puţin „post televizual”.

CU MÂINILE: „Să nu iubim numai cu vorba sau cu limba, ci cu fapta şi adevărul” -

AJUTĂ pe cine îţi cere o favoare, îndeplineşte-ţi munca în mod serios, ajută săracii după
posibilităţile tale.
- EVITĂ lenea, pierderea de timp şi discuţiile inutile.
CU INIMA: “Să iubesti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta…şi pe aproapele
tău ca pe tine însuţi”(Mt 22, 37.39).
- DOVEDEŞTE-ŢI afecţiunea faţă de cine este aproape de tine, începând de la cei din casă…
Răspunde ca Maria: “Iată, slujitoarea Domnului: fie Mie după cuvântul Tău!” (Lc 1,38).
“Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămdăduirea ta se va grăbi” (Is 58,8).
PROGRAMUL CELEBRĂRILOR LITURGICE PAROHIA
GRECO CATOLICĂ NR. 1 TÂRGU MUREŞ TIMPUL SĂPTĂMÂNII
MARI ŞI DE PAŞTE ÎN SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ
LUNI 13. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 LiturghiaDarurilor înainte sfinţite- Pr. Miheţ
MARTI 14. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 LiturghiaDarurilor înainte sfinţite- Pr. Miheţ
MIERCURI 15. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 LiturghiaDarurilor înainte sfinţite- Pr. Miheţ
JOI 16. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 Adoratia euharistica - Pr. Miheţ
19,00 - 21,00 Seara Denia celor 12 Evanghelii - Pr. Sabău
Pr. Miheţ -Pr. Stefanescu
VINERI 17. apr. 7,00 - 8,00 Orele canonice- Vinerea Mare este zi aliturgică,
nu se celebrează Sf. Liturghie şi nu se administrează Sf. Sacramente- Pr. Miheţ
19,00 - 21,00 Prohodul Domnului - Pr. Miheţ
SÂMBĂTĂ 18. apr. 8,00 - 9,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
10,00 - 11,30 Liturghia copiilor si Cateheză- Pr. Miheţ
15,00 - 17,00 Distribuirea pastilor
24,00 - 1,30 Slujba Invierii şi Sfânta Liturghie
DUMINICĂ 19. apr. 10,00 - 12,00 Sfânta Liturghie- Pr. Sabău
Prima zi de Paşti Pr. Miheţ -Pr. Stefanescu
LUNI 20. apr. 8,00 - 9,15 Sfânta Liturghie- Pr. Sabău
A doua zi de Paşti 10,00 - 12,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
MARTI 21. apr. 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
A treia zi de Paşti 18,00 - 19,00 Sfânta Liturghie- Pr. Stefanescu
MIERCURI 22. apr. 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Stefanescu
8,00 - 19,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
JOI 23. apr. 8,00 - 9,30 Sfânta Liturghie- Pr. Stefanescu
10,00 - 12,00 Sfânta Liturghie- Pr. Sabău
18,00 - 19,00 Sfânta Liturghie - Pr. Miheţ
19,00 - 20,00 Adoratia euharistica - Pr. Miheţ
VINERI 24. apr. 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie - Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 Sfânta Liturghie - Pr. Olănescu
SÂMBĂTĂ 18. apr. 8,00 - 9,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
10,00 - 11,30 Liturghia copiilor si Cateheză- Pr. Miheţ
4
ADOREMUS
Parohia Greco –Catolică nr. 1 Tg Mureş
Str. Cuza Vodă nr 8
BISERICA SF. NICOLAE
Preot Paroh Flavius Miheţ
12 APRILIE 2009 Săptămâna 25
Sfânta Euharistie este Darul cel mai mare ce ni L-a făcut Inima Preasfântă a lui Isus.
Fii recunoscător preţuind acest Dar!
Lumea nu vrea să ştie de Mine, nu-i trebuie Euharistia Mea. Ce nenorocire
tristă a vedea că cel dintâi Dar al Inimii Mele e lepădat de mii de inimi. Mă plâng
de atâta timp şi tot nu voiţi să înţelegeţi. Tu, cel puţin, cercetează-Mă, înţelege-
Mă în Euharistie! Vino la chivotul Meu!Vino mereu, dar vino pătruns de credin-
ţă, nu şovăind, tremurând şi întrebându-te oare mă înşală?. Dacă tu nu ştii să
vorbeşti, Eu înţeleg totul! Eu văd inima; spune numai un cuvânt: Doamne sunt
al Tău. Dar să nu te dai numai într-un moment de înflăcărare, ci pentru
totdeauna. Eu sunt Cel veşnic. Eu te voi păstra în Inima Mea!
(Isus către Maria Margareta Alacoque)
Glasuri şi ecoul lor
Cu toate că Isus ştia ce îl aşteaptă la Ierusalim: trădarea, biciuirea, răstignirea şi moartea,
merge de bunăvoie, acceptând un triumf efemer compus din osanale, flori şi straie întinse pe
cale. Totdea-una oamenii au jertfit ceva din ei şi din bunurile lor temporale pentru a recunoaşte
supremaţia divi-nă, dar a jertfi totul de bunăvoie, cu o notă de triumf, aşa ceva nu s-a mai auzit.
Isus, în culmea glo-riei, atinge extrema jertfei: atitudinea Sa conţine ceva mai mult decât este
posibil pentru o fiinţă umană. Numai iubirea totală se poate jertfi total. Isus este cu adevărat
Fiul lui Dumnezeu fiindcă este iubire totală, este capabil de o jertfă totală, de jertfa Trupului,
Sufletului şi chiar a dumnezeirii Sale. El se jertfeşte pe cruce şi rămâne jertfă continuă în
Euharistie.
Să ne cercetăm pe noi înşine în lumina jertfei lui Cristos! Cât am jertfit în acest post spre
slava lui Dumnezeu, pentru mântuirea proprie şi a aproapelui? Cât la sută am dat din ceea ce
avem şi din ceea ce suntem? Cu ce plăcere şi bucurie am jertfit ceva? Unde este comoara ta,
acolo este şi inima ta (Mt 6,21), a spus Isus. Comoara lui Dumnezeu sunt făpturile Sale, nu în
ultimul rând este omul, de aceea Inima lui Dumnezeu, Isus, este cu noi ca semn că ne iubeşte
mai presus de alte făpturi. Comoara oamenilor unde este? Care este comoara noastră? Iată un
exemplu: un cizmar sărac avea şapte copii. Toţi munceau de dimineaţă şi până seara târziu în
acelaşi atelier. Toţi erau foarte veseli din fire. Tatăl, om cu credinţă în Dumnezeu, i-a învăţat să
muncească cu veselie, cântând, fiindcă Domnul îi iubeşte pe cei ce se veselesc şi au inima
curată. Un om bogat, vecin cu cizmarul, văzând sărăcia lor, a voit să le vină în ajutor, să le
uşureze povara şi într-o zi i-a cerut tatălui un copil ca să-l înfieze. Când tatăl a adus vestea
aceasta fiilor săi, toţi au amuţit. Tatăl nu ştia ce să facă şi a cerut vecinului său timp de gândire.
Toţi fiii săi erau buni, pe toţi îi iubea, toţi se simţeau fraţi şi se iubeau cu adevărat frăţeşte, erau
ascultători, muncitori, veseli… Pe care să-l dea? Inima căruia s-o rănească îndepărtându-l şi
acesta să creadă că tatăl l-a dat ca să scape de el, fiindcă l-ar iubi mai puţin ca pe ceilalţi? Fiii
săi munceau tăcuţi, cu gândul că unul sau altul îi va părăsi. Nu mai răsunau cântecele şi râsetele
de voie bună, ci se auzeau numai loviturile înfundate de ciocan, amestecate cu câte un oftat
profund şi cu câte o privire tristă. După o zi de zbucium şi de frământări, apoi după alte câteva,
tatăl s-a decis şi, când vecinul a venit să-i dea răspunsul, i-a zis: N-am nici un copil de dat! Fiii,
plini de bucurie şi cu lacrimi în ochi, i-au sărit în braţe şi l-au sărutat. Veselia a reînceput în
atelierul sărac. Tatăl avea şapte fii şi nu i-a dat unul, deşi ştia că îi va merge mai bine în casa
bogatului, iar Tatăl ceresc are numai un Fiu şi-L dă lumii, deşi ştie că îi va merge atât de rău.
Acesta este omul, nu dă ceea ce iubeşte, chiar dacă necazurile îl copleşesc. Dumnezeu dă
tocmai ceea ce iubeşte. Jertfa Sa, de a ni-L da pe Fiul Său, chiar cu riscul de a-L răstigni, este
semnul tota-lei Sale iubiri. Isus este iubire din iubire, fiindcă s-a făcut jertfă totală: jertfă de
ispăşire pentru păcatele noastre şi nu numai ale noastre, dar şi pentru ale lumii întregi (1In
2,2); S-a dat pe Sine pentru noi ca ofertă şi jertfă lui Dumnezeu (Ef 5,2). Tatăl ceresc ne-a dat
totul; Fiul ne-a dat totul, pe Spiritul Său, pe care îl avea de la Tatăl, ne-a dat Trupul Său, pe care
îl avea din Sânul Preacurat al Mariei; ne-a dat dumnezeirea şi omenirea Sa unite în taina
euharistică.
Duminica Floriilor este ziua examenului de conştiinţă înainte de sărbătoarea Învierii. Cu câtă
iubire am răspuns iubirii lui Dumnezeu? Cât am jertfit şi ce în timpul Postului Mare? Ce
constatare tristă! Unii nu se îndură să jertfească nici patimile cele rele din ei! Noi, noi înşine, nu
ne identi-ficăm oare cu arhiereii, fariseii şi cărturarii care, invidioşi şi plini de ură, când
mulţimile îi cântau osanale lui Isus, ei s-au apropiat de El cu neruşinare şi i-au spus:
Învăţătorule, spune-le să tacă!
Glasul arhiereilor, fariseilor şi cărturarilor care voiau să nu se mai cânte în cinstea lui Isus,
care cereau copiilor să tacă şi apoi glasul mulţimilor, pe care le-au îndemnat să strige şi să urle
în faţa lui Pilat: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! nu s-a stins, ecoul lor îl auzim şi azi.
Priviţi-L pe Isus, atât în minutele triumfului, cât mai ales în ceasurile lungi ale pătimirii!
Văzân-du-L, am fi ispitiţi să ne facem ideea că El este simbolul binelui, nevinovăţiei, cinstei,
dreptăţii, iubirii, răbdării infinite etc. Dar nu, Isus este însuşi binele dispreţuit şi azi, El este
nevinovăţia con-damnată şi azi, El este însăşi cinstea mototolită şi azi, El este însăşi dreptatea
aruncată la lada de gunoi şi azi, El este iubirea dispreţuită, este răbdarea euharistică părăsită, El
este virtutea călcată în picioare de nepăsarea şi răutatea oamenilor, El este însăşi conştiinţa din
om care geme înlănţuită, scuipată, sărutată cu buzele lui Iuda trădătorul, conştiinţa încoronată
cu spinii materialismului, con-ştiinţa răstignită pe crucea fărădelegii, conştiinţa al cărei glas
căutăm să-l înăbuşim, la care strigăm, ţipăm, urlăm să tacă! Să tacă toţi copiii avortaţi! Să tacă
toţi copiii abandonaţi! Să tacă toţi cei mal-trataţi! Când pe cel sărac nu-l ajutăm, strigăm ca
moartea să-i închidă gura.
Spune Sfânta Scriptură că prietenii lui Iob cel drept, auzind că acesta este bolnav, au venit să-
l vadă. L-au găsit plin de lepră, aruncat de soţia lui pe o grămadă de gunoi la marginea cetăţii;
câinii veneau şi îi lingeau rănile şi soţia îl blestema şi-l îndemna să-L blesteme pe Dumnezeu
pentru nenorocirea care l-a ajuns pe nedrept. Când prietenii l-au văzut în aşa hal şi aşa durere,
au rămas muţi. Timp de şapte zile n-au putut scoate nici un cuvânt, ci doar l-au privit printre
lacrimi.
Fraţilor, şapte zile mai sunt până la Paşte, timp în care înaintea ochilor noştri Cristos Isus este
în cea mai cumplită suferinţă: de la lacrimile vărsate azi asupra Ierusalimului, de la sudoarea de
sânge din grădina Măslinilor, de la biciuire, scuiparea în faţă, pălmuirea, îmbrăcarea cu haina de
nebun şi încoronarea cu spini şi până la răstignirea şi moartea pe cruce, Îl vom vedea într-o
stare mult mai jalnică decât cea a lui Iob. Care trebuie să fie atitudinea noastră de creştini?În
mijlocul mulţimii care îl aclama şi-L sărbătorea cu entuziasm, Isus a lăcrimat. De ce? De ce în
2 3
lume mii şi milioane de oameni nu ştiu ce-i sărbătoarea? De ce milioane de copii nu ştiu ce-i
feri-cirea? De ce milioanele de tineri muncesc ca robii şi nu li se dă ceea ce-i drept? Este o
cântare, pe care, poate, am auzit-o în timpul Postului Mare:
- De ce, Isuse, atâtea lacrimi?
- De ce? Întrebaţi pe Petru sau pe Magdalena, întrebaţi pe Lazăr sau Ierusalimul! Iubirea
plânge pentru voi.
- De ce, Isuse, atâtea bice?
- De ce? Întrebaţi călăii sau pe Pilat din Pont, sau pe Baraba, sau victima din Ierihon!
Păcatul vostru este greu!
- De ce, Isuse, aşa coroană?
- De ce? Întrebaţi pe regii voştri, sau pe soldaţi, sau pe cei din Cafarnaum care
M-au vrut rege! Am spus adevărul curat şi spinii sunt răsplata Mea!
- De ce, Isuse, aşa o cruce?
- De ce? Dar voi de ce muriţi? “Tată, de ce M-ai părăsit?”; “Iartă-i că nu ştiu ce fac!” Ca
să trăiţi, am murit pentru voi.
Deşi Isus, Dumnezeu din Dumnezeu, a suferit ca om, a suferit atât de mult încât putem spune
că a suferit infinit, ca Dumnezeu, că Fiul lui Dumnezeu a murit pentru noi; nu că ar fi murit în
natura Sa divină, ci natura divină L-a susţinut pe Fiul Omului să sufere mai mult decât poate
suferi un om, decât ar putea să sufere toţi oamenii împreună; natura divină nu i-a uşurat chinul,
ci i-a mărit capa-citatea de a suferi peste puterea minţii noastre de a ne închipui. Cred că din
suferinţa Lui a dedus sutaşul roman că într-adevăr: Cu adevărat acest om era Fiul lui
Dumnezeu (Mt 27,54).
Noi avem această credinţă?
Dacă da, atunci să spargem alabastrul cu mir de nard de mare preţ, ca femeia păcătoasă din
casa lui Simon leprosul (Mt 26,7), să-i ungem capul şi să-i spălăm picioarele cu lacrimile
noastre de pocăinţă, ca în veci de veci să-i cântăm Osana Fiului lui David! Binecuvântat cel
care vine în numele Domnului! Amin.
ÎN SĂPTĂMÂNA MARE FACEM POCĂINŢĂ ASTFEL…
CU MINTEA: „Să-L iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău…din tot cugetul tău” (Mt 22,37).
- CULTIVĂ gândul la Dumnezeu şi la bunătatea Sa: Domnul să fie mai presus de oricine şi de
orice în gândurile şi planurile tale.
- EVITĂ gânduri frivole şi rău voitoare faţă de fraţi.
CU OCHII: „Candela trupului tău este ochiul. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău
va fi luminos” (Mt 6,22).
- PRIVEŞTE lumea, lucrurile din jur, persoanele cu ochi limpezi şi buni.
- EVITĂ priviri mai puţin binevoitoare şi spectacole prea puţin edificatoare.
CU URECHILE: „O, Israele, de mi-ai da ascultare!”(Ps 81,9).
- ASCULTĂ cuvântul Domnului şi fratele care îţi cere ceva sau are nevoie să se destăinuiască
pentru a se uşura.
- NU ASCULTA vorbe zadarnice, obscene sau insinuări răutăcioase.
CU GURA : „Effatà, deschide-te…” (Mc 7,34).
- DESCHIDE-TE la preamărirea lui Dumnezeu şi la rugăciunea personală, în familie şi în
adunarea liturgică.
- EVITĂ să vorbeşti rău despre cine te face să suferi.
CU LIMBA: „Cât de dulce e pe limba mea cuvântul Tău: mai dulce decât mierea în gura
mea!” (Ps 118, 103).
- GUSTĂ cuvântul Domnului şi fii sobru în mâncare şi recunoscător lui Dumnezeu şi celor care
au pregătit-o.
- MORTIFICĂ-TE puţin la mâncare şi băutură, la fumat şi la vizionarea de spectacole…Fă
puţin „post televizual”.
CU MÂINILE: „Să nu iubim numai cu vorba sau cu limba, ci cu fapta şi adevărul” -
AJUTĂ pe cine îţi cere o favoare, îndeplineşte-ţi munca în mod serios, ajută săracii după
posibilităţile tale.
- EVITĂ lenea, pierderea de timp şi discuţiile inutile.
CU INIMA: “Să iubesti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta…şi pe aproapele
tău ca pe tine însuţi”(Mt 22, 37.39).
- DOVEDEŞTE-ŢI afecţiunea faţă de cine este aproape de tine, începând de la cei din casă…
Răspunde ca Maria: “Iată, slujitoarea Domnului: fie Mie după cuvântul Tău!” (Lc 1,38).
“Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămdăduirea ta se va grăbi” (Is 58,8).
PROGRAMUL CELEBRĂRILOR LITURGICE PAROHIA
GRECO CATOLICĂ NR. 1 TÂRGU MUREŞ TIMPUL SĂPTĂMÂNII
MARI ŞI DE PAŞTE ÎN SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ
LUNI 13. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 LiturghiaDarurilor înainte sfinţite- Pr. Miheţ
MARTI 14. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 LiturghiaDarurilor înainte sfinţite- Pr. Miheţ
MIERCURI 15. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 LiturghiaDarurilor înainte sfinţite- Pr. Miheţ
JOI 16. apr. - 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 Adoratia euharistica - Pr. Miheţ
19,00 - 21,00 Seara Denia celor 12 Evanghelii - Pr. Sabău
Pr. Miheţ -Pr. Stefanescu
VINERI 17. apr. 7,00 - 8,00 Orele canonice- Vinerea Mare este zi aliturgică,
nu se celebrează Sf. Liturghie şi nu se administrează Sf. Sacramente- Pr. Miheţ
19,00 - 21,00 Prohodul Domnului - Pr. Miheţ
SÂMBĂTĂ 18. apr. 8,00 - 9,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
10,00 - 11,30 Liturghia copiilor si Cateheză- Pr. Miheţ
15,00 - 17,00 Distribuirea pastilor
24,00 - 1,30 Slujba Invierii şi Sfânta Liturghie
DUMINICĂ 19. apr. 10,00 - 12,00 Sfânta Liturghie- Pr. Sabău
Prima zi de Paşti Pr. Miheţ -Pr. Stefanescu
LUNI 20. apr. 8,00 - 9,15 Sfânta Liturghie- Pr. Sabău
A doua zi de Paşti 10,00 - 12,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
MARTI 21. apr. 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
A treia zi de Paşti 18,00 - 19,00 Sfânta Liturghie- Pr. Stefanescu
MIERCURI 22. apr. 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie- Pr. Stefanescu
8,00 - 19,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
JOI 23. apr. 8,00 - 9,30 Sfânta Liturghie- Pr. Stefanescu
10,00 - 12,00 Sfânta Liturghie- Pr. Sabău
18,00 - 19,00 Sfânta Liturghie - Pr. Miheţ
19,00 - 20,00 Adoratia euharistica - Pr. Miheţ
VINERI 24. apr. 7,00 - 8,00 Sfânta Liturghie - Pr. Miheţ
18,00 - 19,00 Sfânta Liturghie - Pr. Olănescu
SÂMBĂTĂ 18. apr. 8,00 - 9,00 Sfânta Liturghie- Pr. Miheţ
10,00 - 11,30 Liturghia copiilor si Cateheză- Pr. Miheţ