim in mod deosebit doamnej Lilana Dined pentru grija si frumosul pe care lea pus in lehnoredactarea aceste} car{i, doamnei Alina Badea pentru rib. darea si profestonahsmul cu care nea ajutat in redactarea edi si doamne: Livia Ciobanu-Mihai penira corectura Mullumim domnului director facob Pop al Editurii Viay® gi Stnatate pentny incurajarea yi ajutonul dat pentru fin; slui proiect. zare: ¢ dorin{a noastrd, a autorilor, ca, prin acest prim volum de rejete, benefi- ciile experimentate de cei peste 10.000 de pacienti pe care isa avut Herghelia pand in prevent si imbogajeasca si viata dumneavoasird, conferindu-i o sindtate vibrant, deplina.INTRODUCERE De ce o carte de bucate de la Herghelia? redem cA ment sa serii o carte cind ai in spate ani grei de experien{d in domeniul pe care urmeazii si-1 abordezi in ea, atunei cdnd ai de spus ceva ce nu a fost artificial plasmuit int-un birou, scriind edrti doar din alte cari, ci este rodul multor uni de practied si pionicrat dificil. Credem e& merit si scrii o carte de bucate atunci cand stii din experien{& c& aceste rejete gi meniurile vegetariene din ea au ajutat, Ia Herghelia si dinenlo de ea, seci de mii acum, prin rispandirea de oament si iad acestor cunostinte in forma tiparita, zeci de mii de oameni vor fi orientayi si traiasca mai bine, si fie mai sAnatosi si, de ce nu, mai fericiti Tineyi in mana o carte care se bazeaza utrifionistilor pe experienta medicilor, sia personalulul din bucdtiria Centrului Lifestyle Herghelia, care au deservit in Ultimii 13 ani peste 10.000 de pacienyi in serii de cite 11 sau 18 zile, Fxperienta celor peste 12,000 de mese sersite paci- enfilor care ne-au elfeat pragul se traduce in paginile pe care le aveli in mand sub forma acestei carti de bucatarie vegeta riand, ‘a Cenmtmuiul LIFESTVUE HEROMEUA Rejetcle pregitite de-a Iungul anilor au contribuit din plin ta revultatele excep- fionale objinute in eadnil programului nostru. Am fost abordaji de-alungut anilor de pacien{ii de la Herghelia, dar side mul alii care ar fi dorit 8 adopte o dictt ideal, care s-a dovedit a fi efici- enti in obezitate, diabet, ateroscleroza, hipertensiune sau in preventia cancerului, Ne lerapeuticd vegetarian’? De ce nu scoatet ‘oastfel de carte, cu expenenta pe care 0 si cu reqetele deli u intrebat: Aveti o carte de buchtirie se pe care le folositi de atitia ani? A sosit momentul sf dam curs respectivelor cereri prin acest prim volum cu rejete de fa Herghetia. A sosit momentul ca st cei care ni au venit incd fa Herghelia si poati beneficia de informatiite si rezullatele aphcanit unei dicte total vegetariene echilibrate, Oare ce s& mai gatese azi? Nuei aga cd aproape in orice cdmin ‘aceasta ¢ intrebara pe care 0 pun multe femei sofilor sau eopiilor gi este o intre- bare de al caret rispuns depinde sind tatea familici? Desi gatitul si .statul pe Langa oale" a fost discreditat in timpurile modeme, reolitatea din teren arath c& femeile, in general, si mamele, in parti- were VIcular, continua sd joace un ral extrem de Important fa buchirie gi, prin urmare, un rol crucial in sindiatea familied. Dorim ca aveasth carte sf rlispundd nedumeriri- tor, neli stilor gt semmnclor de intrebare Pe care familiile veyetarienilor le all sau cu care sunt intimpinati deo societate weiviliza re trimite |a abator, pentru afi ucise in mod barbar, m: wale deel oriedind alte: NUT Soc ca multe wlva in istorie. ate in care ignoranja gi pre- Judecdjile despre o alimentayie sindtoasa abunda (din pieate chiar gt in mediile medicale), credem c& mama, gospodina Yexetariand merit sta date stiin(ilice in ha tin manual eu Futabile care si le ints Feasch vegetarienilor echilibrayi convin- perea ed sunt pe -a buna, cu cativa Past bunj inaintea timpurilor noastre... Nea Cocosul este pentry cantat, nu pentru mancat! Aceasta a fost replica surprin- Zétoare 2 béiefelulul nostru Mihai, la 3 ani, cindo rudd care fe vita, invitata fund la mass, @ refuzat politicos mottvand c& tocmai incase o ,ciorbi de cocos" la un restaurant de pe traseu. Privire de ansamblu asupra capito. lelor cartii de bucate In cele ce ur a vom descrie pe scurt confinutul fiecdrui capitol al ctr Credemi ca dupa capitolul 1, care este tn hid util de navigore in largul retetelor din aceasta carte de bucate, capitolele § si G sunt cele mai practice si mai utite in aledtuirea unit meniu individualizat, Primul intrebari de capitol rispunde anor baz&: pentru cine a fost 1 de bueate vegets ste semnifiealia simbolurilor care apar dupa fiecare rejeta, de ce am trecomandari numai pentru bolna- vil cardiovasculari, diabetici si obezi, care sunt cele doua variante de dicte vegehiriene pe eare le recomandim la Herghelia, de ceo carte de bucditirie cu relele exclusiv bazate pe alimente de origine vegerala” iene, care Al doilea capitol se ocupa cu meca- nismele comune de aparitie a bolilor car- diovasculare, a obezitatii si a diabetului (si de sindromul inetabolie), ct si cu implicatite practice pe linie de nutriie, care decurg din meeanismele de genezd comuni, Capitolul at treitea tree Fecomandarile in revistd Hutrifionale actuale ale Onurilor stimtifice mondiale atat pentru Populajia sAndtoasa, cat si pentru bol- hvu cardiovasculari, obezi si diabetic. Aceste recom’ vor fi exemplificate Prictic cu dieta de ta Herghelia, in come ‘estul programului New Start practicatin Aces Centra (schimbari comprehensive). in ca intrebyiri atte pos oll pateu raspundem unei cruciate: ce rezultate ime © agtepta cinevar dupa 10 zile de 12 OT Canta DE BEATE = Vialimentaie bazatd pe alimente de ori- gine vegetal’) Ca si rispundem acested intrebsn importante fa un nivel stiintfic, vom trece in revisti rezullatele statistice ale celor 13 ani de activitate de la Her ghelia, precum yi rezultatele unui studiu clinic rindomizal, realizat cu Universitatea Loma Linda, colaborare JA, Capitotul cinct ofera elemente prace tice de planificare a ungi meni vege- arian, principii simple de al acestuia, baz rea stiin{ified alizata ka Universitatea Le California. si Harvard, SUA , ci mandari nutritionale in funet saul caloric, Va vor oferi un instrament simplu, dar ingenios de a va aleatui pro Priul meniu, Sd nu va spetic aceasta per- spectiva! Daca studiati cu atentie aceasta cane, probabil cd veqi ajunge x4 cunoas fefi mai multa nutrific vegetariand decat majoritatea pretingilor spe domeniu, care ined mai fac recomandari bazate pe informatiile anilor ‘60, Capitolul yase di un exemplu practic de meniu vegetarian pentru 10 zile. Capitolul yapte oferi un ghid practic de tranziqie de la dieta omniverd ta cea vegetarian’. Capitolul opt sbordeaz’ problema posibilelor deficiente nutritionale legate de dicta total vegelariand (veqana), ina- decvat planificata, in panicular, vor aborda aplicarea Mra discernanvint a dicted total vegetariene la copii, pro- Dlema vitamine! B,, $1 a alter vitimine, & protginelor, dicta total vegetarian’ gi aspecte parti- cularg ale dictei vegetariene in diferite elape din ciclul viefii (eopilirie, adoles- Atuire a ie pe cere na Linda, listi in acest ilui gi a calciului in cenqi, sarcind). A CoMTRULUr Lu EsTHRE HERE Capitolul now’ cuprinde aproape 400 de rejete validate gi testate Ia Centrul Lifestyle Herghelia cuprinde: + un ghid) nutrigional omnivor gindht pentru pepulatia general prezentat de medicii Apeni din Romani Centrului Lifestyle Henghelia la Conferinja National’ a Sectiunii de Cardiologie Preventiva a Societ tii Romine de Cardiologie, Paltinis 2002 + resurse pentru aprovizionare unor firme din Romi care comercialiveazd sau produc Himente vegetarien fi pastele integrate, protein’ de soia, Bind Ue soia, carob, Kuli de drojdie yi condimentul Vito: Reviva SRL, Kannel, Sano Vila, Inedit, Fito Fit ete cum ar Cum sé folositi cartea de bucate? Alege(i numtnul de ealorii pe care trebuie sau donifi st le consumayi zilnie, confirm indie: itotul 5, si Veli gisi mumdnul de portii necesare zilnic din fiecare yrupi de alimente in tabelele din acelayi capitol (recomandinile Depar- tamemulur de Nutriie, deta Pacultatea de Sanatate Publica, Universitatea Loma wa, SUA), Tot im capitolul S este definit ce inseamna @ purgie din fiecare clas de OO VIIMPORTANT! Portille din dreptul fiecdrei retete nu trebule confundate cu portille de planificare a Unui meniu pe baza piramidel vegetariene (veri capitolul 5) aliments, De exemplu, la categoria fivete, © porte este un min sau o banang de nme medic (1502); fa legume, a pore inscamn’ o jumilate de can ae Moray sau varaa crude (5x) subjire de paine (30g) etc, A nu se confuncla eu sensul pe gare are cussintul porgie in limbajul ohig. muail, sens folosit end amv notat numan de porfii din dreptul fiecrei rejete. in vor. birea eurent8, 0 porfie inseamna o farfiarie sau cam cit miinines o persoana lao masd, Nuntnal de port indicat la fiecare reer ¢ sensul acesta: cantitates aproximativa Pe care 0 consuma o persoand lao masa Porgiile pe baza chrora va veti con. strut meniul sunt diferite, mult mai mici dnd va alcatuiti meniul, calculati vata. meitic numinil de portii. Ghidayi-va, de asemenca, dupd exemplul de meniu de la Herghelia din capitolul 6. Dincalo de aceasta, implementarea_prineipiilor simple din aceasta carte, experimentate cu succes la Herghelia in ultimi 13 ani de cdtre mii de pacienti, va va da 0 bund idee despre modul in care trebuie s4 va aalimentati corect gi sanatos, Dieta vegetarian’ azi— de la respingere la aclamare Doctorul Merwin Hardinge, profesor de farmacologie si fondatar al Facultatii de Sindtate Publica de La Universitatea Loma Linda, California, SUA, a fost prmul student de la Harvard care, in anii 1950, a avut curajul gi indraznesla 38 aleaga ca subicet al tezei sale de doctorat studiul sanavaqii v ‘nilor, Teza dan- sului a fost un Ineeput de bresa in marele id al prejudeeagilor, Donia sa spunea,cu ocazia unui dineu oficial, ¢3 atitudinea lumii medicale faa de alimentajia vege- fariand a trecut prin cdtevia stadii conse- cutive intre anii 1950 si 1990, reflectind evident 51 progesul datelor sliintifice in turd cu Vezetarianismul, intr-o prima etapi, cea de RESPIN- GERE ~ prin anii "30 ~, spunca dansul, ideca a fost respinsa categoric de comu- nitatea medicali, Ca urmarg a cercetd- rilor incepute si care au indicat efeete favorabile ale dietei v iene, atitudi- nea s-a mai induleit in anii “60. Dinsul a mumit aceasth faz etapa de DERADERE. Subiectul era tratat cur bataie de joc. Pe masurd ce se stringeau date stiintifice in favoarea vegetarianis- mului s-a inaintat, prin ani "70, la peri= oada de TOLERANTA Apoi. spunea profesonul Hardin; ajuns prin ani “90 ca dieta vegetarian’ s8 fie aclamatd — etapa de ACLAMARE = oda cu acumularea unor dovesi clare ca dieta ormnivora, prin aportul redus de alimente vegetale $4 prin prezenta cami, creste riscul de aparijie a cancerului, dia- betului sia bolilor cardiovascular. Daca pind in anit 1950-1970 argu- mentele forte pentru dieta vegetariana erau de natura etic, astizi argumen- tele cele mai puternice sunt de natura medicala: este din dicta camnata si produsele anin 6 components importanta, dacd nu chi edientul numarul 1 al stil Via}d nefast — sedentar gi supraabundent din secolul XXI In cele ce urmeaza vom reda cateva induri rostite cue pasiune de cAlre oameni de cultura, celebrity sau savangi in legatura cu subiectul vevetananismu- lui, primele afirmaqii pe latura eticd, iar urmiatearele pe latura stiintitica a pro blemei si declaratiile suinyi in ce mat clar cd ile sunt r ui de ela zi ale diverselor foruri stiintifice intematio- nale, in legaturd cu acest subiect. Este din coin ce mat clar cA Bieta carmata 3! produsele animate sunt o component’ importants, dac8 nu chias ingredientul num dru Lal shite de wat nefost ‘a Cerern ius Lircst¥ac HERGHEUA punndent din secalul XtDespre aspectul etic al vegetarianismulul »Soarta oricdrui adevar este deaf rid: culzat cind este rostit pentru intila oar’. Cndva s-a considerat 0 nebunic SAsustiich neni erau cu adevirat inte umane $i ca ar trebul tratayi cu respec- tul cuvenit oricdrei fiinge umane, Cea cc odatd era o nebunie a devenit acum adevir recunoscut. Astizi se considers exagerare asertiunea cA respectul con- stant pentru orice forma de viata este cerinja serioasa a unel enci rationale. Dar va veni un timp cind oamenii se vor minuna ci rasa uman’ a existat atata vreme inainte de a recunoaste CA vitAmarea nepisatoare a vielll este incompatibilS cu a cted reals. De fapt, etica este, In esenta cl, responsabilita: tea noastrd extinss asupra a tot ce are viay”. Albert Schweitzer -Dacd abatoarele ar avea pereti din sticla, tofl oamenii ar deveni vegetarl- eni, Ne raportim la noi ingine gi la ani: male cu mal mult echilibru atunei cind $0” c3 nu contribuim la durerea lor” Paul $i Linda MeCartney hl 16 »Dacd al putea vedea sau al put ma) sien fl ceea ce simt animiatele, nual mal sta pe. pinduri, D3 viata inapoll Nu consi, carne" Kim Basinger ,Animalele sunt prietenil mel, sb ey nu-mimanine prieteni”” George Berard Shaw Am abandonat consumul de carne eu multi ani in uemd, intra duminics, in timp €e prinzeam, priveam pe Tercas tra bucatiriel la mieli nastrl care zbur- dau fericiti pe pajistl. Intorcind privirea la farfurilte noastre, am realizat instantaneu ch nol tocmal mincam piciorul unul animal care pana de cursnd a zburdat $i el pe o pajiste, ‘Am privit unul la altul si am spus: ‘Stal Putin, nous ne plac mieli — sunt niste Creaturl atat de blinde! Oare de ce ji mancdm?" Atuncl a fost ultima oard Cand am mal méncat carne!” Paul silinda McCartney % om Canta pe ucare WIDr Colin Comptyet »Dovezile lop’ sintifice —actuale in urs cu dieta Indic’, in mod substantial, urmitorul fapt: cu cit cineva consumd o dieté bazati mai mult pe alimente de onigine vegetala ~ adic’ un consum de alimente vari- ate si de buni calitate in timp ce se reduce folosirea grasimilor adiugate, a sarli ia zahSrulul ad3ugat ~, cu atat va avea beneficii mai mari pe linie de sinatate.” Dr. Colin Campbell, directorul Proiectului China-Oxford-Cornell »Nu injeleg de ce a cere oamenilor si minance o dicta vegetarian’ echilibrata se consider un trata- ment drastic (extremist), in timp ce se consider’ un lucru obisnuit din punct de vedere medical sa ii tai pe oameni 4183 le deschiai inima (operatii pe cord deschis) si apoi si-| pui pentru tot restul viefii lor pe medicamente care le scad colesterolul” Dean Ornish, MO ,Nimic nu va fi mai folositor pentru sAnatatea omului gi nuvacreste sansa de prelungire a vietii pe pimint, ca evolutia spre o diet vegetarian’.” Albert Einstein “Acewnmuuuitirestne Hewovetan | Abert Einstein Afirmatii ale unor oameni de stiinsa despre vegetarianism Nea! Barnard .Flintele umane nu sunt carnivore in mod natural, Atunci cand ucidem animale pentru a le manca, ele sunt, de fapt, cele care, in final, ne ucid pe noi, deoarece carnea lor, care contine colesteral si grasimni saturate, nu a fost niciodatd gindita pentru a fi consumati de fiintele umane, ele fiind ierbivore prin natura lor” Or. William C. Roberts, fost redoctor-sef al prestigioasei Reviste Americane de Cardiologie »Dacé analizezi datele stintifice actu- ale, canttatea optima de carne rosie (grass) pe care so mananci ar trebui si fie ZERO." Prof, Dr. Walter Willet, seful catedrei de Nutritie, Harvard alndustria cdmii de vacd si de pore a contribuit la moartea americanilor, in acest secol (20), cu un numar mai mare de decese decit toate rézboa- iele purtate in secolul 20, toate de- astrele naturale $1 toate accidentele de masind, adunate impreund. Daca ideea dvs. de hrand adevarat3 pentru oamenii seriosi este (carnea de) vacd sau porc ar fibine s3 va mutatiaproape de un spital mare si renumit Neal Barnard, M.D.Primul capitol raspunde unor intrebiri de baz, explicdnd pentru cine a fost serisi carten de bucate vegetari este semnificatia simboturilor QP ar s cure apar dup ficeare refeta, de ce am Ficut deocamdatd recoman- ene, care dri numai pentru bolnavii cardiovasculari, diabetici gi obezi, care sunt cele doud variante de diete vepetaricne pe care le recomandim ta Herghelia, de ce aceastd carte de bucatdrie confine rejete bazate exclusiv pe alimente de ori- gine vegetald. wee ee ollPentru cine a fost scrisa cartea de bucate vegetariene? Chtva aceasta a fost Pentre cel sana ho serv atl nyh, elit yi pentru cel v1, Mul{i stint consinge ed at trebut SA minjince mai simates, Prin’ gdsese ety UHUTiN|A calea. si putin sehuba na il Carlea aceastit poaty fi exae! atonal NECESAE gt CIA UN agnor atracthy pentrita face PlACUIA Hreeerea ta 0 chet sfinsiteasd Fste-o carte seis pentru cei stnstosi + pontns evi ce Gor sate de simbolul 3. Oberitatea ~ simbolul Ce au in comun bolile cardiovas- cualare, diabetul si obezitatea? Asistim avi © epidemiy de diaber, obezitate 91 bali cardiovasculare. Antibi- Oticele au fost un rispuns pe masura epi- demiilor infegtioase. Epidemiile actuate de boli cronice necesitl 0 silts abordare, Din paeate, modetul curem de abo, dare a bolilor cronice de falive este deseori baza 1 (sa extrapolat) pe conceptul de tratament al bolilor inkeetiase. Ac ta din urma presupune o cauza clara: un microb sau un virus care inva deaza o parte din organism, se inmulteste Siastfel apare boala acuta ~ de exemplu, Pneumonia (infectie la nivelul plimanu- lui) cu febr: festari . dure tuse gi alte mani se intervine cu antibiotic, in 2-3 sAptimani sau chiar mai repede, microbul este distrus gi se revine la starea de sAndtate. Todelul bolilor infectioase 1, Exista o cauza clara: a microbian. 2. Procesul patologic este rapid si de regula limitat in timp, (citeva sapti- mani). 3, Exist un tratament clar pentru infectiile microbiene — antibiotice (mai putin clar pentru cele virale). 4. Se produce vindecare, chiar daci riman unele sechele (urmiri), insa, in ansamblu, se revine la starea de sinatate. ACENTRULUI LFESTYLE HENGHEUA it, tor cauzal unic gi vorbeste de factori Modelu! bolilor cronice este total difer 1. Nu exist un clar. De acee favorizan{i si factori de rise: factori din mediul inconjurator, comportamentul nostra, stilul nostra de viata, factor genetici si factorii sociali. Toti acestia s impletese adeseori cu factori_necunos- aparitia bolii. cufi si determi 2. Procesul patologic, dezvoltarea bolii din momentul initierii ei pana aparijia dezechilibrelor biochimice sau nomen a simptomelor clinice, este un f lent, desfsurat pe perioada a zeci de ani, in cea mai mare parte a timpului silentios, Lira simptome. Acest lucru este adevirat atit pentru. cardiopatia ischemica (ateroscleroza), cat gi pentru geneza diabetului sau a Altfel spus, cineva poate fi deja bolnav de ani de zile fird si-l doard ceva gi Mira s stie. Cand doare sau sunt simptome, boala este deja foarte avansata. ancerului. Pacientul informat stie c3 wwindecarea” — adica stopa- rea sireversibiltatea proce- sulul cronic ~ este posibild doar dupa indepartarea fac- torilor de rise modificabill, adicd doar dup’ schimbari hotrate si permanente in still de viata, 3L ww VI3, Nu evista la ora actiald un trata- Ment specific pentny bolite cronice, Din pent medicamente comparabile ca rapiditate a iunii si eficien{a cu anubioticele, Pac nefericire, ste boli nu exist ny medicamente de o lind, hipertem diabetul sau ateroscleroza lor sa vindle- cat datorita statinelor pe care | acest timp se insald amamie. Din pacate, majoritatea pacientilor tind s4 gindeasea lor cronice in termenii para- digmei bolilor infectioase gi astfel sunt Pe un drum gresit, pentru ed au impre- sia cd pot trai oricum, di at antabioticul”™, Pacientul informat stie e& care au impresia cd, dup o curs de nea, au Tuat in afectiuni aut are avindeca Soparea yi reversi- bilitatea procesului cronie ~ este posibili doar dupa indepirtarea factorilor de rise modificabili, adie’ doar dup schirmbiri hotirite gi permanente in stilul de vias 4. Vindecarea este un proces de durata, deoarece schimbanle in ru au durat decent ioral, ungoriaproape ireversibil, homeostaz compensatorii din organism, Vindecarea nu se poate realiza doar cu 0 curt" de 2-3 siptimani de schimbare a stilului de via, ci va lua de obicei forma unor schimbari permanente pentru tot restul vietii, gi au det gi me Dieta, ca factor de rise in cadrul procesului de genez’ a bolilor cronice in general gi in particular @ celor trek: diabet, boli cardiovasculare gi obezi- tate, dieta joacd un rol foarte import Un studiu eut in diverse regiuni ale glo- bului (Interheart 2004) releval faptul dict nesandtousd este rispunzitoure de 50% dintre mfaretele miocandice, inditi rent de Zona peoyrafied sau de conditiile socio-economice. in cazul obezitatii, este evident ei depunerii de grisime sta. supri un aport caloric mai mare decat consumul caloriilor prin activititi fizice. Si geneza diabetului de tip 2 este influentata putemic prin diet’, la fel cum cresterea in greutate mireste la bas mentati ste proportional riscul de a dezvolta diabet zaharat, Dieta vegetariana seade riscul de a dezvolta diabet Ia jumatatea celui dat de dieta omnivord. Rolul dietei nesindtoase in geneza cancerului este estimat la 35%, altfel spus, fa o treime din cancere exist un determinant nutritional. Care este dieta inculpata in toate aceste afectiuni? Dieta omnivord, bogatd in proteine nimale, grasimi animale si vegetale, bogata in cereale si uleiuri rafinate, cu mult zabar si margarin3, cu multe prajeli, orientatd spre stilul fast-food, cu biuturi carbogazoase dulei, cu. putine legume (lolosite minuscule garnituri pe Li came) si pujine salate (adeseori mai degraba. murituri, nu cu putine fructe si nuci Tipul acesta de lala”, este e) alate proaspete), 4 inculpatul! eld, numita occiden- ct Opustl unei diete siti Prin aportul de grisimi animale, colesterol, grisimi trans gi proteine ar male, ea declanseaza yi accelereaza proc sul de ateroscleroz), Prin aceiayi nutrienti 31 prin prezenqa zahanului din abundenth in comentul sedentarismului, se inifiaz depunetea de proteoglicani pe artere gi par complicaliite di betului, Surplusul de calorii se depume sub forma de depozite de grisine. mai ales cele centrale fiind ade Varate glande endocrine", care dau peste, Cop Metabolismul organismului, Aceast 2 mn CARTER DE BUCATETabelul 1.1 Bolilejeronicealeycivilizatiel au! factor de risc/comunil Calitatea vietii dita occidentald deshidratare cronica (_mirolarea de natura - msedentarismul RSdacini 2 / mdependentade drogun® intemperanta in munca fiat “linsa de valori perene coreinA| A Cormuiuy UEES YUE URGE | 33 c wee Vlacumulare de grisime, mai ales in zona contral-abdominald, este un factor de rise major pentru boli cardiovasculare, diabet, cancer gio suit de multe alte bali, Secretul dietei de la Herghelia Nuce de mirare faptul cf © dietd eum este cea de la Herghelia este potrivit’, et miei adapta, pentru 0 suitd intrea| boll — nu e nimic magic, este dieta care Fespectd legile fiziologiel arganiymului uman, este dieta nonmala cu care onza- nismul a fost construit sii firnctioneze. O- dict BAA proterna din came. Ried grisimi animale $1 colesterol, Mra prdstens trans, 0 dict cu conjinut restrins de uleiun rafinate, cu putin zahar, cu legume, sare zavatun sisalate din abundenta.cu fructe consumate zilnic, cu nuci si semine cereale integrale cane ane sanse si readucd fiziolagia digestici la normal, si curefe depunerite de colest tol de pe artete, s8 normalizere $i. in combi glicemia ul fizte, 9A. Hic CU Exerc ducd la sefiderea in preutate Penirwa infelee mai bine de ce dieta Pentru cele tretcatezorii de aleetiuni este aproape similara, am folosit 6 expheaqig grafica dabelele 1.1 si 1.2). un arboreate Gina nidaciny sunt Factoni de nse (stily} nostru de viata) si ale edru ramun fepre- zinth diverse afectiuni cronice. Apel la actiune Nu intimplator, in 2006, American Heart Association si American Diabgtes Association au formulat impreund un ape! la aciiune’, declarind printre altele eRecomandim in mod clar ca top fier. nizoni de servicii mevicale & evalueze Pacientid in lewiturd eu riscul global pentns re yt diaber, Tn cinds multor vengr stinglice nerezolvate, un numar de factor carlioemetabolici — cum ar fi hiperghicemia pe nemincate Gu cea postprandial’, conditia de supraponderal Siu de obez, hipertensiunea sistolict. gi diastolicd si dislipidemnia — au fost iden. UWlicayt ca find strins corelati ul yi bolile cantiovasculare, Det deseo, in suudiul in care boul © deja exientd, este Indicald terapia medicamentoand in stadi- He Limpuni ale acestor conditii, modifica file care (in de still de viata, cut atengie La Prevalenwa in ercutate yi la activitatea fizied, Pot fl athisuficiente, Trebuie SA reamin- hol candiovase dial Hiperipidemia, fumatul, hipertensiunes, diabetul, ‘obentates abdominal’, fac fori) puhosociah, consumul insuhcient de fructe vege thle, consumul de alcool psa acnitatihnce regulate sunt Pispunritoare de 90% din infactele mocardice |x birbot 9 9% din mfarctele miocardice ln termet BA Casrca pe scare itim c¥ obezitatea este mai mull decit o Prezenti neatry $i trebuie prevent Deseori, este un marker vizibil al altor fa tonde nse a abordai. Agadar, pac trebuie detectayi gi nul supraponderal sau obez merit o atentie clinica speciala. Prevalenta in crestere a acest {ii [obezitateal toate realizarile n priveste prevenit cronice, condi- eninga si submineze tre recente in ce $i controlul bolilor (sublinierea noastra) Dieta si infarctul miocare (ateroscleroza) Pe dealt parte, Uniunea Europe ni Socictatea Europeand de Cardiologie, in documentele prin care au tansat Decla- raia de ta Lux mburg shoud factori de ris ficabili sunt rispunzator 90% pentra riscul de a avea un infarct miocardie acut, iar aceasta realitate este adevrala pentru toate zonele geografice au relevat faptul potential modi- in proporiic de ¢ grupurile ctnice ale lumit si pentru to. din lume", Hiperlipideiia (mai exact raportul Apo B/ Apo A 1), fumatul, hiper- fensiunea, diabetul, obezitatea abdo- minal, factorii psihosociali, consumul insuficient de fructe $i vegs consu- mul de alcool si lipsa activitaii fizice regulate sunt raspunzatoare de 90% din infactele miocardice la barbayi si 94% din infarctele miocardice la femei. Aceste date sugerea7’ faptul c& efor turile pentra preventie trebuie sf se axeze pe acesti factori, dieta jucind un ral foarte patiy 50% ul important, acoperind aprox din evantaiul avestor factor de rise, Res de 50% este determinat de: fumat, lipsa exercifiului fizie si factoriipsihosociali, iar aproximativ 10%, fictori neclari. ACHNTRULU! LIFESTYLE HERGHCLA Anticipind Declarajia de la Luxem- burg si Stuliul Interheart, programul NEWSTART de la Herghelia, program pe care lam folosit pentru cei peste 10,000 de pacien{i pe care i-am tratat din 1996 pant acum, are ca fintd exact facto- ri de rise menfionati anterior, Concluzie Bolile cardiovasculare, diabetul gi obe- zitatea sunt boli inrud re Se suprapun in bund parte in ce priveste mecanismele . siavieste elar cd.a dict’ pentru una dintre bolile menjionate va fine cont si de celelalte boli (Asociajia Americana a Inimii a formulat acest concept in ulti- mele Ghiduri dietetice*), Majontatea reqe- telor din aceasti carte au fost selectionate asifel incat si fie benefice pentru cele trei tipuri de boli mentionate. in cele ce urmeazi, vom trece in revista ghidurile actuale de diet pentru afectiunile cardiovasculare, diabet si obezitate $i modul in care se reflect cle in dicta de la Herghelia, ei ctiologice Nott * Cardiopatie isehemiea * Preventing Cardiovascular Disease and Diat tes, A Call to Action Froin the American Diabe- tes Assogiation and the American, Cirewlation, 20006; 113:2943-2946, 2006 American Heart Association, Ine Wipsi/www, escardio.arg/NR/ rilanlyres/97677661-EEA 7-4 AA3-8LC3-1- 1S9C2196A542.0/LuyembourgDeclaration pat * Sabim Yusuf at al. leet of potentially: madi- fable risk fuctors associated with myocardial infarction in, $2 counties” (the INTERHEART study), Lancet 2004; 264:937-82 + Lichtenstein AML, Appel LJ, Brands M, et al aDict nnd lifestyle recommendations revision 006. A scientific statement from the American Heart Association Nut fation, 2006; 14 1)82 9 Committee," Cinen= 6. 35 wee ollAcest capitol trece in revista recomandarile nutrifionale actuale ale forurilor: infifice mondiale atat pentru popu- sd, cat laqia sd i pentru boln obezi gi diabetici. Aceste recomandiari vor fi exemplificate practic cu dieta de la Herghelia, in contextul programu- lui New Start practicat la Herghelia,Pozitia Asociatiei Dietetice Ameri- cane in ce priveste dietele vegeta- riene a Diet forul cu cea mai mare auloritate in nvate~ Fie de nutritic in SUA, dar si la nivel international, Aceasta datorita faptului Asoc fed Americana este el este cea mai bine organizati asocia~ pe de di eticient din lume, ew cele mai multe studii st articole de nutritie publi- cate, Este 0 voce respectand in domeniul utr Vom reproduce edteva decla- ratit si lua de pozitie din ultimii 20 de ani, cu referinja in special la ultima gi <4 mai recent luare de pozitie din vara wily DOOD, * Asociatia Dietetiea Americand a declarat c& alimentagia ve ‘toast, find adeeval eet fin punct de vedere nutritional si chiar are valenie curative in preventia sau tratamentul unor boli (boli cardiovasculare, diabe= and este Asociatia DietencS Americans, forul auteritar in probleme de nutritie in SUA, declara ca alimentatia vegetariand este sindtoasi, fiind adecvata din punct de vedere nutritional §i chiar are valente curative in anumite boli cronice cum ar fi cele cardiovasculare si diabetul sau efecte preven- tive in ce priveste aparitia cancerului. (ADA 2009 ) 38 tul sau efecte preventive in ce Priveste aparitia cancerului.) © Cheia este un aport suficient de calori pentru a indeplini nevoia enorye licd a organismului, $1.0 mare varietatg de alimente, ® Dietele vegetariene bine planificae pot fi stnatoase in oricare dintre stadiite ciclului vietia, incluzand sarci a, lactatia, copiliria si adoles. si este potrivild, de asemenea, 5 pentru atleti © De asemenea, este clar la ora aceasta dietele vegetariene care includ Japte si oud sunt adeevate pentru copii © Cresterea copiilor ovo-lacto-ve mu este diferité de cea a copiilor omnivori. © Datcle stiintifice aratt ca dicta Vegetariand este asociata cu un rise mai selzut de deces de cauzi ischemica, coronariand, Vegetarienii par si aibi un Se canter or neatnivel mai scazut al colesterolului LDL, ‘0 tensiune arteriala mai mica, o rata mai sefzutd a hipertensiunii arteriale sia dia- betuluide tip I. Vegetarienii au un indice de masi corporala (BMI) mai mie sir mai seazute ale incidenjei cancerelor: © Caracteristici ale dietei vegetari- ene care pot reduce riscul de boli cronice Sunt: aport mai scazut de grasimi satu rate gi colesterol, aport mai erescut de fructe, zarzavaluri, legume. cereale inte- grale, nuci, semin(e, produse din soia gi elemente fitochimice. Pozitia comuna a Asociatiei Ame- ricane de Dietetica si a Asociatiei »Dieteticienii Canadei”" sociajia Americana de Diete- ticd gi organizatia Dieteticienii Canadei sustin c& dietele vegetariene bine alc’- tuite sunt favorabile sinataqii, adeevate din punct de vedere nutritional si adue beneficii (n.t. in planul sanatiqii) in ce priveste prevenirea gi tratamentul anu- mitor boli. = O dict vegan’ (total vegetarian’) bine aledtuitd si alte tipuri de diete vege- tariene sunt potrivite pentru toale catego- rile de varstd si diferite stadii ale victii, cum ar fi: sarcina, alaptarea, primii ani de viat3, copilaria gi adolescen(a. Alte organizatii medicale care reco- mandi o dieta bazaté pe alimente de origine vegetal = Institutul American pentru Cerce- tarea Cancerului si Organizatia Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului au lansat un apel comun in favoarea unor diete bazate preponderent pe alimente de origine vegetala, bogate tn zareavaturi sume, leguminoase si fructe diverse, | si cereale nerafinate sau minim rafinate, cit si limitarea consumului de came gras (rosie), in eau in care inca se mai consuma carne. Organizaia recomands alegerea unui meniu bazat_preponde- rent pe surse vegetale. Organizatia reco- manda alegerea unei diete echilibrate cu un accent pus pe aportul de zarzavatuni, legume, cereale gi fructe. © Heart and Stroke Foundations, USA (Fundatiile Inimii si Accidentu- lui Vascular Cerebral) indica folosirea cervalelor, zarzavaturilor gi legumelor ca fel principal in meniul unei zile, in locul cimii. © Ghidul alimentar formulat in comun dec: American Cancer Society, American Heart Association, National Institute of Health si: Ameri- can Academy of Pediatrics recomandi © alimentatie bazatd pe o varietate de alimente de origine vegetala, incluzind cereale gi produse cerealiere nerafinate, arzavaturi, legume si fructe, pentru a reduce riscul de boli cronice majore. Fe = in Uniunea Europeana, existi pre- ocupari similare in legatura cu dieta si ceilalji factori cardiovaseulare gi nu numai, in European Heart Health Charter! (inclusiv Declara- tia de la Luxemburg — UE in parteneriat cu Societatea Europeana de Cardiologie si alte organizatii) se accentueaza focali- zarea pe trei factori de risc importan\i: le rise in geneza bolilor » Dieta + Exercitiul fizic (lipsa lui) * Fumatul 39 ' ween MI [ACENTRULU! LIFESTYLE HERGHEUATabelul 3.1 Dieta la Weta Poe cero | [Westnet CMEC ce nt) DMRS el} Tele PLA) Der ea) SPE Ree UL Lm :|y Dien ies) Ii) en EL Data CSET) C 243% Ota ssnr naa} E 153% = Glucide 60-66% Pence Lins ' Fibre alm, 52,4 9(200%) retrial peecmat is tero74 fk SAEs xP PY Miele thal ete Tabelul 3.2 Specific dieta H CoH eC rs ele Cntr Pg fale 40 a ee Carre ve wuOneImplementarea practicd a acestor ghiduri — Dieta de la Herghelia Dicta bavata pe atimente de origine vegetala (plant based dict) este recunas« CUI ca avand un impact major in pre- Venfia si tratamental bolilor eronice! in general, Dieta zilmed de la Hergheli (Tabel 3.1) are un procent ch i cuun indice P/S* de rol si 3.8 me acid g 23% lipide Omg coleste- 8 esenfial Imolenic, 66% earbohidrati, cu preponderenta com- plecsi, SO mg fibre alimentare gi 12% pro- teine, la un apoit calorie de 2.100 eatorii Toate clementele subsiiniate sunt clemente despre cate s-a demonstrat, in studit epi- demiologice sau elinice, 2 reduc riscul Pentni boli coronariene, obevitae si diabet, (Vezi tabelul 3,1) Dieta de 1a Herghelia a fost in concordan{i cu recomandinile Asocia- Wiel Amenteane pentru Diabet’, Asociagict Americane de Dietetic’ yi Instiutului de Medicina al Academici Nayinmale de Sti- ing’, foruri care recomanida ca. aport de 45. 65%din aportul total de energie s prov ind din glucide, 20-35% din grisimi gi 10 35% din proteine* Un element important la Herghelia si, de asemenea, important pentru obezitate si diabet, este dispunerea gb eompositia meselor in cursul unei zile, Tabelul 3.2 indica distribujia celor trei_ mese din punct de vedere al caloriilor totale, dat yi al caloriilor provenite din glucide, lipide $i proteine, cu tendinja de concentrare a caloriilor dimineaja gi la pring, dar cu cina mai gastro-protectoare (mai pufine calorii, grasimi — vezi exemplul de meni din capitolul 6). (veri tabelul 3.2 Managementul greutajii si manage- mentul diabetului (inelusiv al sindro- featuitd, ACENImyww UrcsTvaE HERGHEUA mului metabolic} nu pot fi gindite Aird implicarea unei diete eficiente gia unui program adecval de activitate fizied. Die vat me cantilatix, in funeyic de nivel gencried prezentath aici este adee- pentru obvzitate (cu un conse mai | de activitate fizic’). Programul de manage- ment al greutfitii la Herghelia este pro ja triada: dicta, exes gramul DEC de si comportament Managementul greutatii — Cateva sfaturi practice DIETA « Fixagi-va qinte realiste — nu este sindlos din punct de vedere fiziologic sd pivrde|i in grewtate mat mult de 0.5 +I ky pe siptimin’. O int realist pentru un an ar fi sd day jos 7-10% din greutatea actuald + Secretul sedderii in greutate este geraly 9 cregle= rea consumului de calorii prin exercitiu c. De aceea, pute|i pierde in greutate printro diet hipoglucidivd hiper proteied (Atkins, cu multe proteine), fie prinir-n diet hipolipidicd hipergluci- dicd, dar cu glucide complexe, Nei nu recomandiim dicta hipoglucidieW hiper- proteicd (Atkins), deoarece este riscanta pentru bolile cardiovasculare si renale, este o dicta artifictala yi excesul de pro- teing pe termen lung 1 este benetic, in 1p ce dicta hipolipidica/hipenglucidiea este divta protectoare in bolile eardiovas- culare $i diabet. + Reduceti aportul caloric zilnic prin reduicerea substantial a cansumului de dugate yi cregterea mifuleiuri a cone Al wee eee AVIsumului de glucide complexe (zarzava- uri, fiuete, legume, cereale integrate). Fliminati prepararea alimentelor PHN prijire in ulei si invata(i si preg: 4i(i alimentele prin fierbere gi coacete (Excmplu spre edificare; 250 y cartofi fierti au aproximativ 200 calorii, dar acceasi cantitate de cartofi prijiti in ulei, Poate sf ajunga la SO de calorii), * Inlocuirea su arilor rcoritoare (ele aduc 250 caloni lao doz’ de $00 mil), a cafelei (7S calorit/ ceagea), berii (150 calorié / 500 ml) cu apa de W2Vor (0 calorii), Sucurile rleoritoare consumate de rutind crese riscul pentru diabet de tip 2. * Cresteti rata masticajiei — cu eit tecim mai mult inainte dea inghiti, CW ALAL ne simjim mai repede satu, Angajativ’ consecvent in activititi fitice de rutin’: scriin loc de lift, mers la serviciu pe JOS sau cu bicicleta, Par- care departe de intrarea la supermar- ket etc, » incepeti un Program regulat de mers e jos: zilnic, macar o jumatate de or5, * PSstratio evidenta zilnicd a tipulul si duratei exercitiului fie ~ faptul c& am mers pe jos doar intr-o zi pe sSptimans 9 0F3 in pas viol nu inseamna c§ am un Program regulat de migcare. * Specialistii spun cd, in faza de pier- dere in greutate, dieta este pe primul lac, dar, in faza de mentinere, exercitiyl fizic trece pe loculintai. a2 ERCITIUL FIZIC * Consumaji o cantitate adeevata de apd (6-8 pahare/zi) intre mese, Nefiing obignuili si bem suficient’ apa, interpre. im deseori gresit semnalul de scte, eg fiind un semnal de foame. * Consumati un mic dejun bogat, eg de exemplu: fructe proaspete, cereale integrale, fructe uscate, nuci, lapte degre. sat, pateuri de legurninoase, soi + La masa de pring, simu va ips seasca salntele din abunden|s gi un ames. tee de legume 51 leguminoase (exemplu: locanita de legume cu chiftele sau drob vegetarian), * Lamasa de seard, consumati fructe Proaspele si, treptat, renuntati fa ea. De lao anumita varsta, cind procesele meta. bolice se incetinese, este greu s8 pierai in greulate mancdnd seara, a Canrea we DUCArE iMODIFICAREA COMPORTAMENTULUL + intocmirea unui jurnal personal Presupune ca, fra a modifica ined nimic in stilul de via(a, persoana interesata si-si noteze pentru trei zile diferite din- to siptam: masi, felul mancarii, cantitatea consu- mati, circumstanele in care are loc masa (sub stres, unele persoane mandned peste misura), ce simfiminte are in momentul respectiv. sora la care are loc fiecare + Educajie, informare in nutrifie: se invaja valorile nutrilive ale diferitelor lipuri de alimente (fructele si zarzava- turile sunt cele mai reduse in calorii), se ariile care creeazi probleme, identifies spre exemplu: Y imi plac foarte mult cartofii pai.” ¥ De obicei nu manane nimic dimi- neaja.”" Y wintotdeauna mnine tot din far- Suri Y Cand eram copil, eram pedepsit daca nu terminam din farfurie.’ ACENTRULUI LIFESTYLE HERGHELIA supune urmiloarel Faci pata Imediat dup3 ceo ab maneat gl cumperi, respectand o lista intoc- mit casa, ¥ Consider eX masa nu este com- pletd daca lipseste desertul.” “1 mancand, Y MA surprind adese: find sf fiu consticnt cd 0 Fac.” * Controlul factoritor stimulatori pre~ tunis Y Faci piaja imediat dupa ce ai mincat. Y Cumperi, respectiind o lista intoc- mit acasa, Y Respecti un program de masi regulat, Y Plinuiesti dinainte in farfurie. e cantitate pui Y¥ Folosesti farfurii gi tacdmuri mici. Y Nu faci aliceva in timp ce mananei, Y Dupi servirea mesei, pui totul in frigider. ¥ Nu mai minanci nimic dup’ orele 18” sau 19, 43 WI+ Restivictinmea cognitiva presmpune: ¥ Stahilirea umes {inte realiste, adien: olind propa sd piend 7-10 preuliten wet”, din © atitudine povitiva concentra pe succes, MH pe nerengite, Stabilinea unvai sistemnade stimmlare (dle raspLatd) presupune ed fieetre Jris vie Meu spre atingerea tinted Arebuie rsplait (Hiv: pent et why retiyit SA nur nnal MANE se: merit semi cumpar un par fim din evonomiite rezultate), Managementul diabetulul” nageoncniel diabelalui (hipengl mivi) se realizeaza, int prineipiu, prin dee imate he dit in timp ce, pena gi evervitiu fizie, WON INMATTY SO" dintire: cavurite de diahet tip 2, deta stance de la Menghetia normalizes ile, pentnd testul de un repin die A glicemin a clic personalizat, nedtevn este nevoie de aphat spceificului personal, cit gi de medtivu sub supravegher av unui medic specialist. DIETA TN DIADE Deyi Asoviutia Dietelieh Amerlean recomundao dietd hogatd in glucidecom perc yi fibre alimentare (pind in jur de 60! din totalul ealoriilor vom numi dicta 60/25/15) obiceiurite gt tradiqia sunt un factor influent chiar gi in comunitatea medicala, Exist doud e. O print tabara, tradiqinnala gi conservatoare, Promoveaz’ o linie apmpiath de dicts obisnuitt a ci, o diet bogath in proteing animale si erdsimi yi mai sin in glucide. $i in Romdnia, cel mai multi medich ined recor etd, be nd ceasth 44 adicA 0 alimentajie boat in protein’ mimalh yi yedsimi, eu evitarea piinii, {ruetelor si dulcinrilor, Probabil ed ea a fast responsabilt de rezuttatele care au condus La coneeptia ed dinbetul nu poate {i oprit din nvaegil sa cbr. Aparent, dicha eeastt poate condice lao seddere 1 glicemie’ (iotugt nu fa fel de mare ea 0 dictt vegetiriand), dar stried pe de alu pute, din 12 potenfialului aterascle- totic. Alou vedere, mai progresist, presu- pune 0 dicid bogatd in glucide complexe gi libre (GCE), sted in grasims gi zahae, diet 60°25/15, demunstrata 1 deevoltatd fesonul J, W. Anderson Lenxington, Kenuky, SUA", in anii*70, cane este sus- finutd de Asoeintia Amerieand de Diabeto- logic side Asociatia Dietetica Amencand, Dieta de atc folositd de et (70/12/18) pe durata sederii in spital, eonfinea 704% n calorit ew glucidle, 12% ca grisimi, dep 18% din calorit ea proteine si 35 g de fibre alimentare 1a 1.000 de calorii. Prac- lic, intro astfel de dict mu se adaug la ¥¢ animal preparatea mesei i Si venetald, nu mrgarind, Eventual, se consund Lape sau iaurt total depres," a consumd unt sau AMbenusuri. gi lapte integral. atte alimentele sunt rem tate: ne integral, multe legume, fisole, soja, puting seminje sau nuci i fructe, IDOCTO- in rei sipui- a imbunaiayit controlul gt yi a redus nevoia de insulin’ eu WA0% | paciengii eu diabet tip | si cw 75-10% cu diabet tip 2. Pentru diabetut ‘ip 2,70 cole mai multe cazuri, insulina a $$$ contin ot ewcrre WIECRET DOCTORULULANDERSON - 60/25/15, a, Controleaza si incetineste absorbtia glucozel. b. Scade glicemia preprandliala $1 Insulinemia. €. Sade nevoia de insulin’ (devine mai eficient3). d. Nu creste secrefia de insulins, e. Fibrele solubile pot fermenta (bun!) in colon, pro- ducand acetat, propionat si butirat, care pot interfera cu sinteza colesterolului in ficat. 8. Acidul propionic stimuleazi glicoliza. h, Scade greutatea corporala Dupa douazeci si una de siptimani, nu s-a observat nicio deficienta minerald sau vitaminica. Grasimile polinesaturate au efect benefic cand le inlocuiesc pe cele saturate in interiorul limitei de 25-30% (in special acidul linoleic), fost intrerupta dups 10-21 de zile, iar gli« cemia pe nemancate a scazut la normal. Aceste rezultate sunt comparabile cu cele objinute in alte institutii: medica lifestyle ca Pritikin, programul doctorului Omish, Facultatea de Medieind din San Francisco sau cele objinute la Wildwood Lifestyle Center and Hospital, Georgia, SUA. Pentru pacientii cu diabet insulino- dependent, glicemia a seazut de la 186 my/dl la 156 mg/dl, Concentratiile mai seazute de insulind in singe au fost inso- {ite de o dublare a sensibilitiqi ka insulins. in studiile lui Anderson s-a aratat ci acest tip de diet scade si colesterolul in medie cu 30% pentru diabetul de tip 1 si cu 24% pentru diabetul de tip 2 $i reduce yi trigliceride! . Avest fapt ste important, avind in vedere ¢& hiper- zlicemia gi ateroseleroza au consecinje $i mecanisme de evolutie eare se poten- Je serie waza reciproc. [A CENTRULUI LIFESTYLE HERGHELIA Dieta de menjinere, recomandata pacientilor acasi, a fost dieta 60/25/15 (mai putin de 10% grasimi saturate), cu 25 g de fibre la 1,000 calorii si mai putin de 200 mg colesterol /2i in 1987, grupul de specialisti ai dr. Anderson avea 6.000 pacienii/an de ienf’, 75% dintre pacienti au urmat dicta 60/25/15 in mod constiincios timp de patru ani (acasd ). Deci e posibil! La Centrul de Sanatate de la Herghe- lia am urmat indeaproape acest model testat gi am objinut rezultate simili ec. ReeIREUP Eun Csi ne Lacy gle sunt consonante cu OTM ene nC EUIS Celera cole Ua ete laFRECOMANDARILEASOCIATIEL ERICANEDE DIABETOLOGIE Dieta in d 1, Calorii: se vor preserie pentru a alinge yi a menting greutatea cor porala dorita, 2, Glucide: 30-70% din caloriile totale, prescriptii_ individualizate in raport cu impactul asuprat gli- cemiei, lipidemiei si obiceiurilor culinare. Sunt preferate glucidele complexe, bogate in fibre, in locul celor simple gi sirace in fibre. Ca til24i mici de sucroza (zahar) gi glue cide rafinate pot fi acceptabile. 3. Aportul de proteine nu va depisi O,8e/kgcorp, chiar mai putin pentru a preveni nelfropatia, 4. Grasimi: mai pujin de 30% din calorii, mai putin de 20 mg coles- terol/zi. A se inlocui_grasimile saturate cu cele mononesaturate. Ase evita grisimile trans, 5. Folosirea edulcorantelor este acceptabil’. 6, Alcool cu mare precautie $i moderajie, 7. Sodiul si nu depiiseascd | p/1.000cal sau nu mai mult de 3 mg /2i, 8. Vilaminele si mineralele s& fie tg nivelul cerinjelor. in anumite cig. cumstanfe, suplimente de Ca gj vitamina D pot fi necesare, RECOMANDARILEASOCIATIE} AMERICANE A INIMIT? — DIETA IN BOLILE INIMIT in 2006, Asociajia Americans a Inimii a introdus o now’ dieta, numita Schimbarea terapeutica a stilului de Viaya (Therapeutic Lifestyle Changes)", care, pe Kinga dieta propusd: maisus pentru diabet, recemanda sterolii’stanolii. din plante (soia contine astfel de compusi fitochimici) si o cantitate crescutt de fibre alimentare solubile (10-25 mg/zi) Se recomand’ ca aportul caloric si men{ind greutatea doritd a corpului gi s& prevind cresterea in greutate si, in final, ca exercifiul fizie s8 fie inclus in rutina zilnicd, 0 cheltuialé cotidiand de cel putin 200 calorii, Din 2006, Asociajia American’ a Jnimii recomanda ca acizii gragi trans (margarind) si nu depaseased 1% din canlitatea total de calorii zilnice, De asemenea, se recomanda sa se concen treze ateniia pe fructe, legume, cereale inlegrale si alimente bogate in fibre ali- Mentare, lactate degresate sau reduse in grisimi si, pentru omnivori, consum doar de carne slaba de pui si, chiar de doud ori pe siptamana, peste — toate dicestea pentru a reduce aportul de gri- simi trans, saturate gi colesterol. Desigur, aceasta este o dietd de pr ventie: pentru o dieta curativa, sedderea Colesterolului si reversibilitatea_ale- rosclerozei sunt dificil de realizat, dact nu imposibil, Lira o dietd vege M6 Cantta oF aucate WIRenuntam la ulei sau nu? Uleiul de floarea-soarelui {omega 6) si riscul cardiovascular Uleiul de floarea-soarelui este foarte bogal in acid linoleic, un acid gras esen- Wal pentw organism, nutrient care tre- buie Iuat din dicta, neputind fi sintetizat de organism, Exist voei care cheamy’ la excluderea acestui ulei din dieta. Dincolo de vocile amatoare, exista chiar medici Tenumiti, cum ar fi profesor dr. Caldwell Esselstyn", chirurg la renumita Clinic’ Cleveland, Ohio, spitalal numarul 1 in bolile cardiovasculare din SUA, care sustine aceasta idee in iratamentu! boli- lor cardiovasculare, dar sia diabetului, Rezultatele in legdturd cu aportul crescut de acid linoleic in dieta gi riscul pentru A Cenrmutui Liresrri Hemanewin cancer sunt contradictorii, Actualmente, Societatea American’ a Cancerului nu face recomandiri in privin{a exelude- rij uleiului de Noarea-soarelui din dict peninu a preveni canecrul. Din datele si meta-analizele cele mai recente!’ publicate de Asociatia Ameri- cand a Inimii in anul 2009, reiese ed un consum de cel pufin 510% din aportul calorie zilnic, provenind din acizi grasi polinesaturati omega-6, reduce riseul de boli cardiovasculare in comparatie cu dictele care contin cantitdti: mai reduse comparaiiy. Aceste date sugereaza ci, in contextul unei diete sdrace in lipide satu- rate gi colesterol, chiar gi un aport mai crescut de 10% pare sii nu preinte riscuri vasculare, ci chiar sa fie mai benefic. Uleiul de Moarea-soarelul este foarte bopat in acid tinclele, un acid gras esential pentru orga- nism, nutrient care trebuie lat din diet), neputand fi sintetizat de organism TT NlSfat practic Pentru cei cu sensibllitate biliar’ {cal- culi biliari, diskinezie biliarS, indigesti fepetate etc.) la ulei tratat termic, recomandim ca, in retetele unde legu- mele se cSlesc cuapa 5 ulei, eisd cilease’ doar cu aps, si uleiul s3 se adauge doar dup ce mancarea este gata si s-a luat de pe foc, iar temperatura mincarii a sedzut sub punctul de fierbere, undeva la50-60 °C. Un exemply celebru-ZACUSCA, este un Preparat traditional pentru iarn3, dar cantitatea de ulei si cilitea legumelor in ulei la incepur face ca, pentru multi, acest aliment s8 fie greu de digerat. Dac’ se calesc ceapa si gogosarii sau ardeti capia DOAR cu apa, jar uleiul (cam un sfert din cantitatea traditional!) se adauga doar dupa ce zacusca s-a luat de pe foc, acest deliciu vegetarian devine sor digerabil pentru majoritatea celor cu probleme digestive. in concluzie, Asociatia Atmericand a Inimié recomanda un aport de lipide omega 6 de cel putin $-10% din totalul calonilor zilmice. in contextul altor reea- mandari care in de stilul de vial’, Redu- cerea aportului de lipide omega 6 de la hivelul mentionat pare mai degrabs sa creased si nu si seada riscul pentra boli cardiovasculare. La Herghelia, noi folosim o eantitate redusd de wlei de Noarea-soarelui presat fa rece, cantilatea tonal recomandata de acid linolenic provenind si din celelalte Surse vegetariene, ‘Ce invatam de la soareci? Dieta tipic oecidentala pare a fi un factor de rise in dezvoltarea disbetului, obevitay hipentensiunii, hiperlipemiei i boli ateroselerotice, Soarecii din gru- pul-test hi Uipie occidentala (40% in glucide simple, pujine fibre) au dez- Voltat obezitare (38% wrasime comporald) 9 inceput dle diabet.* Pe Kinga aceasta, multi erau hipertensivi Soarecii din grupulamartor au fost helniti cu o dieta bogatd in glucide com-plexe, fibre si stracd in grisimi gig avul doar 15% din greutatea corporal gnisime, nedesvoltind diabet. Totusi glicemia pe nemancate cra in limitele considerate normale pentru puri mbele gru- unt dovezi putemice e& schimbari similare se produc gi in organismul uman WW este supus aceluiasi stil de viata, cu 6 diet bogatd in grisiom gi zahtir, in studi feute la Universitatea din California, Los Angeles, Barnard demonstrat €4 procesul este reversibil la pacienjii ew dicta bogata in glucide eom- plexe si siracd in grisimi. in revisti revultatele deosebite care se pot objine int-un interval relany scurt de la o dicta total v Herghelia. in cele ce urmeaz, vor tre tariana, ca cea de la Bibliogeatic position of the American Dictetic Associa- tion: Vegetarian Diets, J Ai Diet Assoc. 20409; HO 126-1282 The American Dietetic Association, 199 1p Well-The vegetarian Way; Journal uf Imerteun Dietetic Assrvcratin, 2008 01 103, nr. 6, 748-765; Asoctatia Dietetic Ameticang, 1992, 1993, of tay Diet sve 1998; 932131 7 1319, Sabate J, tm J Din Chileh, 19) 144:11 59-1163; Tayter MS, J dln Diet Assoc 1990; 89: 1661-1603 * Journal of Aanersean Dietetic Association, 2003, vol, 3, nr. 6, TAN-7 4+ tpsiwww.icecho ongdownloads’pdl? EHC 12062007 pad sccesat fa 17062009 * Roberts CK, Bamand RUEMects of exercise and diet on chronic disease. J Appt Phnviot. 2008 Jan .O8(1).3-30, Rev tow © Raportul grtsin polinesaturate erasimi saturate 7 Standards of Medical Care in Diabetes 2009 Diabetes Care Sanuary SI}-S61; doi: 10.237 ibcC9-SO13 Standards of Mevbical Care in Diabetes —2007 American Diabetes Axsociation ACENTRUWUE LICSTYUE HERGHEUA Ponition Statements, Drshetes Cure 30.S4-S41, Institute of Medicine: Dietary Reference Intales: Energy, Carbohydrate, Fiber, Fist, Fatty feuds. Cholesteral. Protein, and Amino: Acids, Washington, DAC. National Agademies Press, 2002 Standards of Medical Care im Diabetes + 2007 American Diabetes Asscctation Pesition Stateme- ints Diabetes Care 10 S4-S41, 2007 "Dp Scott Gundy, director of UT Southwestem’s Center for Human Nutntien "Anerson JW, Ranulley KM. Kendall CW, Jone Lins DI Carbohydrate and fiber recommendations for indi lusts ath dhabetes: a quantitate assewe ment and metaanaly sts uf the evidence, Jam Coll Nutr 2004 Feb. 1) 17 © Alice Hl Lichtenstem ot al. Diet and Lifes: tyle Recommendations Revision 2006 A Scientific Statement From the Amencan Heart Assertion: Nutntion Committee. Cir ulation 2006: 114,82-9%6 1 ftp. www amencanheartongs presenter ghtmT alentifier 4764 secesat in 17 044 200" “ftp. www cleveland.com healthfit inden Sof 20018 (4 exsurgone_caldwell_esselstyn_e html accent in 17 04200) * Witham S. Hams, PRD, FAIA, Chair et al, Omeya-6 Fatty Neus and Risk for Cardiovascular Disease, A Science Advisory From the Amenean Heart Aswctation Nuttin Subsommittee of the ‘Council ea Nutntivn, Physical Activity, and Meta bolism: Council on Canlosascular Nursing Couneil on Epidermotogy and Prevention, Circ ata, 2009, 19.90 © Gimaitel GK, Hamard RU et al. Elect of diet con insulin bin ng and glucose transpowtin rat sar- scolemmal vesicles. tn J Phnyiol, 187.282 E420. res 49 wee ee olin capitolul acesta, rspundem unei intrebari cruciale: Ce rezultate pe termen lung si ce rezultate imediate poate astepta cineva dup4 zece zile de diet’ bazata pe alimente de origine vegetal? Ca sA rdspundem acestei intrebiri la un nivel sti- ingific important, vom trece in revistd atat rezultatele celor treisprezece ani de activitate de la Herghelia, cat si rezulta- tele unui studiu clinic randomizat, realizat in colaborare cu Universitatea Loma Linda din California, SUA. Cee WiBENEFICIILE DIETEI VEGETARIENE pe termen lung * Dictele vegetariene fers om humir de benchci nutritionale cum ar fi: 7 un nivel mai redws al crasimni- Jor saturate yi al grésimilor de tip trans © mai putin colestcrol si proteine animate. €31 si > un nivel mai ridicat de carbo hidrati complocad, fibre alimen- tare, magncziu, potasin, acid folic, antiovidanti cum arf Nitamincle © 4i 1 si elemente fitochimice. © Vegetaricnii au: Fun indice de mash corporali (BMD) mai mic decit nanvege: tarienii muti apropiaté de cea death (ow toate consecintele positive de rigeare) aviind astfel o grevtate © colesterolenne mat muck #7 tensiune anerials mar nes oun sdnge mar pupn antlanat sanpe cu tendins mar redusd ts coagulare pt trombyza > vase de singe mat curate si msi flex ibile. = Vegetarienii au un rise mai seazut yi deci o inciden{a mai micd a urmatoarelor boli: > cancer de colon si pulmonar > boli cardiovasculare > oberitate > hipertemiune + diahet de tip + atroperard © calcoh bulisrt + camnpate © beter 2 infectu ce cermeni cr Bool Camphvtebacter ete. 7 boli infectonaee tramemibile * cancer de colon + cancer de prontath © cancere tramvminidile prin reves) viral proveniti de by animate, Mai recent, prion (care daw beaks vacii mebane) determind din ce is oe mai multi omnivori ab ve cindvaved ia moet coring La trewerea Lio alimentatie vegetarians, Studia descripthy preliminar 4 peccedenge (1997-20029 sf ue stuiu analite pent a Aes unpactal progeamulus NEW- START sdspeat La Herubelis, la 400 de Rocchi selectionsth pre basa prezent sel poli or factor de rise, dintre care. in tat ob weal poste INO Pacem respecusy au treeut tune Se dowd seu ter stpetnins, prin pee bare a statutes de vaya ce bs nttul Litesty le Merzheles In ce pmveqe Micdicstia spevitkd 1 Pentru disboadermi, dishet tip 2, cardi- Opstic mschemicd ps HLA, apcasta 4 fost FR en aa Nifie mentinuta la aces venit ka Herghel derea trigliceridelor in condifiile unei fie a fost sedzuta — in diete care are 60-66% din totalul calori- cele mai multe cazuri -, fie medicajia a ilor ca glucide. Important gi semnifica- fost intrempta, acolo unde nu a mai fost tiv, in comparajie cu alte studi nece eat ri. Oricum, doza nu a fost eres- — folosit astfel de divte, este faptul ca noi cuttin timpul yederii ta Nerghelia. in nu folosim glucide simple (zahr, sirop tabelul 4.1 avem variabilele Colesterol de liuctoza), ei numai eantitayi m total si Thigh ci de surate la venirea miere de albine, Majoritatea absoluta a pacientilor si apoi, dupa 10 zile. zlucidelor provin din alimente integrale: Sciderea colesterolului a fost in timi- cereale integrale, fructe si legum: tele asteptate si contin le si de alte grale, Acest aninunt este responsabil centre sau studii Ricute in condiii ase- pentru sedderea semnificativa a'TG chiar mAndtoare. Este interesant de notat sed- daca dieta ¢ bogatd in glucide. in timpul Tabelul 4.1 Ct teat el Rol) aR er ee El Ta internati la CSMP Herghelia a Cameo mc>200 Tears Ps C-T 180-200 = grupul pacientilor cu colesterolul lotal initial intre 180-200 mg/dl C>200 grupul pacientilor cu colesterol total mai mare de 200 mg/dl Co 180 = grupul pacientilor cu colesterol total mai mare de 180 mg/dl (reunegte cele doud grupuri precedente) TG = trigliceride A Comrmucul Lint st¥te MEAGHELIA wee olcelor I! ani de activitate, scdderea TG {e © Constanta atasatd inlerventiei de 19 He ste seaderea coles- terolului, ea rmane putemic corelata cu scdderea riscului pentru bo (BC) si evenimente coronanene acute. ghelia. in ce priv Ce inseamni practic aceste scSderi? Se stie faptul 4, pentru fiecare pro. cent de reducere a colesterolului toa), riscul pentru boli coronariene seade cu 2.3%. Beneficiul reducerii colesterole. miei este legat de varstd: 0 scadere de 10% a colesterolului produce o redu. cere a riscului pentru boli coronariene de 50% la virsta de 40 de ani, de 40% la varsta de 50 de ani, de 30% la 60 si de 20% 1a 70 de ani. Beneficiile se obtin rapid dup3 scdderea colesterolului, cea mai mare parte a acestor beneficii in primit doi ani, in timp ce beneficiul total se obfine dup’ $ ani, De aici, din nou, nevoia schimbarilor permanente in stilul de viafi, inclusiv in dietd. Reducerea colesterolului lao papulatic dati este semnificativa pentru reducerea mortali- Util prin bolile coronariene? Datorits faptului cd am introdus mai tarziu masurarea de rutin’ a LDL-Co- lesterol si HDL-Colesterol am avut un lot mai restrins (n=30) care, in urma Programului, la 10 zile diferen{i, a inre- gistral o crestere a HDL-C cu 17% gio scadere a LDL-C cu 29%, La ora actu- al, LDL-C si HDL-C sunt masuritori de rutin’ la Herghelia, Aceste rezultate Dieta vegetarian’ este mai sindtoasd decal cea camata: acesta este monvul care ji atrage pe aproape 50% dintre £61 ce devin vegetacieni, Vogetarien 20 Un Fise mal seSzut decit omnivorl dea deevolta hypertensiune, boli coro: Marlene, diabet (cu 50% mal scizut), Oberitate 51 diverse tpurl de cancer, 98 rrrta env di