Sunteți pe pagina 1din 190

Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti Centrul National de Educatie Continua a Medicilor, Medicilor

Dentisti si Farmacistilor Bucuresti


n colaborare cu

Societatea Romana de Homeopatie

HOMEOPATIE
NOTE DE CURS
- Modulul 3 -

Manual adresat medicilor cursanti nscrisi la Atestatul de Studii Complementare n domeniul Homeopatiei din Romania

Intocmit pe baza notelor de curs ale lectorilor Coordonator Dr Doina Pavlovschi 2010

CUPRINS MIASME - Dr Secil Omer .................................................................................................. 3 DESPRE POTENTE IN ISTORIA HOMEOPATIEI - Dr Gheorghe Jurj ...................... 12 GEMOTERAPIA - Farm. Carmen Ponoran ..................................................................... 30 MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran .......................................... 36 ACTUALITATI IN MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran ......... 51 ENDOCRINOLOGIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi .................................... 53 SPONGIA - Dr Ioana Ionescu .......................................................................................... 59 IODUM - Dr Ioana Ionescu .............................................................................................. 61 COFFEA CRUDA - Dr Ioana Ionescu ............................................................................ 64 ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPIA CANCERULUI - Dr. Ileana Rindasu 66 ABORDARE HOMEOPATICA IN ENUREZIS SI ENCOPREZIS - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................................... 70 HOMEOPATIA IN URGENTELE RESPIRATORII SI RENALE - Dr. Ioana Ionescu . 72 HOMEOPATIE IN URGENTE CARDIO-VASCULARE SI DIGESTIVE - Dr Secil Omer ................................................................................................................................. 87 CAUSTICUM - Dr. Ileana Rindasu.................................................................................. 95 GRAPHITES NATURALIS - Dr Ileana Rindasu ............................................................ 97 HOMEOPATIA IN TRATAMENTUL BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE - Dr. Silvia Nedelcu ................................................................................................................... 99 VACCINAREA SI HOMEOPATIA - Dr. Mariana Galesanu........................................ 102 HOMEOPATIA IN OFTALMOLOGIE - Dr Ioana Ionescu .......................................... 108 ABORDARE HOMEOPATICA IN PEDIATRIE SUGAR, COPIL MIC - Dr. Adrian Dumitrescu ...................................................................................................................... 120 ABORDARE HOMEOPATICA IN DERMATOLOGIE - Dr Gheorghe Jurj ............... 126 POSOLOGIE HOMEOPATICA - Dr. Ileana Rindasu .................................................. 132 ABORDARE HOMEOPATICA IN COLAGENOZE, BOLI AUTOIMUNE - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................................... 134 ABORDARE HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA CEFALEEI - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................................................... 138 AMETELI - Dr Doina Pavlovschi .................................................................................. 143 ABORDAREA HOMEOPATICA IN TRATAMENTUL INSOMNIILOR - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................................... 145 ASTENIA - Dr Doina Pavlovschi................................................................................... 148 DRENAJUL IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi ............................................... 152 ORGANOTERAPIA - Dr Doina Pavlovschi ................................................................. 156 OLIGOELEMENTE - Dr Doina Pavlovschi .................................................................. 158 SARURILE SCHUSSLER - Dr Secil Omer ................................................................... 163 POLUAREA MEDIULUI SI HOMEOPATIA - Dr Ioan Dumitrescu .......................... 171 LEDUM PALUSTRE - Dr Adrian Dumitrescu .............................................................. 177 CAMPHORA - Dr Adrian Dumitrescu........................................................................... 180 HOMEOPATIA IN BOLILE CRONICE Dr Adrian Dumitrescu ............................... 183

MIASME - Dr Secil Omer

De ce este important sa cunoastem miasmele? Nu este oare suficient sa urmarim totalitatea simptomelor si sa alegem cel mai similar remediu? Problema este ca nu putem selecta cel mai similar remediu daca nu intelegem modul cum actioneaza miasmele. Adevaratul similimum se bazeaza intotdeauna pe miasma existenta. J.H.Allen 72. Urmtoarele remarci generale sunt o considerare preliminar referitoare la primul punct (vezi par 105, par 146) Bolile omului sunt acute sau cronice. Acelea pe care le numim acute sunt procese morbide rapide ale principiuluiu vital anormal perturbat. Carecteristic ele si urmeaz cursul si ajung la un sfrsit mai mult sau mai putin rapid. Celelalte, insignifiante si adesea neobservate la nceput, perturb dinamic organismul viu, fiecare ntr-un mod caracteristic si-l ndeprteaz gradat de la starea de sntate n asa fel nct energia vital automat - forta vital - , cu intentia de a pstra sntate, nu poate oferi dect o rezistent imperfect, nepotrivit, ineficace att la nceput ct si pe parcursul lor si nu le poate elimina niciodat de una singur, cu propria ei putere astfel c ea este nevoit s le lase s se dezvolte n timp ce devine mai perturbat pn cnd n final organismul este distrus. Le numim pe acestea boli cronice; ele se nasc prin contaminarea dinamic cu o miasm cronic. Caracteristicele unei infectari miasmatice Este cuprins intregul organism Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect. Se transmite de la o generatie la alta Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant Este cuprins intregul organism Rezolvarea locala face de fapt supresie Ceea ce este diagnosticat ca boala nu este propriu-zis o boala ci efectul unei afectiuni a intregului organism. Un homeopat adevarat intelege ca nu trebuie tratata o boala particulara a unei anume parti a organismului ci trebuie tratat organismul ca intreg. Daca un organ cum este ficatul, rinichiul, cordul este afectat aceasta inseamna ca omul era bolnav cu mult timp inainte de aparitia acestei expresii patologice Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect. Supresia mai ales iatrogena grabeste evolutia Daca forta vitala nu este ajutata in directia corecta din copilarie atunci organismul va fi supus unei lungi serii de supresii (vaccinari, tratamente locale, tratarea efectului exterior al bolii) si vor aparea boli asa zis noi care sunt de fapt expresii ale miasmei predominante la un anume moment. Se transmite de la o generatie la alta Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant

CREATIE-----MENTINERE-----DISTRUGERE SICOZA HIPER PSORA HIPO SIFILIS DIS

PSORA Manifestari primare- prurit secundare- enurezis, epilepsie, vene varicoase anxietate, iritabilitate

SICOZA Manifestari primare- condiloame genitale, scurgere uretrala secundare- chiste ovariene, inflamatii cronice, moartea subita mai ales cardiaca, HTA, valvulopatii reumatiamale SIFILIS Manifestare primara- sancrul secundara- fistule, carii osoase, ulcere, agg. nocturna, azoospermie Adevratele boli cronice naturale sunt acelea car apar dintr-o miasm cronic si care, lsate singure far remediul lor specific, continu s creasc indefinit, chinuind pacientul cu o suferint mereu mai mare pn la sfrsitul zilelor sale, n ciuda celor mai bune obiceiuri mentale si-a unei diete corecte. Aceste boli sunt de departe cele mai grave, cele mai numeroase flageluri ale umanittii dup acelea cauzate de abuzul de medicamente (vezi par 74). Cea mai robust constitutie fizic, cel mai ordonat mod de viat si cea mai activ energie vital nu sunt suficiente pentru a le eradica *. Pn acum sifilisul a fost oarecum, recunoscut ca o boal cronic miasmatic, boal care, netratat, dispare doar la moartea individului. Sicoza (condilomatoza), deasemenea neeradicat de forta vital n lipsa tratamentului corect, nu a fost recunoscut ca o boal cronic miasmatic particular desi cu sigurant este; se crede c este vindecat odat cu distrugerea excrescentelor de pe piele n ciuda declinului persistent al pacientului care rmne. 80. Mult mai rspndit, de nemsurat si n consecint mult mai important dect acestea dou este miasma cronic a psorei. n timp ce celelalte dou manifest boala lor intern specific cronic prin sancrul veneric si respectiv excrescentele conopidiforme, miasma cronic monstruoas, interioar a psorei se anunt doar dup infectarea intern complet a ntregului

organism printr-o eruptie cutanat caracteristic nsotit de o mncrime voluptoas, de nesuportat, ca o gdilitur si un miros specific iar uneori numai prin cteva vezicule. Aceast psora este adevrata cauz subiacent si creatorul celor mai multe nenumratele forme de boal care nu se datoreaz sifilisului si sicozei * printre care: neurastenia, isteria, ipohondria, mania, melancolia, idiotia, nebunia, epilepsia si toate formele de convulsii, rahitismul, scrofula, scolioza si cifoza, cariile osoase, cancerul, guta, hemoroizii, icterul si cianoza, hidropizia, amenoreea, hemoragia gastric, nazal, pulmonar, vezical si uterin, astmul si supuratiile pulmonare, impotenta si infertilitatea, migrena, surditatea, cataracta si amauroza, litiaza renal, paraliziile, deficitul simturilor, orice fel de durere etc toate mentionate n crtile de patologie ca boli individuale. 81. Transmiterea gradat si dezvoltarea incredibil a acestor vechi contaminri, prin sute de generatii si milioane de organisme umane, explic ntr-o oarecare msur nenumratele forme de boal n care a evoluat de la un cap la altul al ntregii rase umane n special cnd considerm numrul mare de factori extrinseci * si diversitatea de nedescris a constitutiilor umane distincte ce au contribuit la formarea acestei mari varietti de boli cronice (simptome secundare ale psorei). Nu e de mirare c att de multe si diferite influente duntoare interne si externe, adesea prelungite, produc o astfel de varietate nesfrsit de deficiente, deteriorri, dizarmonii si suferinte n att de mult variate organisme infiltrate de miasma psoric. Pn acum vechea patologie le-a prezentat n mod gresit ca boli separate cu o multitudine de nume particulare **. Tratament Dintre remediile care acopera simptomele pacientului se va alege acela care acopera si miasma activa in momentul respectiv. Pe baza simptomelor actuale se decide care miasma este activa si se alege un remediu care acopera miasma respectiva. Adica in proving-uri dezvolta simptome corespunzatoare miasmei. Caz dr Dey Copil de 8 ani se prezinta la homeopat pentru o eczema pentru care primeste Mez, Sulph, Psor fara nici un efect.Pe baza istoricului familial dr Dey ajunge la concluzia ca este vorba de o stare de sicoza in familie iar prima boala a pacientului fusese o artrita juvenila. Se administreaza Med 1M. La 1 luna eczema este complet disparuta dar reapare ulterior o orhita cu hematurie si febra pentru care copilul fusese tratat cu 3 ani inainte. Pacientul nu se simtea insa slabit si nici anxios.. Nu s-a administrat nici un remediu iar a doua zi diparuse hematuria si febra. Intr-o saptamina starea era absolut normala. Scurgerile gonoreice supresate apar de regula dupa administrarea unui remediu antisicotic corect chiar la ani de zile. De asemenea condiloamele sau negii supresati pot reapare ca un semn al directiei corecte de vindecare. Caz dr Dey

Barbat cu azoospermie care nu prezinta nici un simptom homeopatic. Anamneza familiala de asemenea nu orienteaza catre o anume stare miasmatica. Presupunindu-se ca este vorba de miasma sifilitica (distrugere a celulelor secretante testiculare ) se administreaza Syphilinum cu reaparitia spermatozoizilor. Psora tratament Selectarea remediului trebuie sa fie in concordanta atit cu simptomele pacientului cit si cu starea miasmatica de Psora. Altfel boala va reveni din nou si din nou sau va reapare sub alte forme sau alte entitati nosologice.De exemplu daca in cursul tratamentului unui astm bronsic reapare o boala de piele veche (tratata) atunci aceasta trebuie lasata sa se exteriorizeze pentru ca remediul care a stimulat forta vitala sa readuca simptomele vechi este capabil sa le si rezolve. Daca starea generala a pacientului nu este buna desi au reaparut simptome vechi atunci trebuie schimbat remediul. Uneori simptomele vechi supresate care au reaparut necesita administrarea unui alt remediu. T.A. b 43ani insomnie pancreatita acuta in 2001 colecistectomie 1999 pentru litiaza biliara fost alcoolic pina la pancreatita mai lua pastile de somn s-a speriat foarte tare la operatia de colecist; de atunci insomniile simte si furnicaturi pe piele ca si cum ar fi purici somnul este scurt si superficial sta si nu poate adormi si se enerveaza; mai adoarme pe la 3-3.30 ii plac lucrurile bine facute se enerveaza usor, injura; nu mai are rabdare nici la televizor, nici sa citeasca ameteste cind se scoala in picioare are complexe de inferioritate scrisneste dintii in somn nu poate adormi pe burta, doarme pe parti balonari cu eliminari de gaze si pe sus si pe jos dintotdeauna nu mai suporta carnea de la prima operatie Sensibil la mirosuri vegetalele il amelioreaza ii placea grasimea, acum nu, ii e indiferenta ii plac produsele lactate dintotdeauna ii plac si ouale nu-i place frigul, ii place caldura ii e sete des, bea apa la temperatura camerei transpira cind maninca , la cel mai mic effort, la concentrare ejaculare precoce dintotdeauna sensibil la atingere dinainte de operatie a facut judo si karate

Vertigo on rising ailm fright vegetables desire meat av sweets desire anger easily cursing grinding teeth sleep during thirst large quantities sleep light hears every sound ejac too quick perspir exertion during slight av being touched fating fast pain liver colic gallstone ARS alb 30ch N-a mai dormit deloc nu mi-e somn ma pun in pat transpir si ma enervez meat av ailm fright sweets desire cursing thirst large quantities perspir exertion during slight PHOS 30ch Energie buna doarme automat pe la 22.30-23.00 La o luna reapare dorinta de grasimi, se accentueaza mincarimea pielii cu intoleranta la caldura, cu o tuse la 2 noaptea. Sulph 30 ch 3 zile cu disparitia simptomelor. Daca psora se asociaza cu sicoza sau sifilisul se trateaza miasma predominanta in momentul respectiv.Dupa ce dispar simptomele unei anumite miasme se trateaza miasma care se actualizeaza ulterior prin simptome specifice. De ex un pacient cu sancru genital, agg nocturna si agg dupa transpiratie primeste un remediu antisifilitic (ex. Merc) ulterior acuza fierbinteala in palme si plante, eruptie pruriginoasa si foame matinala dureroasa. Ca urmare necesita un remediu antipsoric (ex. Sulph) Homeopatii care folosesc in principal tratamentul miasmatic recomanda ca la sfirsit sa se administreze un tratament antipsoric. Caz Dr Nash Copil cu eczema a pielii capului care este supresata cu aplicatii locale, prezinta o enterocolita severa cu emaciere, anorexie, neliniste motorie. Scaunul are o culoare bruna, miros fetid si e amestecat cu alimente nedigerate. Graph 6M produce o vindecare completa.

Daca in cursul tratamentului reapar condiloame atunci directia este buna si nu se administreaza remediul decit daca simptomele persista. Potenta remediului va fi crescuta in acest caz. Caz dr Mc Laren Un pacient tinar care prezinta o tuse primavara care este persistenta si invalidanta fiind insotita de o stare de slabiciune marcata.Tusea se ameliora la culcatul cu fata in jos. Aceasta informatie plus istoricul familial de sicoza au condus la Med. A doua zi a reaparut o secretie uretrala groasa iar tusea s-a amelirat notabil. Pacientul avusese un contact infectant cu citeva saptamini inainte. Pacient cu diaree din copilarie care nu a trecut la nici un remediu.Tatal fuses tratat pentru gonoree cu doi ani inainte de a se naste baiatul. Med. a rezolvat cazul. Fata de 20 de ani prezinta o tuse violenta ce nu a raspuns la nici un tratament.Tatal avusese gonoree cu un an inainte de nasterea fetei. Med. de asemenea a rezolvat cazul. (H.C.Allen) Tratament sifilis Tratamentul antisifilitic trebuie continuat pina la disparitia simptomelor locale. Daca e in paralel cu Psora activa se incepe cu tratamentul antipsoric apoi antisifilitic. Reaparitia in cursul tratamentului a sancrului reprezinta un semn ca e directia corecta . In caz de infectie simultana a tuturor celor trei miasme se incepe cu tratament antipsoric apoi cu tratamentul impotriva miasmei active si ulterior se incheie cu tratament antipsoric Caz dr Phatak Un domn de 45 de ani se prezinta pentru un istoric de sifilis acuzind cojirea pielii roseata si edeme ale pielii expuse la soare. A primit Merc viv 10M si Syph. Ulterior ameliorarea s-a oprit si a aparut o senzatie de tragere in buze si limba la adormire. Simptomele au disparut cu Phytolacca. Caz dr C.C.Desai Copil de 3 ani sufera de 3 luni de o febra intermitenta pentru care a primit antibiotice si antimalarice fara succes. S-a prescris Ars pentru ca febra aparea la mijlocul zilei si la miezul noptii. A mai primit Tub, Pyrogen, Malaria off. Fara rezultat. Apoi dr a aflat ca mama avusese 4 avorturi spontane anterior. Copilul a primit Syphilinum 10M 3 doze la 24h cu disparitia febrei. - ameliorari - agravari Se analizeaza - aparitia de simptome noi si directia de evolutie a simptomelor: - centru-periferie - de sus-in jos - dinauntruin afara 157. Dar orict de sigur este faptul c un remediu ales homeopatic, din cauza similarittii lui si a dozei foarte mici, nltur cu blndete si distruge boala sa acut analoag fr manifestarea simptomelor persistente nehomeopatice, adic fr strnirea a noi tulburri semnificative, este totusi obisnuit pentru el (dar numai cnd doza nu este atenuat adecvat) s produc o oarecare mic agravare n prima or sau primele cteva ore dup ce este luat si pentru mai multe ore dac doza este prea mare. Aceast agravare este att de similar bolii originale nct

pacientului i pare a fi o agravare a propriei sale afectiuni; de fapt este o boal medicinal foarte similar dar ceva mai puternic dect cea natural. Agravarile pot fi: -ale simptomelor - ale bolii - ale remediului 1)Agravarile simptomelor sunt agravarile homeopatice veritabile. De regula apar brusc si rapid dupa remediu fiind insotite de ameliorarea starii generale. 2)Agravarile bolii sunt accentuari ale simptomelor care apar gradual si progresiv cu inrautatirea starii generale. Remediul e complet diferit de similimum. 3)Agravarile remediului sunt constituite de aparitia unor simptome ale remediului dat,cu starea generala agravata Exista unele agravari in bolile cronice cind dupa un remediu apar o serie de agravari si ameliorari cu intensitate progresiv mai mica la intervale din ce in ce mai lungi. (bronsitele) Uneori ameliorarile sunt intrerupte de agravari secundare si inainte de a repeta remediul trebuie sa fim siguri ca recaderea este completa.(se asteapta cam 15 zile) Pacientul e mult mai bine din toate punctele de vedere. Este o agravare clara urmata de o ameliorare a tuturor simptomelor. Remediul bun, forta vitala puternica, prognostic bun. Se asteapta mult, probabil 6 luni de zile sau mai mult. Agravarea initiala este de 3 ore pina la trei zile urmata de ameliorare o luna. Boala primara se pare ca a fost concentrata pe patologia functionala. Se poate spatia consultatia urmatoare la 3 luni sau mai mult cu rezerva ca daca apare o recadere sau o boala intercurenta sa vina mai repede la consult. Problema principala care era de regula una fizica este mai bine. Starea generala, energia, starea psihica sunt neschimbate dar au aparut simptome noi. Este o supresie. Adica agravare de la remediu.Trebuie reluat cazul. Daca cu simptomele noi nu s-a clarificat cazul (nu e one-sided disease) trebuie luate simptomele initiale si dat remediul similimum. Daca nu se gaseste un remediu potrivit se asteapta pina apar simptome clare. In cazul in care pacientul nu suporta starea se poate antidota actiunea primului remediu. Antidotarea se face cu medicatie alopata sau cu cafea, menta, musetel, cacao timp de 1-2 saptamini dupa care se ia din nou cazul. Nu se recomanda antidotare cu un remediu homeopat pentru ca se zapacaste si mai mult forta vitala. Problema principala care era de regula una fizica este mai bine. Starea generala, energia, starea psihica sunt neschimbate dar au aparut simptome noi. Este o supresie. Adica agravare de la remediu.Trebuie reluat cazul. Daca cu simptomele noi nu s-a clarificat cazul (nu e one-sided disease) trebuie luate simptomele initiale si dat remediul similimum. Daca nu se gaseste un remediu potrivit se asteapta pina apar simptome clare. In cazul in care pacientul nu suporta starea se poate antidota actiunea primului remediu. Antidotarea se face cu medicatie alopata sau cu cafea, menta, musetel, cacao timp de 1-2 saptamini dupa care se ia din nou cazul. Nu se recomanda antidotare cu un remediu homeopat pentru ca se zapacaste si mai mult forta vitala. Pacientul declara ca a fost mai rau dar se simpte mai bine in ultima saptamina. In aceasta situatie pacientii de regula ignora imbunatatirile recente. De aceea trebuie chestionati foarte atent. De regula sunt pacienti cu o patologie profunda care au suferit mult, descurajati,

care incearca sa te convinga sa faci ceva deosebit pentru ei. Prezenta agravarii este elementul de prognostic bun. Intrebarea este de ce dureaza asa mult agravarea. Pentru ca e o patologie profunda. Remediu corect. Prognostic bun. SE ASTEAPTA Pacientul este mult mai rau din toate punctele de vedere. Agravare a tuturor simptomelor. Fie remediul a fost complet antidotat de un tratament alopatic fie e departe de a fi similimum iar boala isi urmeaza cursul ei natural.(mai ales la intreruperea unui medicatii supresive) Trebuie reluat cazul. Daca este acelasi remediu dupa ce gasim si alte simptome care sa ne convinga il dam in potenta mai mare. Daca agravarea nu este asa de serioasa, atunci putem astepta citeva saptamini pentru ca forta vitala sa exprime mai clar remediul. Daca agravarea este serioasa atunci trebuie dat un remediu similimum situatiei Se poate folosi in acest caz un remediu cu viza paleativa. 158. Aceast usoar agravare homeopatic din primele ore este un semn bun c boala acut va fi probabil vindecat de prima doza si nu este nimic neobisnuit din moment ce boala medicamentoas trebuie s fie cumva mai puternic dect cea natural care este tratat pentru a o nvinge si a o elimina asa cum o boal natural trebuie s fie mai puternic pentru a o anihila pe o alta similar 159. Cu ct doza din remediul homeopatic este mai mic n tratarea bolilor acute cu att mai blnd si mai scurt este aparenta intensificare a bolii n primele ore. 161. Cnd spun c aceast asa-zis agravare homeopatic sau mai degrab actiunea primar a medicament homeopatic, care pare s amplifice oarecum simptome bolii originale, are loc n primele cteva ore de la administrare, aceast este cu sigurant adevarat pentru problemele acute cu debut recent; dar cnd un medicament cu actiune lung trebuie s nving o boal cronic veche sau foarte veche niciuna din aceste aparente exacerbri ale bolii originale nu trebuie s-i fie permis s apar n timpul tratamentului. Ele nu apar dac medicamentul ales cu acuratete si administrat n doze mici potrivite care sunt treptat mrite este de fiecare dat oarecum modificat printr-o nou dinamizare (vezi par 247) *. Dac se procedeaz n acest mod exacerbrile simptomelor originale ale bolii cronice pot apare la sfrsitul tratamentului cnd vindecarea este complet sau quasi complet. 180. Acest medicament care a fost ales pe ct de bine s-a putut dar care este doar incomplet homeopatic pentru motivul mentionat mai sus va produce efecte secundare n timpul actiunii lui asupra bolii, care este doar partial analoag lui si va aduga n economia pacientului mai multe simptome din propriul lui complex de simptome, ca n cazul de mai sus cnd selectia a fost imperfect din cauza numrului mic de remedii homeopatice (vezi par 162). Dar aceste simptome sunt n acelasi timp tulburri apartinnd bolii nsesi, chiar dac ele au fost slab simtite anterior sau chiar deloc. 190. Orice tratament medical corect al unei afectiuni aprute pe prtile externe ale corpului determinat de o injurie din afar minor sau deloc trebuie de aceea directionat ctre totalitate, ctre anihilarea si vindecarea maladiei generale prin folosirea remediilor interne dac se vrea ca el s fie eficace, sigur, plin de succes si complet (profund).

10

197. Dar un astfel de tratament este complet condamnabil, nu numai pentru simptomele locale aprute din miasma psoric ci si pentru acelea din miasma sifilitic sau sicotic, pentru c a folosi local un remediu n acelasi timp cu administrarea lui intern n bolile care prezint o afectiune local persistent drept simptom principal, are seriosul dezavantaj c, prin aplicarea local, acest simptom principal (boal local) *, de obicei dispare vederii nainte ca boala intern s fie distrus si astfel ne nsal cu aparenta unei vindecri complete. Aceast disparitie prematur a simptomului local face, cel putin, mult mai dificil si uneori aproape imposibil judecarea dac ntreaga boal a fost distrus de folosirea simultan a medicamentului intern. 198. Pentru acelasi motiv este condamnabil s se foloseasc un remediu ce are puterea de a vindeca atunci cnd este administrat intern doar aplicndu-l extern la nivelul simptomelor locale ale bolii cronice miasmatice. Pentru c dac simptomul local al bolii cronice este nlturat doar prin mijloace externe, deficiente, tratamentul intern care este esential pentru restaurarea complet a snttii rmne n obscuritate. Simptomul principal (boala local) a disprut lsnd n urm altele mai greu de distins care sunt mai putin stabile si constante dect el si adesea nici nu sunt suficient de caracteristice pentru a furniza o schit clar si complet a imaginii bolii. 201. Se pare c atunci cnd este mpovrat cu o boal cronic pe care nu o poate nvinge cu propriile ei mijloace, forta vital decide (n mod caracteristic) s formeze o boal local pe una din prtile externe, cu singurul scop de a alina boala intern care altfel ar ameninta organele vitale si viata pacientului. Ea creeaz si mentine o boal ntr-o zon extern neesential pentru supravietuire ca si cum ar distrage si ar ncredinta boala intern uneia locale nlocuitoare. In acest mod boala local atenueaz boala interna pentru un timp fr ns a fi capabil s o vindece sau s o diminueze material *. Boala local nu este niciodat altceva dect o parte din totalitate bolii, dar este o parte dezvoltat disproportionat de forta vital organic si transferat unei prti mai putin periculoase (externe) a corpului pentru a alina boala intern. 202. Dac medicul vechii scoli distruge simptomul local prin oarecare mijloace externe, gndindu-se ca prin aceasta s vindece ntreaga boal, natura compenseaz asta prin trezirea bolii interne si a celorlalte simptome ce existau n stare latent alturi de boala local adic amplific boala intern. In astfel de cazuri se spune, de obicei incorect, c boala local a fost mpins napoi n corp sau asupra nervilor prin mijloace externe.

11

DESPRE POTENTE IN ISTORIA HOMEOPATIEI - Dr Gheorghe Jurj

Ce potene a folosit Hahnemann? O examinare a potenelor folosite de Hahnemann n timpul vieii, n diferitele sale perioade, ne aduce informaii dintre cele mai interesante. De la nceput trebuie s spunem c el a experimentat aproape n permanen i, de aceea, de-a lungul vieii Hahnemann a folosit diluii foarte diferite. La nceputuri, Hahnemann a folosit pur i simplu substanele medicinale ale timpului su dar n cantiti foarte mici. 1. Pe msur ce experiena lui s-a maturizat el a devenit din ce n ce mai contient de problemele pe care le ridic ajustarea medicamentelor la reactivitatea pacientului i diluiile au nceput s creasc. Modificarea potenelor a mers oarecum n paralele cu etapele experienelor i existenei sale; fiecare mutare dintr-un loc n altul a dus i la o modificare a perspectivei sale n legtur cu diluiile. n primele 3 ediii ale Organonului, Hahnemann nu vorbete dect de reducerea cantitii medicamentelor , de cea mai mic doz eficace. Termenul propriu zis de poten apare doar n a 4 a ediie a Organonului, odat cu teoria Dynamisului ca for vital determinant a proceselor morbide. Pragmatismul lui Hahnemann. Ceea ce trebuie precizat de la nceput este c scopul lui Hahnemann att n ceea ce privete potenele dar i n general, n toat homeopatia a fost n primul rnd unul pragmatic. Spre deosebire de kentienii de mai trziu, care, pornind de la a patra ediie a Organonului, vedeau n potenare un proces spiritual n care erau implicate consideraii metafizice*, principalul motiv pentru care Hahnemann a experimentat diluii din ce n ce mai mari a fost unul practic i anume reducerea agravrilor provocate de aciunea remediilor homeopatic similare. Scopul permanent al lui Hahnemann a fost cel enunat nc din al doilea paragraf al Organonului: obinerea unor vindecri rapide, permanente i blnde, lipsite de reacii nedorite din partea organismului. Pragmatismul a ghidat mereu cutrile sale i n aceast privin demersul lui Hahnemann a fost unul eminamente experimental; ceea ce a descoperit Hahnemann se bazeaz pe experien i ntreaga sa homeopatie este dominat de acest pragmatism la care nu a renunat niciodat. Motivele pentru care Hahnemann a sczut progresiv cantitatea de substan au fost legate de doi factori: pe de o parte prezena agravrilor, pe de alt parte nevoia lui de a experimenta mereu noi limite. Felul n care Hahnemann a crescut diluiile nu a fost nici liniar nici simplu. O scurt istorie a potenelor hahnemaniene Punctul de plecare al homeopatiei a fost legea similaritii, descoperit de Hahnemann la primul experiment fcut pe el nsui cu Chincona, dup lectura Materiei Medicale al lui Cullen. De aceea, primul lucru descoperit a fost n legtur cu substana ce poate fi
1

n primul su raport asupra unui caz vindecat utiliznd principiul similitudinii i anume ntr-un caz de colicodinie, rezistent la alte tratamente) el a utilizat Veratrum Album, sub form de prafuri de cte patru grune. Cazul a prezentat o agravarea spectaculoas urmat de vindecare (Hufeland's Journal der practischen Arzneykunde. Vol. iii. 1797., apud EH)

12

folosit homeopatic, conform principiului similitudinii. n primii ani ai homeopatiei, Hahnemann nu vorbete de potene ci de substane atenuate. ncepnd din jurul anului 1796, dup apariia Fragmenta, el a nceput s foloseasc substane n cantitate foarte mic dar care erau nc n doze ponderale. Cu timpul cantitatea de substan s-a redus progresiv, pentru c una dintre marile surse de nemulumire ale lui Hahnemann n legtur cu alopatia erau dozele mari i practic de necontrolat folosite. Din 1784 pn n 1797 toate dozele folosite de Hahnemann au fost n grune (a 480 parte dintr-o uncie ==) i drahme (echivalentul n greutate a 60 de grune) 2, doze de la 20 de grune pn la o grun din substan, n mai mult de 95%din cazuri, ceea ce era apropiat cu folosirea curent. n aceast perioad Hahnemann tria la Dresda (17841792), mai mult din traduceri, luptndu-se cu srcia; n 1790 traduce Cullen i face primul experiment cu China. ntre timp dobndete renume ca traductor de scrieri tiinifice dar nu mai practic aproape deloc medicina. n 1796 public Eseu asupra unui nou principiu pentru cunoaterea virtuilor curative ale substanelor medicinale care este prima scriere n care enun principiul similaritii i necesitatea de a experimenta medicamentele pe oameni sntoi. Apoi urmeaz perioada de micri continue dintr-un ora n altul: ntre 1792 i 1804 Hahnemann a locuit n nu mai puin de 14 orae! Din 1796 ncepe din nou s practice medicina fr s ia bani pentru medicamentele pe care le producea el nsui. n anul 1797, Hahnemann public, n jurnalul lui Huffeland mai multe cazuri: Un caz de atac astmatic in care a folosit nti Ignatia, care a adus o oarecare ameliorare la doze de cate opt grune, dar atacul a cedat complet la o drahm i jumtate de coaj de Cinchona. Apoi alte dou cazuri (unul de febr intermitent i altul de hematurie) n care a folosit aceleai remedii. n anul 1801, Hahnemann public, la Gotha, o lucrare despre Tratamentul i prevenia scarlatinei 3 n care, pentru prima dat, aplic pe scar larg tratamentul homeopatic, cu succes. n cursul epidemiei, a utilizat mai multe remedii dup starea pacienilor. Iat modul de preparare pentru Opium (pe care l-a gsit indicat pentru debutul bolii) pentru uzul intern, am luat o pictur de tinctur i am amestecat-o intim cu 500 de picturi de alcool diluat ( echivalentul a C 5, sau D 10) i apoi, o pictur din acest amestec l-am amestecat din nou cu 500 de picturi de alcool, amestecnd bine. Din aceast tinctur diluat de opiu ( care conine, in fiecare pictur o a cincimilionimea parte dintr-o grunte de opiu) o pictur a fost mai mult dect suficient pentru a ndeprta starea descris mai sus, n cazul unui copil de patru ani, iar 2 picturi, n acela al unui copil de 10 ani Dup cum se vede este vorba de dou diluii succesive 1/500, ceea ce, n termeni cantitativi, ar fi echivalentul aproximativ al diluiei C10. Un alt remediu utilizat a fost Ipeca, preparat dup cum urmeaz: Am folosit tinctura preparat prin digestie la rece pentru cteva zile, o parte din pulbere la 20 de pri de alcool, i din aceasta o pictur a fost amestecat cu 100 de

n sistemul farmaceutic anglosaxon de msur a cantitilor, un grunte (aprox 64,779 miligrame) este a 60-a parte dintr-o drahm ( o drahm este aprox 3.88793 grame, , iar uncie este egal cu 480 de grune (31.10 g). 3 HAHNEMANN Samuel : The Lesser writings of Samuel Hahnemann pag 369 385, n EH2.2, 2007
2

13

picturi de alcool slab; din aceasta am dat o pictur pentru copii mici dar celor mai n vrst cte zece picturi au fost date pe doz n acest caz, este vorba nti de o diluie 1/20 urmat (echivalent cu D2), urmat de o diluie centezimal. n ceea ce privete prepararea Belladonnei, Hahnemann a folosit ceea ce al numete trei trii ale soluiei. Prima o fcea triturnd o grun de pulbere cu 100 de picturi de ap distilat pentru a obine tinctura mam. Peste pistil i mojar turna trei sute de picturi de alcool diluat agitnd pn la omogenizare i aceasta era soluie tare (extrem de greu de echivalat, undeva ntre C 2 i C3). Din aceasta, o pictur amestecat cu 300 de picturi de alcool diluat (o diluie 1/300, echivalent cu C3, i dac mai adug diluarea anterioar echivalena ar fi undeva ntre C5 C6) era tria medie. Soluia slab o prepara amestecnd o pictur din soluia medie, cu 200 de picturi de alcool i agitnd timp de un minut (diluie 1/200, in total echivalentul aproximativ a C8). Din aceast ultim soluie Hahnemann a administrat , ca posologie, cte o pictur pentru fiecare an de vrst pe doz (de la o pictur pentru copiii de un an, pn la 40 de picturi pentru aduli, cte o doz la trei zile. Este greu de tiut de ce pentru primele dou soluii a folosit raia 1/300 i la ultima 1/200. Hahnemann mai amintete nc un remediu, Matricaria Chamomilla, pe care l-a folosit n aceeai epidemie de scarlatin din 1799 pentru convalescenele evolund ru. Pentru aceasta, metoda de preparare a fost un grunte ( din sucul uscat) a fost nti dizolvat n 500 de picturi de ap i apoi amestecat intim cu 500 de picturi de alcool, iar din aceast soluie o pictur a fost amestecat cu 800 de picturi de alcool diluat ( 1/800000 dintr-un grunte din sucul uscat ) din care am dat o pictur pentru copii mici, dou pentru cei de 10 ani .a.m.d. Este vorba de dou diluii 1/500 i una 1/800, echivalentul cantitativ ar fi in jur de C 18. Pentru fiecare din cele patru remedii descrise mai sus, preparate de Hahnemann nsui, a ntrebuinat un alt mod de preparare; este un exemplu n care putem vedea c, la nceput lucrurile nu erau deloc clare n ceea ce privete diluiile, c Hahnemann avea deja n minte i practica principiul dozelor mici dar c la acea dat nu a ajuns nc la o metodologie unitar i nici la ideea diluiei centezimale propriu-zise Stabilirea diluiilor centezimale s-a impus ca necesitate odat cu acceptarea doctrinei homeopatice de ctre alii medici; n atare condiii trebuia s existe o metod standard, simpl, uor reproductibil i unitar iar Hahnemann a optat pentru metoda centezimal, care ndeplinete aceste condiii. Este evident c tipurile de diluie (decimale, centezimale, etc.) sunt pur convenionale, mrimea lor nu reflect nimic altceva dect o convenie impus i acceptat n cadrul comunitii. n ceea ce privete folosirea diluiilor decimale de ctre Hahnemann, prerile cercettorilor homeopatiei sunt mprite. Peter Morrell 4 care a cercetat evoluia potenelor la Hahnemann afirm n mod repetat, pe baza documentelor studiate, c acestea au fost introduse de ctre maestru n primii ani dup Eseu. O prere ncetenit printre homeopai este aceea c ele ar fi fost introduse de Hering 5. n recenzia la Thorsons Encyclopaedic Dictionary of Homoeopathy de Harald Gaier, Julian Wiston scrie autorul menioneaz c scara decimal ( potenele X) au fost introduse de
4 5

Ivor Hughes - Elements of Homoeopathic Pharmacy.; Bhatia, www.herbdatanz.com/elements_of_homeopathic_pharmacy.htm

MORRELL Peter, Hahneman and high potency,, homeoint.org/morrell/articles/pm_highp.htm

14

Hering. n realitate ea a fost introdus de Dr. Samuel Dubs din Philadelphia, n anul 1839. ncepnd din 1797 Hahnemann a nceput s foloseasc substane mult atenuate dar nc fr s existe aib reguli exacte dozele prescrise fiind aproximativ echivalente cu 2x ( sau D = diluii decimale) 4x i 2 C .Morrel scrie ns despre trecerea lui Hahnemann de la dozele ponderale joase la diluii acestea includeau 2x, 4x i 2c. n 1799 a nceput s reduc dozele n continuare folosind 5x, 6x, 3c i 8x, sau forma lor crud echivalent diluat i agitat sau o linguri ntr-un pahar cu ap ..n 1800 ncepe s foloseasc 10x, iar peste trei ani, n 1803 apare prima dat 12 C. Dup cum am vzut din analiza diluiilor folosite n epidemia de scarlatin din 1799, deja din acel an el a folosit echivalene ale centezimalei a 18-a. n 1804 Hahnemann i nelinitita sa nclinaie de a cltorii [Haehl, vol. 1, 47] se domolete i se stabilete la Torgau unde i are reedina timp de 7 ani. Este perioda n care apar cele mai importante scrieri ale sale. n 1805 apare n limba latin "Fragmenta de viribus medicamentorum positivis" n care sunt publicate pentru prima dat provingurile a 27 de substane, dintre care Aconit, Belladona, Ignatia, Pulsatilla. Tot n 1805 apare Medicina experimentului care prefigureaz Organon-ul. n 1808 folosete pentru prima dat termenul de homeopatie n Scrisoare pentru un medic de rang nalt n 1805 merge cu diluarea pn la 18 C una dintre diluiile sale preferate toat viaa. Urmeaz o perioad n care aproape 10 ani nu apar diluii noi. Sfritul perioadei de la Torgau este ncununat de publicarea celor 2 opere de cpti ale Homeopatiei : Organon-ul medicinei n 1810 i Materia Medica Pura n 1811. n 1812 Hahnemann se ntoarce la Leipzig, unde obine un post universitar cu o tez despre Helleborus. Expunerile lui sunt apreciate de studeni dar se transform adesea n uragane furioase mpotriva vechilor metode ([Haehl, vol. 1, 98], ceea ce , cu timpul i diminu asistena; de exemplu semestrul de iarn 1820 - 1821 este audiat numai de apte studeni [Haehl, vol. 1, 120] Dup o lung perioad de pauz n ceea ce privete potenele, de abia n 1814 apar n scrierile sale 8C, 15C i 16C. n 1816 apare pentru prima dat 30C care va rmne potena cea mai utilizat i recomandat n toat cariera sa. n 1819 apare prima dat 6C O alt diluie favorit, 24C apare n scrierile sale din 1821. n 1821 se mut la Koethen la invitaia ducelui Ferdinand de Altona Koethen care i asigur printr-un edict dreptul de a-i prepara propriile medicamente. Urmeaz o perioad de 14 ani de splendid izolare n care are o situaie material bun, practic noua medicin i public Bolile Cronice , n 1828, unde apare concepia despre miasme care nu este acceptat ns de toi practicanii homeopatiei din epoc i nici mai trziu. A patra ediie a organonului apare n 1829; Hahnemann ncearc s impun o limit a potenelor la 30 CH, pe care o consider o poten standard att pentru provinguri ct i pentru terapie . Nu reuete n nici una dintre aceste limitri : Contele Korsakov, Jenichen i Schreter merg mai departe cu diluiile pn la peste 2000. ' A existat un mic corp de elevi suprazeloi, nelinitii s depeasc Maestrul n potenare ei au produs a 60-a, a 90-a, a 200-a i n final a 1500-a poten. Printre aceti enuziati rolul principal l-au jucat Dr Gross of Jterbogk, Dr Schrter din

15

Lemberg i General Korsakoff n Russia. Ei au devenit adevraii fondatori ai teoriei potenelor nalte, care mai apoi i-a gsit harnicul i zelosul protagonist n Stapf 6 La nceput, Hahnemann nu a fost foarte ncntat de o cretere nelimitat a potenelor, dei nc din 1825 a prescris pentru prima dat Thuja 60 C ntr-un caz de gonoree. ntr-o scrisoare adresat lui Schreter, n 12 septembrie 1829 el scria: Nu aprob faptul c potenai medicamente peste XII i XXII trebuie s fie o limit aici, nu se poate merge tot mai departe infinit. Dar deciznd n mod definitiv c medicamentele homeopatice trebuie diluate i potenate pn la X (= 30 CH, nota lui Haehl ) apare un proces omogen n tratamentul tuturor homeopailor, i atunci cnd ei descriu o vindecare vom fi capabili s lucrm dup ei n acelai mod, ntruct ei opereaz cu aceleai instrumente ca i noi. Atunci , inamicii notri nu ne vor putea reproa c nu avem nimic definite, c nu avem nici un standard fix 7 n 1830 se face prima referin la metoda olfaciei pe care o va folosi pn la sfritul vieii dar n care nu va avea, practic, discipoli. A 5-a ediie a Organonului apare n 1833; n el nu se mai menioneaz limita de 30 CH, se introduc ns dozele diluate n ap i administrate n cretere progresiv, cu un grad de diluie sau potenare diferit la fiecare administrare ( de ex 200, 201, 202, etc.). De remarcat c, odat cu dozele administrate n ap, Hahnemann folosete prescripia zilnic, uneori de mai multe ori pe zi, repetat timp de mai multe zile, uneori pe durata a luni de zile, a aceluiai remediu, cu condiia unei uoare modificri de diluie 8Practic, n a 5-a ediie a Organonului Hahnemann abandoneaz ideea unei doze unice, urmat de o lung perioad de ateptare ( idee din care Kent va face o dogm). Dup o frumoas poveste de dragoste, n ianuarie 1835 Hahnemann se cstorete cu Melanie DHervilly Gotier [1800-1878] i se mut la Paris, n iunie. A fost, dup spusele lui Hahnemann nsui , cea mai frumoas perioad din viaa lui: era recunoscut, apreciat, bogat, cu muli pacieni, cstorit cu o femeie frumoas care l iubea i nc plin de idei creatoare. n 1842 textul final la a asea ediie a Organonului este terminat dar nu va fi publicat dect n 1922. n acest text Hahnemann afirm c cele mai bune potene sunt potenele LM. n caietele cazurilor de la Paris , se vede ns c el a folosit i numeroase potene centezimale 9, procentul diluiilor LM nedepind, ntre 1835-1843, 17% din totalul potenelor folosite 10, n 1853, J.Chapman 11 ntr-o scrisoare adresat la London Homeopathic Times scrie : Am n fa acum, n timp ce scriu, cutia cu medicamente pe care el ( Hahnemann) o
6 7

HAEHL, R : Samuel Hahnemann, His Life and Work , vol 1, p321, 1922 HAEHL, R: Samuel Hahnemann, His Life and Work , vol 1, p322, 1922 8 HAHNEMANN Organon of Medicine, ediia tradus de Dudgeon, R E, n 1922 paragraful 246 9 Rima Handley : A Homoeopathic Love Story, North atlantic Books, Berkeley, 1993 (pp117-143)

Michelowski, A, S Sander & K-O Sauerbeck, 1989, Therapiegeschichtliche Materialen zu Samuel Hahnemanns Pariser Praxis, Med GG 8, pp171-196, Stuttgart .
11

10

BRADFORD T L : The Life and Letters of Hahnemann, New Delhi: Jain Publishers pag.473; de asemenea, vezi i DUDGEON R. E. : Lectures on the Theory and Practice of Homeopathy, New delhi: Jain Publishers , 1987, pag. 407

16

purta cu el. De la ultima mea scrisoare am vzut dou cutii de remedii homeopatice ale lui Hahneamann dintre anii 1841-42. ..ntre ele sunt Arnica i Euphrasia 6 i alte diluii joase. Nici unul nu este mai nalt de 30 diluiile sunt 6, 9, 12, 18, 24 i 30. Am ceea ce consider eu cea mai bun autoritate s afirm c Hahnemann nu a folosit remedii peste a treizecea diluie n 1838 i fac apariia Potenele LM sau de 50.000 efectuate dup o metod dezvoltat chiar de Hahnemann, n care se tritureaz pn la C3, apoi se efectueaz o diluie de 1/499 ( se impregneaz 500 de granule cu o pictur) care apoi sunt folosite ca baz pentru diluarea centezimal 1/99, n mediu lichid i re-impregnare pe granule. Acest tip de poten nu a fost cunoscut i folosit n lumea homeopatic pn la publicarea tardiv, n 1922, a ediiei a asea a Organonului. n afar de Hahnemann i Melanie, singurul care se pare c a fost ntiinat despre ele a fost Boenninghausen dar el a fost rugat s nu comunice nimic pn la publicarea ediiei a 6-a. Modul n care a folosit diluiile LM difer destul de substanial fa de folosirea diluiilor centezimale. Considerndu-le suficient de blnde, Hahnemann le-a folosit ca diluii de administrare zilnic, pe perioade mai ndelungate de timp, cu condiia unei uoare modificri a diluiei ntre doze. 12 Un rezumat al tipului de diluii i potene hahnemanieine ( decimale i centezimale) l gsim la Morrell, dup care reproducem tabelul de mai jos , cu permisiunea autorului.

Dac n acest tabel includem i potenele LM , odat cu toate datele pe care le avem deocamdat la dispoziie, vom avea un tablou sinoptic dup cum urmeaz ( apud Morrell) n care rangul se refer la utilizarea n timp a diferitelor potene :

Poten 1-20gr <1 gr 2x 4x 6x 6 9 12 18 24 30

Pn la 1797 62.5 32.5 5 0 0 0 0 0 0 0 0

1800 1813 1819 1829 1843 20.7 0 0 0 0 25.9 0 0 1.86 0.26 3.45 0 0 11.8 0.13 5.17 6 14.3 3.11 0 10.3 22 0 11.8 1 0 0 0 9.94 25.2 0 6 0 5.59 0 0 2 35.7 9.94 0.13 0 6 7.14 7.45 25.6 0 0 0 5.59 17.0 0 0 0 22.4 27.7

Paragraful 246 din a 6-a ediie a Organonului se refer , pe de o parte la diluiile LM, pe de alt parte la necesitatea de a modifica , la fiecare administrare puin din diluie nainte de fiecare administrare a unei doze dintr-o soluie, trebuie modificat gradul de poten a fiecrei doze. Este foarte important ca gradul de poten al fiecrei doze s fie oarecum diferit de cel al precedentei i al subsecventei. (HAHNEMANN Samuel : Organon of the Medical Art by Dr. Samuel Hahnemann., editat de Wenda Brewster O'Reilly, 1997, EH 2.2, 2007
12

17

Poten 3 6 9 12 18 24 30 100 200 M LM

Procent 0.581 9.13 1.36 13.4 17.98 22.83 27.6 2.26 3.06 0.53 3.33

Rang 0-3.8 0.85-25.2 0.42-3.02 2.97-35 9.32-30 15.3-55 22-44.1 0-1.7 0-20.3 0-3.4 0-16.95

Aceast scurt istorie a potenelor folosite de Hahnemann impune, dup prerea mea, cteva concluzii: Hahnemann a folosit un spectru larg de potene de-a lungul vieii , de la potene ponderale pn la diluii foarte nalte , ca, de exemplu., diluiile LM A folosit metode diferite de administrare, de la doza unic uscat, la doze zilnice, repetate, n ap, pe perioade lungi de timp Evoluia nspre diluii nalte a fost progresiv, n etape i niciodat definitiv. n fiecare etap nu a abandonat complet diluiile antecedente, astfel c niciodat nu a folosit n fapt o singur poten sau un singur mod de administrare Homeopai i potene Dac privim n istoria homeopatiei vedem o palet de o diversitate ameitoare n ceea ce privete potenele. Marjory Blacky 13, de pild, spunea c spre sfritul carierei sale nu administra dect dou potene: 10 M n acut i 6 CH n cronic. Dac citim cazurile lui Kent 14 vedem
13 14

Marjory Blacky, Pacientul, nu tratamentul, fundaia Simile, Constana, 2005, KENT James Tyler : New Remedies, clinical cases, lesser writings, aphorisms and precepts, Chicago: Erhart and Karl ( 1926). Kent relateaz, de exemplu despre un caz de hemoragie uterin vindecat cu Aletris Farinosa 45 M, ( pag 6), un caz de gut cu Abrotanum 45 M (pag 504), Un caz de abces al feei cu TArentula Cubensis, 12 X ( pag 506); de altfel n toate cazurile de abcesse sau carbuncule de care relateaz kent a folosit doar aceast diluie; Nitric acidum, 1200 ( 521) ntr-un caz de infecie urinar cu urin mirosind puternic ca urina de calI have seen similar bladder symptoms cured with this remedy (Eryngium aq.) when used in the 3x, 6x, 12x, 30x, in a surprising manner.( pag 519), Cenchris Contotix, 45 M pentru o faringit ( 6 pudre date in fiecare sear) dar CM pentru dureri ovariene, Sulphur 55 M n artrit (pag 535) urmat de Sulphur 81 M apoi de Calcarea 85 M, i de Lycopodium 71 M, apoi de Rhus tox 32 M ) succesiunea a avut loc in decurs de 4 ani, Kent repetnd dozele unui remediu pn cnd simptomele au indicat remediul urmtor). Arsenicum 103 M ,la fiecare 6 ore, in cefalee, Borax, 3 M in dismenoree nsoite de ulceraii bucale i labiale, Lachesis 4M, n epiteliom, Natrium Sulphuricum, 20 M urmat de 50

18

uneori diluii aiuritoare ca 71 M sau 103 M folosite cu succes. Dac citim prerea lui Boenninghausen vedem c dup 1840 folosea mai ales 200 CH, chiar pentru cazuri acute sau cu leziuni organice. 15 n schimb, n Boericke []cel mai adesea potenele recomandate sunt mici, de la tinctur mam la 6 CH, rareori ajungnd la 30 CH . Borland D. scrie : n tratamentul acestor carcinoame esofagiene ncep de obicei cu o poten joas. Pn acum ddeam 30 C dar probabil c am sa merg mai jos i am sa dau 12. O doz pe zi timp de 3,4 sau 5 zile apoi opresc administrarea i atept urmresc efectul. De fiecare dat cnd sunt semne de dificultate crescut ncep administrarea din nou, dnd o doz zilnic pentru alte 4 sau 5 zile i apoi m opresc din nou. De fiecare dat cnd repet schimb potena. Dac am nceput cu 30 merg mai departe la 200 , apoi data viitoare 1M apoi 10M. Nu am vzut nici un caz in care sa trebuiasc s urc peste 10M Interesant este c Am nceput s schimb potena n acest fel pentru c, n ultimele sale consideraii n chestiunea potenei Hahnemann, se pare c a afirmat c dac se schimb potena se pot repeta dozele mai repede dect dac pstrm potena iniial. Acest lucru a fost ncercat n ar i este confirmat de experien. Se pare c nu prea conteaz dac se crete sau se scade potena atta vreme ct ea se schimb. De exemplu, dac ai dat 200 se pare c nu conteaz dac se merge n sus la 1M sau n jos la 30 C; punctul important este ca potena s fie modificat. BORLAND Douglas M. : [Digestive Drugs], ( 1940) Cei mai muli dintre homeopai, pn spre 1860, au folosit potene joase ceea ce nsemna 2X, 3X n principal, cu foarte puini care utilizau 6X sau 3C. Primii homeopai din Marea Britanie cuprindeau o remarcabil cohort de 3X men Yeldham, Galley Blackley, Byres Moir, Washington Epps, Knox Shaw, etc. Foarte puini foloseau i potene ca 12, 18, sau 30 C, care au fost principalele folosite de Hahnemann de-a lungul viei[ P.Morrell]. H.C. Allen n micul tratat asupra terapeuticii febrelor intermitente [ALLEN Henry C. : [The therapy of intermittent fever], New Delhi: Jain Publishers ( 1884)] afirm c potena nu are nici o importan Selectarea remediului este ntrebarea ntrebrilor cea de vital importan att pentru medic ct i pentru pacient. Odat ce a fost gsit fr greeal cu certitudine c va rezulta o vindecare. Prin comparaie, chestiunea potenei cade n insignifian. Cu ct este mai perfect simillimun-ul cu att vindecarea va fi mai rapid i mai sigur. Pe de alt parte, dac remediul nu este potrivit nu conteaz ct de nalt sau joas este potena ori ct de masiv este doza pentru c n mod sigur vom rata; sau n cel mai bun
M i 100 M, apoi de Lyc 43 M intr-o hepatit cronic, Mezereum, 20 M intr-o eczem debutnd cu vezicule i continund cu cruste umede, Cocculus, 30 M n cefalee, Lachesis 41 M urmat de MM intr-un caz de hemofilie, Mercurius 6 M pentru dureri ovariene pe dreapta, etc 15 Comentnd asupra tratamentului n timpul febrei tifoide din 1853, Boenninghausen scria n toate aceste cazuri, fr excepie, an folosit doar potena 200 i de fiecare dat doar o singur granul, pentru c experiena de ani de zile mi-a artat c teama c unele sau altele dintre granule s nu fie corect impregnate nu este deloc necesar. ntr-un singur caz am renunat la potena 200 de Taraxacum i a trebuit s dau 30, dar mai apoi am vzut c potena 1000, preparat de Jenichen a fost suficient ( Boenninghause, CM, The Lesser Writings, 1908, n EH, 2.2 )

19

caz vom realiza doar o vindecare parial prin suprimarea strii acute. nvm cu greu marea lecia insuflat de Hahnemann de al prima la ultima pagin a Organonului: calitatea i nu cantitatea este aceea care vindec. Selectarea remediului potrivit este un moment mult mai important dect cantitatea n care este administrat . Emineni homeopai au recomandat i au folosit aproape exclusiv diluii joase : T. F. Allen, Richard Hughes, Dr. Wilson, Dr. Henry Dearborn, J. H. Clarke, Dr. George Royal, Boericke, Pierce, Edgar . Pe de alt parte, nume cu rezonan n istoria homeopatiei au folosit cu succes n special diluii nalte sau foarte nalte : Boenninghausen, Hering, Lippe, Guernsey, Raue, Dunham, H. C. Allen, Kent, Boger, Nash, Roberts

Potenele la Kent
Fr ndoial, n homeopatie, secolul XX a fost secolul lui Kent. Dup Hahnemann a fost homeopatul care a influenat cel mai mult gndirea i practica acestei discipline. Avnd n vedere adeziunea sa la spiritualismul lui Swedenborg 16, faptul c el a fost un adept nfocat al diluiilor ultranalte este de neles. Kent nu ar fi folosit niciodat, din ct spun anumii autori, potene mai mici de 30 CH. Este fals: n mai multe locuri Kent face referine despre eficacitatea diluiilor mici i decimale (i chiar mai mici dect 30 CH) observat de el nsui. Astfel , n Scrierile Minore, de fiecare dat cnd se refer la remediul Tarentula Cubensis, Kent vorbete de diluia 12 x (decimala a 12-a ) ca fiind eficace. dup o doz de Tarantula cubensis 12x a aprut a imediat modificare n bine, nu s-a mai format puroi i a fost bine dup 10 zile 17 Felul n care a ajuns s foloseasc diluii mari este descris n conferinele despre filosofia homeopatiei 18 Am nceput s practic cu diluiile cele mai mici i cu substane crude ncercnd s urmez regulile, dar cu aceste mijloace am fost capabil s vindec doar afeciuni superficiale.

James Tyler Kent (1849-1916) a fost influenat de doctrina spiritualist a lui Swedenborg conform creia realitatea are planuri succesive de existen, planul spiritual fiind determinant. De aceea, n orice proces, calitatea este mai important dect cantitatea; calitatea este legat de cauz, cantitatea este doar o manifestare a efectului. n scrierile sale Kent a fcut puine referiri directe la influena lui Swedenborg dar a fcuto n mod repetat discipolilor si, susinnd c nvturile lui Hahnemann i ale lui Swedenborg corespund perfect. (A.Campbell Homeopathy n perspective, www.acampbell.org.uk)
16

KENT James Tyler : New Remedies, clinical cases, lesser writings, aphorisms and precepts Chicago: Erhart and Karl , pag . 505, 1926 in EH 2.2 , 2007 18 KENT James Tyler : Lectures on homeopathic philosophy, 1919 , conferina a 11-a

17

20

Munca mea era departe de a fi satisfctoare, totui era ceva mai bun dect metoda veche i era mai blnd dect joaca de-a medicina cu purgaii i emeze.Mai trziu am hotrt s testez potena 30 s vd dac mai e vre-o urm de medicament n ea, preparnd cu mna mea o poten de Podophyllum, 30 cu ap n scar centezimal. Confirmarea a venit odat cu un caz fr speran, n timpul unei epidemii de boal diareic la copii (pe atunci o serioas ameninare vital) n care a avut succes, reiterat i de alte cazuri similare, ceea ce l-a convins n legtur cu eficacitatea diluiilor mari. Apoi Kent scrie am fcut singur, cu mna, multe potene 30 i n final am reuit s fac o sut douzeci i ase de remedii, unele n potena 200, pe care le-am folosit Dar potena 30 CH - considerat o vreme de Hahnemann o limit a potenelor nalte - nu este considerat de Kent dect o poten joas, la nceputul unei scri care urca uor la 200, la 1000, scris ca M, la 100.000 ( CM) i chiar la un milion ( MM). Chiar i acum acestea sunt potene utilizate frecvent de homeopaii care se reclam drept clasiciti. . Din punct de vedere fizic, aceste potene sunt, practic incalculabile i, n fapt, nu tim ce reprezint ele : o diluie de 10 la puterea minus un milion sunt absolut nereprezentabile n termeni fizici. Kent afirm c potenele foarte nalte sunt extrem de puternice i c pot da agravri redutabile fapt verificat de multe ori n practic nu numai de Kent ci i de toi cei care folosesc aceste diluii.. De acea el recomand pruden n folosirea lor de ctre homeopai fr experien. Cnd homeopatul este n dubiu este preferabil ca el s prescrie potene mai joase, cum sunt, dup prerea lui Kent, 30 sau 200. Ce reprezint ns aceste diluii kentiene? Au fost ele oare fcute dup metoda hahnemanian? Un calcul simplu arat c lucrurile probabil nu stau aa. Pentru a face o diluie centezimal dup tehnica hahnemanian este nevoie de 100 ml de ap, de un flacon i de aproximativ 3 minute. Pentru a face o diluie 30 centezimal e nevoie de 30 de flacoane, de 3 litri de ap i, dac se lucreaz continuu, ia o or i jumtate. Pentru a face o diluie de 1000 ( M) este nevoie de 100 de litri de ap, de 1000 de flacoane i ntregul proces de lucru va lua 50 de ore. La CM este nevoie de 10.000 de litri de ap, ceea ce reprezint o cistern medie, de 100.000 de flacoane sterile iar timpul de preparare va fi n jur de 200 de zile nentrerupte !!! Ediia conferinelor lui Kent publicat n 1919 conine o reclam la remedii preparate de Erhart i Karl din Chicago n care se face publicitate la 900 de remedii de potena 1000 fcute de mn. Remediile kentiene au avut ca punct de plecare aceste potene care au fost duse mai departe de ctre o main de potenare, inventat de Kent. H.C. Allen a inventat i el o main de potenare pentru diluii foarte nalte. i n ziua de astzi, aproape toate potenele nalte sunt fcute de maini, ceea ce arat c succusiunile hahnemaniene pot fi imitate eficient de ctre aparate Potenele la Boennighausen nc din timpul vieii lui Hahnemann, prietenul i confidentul acestuia, baronul von Boennighausen a fost un susintor al potenelor nalte. El a fost unul dintre puinii care tiau de experimentele maestrului cu diluiile LM. De asemenea tia despre faptul c Hahnemann a folosit i potene centezimale mai nalte de 30, mai ales n perioada final de la Koethen i la Paris (primele semnalri c a folosit diluia 60 dateaz din 1826) : Mie Hahnemann mi-a confirmat n mod repetat c a folosit i diluia a 60 a, care i-a

21

oferit tot ce i dorea i c, la pacieni foarte excitabili i n bolile cronice a utilizat adesea i diluii cu mult mai mar, cu efectul dorit. Aderarea lui potenele nalte se bazeaz pe de o parte pe experiena clinic dobndit, pe de alt parte ns i pe contiina acordului tacit dat de Hahnemann: Am folosit, de ex. Sulphur, aproape ntotdeauna numai n aceasta a 60 a poten, dnd dou granule ntro doz i succesul meu a fost att de mare nct utilizarea potenei 30 nu am fcut-o dect excepional n cazuri de mare sensibilitate la aciunea medicamentoas nu rareori atunci cnd era o mare susceptibilitate pentru o impresie medicinal folosesc potena a 120-a i sunt perfect mulumit de aciunea sa, la fel cum sunt i de a 200-a pe care am experimentat-o n bolile cronice de cel mai ru fel, dar despre efectele creia nu voi vorbi. n perioada n care experimenta diluiile foarte nalte i cele LM se pare c Hahnemann a cerut lui Boennighausen s nu publice nimic despre acestea pn la apariia noii ediii (a 6-a) a Organonului, n care dorea, dup certificarea lor n practic, s le dea o fundamentare mai ampl: aceast preparare particular mi este cunoscut i reprezint cele mai nalte diluii ale noastre, dar pentru c mi-am dat cuvntul de onoare nu am nc libertatea s public despre ele. [ Shepper pag 47. citnd din Boenninghausen, Lesser writings, ed 1991 pag 316] Intr-un eseu despre diluiile nalte publicat n Allg. hom. Zeit., Vol. XXXVIII, pag. 358 i reluat n Scrierile minore (care sunt ns de o mare frumusee i claritate) Boenninghausen analizeaz situaia homeopatiei n timpul su, din perspectiva folosirii potenelor. Deja, la acea vreme, el vorbete de scindare n rndul homeopailor ntre materialiti sau specifiti, care foloseau potenele joase n repetare frecvent i hahnemanieni sau dinamitii care foloseau diluii nalte i rare. Alturi de aceste dou curente, Boennighausen nu ezit s critice aspru pe cei care erau nici n car nici n cru (engl. lit. neither fish nor fowl) pe care i numete amfibieni , care se gseau la jumtatea drumului ntre alopatie i homeopatie, neputnd fi criticai din nici o parte i care doresc s fac plcere ambelor pri i s nu piard graiile nici uneia. El se declar n mod deschis printre dinamiti (cei care credeau n dynamis, fora vital) i d mai multe exemple de vindecare veterinar pe cai, vaci, porci sau cini, toate cu potene nalte 30 i 200. . De ex, vindecarea unui cal cu un catar respirator cronic, cruia i-a administrat succesiv Hepar sulph 200, apoi Spongia 200 i apoi, dup o sptmn, iari Hepar sulph 200, cte 3 granule n aproximativ jumtate de litru de ap. La un alt caz, un cal cu o parez, a folosit succesiv, la perioade o sptmn fr rezultate Sulphur, Causticum, Bryonia i Rhus tox, toate n a 200-a poten; iar remediul curativ a fost Arsenicum 200. n perioada de dup moartea lui Hahnemann , Boenninghausen a folosit aproape exclusiv potenele 200 19 i doar rareori 30. Mrturie o stau numeroasele cazuri vindecate i
19

Comentnd asupra tratamentului n timpul febrei tifoide din 1853, Boenninghausen scria n toate aceste cazuri, fr excepie, an folosit doar potena 200 i de fiecare dat doar o singulr granul, pentru c experiena de ani de zile mi-a artat c teama c 22

publicate, printre care o epidemie de febr tifoid cu aproximativ 90 de cazuri n care majoritatea cazurilor au fost tratate remediile homeopatic potrivite toate n potena 200 Este interesant c mai n mai toate dintre aceste cazuri Boeninnghausen a folosit remedii n succesiune, date la 12 , 24 de ore i schimbate la 2 sau mai multe zile. n unele cazuri a prescris i remedii alternante, de la cteva ore la cteva zile. De exemplu ntr-un caz, a administrat Sulphur, Calcarea, Nux vomica i Pulsatilla pe rnd, ntr-un interval de 8 zile. n articolul Avantajele potenelor nalte Boenninghausen , pe baza propriei experiene, comenteaz o serie de aseriuni false din punct de vedere practic. Prima dintre acestea este c dinamizrile nalte sunt de folosit numai n cazurile cronice dar n cazurile acute trebuie folosite fie diluii joase fie chiar tincturi puternice. Dup Boenninghausen aceast aseriune a fost considerat mult vreme (i nc este) ca o axiom, dei nimic nu a demonstrat-o (scrierea dateaz se pare din 1859!). Ca i contraargument el citeaz paragraful 287 din ediia a cincea a Organonului i susine aseriunea invers prin miile de cazuri rezolvate n decurs de 15 ani de experien chiar i mai impresionant este aciunea la animale; o vac care face distensie abdominal dup trifoi umed se restabilete dup Colchicum 3d n trei ore dar dup Colchicum 200 n doar jumtate de or; fatala diaree alb a purceluilor care cu Mercurius 3d de obicei se prelungete dou zile este vindecat cu Mercurius 200 n 6 -8 ore. O alt aseriune pe care Boenninghausen o combate este aceea c numai potenele nalte ale remediilor cu aciune violent , ale mineralelor i metalelor sunt active dar nu i a plantelor. El arat ca n a treia ediie a Materiei Medicale Pure (din 1830 i 1833) Hahnemann indica potenele 30 la toate remediile i numai n cantitate foarte mic. O alt prere contestabil este aceea c n ultimii ani de via Hahnemann s-ar fi ntors la potene joase care nu este susinut nici de scrierile sale nici de caietele cu cazuri de la Paris i nici de bogata coresponden din acea vreme. Boenninghausen afirm c primele potene nalte i le-a preparat singur pn la a 200 centezimal i abia apoi le-a procurat de la Lehmann din Schoeningen, dup ce s-a convins c acesta le prepara corect. n ceea ce privete folosirea potenelor nalte, numai dou precauii sunt de luat n seam: - asigurarea n ceea ce privete certitudinea c preparatele medicinale au fost corecte si folosirea lor corect din punct de vedere homeopatic. Avantajele diluiilor nalte afirmate de Boenninghausen sunt: 1. Sfera de aciune a remediilor se lrgete pe msur ce crete dinamizarea , n special a remediilor care n stare natural nu provoac dect puine simptome unele sau altele dintre granule s nu fie corect impregnate nu este deloc necesar. ntrun singur caz am renunat la potena 200 de Taraxacum i a trebuit s dau 30, dar mai apoi am vzut c potena 1000, preparat de Jenichen a fost suficient ( Boenninghause, CM, The Lesser Writings, 1908, pag 23-36 n EH, 2.2 )

23

2. 3.

4. 5.

6.

(Nat-m, Calc, Sil, etc.). consecina acestui fapt este aceea c spectrul lor de aciune crete pentru mai multe afeciuni n care pot fi similare. Efectul secundar sau curativ al diluiilor nalte apare n bolile acute mai devreme i de aceea ele se pot folosi cu succes. n bolile cronice efectul este mai prelungit. Prin dinamizrile succesive remediile se ndeprteaz tot mai mult de distrugerea inerent legilor chimice (el d ca exemplu pulberile folosite pentru difterie pe care le-a refolosit cu succes i dup 12 ani) Efectele diluiilor nalte sunt mai puin influenate de dieta deficitar. Evitarea efectul primar, care poate aduce simptome concomitente (de proving). Diluiile nalte sunt lipsite de toxicitatea chimic ce mai apare la diluiile joase i manifest numai efectul secundar de stimulare a organismului. Diluiile nalte nu pot fi folosite ca paleative neltoare (supresoare) ce sunt inutile pentru o real vindecare.

O scurt istorie asupra potenrii nc din timpul lui Hahnemann homeopaii au avut preri divizate n privina potenelor i aceast scindare nc mai persist i n ziua de azi. n ediia a patra a Organonului Hahnemann a ncercat s impun limita de mrime a diluiilor la 30 C, ca fiind suficient i verificat dar homeopai ca Korsakov, Jenichen* i mai apoi Boenninghausen au trecut de aceast limit iar mai apoi chiar Hahnemann a renunat la ea, utiliznd ocazional 60 C si chiar 300 C. Totui, atunci cnd a fost informat de faptul c Korsakov a folosit potena 1500, el s-a mulumit s remarce c aceasta este doar o dovad c diluiile sunt nc active dar c trebuie s existe o limit undeva [ ] Pe msur avansrii teoriilor tiinifice, problema unei explicaii plauzibile pentru aceste diluii a devenit din ce n ce mai dificil. Hahnemann nu cunotea teoria molecular ( dei Avogadro a trit n timpul su ** ) i credea n mod logic c indiferent de ct de diluat ar fi o substan, ea nc pstra ceva din substana iniial. Dac o substan este diluat progresiv n manier hahnemanian, de la o anumit diluie i aceasta este decimala 24 sau centezimala a 12-a - ea nu mai conine nici o molecul din substana iniial. De aceea problema diluiilor ultramoleculare este una dintre cele mai dificil de rezolvat teoretic i de aceea i att de muli opozani. Pe de alt parte ncepnd nc din timpul lui Hahnemann potenele folosite de unii homeopai au devenit din ce n ce mai mari. Metoda lui Jenichen a fost adoptat cu entuziasm de unii dintre discipolii lui Hahnemann, n special de Gross, Stapf, i Boennnighausen n Europa i de C.Hering n America. Hering se plngea c va fi greu s se gseasc un altul ca Jenichen care s fie capabil din punct de vedere fizic s prepare astfel de potene, ceea ce nu s-a adeverit pentru c n scurt timp au aprut mainile de potenare care au putut urca potenele la nivel astronomic. Boennighausen a folosit nc din timpul lui Hahnemann potene mai mari de 30 C, potena lui favorit fiind 200, preparat nti de el nsui dup metoda hahnemanian i apoi de Lehmann. La fiecare treapt, Lehmann agita viguros flaconul de 25 de ori.. n 1860 Fincke, unul dintre cei mai mari promotori ai diluiilor foarte nalte public n dou numere din The American Homoeopathic Review," (martie i aprilie 1860) mai multe cazuri vindecate cu potene foarte nalte i o ntreag pledoarie pentru acestea. Potenele

24

erau mult mai mari dect cele folosite de Boenninghausen : Aconitum 1100, Arnica 1100, Belladonna 1400 i 6,000, Bryonia 9,000, Cantharis 1600, Carbo an., 1000, Cham. 1730, China 8000, Hepar s. c. 1750, Mercur. 3,000, Nux vom. 5,000, Phosphorus 5,000, Pulsatilla 5,000 i 7,000, Rhus tox. 10,000, Sulphur 20,000 i Veratrum 2,400. naintea sa numai Jenichen mai preparase astfel de diluii : Arsenicum 40,000 i Phosphorus 19,000 [ Boenninghausen , op cit]. Mai trziu Fincke inventeaz prima dintre mainile de potenare n flux, n care energia mecanic depus de o persoan (n diluiile hahnemaniene) este nlocuit cu cea dezvoltat de o main. Diluiile hahnemaniene i diluiile korsakoviene. Fr ndoial, cele mai exacte i reproductibile diluii sunt cele preparate dup metoda hahnemanian : o pictur din remediu se pune ntr-un flacon, se toarn peste aceast pictur 99 de picturi de solvent i se agit de un numr de ori. Din acest flacon se ia o pictur, se pune n alt flacon i procesul se repet. Erorile care pot surveni sunt minime i fiecare grad de poten este perfect egal, ceea ce face ca metoda s duc la potene perfect reproductibile. Metoda este foarte laborioas, cere mult timp i costisitoare atunci cnd este vorba de preparat diluii nalte.Pentru a prepara diluii foarte nalte, metoda korsakovian este mai simpl, mai rapid i mai ieftin. Dup ce n prima diluie se folosete metoda hahnemanian (1/100) flaconul se golete cu dou sau trei scuturturi. Ceea ce rmne pe pereii vasului este considerat a fi pictura iniial pentru o nou treapt de diluie; peste ea se adaug lichidul solvent se agit i procesul se repet. Dei mai rapid i ieftin, metoda este destul de inexact: nu toate diluiile sunt perfect egale i, de aceea , metoda nu duce dect la potene aproximativ reproductibile, adic nu la o reproductibilitate cantitativ exact ci doar n ordine de mrime. Un studiu statistic fcut de Renee Fikisz [ apud Muntz.]asupra diluiilor korsakoviene a artat c acestea difer sensibil de cele centezimale. Astfel n flacoanele de 10ml, folosind 7 ml de lichid, valoarea medie a reziduului lichidian dup golire a fost de 0.179ml, fa de valoarea calculat pentru o diluie centezimal care este 0,07 ml, ceea ce reprezint o deviere de 255%. n flacoane de 20 ml n care se folosesc 15 ml de lichid, reziduul korsakovian mediu este de 0.237ml fa de 0,15 ml valoarea standard hahnemanian (158%) iar n flacoane de 30 ml, cu 20 ml de lichid, diferena e de124 %. Se poate observa clar variabilitatea general i n funcie de mrimea flaconului de diluie; aceasta scade pe msur ce flaconul crete. Deviaia fa de presupusa rat de 1/100 este semnificativ crescut. De asemenea este clar c diluiile korsakoviene sunt mai puin diluate dect cele hahnemaniene. Totui majoritatea mainilor de potenat sunt maini care folosesc principiul korsakovian. Mainile de potenare 20

20

Un excelent articol despre istoria acestora a publicat Winston J . 'A brief history of potentizing machines'. British Homeopathic Journal, 1989;78:59-68.]

25

Exist dou mari tipuri de maini de potenare: 1. potenatoare de flux care poteneaz folosind turbulena lichidelor i 2. potenatoare de sucusiune, care folosesc sucusiuni energice pentru potenare. Mainile de potenare n flux folosesc dou metode: 1. metoda continu, n care lichidul de diluie este adus ncontinuu n vasul folosit pentru potenare i, simultan nlturat printr-un instrument care l golete, Nivelul de poten este calculat dup cantitatea de lichid care se adaug i nu poate fi comparat matematic cu scrile centezimale sau decimale. n afar de maina lui Fincke, acest principiu a fost folosit i de mainile de potenare puse la punct de S. Swan, i H.C. Allen (25, 1, 19). 2. metoda discontinu n care flaconul de diluie este umplut i golit n mod repetat, ceea ce reprezint o variant mecanic a potenrilor korsakoviene (29). Mainile care au urmat acest principiu au fost cele puse la punct de S.P. Burdick (26), T. Skinner (20) Boericke, Kent i J. Jarricot (23). nceputurile Se pare c prima mainrie de potenat a fost inventat de un contemporan a lui Hahnemann , Benoit Mure (1809-1858) care a construit trei maini de potenare folosind metoda sucusiunilor, la Palermo i la Lyon , n 1838. El a inventat i un ingenios triturator. A avut o contribuie esenial la introducerea homeopatiei n Brazilia i n Egipt. Nu exist nici un comentariu al acestora din partea lui Hahnemann i n cutiile sale cu medicamente nu s-au gsit remedii potenate astfel. Maini de potenare n Europa La nceputul anilor 1900, Pedrisat, un inginer din Geneva a construit un aparat de diluie la sugestia lui Antoine Nebel. n Germania, Dr. Schwabe a construit mai multe maini de potenare. n Frana Rene Baudry (1880 - 1966), mpreun cu Pedrisat i cu Leon Vanier au construit mai multe instrumente mecanice n acelai scop. Odat cu Jean Boiron au fost elaborate maini din ce n ce mai perfecionate care au crescut substanial rigoarea i reproductibilitatea potenelor. Metoda lui Fincke. Fincke a nceput homeopatia la ndemnurile lui Boenninghausen i tot la sugestia acestuia emigreaz din germania n Statele Unite, n anul 1852 . Dup articolele publicate n The American Homoeopathic Review, el public o carte On High Potencies la editura homeopatic cea mai renumit a timpului A.J.Tafel, n 1865(5). La nceput a folosit remedii potenate manual n stil korsakovian dincolo de a 30centezimal, scuturnd de 180 de ori n ritm dactil ( un-doi-trei) la fiecare pas de potenare. n 1869 a primit patentul pentru propria main de potenat cu care a potenat remedii de la potena 200 pn la MM. Cu acest sistem Fincke producea adeseori potene de valori neregulate cum au fost 16C, 11M, 19M, 23M, 37M, 47M, 103M etc. Kent a folosit mult remediile lui Fincke i aceasta explic potenele neateptate pe care le regsim adeseori n cazurile sale. Principiul pe care era construit a fost acela de a folosi la maxim turbulena n procesul de potenare, care are loc atunci cnd vehicolul pentru remediu ( lichidul solvent) curge printr-un flacon dup ce a fost regularizat de un reglator ; de aceea forma flacoanelor de potenare avea mare importan. Flaconul avea un gt de form conic ceea ce garanta o cretere scurt a presiunii lichidului. Pn la 30 C potenele erau preparate n manier Hahnemanian. Dup aceasta erau trecute pe main. Ca solvent folosea El ap normal, de la robinet, din labolatorul lui din New York,

26

pentru c, credea el, dincolo de diluia 30C, tabloul remediului practic nu mai poate fi influenat de vehicolul de solvare. Cnd gradul de potenare dorit a fost atins se fcea o fixare cu alcool i apoi impregnarea pe globule. Kent, Dunham i Nash au folosit aceste potene cu mult ncredere i succes. Kent afirm potenele nalte ale lui Fincke nu mau trdat niciodat, ele lucreaz rapid, lung durat i profund [Kaercher, W.f.: The Fincke Process of Potentiation. The Homeopathician, November (1914). 369-378]. Maina a fost n uz pn n anul 1905. Aparatul lui Skinner. Este tot o main de potenat n flux, dar discontinuu, probabil cea mai folosit de-a lungul secolului al XX-lea n America. Boericke & Tafel, care vindeau potene nalte n America si Marea Britanie au folosit maina de potenare a lui Skinner pn n anul 1987 cnd au fost cumprai de grupul Schwabe. n principiu maina potenarea era o combinaie de sucusiune i flux, n sensul c solventul era mpins cu presiune ntr-un flacon cu fundul aproape sferic, crea un vortex, flaconul era ntors cu susul n jos i apoi pus din nou n poziia iniial, pentru a repeta procesul. Rata de diluie presupus pentru fiecare diluie korsakovian trebuie s fie 1/100, la recalibrarea mainii lui Skinner s-a dovedit ns c rata real era de 1/17 [ Wilson, J The Skinner machine at Boericke & Tafel, 2000. www.] Aparatul lui Kent. Este primul aparat care a folosit scuturarea mecanic la fiecare pas i primul care a folosit exclusiv apa distilat ca vehicul de solvare. A fost folosit de Erhart & Karl din Chicago. Mult vreme, pn n anii 1960 cele mai multe remedii n potene foarte nalte ( peste 200) proveneau din aceast surs i de la Boericke i Tafel. Putea ajunge pn la CM. Aparatul lui Swan. Este comparabil cu cel al lui Fincke dar difer prin aceea c exist o mai precis msurarea a cantitii de ap printr-un apometru foarte precis, iar apa intr sub presiune crescut printr-un tub perforat cea ce crete gradul de amestecare i potenare a remediului. Swan a folosit stadiile intermediare pentru a produce remedii n continuare, folosind un nou flacon la fiecare stadiu, deci potenele sale sunt de fluxiune intermitent.
(Deschere, M.: Microscope and Potency, with a Riview of Modes of Potentizing Drugs, and the introduction oa a New Potentizer. North American Journal of Homeopathy. Mai (1879).

Lippe l-a numit spltor de vase i, ntr-o coresponden cu Kent i scria acestuia potenele lui Swan sunt o jalnic decepie. Dup ce am vzut cum le prepar am aruncat toate potenele Swan ce le aveam[ apud Muntz.] Metoda lui Lock. Metoda fluxului continuu este nc utilizat n Brazilia i Argentina, folosind aparatul lui Lock. n acesta se utilizeaz un echipamnet de sticl cu un orificiu prin care solventul picur constant pe remediu. n acelai timp lichidul este agitat foarte intens cu 2400 -1500 de rotaii pe minut. Gradul de potenare este reprezentat de numrul de agitri i de volumul de ap care trece prin flacon. Cu acest echipament potena 300 se poate atinge ntr-un minut. (3, 18). Metoda lui Mntz. Aduce o mbuntire a metodei lui Lock n sensul unei msurri mai exacte a fiecrei trepte de potenare, ceea ce crete considerabil gradul de 27

reproductibilitate a fiecrei potene. Obiectivele acestei maini au fost ca fiecare diluie s fie potenate de 10 ori, ca intensitatea scuturrilor s fie echivalent cu cea efectuat de un om i ca remediile s nu fie expuse nici unui cmp magnetic sau electric. ntregul proces este controlat automat de un calculator, care supravegheaz posibilitatea apariiei unor greeli. Proiectul a fost dezvoltat n coala tehnic din Eisenstadt. Potenele la noi n ar. Din cunotiinele noastre laboratoarele Plantextract din Cluj, prepar dup metoda hahnemanian, cu mai multe flacoane de diluie, potenele decimale i centezimale pn 200. Potenele mai mari sunt korsakoviene i importate n soluie lichid cu care se impregneaz granulele de MK. Concluzii Majoritatea potenelor pn la 200 CH care se gsesc astzi pe pia sunt potene preparate manual dup metoda hahnemanian. Mainile de potenare au fost folosite imediat dup moartea lui Hahnemann pentru a putea obine diluii foarte nalte ( peste 200; M i mai mari) pentru c prepararea lor manual este laborioas i ineficient economic. Toate aceste maini folosesc metoda korsakovian si numai tincturi mama, nu si trituratii. Ceea ce rezult din aceast scurt trecere n revist a mainilor de potenare este c nu exist nc o standardizare a acestor maini; de aceea potenele rezultate folosind maini diferite nu sunt identice. Pentru o aceeai main exist e relativ reproductibilitate ce se refer ns doar la gradul de mrime i nu la cantitate. Obinerea mecanic a potenelor foarte nalte nu este nc standardizat n Farmacopeea Homeopatic Europeean. Pe de alt parte, experiena clinic a numeroi clinicieni demni de ncredere a artat c aceste diluii nalte obinute mecanic cu diferitele potenatoare sunt eficiente.
Robert Mntz-150 Years of Machine-Made Potencies, http://www.remedia.at/en/jmp.html Note i comentarii Not 1. James Tyler Kent (1849-1916) a fost influenat de doctrina spiritualist a lui Swedenborg conform creia realitatea are planuri succesive de existen planul spiritual fiind determinant. De aceea, n orice proces calitatea este mai important dect cantitatea; calitatea este legat de cauz, cantitatea este doar o manifestare a efectului. n scrierile sale Kent a fcut puine referiri directe la influena lui Swedenborg dar a fcut-o n mod repetat discipolilor si, susinnd c nvturile lui Hahnemann i ale lui Swedenborg corespund perfect. [A.Campbell Homeopathy n perspective, www.acampbell.org.uk]

Not 2 Lorenzo Romano Amedeo Carlo Avogadro, conte di Quaregna e di Cerreto (1776 1856) s-a nscut la Turin, n Italia. Dei iniial a urmat cursuri de drept i ecleziastice, a fost atras de ceea ce n epoc se numea filozofia natural i a studiat fizica i matematica. A fost primul profesor de matematic fizic al universitii din Turin. n 1811 a publicat un articol n Journal de physique n care fcea distincia clar ntre atomi i molecule, nlturnd confuzia fcut de John Dalton care credea c n substanele

28

compuse se combin cte un atom din fiecare substan; astfel pentru a forma apa dou molecule de hidrogen se combin cu o molecul de oxigen. Avogadro a afirmat principiul care i poart numele volume egale din orice gaz conin acelai numr de molecule n condiii de temperatur i presiune identice. Opera lui Avogadro a fost aproape complet neglijat pn cnd a fost prezentat de Stanislao Cannizarro la Conferina de la Karlsruhe n 1860 ( la 17 ani dup moartea lui Hahnemann, care, mai mult dect probabil nu i-a cunoscut lucrrile). Acesta a artat c principiul lui Avogadro poate fi folosit nu numai pentru determinarea maselor molecutlare dar i, indirect, a celor atomice. Motivul pentru care lucrrile lui Avogadro au fost neglijate a fost probabil convingerea ncetenit n epoc despre faptul c formarea combinaiilor chimice apar datorit unor afiniti ntre elemente diferite. Dup descoperirile lui Galvani i Volta aceast afinitate a fost n general asimilat cu atracia ntre molecule cu sarcini diferite. Ideea c doi atomi identici de hidrogen s-ar putea combina ntr-un compus molecular de hidrogen era diametral opus concepiei chimice de la nceputul secolului XIX. Conceptul de mol a fost introdus la mult timp dup moartea lui Avogadro. Dac un aceeai greutate n grame (mol) din orice substan conine acelai numr de molecule, atunci , conform principiului lui Avogadro, volumul molar al tuturor gazelor trebuie s fie acelai. Numrul de molecule dintr-un mol a primit numele de numrul lui Avogadro, dei acesta nu cunotea noiunea de mol sau a numrului ce-i poart numele. Valoarea general acceptat a numrului lui Avogadro este de 6.0221367 x 1023 ; este un numr extrem de mare, dificil de reprezentat n termeni reali. De exemplu, dac s-ar acoperi suprafaa pmntului cu un numr echivalent de tuburi de rcoritoare, acestea ar acoperi pmntul n ntregime cu un strat de 320 de kilometri; dac am lua un numr echivalent de semine de porumb, acestea ar acoperi suprafaa Statelor Unite cu un strat de aproximativ 15 kilometri grosime; dac am putea s numrm cte 10 milioane de atomi pe secund, ne-ar lua 2 miliarde de ani pentru a numra toi atomii dintr-un mol !!! [Chris Johnson; Homepage of Avogadro www.bulldog.u-net.com/avogadro/avoga.html ] Not 3 Julius Caspar Jenichen, unul dintre primii admiratori ai lui Hahnemann, a fost un personaj pitoresc. Ca muli dintre homeopaii timpului nu era medic ci Maestru al cailor (antrenor de cai) al ducelui de Gotha. A fost un om de mare for fizic, pe care a aplicato i la dinamizarea remediilor homeopatice, scuturnd flacoanele att de puternic c rsunau ca nite clopote. [ P.Morrel; si celallatde vazut]. n timpul vieii a pstrat secret metoda de preparare dar din notele gsite dup moartea sa ( prin sinucidere) se pare c i practica metoda dup una dintre ideile lui Hahnemann i anume c nu diluia conteaz ci numrul de sucusiuni. Jenichen a decis n mod arbitrar c 10 sucusiuni sunt de ajuns pentru o potenare i, ncepnd de la a 29-a poten sau chiar mai puin, a mers mai departe dect oricare altul dintre preparatorii timpului. nainte de moarte avea potene de pn la 60 000. [Dr Thomas Lindsey Bradford - Pioneers of homeopathy http://www.homeoint.org/seror/biograph/jenichencj.htm]

29

GEMOTERAPIA - Farm. Carmen Ponoran O metod de terapie natural, care promoveaz detoxifierea organismului i refacerea esuturilor afectate de boal cu ajutorul extractelor glicerinice (macerate glicerinice), obinute din muguri sau din alte esuturi vegetale recoltate de la planta n cretere. n meristeme este stocat potenialul de regenerare a plantelor, pe care gemoterapia l folosete pentru vindecarea bolilor Care este utilitatea acestei terapii? Cu ajutorul gemoterapiei se realizeaz detoxifierea organismului (eliminarea deeurilor metabolice) la diferite nivele: ficat, rinichi, plmni, articulaii, stomac, intestine, circulaie arterial sau venoas, piele, etc. De asemenea se refac esuturile bolnave, fiecare gemopreparat avnd un organotropism specific. Istoricul gemoterapiei Galen balsam cicatrizant din muguri de plop (Acopon); Unguentum populeum timp de secole a avut o reputaie deosebit; Paracelsus a intuit proprieti i indicaii terapeutice diferite ale plantelor, n funcie de partea de plant Hahnemann prin legea similitudinii, demonstreaz strnsa legtur ntre regnul mineral, vegetal, animal i lumea uman; Pol Henry medic belgian printele gemoterapiei moderne, fundamentat tiinific; Pol Henry fundamenteaz modelul analogic de studiu al gemoterapiei continuat de dr. Martin, dr. Paquelet i dr. Reymond; Studiul compoziiei chimice a fost revoluionat de prof. Netien i prof. Combet care au pus n eviden prezena factorilor de cretere (fitohormoni) n esuturile meristematice; Metoda drenajului a fost utilizat pentru prima dat de medicul elveian dr. Nebel, iar apoi de dr. Leon Vannier i dr. Roy Tipuri de esuturi meristematice Din 120 produse gemoterapice 53 (44,5 %) sunt obinute din muguri, iar 67 din alte pri tinere de plante Muguri nainte de germinare brad, arar, castan, arin, mesteacn, carpen, snger, alun, fag, smochin, frasin, nuc, ctin, dud, jneapn, plop, stejar, porumbar, coacz negru, salcie, scoru, liliac, tei, ulm, clin, vi de vie Mldie i ramuri tinere imediat dup apariia mugurilor Vi de vie slbatic, cimiir, iarb neagr, cedru, pducel, ienupr, lemn cinesc, caprifoi negru, mslin, mce, rozmarin, mur, zmeur, sequoia, tamarix, tuia, afin, merior, vsc Scoar n momentul urcrii sevei Salcie Boboci nainte de deschidere Magnolie, Arborele paradisului

30

Ameni sau inflorescene la apariie Mesteacn, salcie, stejar Rdcini tinere nainte de lignificare Secar, porumb Semine la maturitate Mesteacn, frasin Seva (linfa) n perioada de ascensiune Mesteacn, salcie Ghinde la maturitate Stejar Dicionar de termeni Gemoterapia (meristemoterapia) = metod terapeutic care utilizeaz extracte de esuturi vegetale proaspete, aflate n faz de cretere, i prelucrate ca macerate glicerinice Produs gemoterapic = gemoderivat = macerat glicerinic (glicerinat) MG=D1 sau MG=C1 corespunde la MG1DH sau MG1CH Substante active - Enzime Fitohormoni de cretere Peptide i proteine Aminoacizi Acizi nucleici Vitamine Sruri anorganice Recoltarea plantelor n stare proaspt este condiia esenial n gemoterapie pentru obinerea de produse gemoterapice care conin toate principiile active organice, anorganice i enzimatice Substante active Noiunea de FITOCOMPLEX Gemoterapicul este o entitate biologic complex, dinamic i unitar, n care se realizeaz o sinergie armonioas a componentelor sale. Componentele gemoterapicelor, studiate separat, au caliti biologice modificate, reduse sau chiar anulate. Cantitatea de enzime i aminoacizi din gemoterapice este mult mai mare dect n prile de plant adult. Importana hormonilor de cretere din plante prezeni n maceratele glicerinice Auxine Provin din triptofan aminoacid esenial Creterea rdcinilor, florilor Mrete plasticitatea peretelui celular Gibereline Diterpenoid cu structur izoprenic Cresc viteza de germinare ntrerupe perioada vegetativ a seminelor i declaneaz formarea plntuei

31

Citokine

Structur adeninic, existnd i n regnul animal Stimuleaz diviziunea celular Determin dezvoltarea mugurilor i creterea frunzelor, permite germinarea seminelor la ntuneric Acid abscisic (dormina) Inhibitor de cretere Determin capac. de rezisten a mugurelui iarna Accelereaz desprinderea frunzelor i fructelor Se acumuleaz n stri de stres, conferind rezisten plantei Cum acioneaz gemoterapia ? Mugurii, mldiele, rdcinile tinere, scoara rdcinilor, scoara ramurilor tinere, seva i seminele sunt foarte bogate n enzime, factori de cretere, vitamine, proteine, aminoacizi, acizi nucleici (ADN, ARN), hormoni vegetali (auxine, gibereline, cinetin, acid abscisic), principii care sunt extrase n soluia gliceroalcoolic. Activitatea enzimatic este blocat la momentul extraciei n amestecul glicerinic Diluate n ap la momentul administrrii ele i exercit proprietile terapeutice speciale i regleaz funciile vitale ale celulelor bolnave, intervenid la acest nivel ntr-o manier nonviolent, dar profund. DAC FITOTERAPIA CLASIC ACIONEAZ NUMAI LA NIVEL FUNCIONAL I METABOLIC, GEMOTERAPIA ACIONEAZ LA NIVEL ORGANIC I CELULAR.

Metoda de fabricaie conform Farmacopeei Franceze Oficializat n Farmacopeea Francez din 1965 macerate glicerinice Toat literatura de specialitate din domeniul gemoterapiei adunat n decursul a 40 de ani are la baz studii efectuate la administrarea MACERATELOR GLICERINICE Fluxul de fabricaie de la Plantextrakt este certificat GMP de ctre ANM pentru MACERATE GLICERINICE Faze de fabricaie Recoltarea meristemelor n perioada optim Macerarea cu amestec glicerinic (glicero-alcoolic) Extracia fitocomplexului specific Diluarea la prima decimal (10 %) cu amestec hidro-glicero-alcoolic Excepie la Viscum album MG=C1 (1 %) Conservare n flacoane de sticl brun! NU trebuie utilizat ambalaj de material plastic ( interacioneaz cu produsul) Diferena dintre tincturi i macerate glicerinice Solvent de extracie Amestec hidro-alcoolic pentru tincturi Amestec hidro-glicero-alcoolic pentru macerate glicerinice Partea de plant

32

Pri de plant mature pentru tincturi Pri de plant tinere pentru macerate glicerinice Starea plantei Plant uscat pentru tincturile clasice (plant proaspt pentru tincturi mam) Plant proaspt pentru macerate glicerinice Concentraia alcoolic n general 50 90 % vol. pentru tincturi 18 36 % pentru macerate glicerinice Raport plant solvent 1:10 pentru tincturi clasice (1:1 pentru tincturi mam) 1:200 pentru macerate glicerinice (la 100 ml macerat glicerinic corespund 0,5 g plant, calculat la plant uscat) Stabilitate 2 -3 ani pentru tincturi clasice (5 ani pentru tincturi mam) 5 ani pentru macerate glicerinice

Prescripia clinic Metod de prescriere frecvent utilizat, fiind apropiat gndirii alopate. Ex. se recomand n alergii: Ribes nigrum MG=D1; n tulburri de somn: Tilia tomentosa MG=D1; n infarct miocardic: Cornus sanguinea MG=D1; n hepatite: Juniperus communis MG=D1; Etc. Reeta gemoterapic Forma farmaceutic: macerat glicerinic; Denumirea n lb. romn a plantei + partea de plant; Denumirea n lb. latin a plantei nsoit de precizarea formei farmaceutice (MG=D1) Ex. Macerat glicerinic din muguri de coacz negru Ribes nigrum MG=D1 Posologia Ex. 50 pic. (2 ml) dimineaa i seara Durata tratamentului Ex. 2 luni i se repet dup o pauz de 1 lun Toate aceste precizri sunt importante, deoarece: Pentru anumite plante exist mai multe produse gemoterapice la care difer partea de plant; Ex. Betula pubescens: muguri sau ameni; Betula verrucosa: muguri, sev, semine; Dac nu se specific forma farmaceutic (macerat glicerinic) se poate elibera la farmacie tinctura, care are alt aciune terapeutic; Trebuie specificat durata tratamentului pentru c este necesar un timp ndelungat pentru refacerea esuturilor.

33

Administrare i posologie Produsele gemoterapice (macerate glicerinice): sunt, n general, lipsite de toxicitate i de reacii adverse; se pot administra la sugari, femei nsrcinate, persoane vrstnice. Contraindicaii relative: Alnus incana MG=D1 i Alnus glutinosa MG=D1 nu se administreaz la luze aciune galactofug; Rosmarinus officinalis MG=D1 nu se administreaz dup orele 18 are aciune excitant cerebral; Buxus sempervirens MG=D1 i Viscum album MG=C1 nu se administreaz n timpul sarcinii au o doz de toxicitate; Prunus armeniaca MG=D1 i Prunus persica MG=D1 nu se administreaz timp ndelungat (maxim 7 zile), n sarcin, la nou nscui, sugari i copii mici conine amigdalin. Gama de produse gemoterapice Plantextrakt 1. Extract din muguri de arar - ACER CAMPESTRE MG=D1 2. Extract din muguri de castan slbatic - AESCULUS HIPPOCASTANUM MG=D1 3. Extract din muguri de arin negru - ALNUS GLUTINOSA MG=D1 4. Extract din muguri de arin alb - ALNUS INCANA MG=D1 5. Extract din mldie de vi de vie slbatic Extract din muguri de brad - ABIES PECTINATA MG=D1 6. - AMPELOPSIS WEITCHII MG=D1 7. Extract din sev de mesteacn - BETULA LINFA MG=D1 8. Extract din ameni de mesteacn pufos BETULA PUBESCENS AMENTI MG=D1 9. Extract din muguri de mesteacn pufos - BETULA PUBESCENS MG=D1 10. Extract din muguri de mesteacn - BETULA VERRUCOSA MG=D1 11. Extract din semine de mesteacn BETULA VERRUCOSA SEMI MG=D1 12. Extract din mldie de iarb neagr CALLUNA VULGARIS MG=D1 13. Extract din muguri de carpen - CARPINUS BETULUS MG=D1 14. Extract din muguri de castan comestibil - CASTANEA VESCA MG=D1 15. Extract din mldie de cedru CEDRUS LIBANI MG=D1 16. Extract din muguri de snger - CORNUS SANGUINEA MG=D1 17. Extract din muguri de alun - CORYLUS AVELLANA MG=D1 18. Extract din mldie de pducel - CRATAEGUS OXYACANTHA MG=D1 19. Extract din muguri de fag - FAGUS SYLVATICA MG=D1 20. Extract din muguri de smochin - FICUS CARICA MG=D1 21. Extract din muguri de frasin - FRAXINUS EXCELSIOR MG=D1 22. Extract din semine de frasin FRAXINUS EXCELSIOR SEMI MG=D1 23. Extract din muguri de ctin HIPPOPHAE RHAMNOIDES MG=D1 24. Extract din muguri de nuc - JUGLANS REGIA MG=D1 25. Extract din mldie de ienupr - JUNIPERUS COMMUNIS MG=D1 26. Extract din mldie de lemn cinesc LIGUSTRUM VULGARE MG=D1

34

27. Extract din mldie de caprifoi negru LONICERA NIGRA MG=D1 28. Extract din muguri de dud - MORUS NIGRA MG=D1 29. Extract din mldie de mslin - OLEA EUROPAEA MG=D1 30. Extract din muguri de jneapn - PINUS MONTANA MG=D1 31. Extract din muguri de plop - POPULUS NIGRA MG=D1 32. Extract din semine de cais PRUNUS ARMENIACA MG=D1 33. Extract din semine de piersic PRUNUS PERSICA MG=D1 34. Extract din muguri de porumbar PRUNUS SPINOSA MG=D1 35. Extract din ameni de stejar QUERCUS PEDUNCULATA AMENTI MG=D1 36. Extract din ghinde de stejar QUERCUS PEDUNCULATA GHIANDE MG=D1 37. Extract din muguri de stejar - QUERCUS PEDUNCULATA MG=D1 38. Extract din muguri de coacz negru - RIBES NIGRUM MG=D1 39. Extract din mldie de mce - ROSA CANINA MG=D1 40. Extract din mldie de rozmarin - ROSMARINUS OFFICINALIS MG=D1 41. Extract din mldie de mur - RUBUS FRUCTICOSUS MG=D1 42. Extract din mldie de zmeur - RUBUS IDAEUS MG=D1 43. Extract din ameni de salcie SALIX ALBA AMENTI MG=D1 44. Extract din muguri de salcie - SALIX ALBA GEMME MG=D1 45. Extract din scoar de salcie - SALIX ALBA MG=D1 46. Extract din radicele de secar - SECALE CEREALE MG=D1 47. Extract din mldie de sequoia - SEQUOIA GIGANTEA MG=D1 48. Extract din muguri de liliac - SYRINGA VULGARIS MG=D1 49. Extract din mldie de tamarix - TAMARIX GALLICA MG=D1 50. Extract din mldie de tuia THUJA ORIENTALIS MG=D1 51. Extract din muguri de tei argintiu - TILIA TOMENTOSA MG=D1 52. Extract din mldie de afin - VACCINIUM MYRTILLUS MG=D1 53. Extract din mldie de merior - VACCINIUM VITIS-IDAEA MG=D1 54. Extract din muguri de clin - VIBURNUM LANTANA MG=D1 55. Extract din mldie de vsc VISCUM ALBUM MG=C1 56. Extract din muguri de vi de vie - VITIS VINIFERA MG=D1 57. Extract din radicele de porumb - ZEA MAYS MG=D1 58. Extract din mldie de buxus BUXUS SEMPERVIRENS MG=D1 Fernando Piter medic homeopat i fitoterapeut Compendiu de gemoterapie clinic de Fernando Piter Cea mai valoroas lucrare de gemoterapie la ora actual; Se afl la a treia ediie revzut i corectat de autor; Este tradus n lb. romn de dr. Sorina Soescu, medic homeopat din Constana Sunt prezentate 120 de produse gemoterapice dintre care 52 de plante au dedicate monografii complexe

35

MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran

Comparatie: ALOPATIE HOMEOPATIE Argumente ptr medic (farmacologia homeopata) Argumente ptr pacient pe care le ofera homeopatia Suse homeopate, tincturi mama, prepararea medicamentelor homeopate unitare Medicamentele homeopate Plantextrakt Organon prepararea medicamentelor in paralel cu prepararea conform farmacopeelor actuale Actualitati in abordarea medicamentului homeopat DEFINITIA MEDICAMENTULUI SI LEGEA LUI GENERALA SUNT IDENTICE PENTRU MEDICAMENTUL ALOPAT SI PTR CEL HOMEOPAT Definitia medicamentului (OMS): orice substanta sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat in vederea modificarii sau studierii unui sistem fiziologic sau unei stari patologice, in interesul subiectului caruia ii este administrat. Legea fundamentala generala a medicamentului (OMS): Medicamentul actioneaza asupra functiilor organismului , pe care le modifica in sens pozitiv (stimulator) sau negativ (inhibitor). ALOPATIA 1. Predomina spiritul analitic 2. Se bazeaza pe fiziologia normala si pe fiziopatologie 3. Terenul are rol pasiv 4. Cauza e pe primul plan 5. Simptomul e o manifestare a bolii 6. Semnele obiective sunt evidentiate-ca unitate patologica 7. Stabileste diagnosticul de boala 8. De la simptom la boala 9. Terapie a bolilor 10. Terapie cauzala (se adreseaza mecanismelor patogenice si/sau cauzelor) 11. Terapie coercitiva sau substitutiva (nu vindeca boala, ci diminua sau suprima manifestarile ei) 12. Medicamentele actioneaza supresor predominant la suprafata -procedee reactolitice 13. Experiment pe animal, studiu pe om bolnav 14. Studiaza influentarea functiilor fiziologice si a tulburarilor patologi- ce de catre medicament 15. Foloseste medicamente ptr. diminu- area sau inlaturarea tulb. produse de boala 16. Indicatiile terapeutice au la baza actiunea farmacodinamica 17. Predomina principiul contrariilor 18. Terapia are la baza farmacologia aparatelor si sistemelor HOMEOPATIA 1. Predomina spiritul sintetic 2. Se bazeaza pe toxicologie si fiziopatologie 3. Terenul este prioritar 36

4. Cauza e secundara 5. Simptomul e un semn pozitiv care nu trebuie suprimat 6. Evidentiaza simptomele personale 7. Stabileste diagnosticul de bolnav 8. De la simptom la remediu 9. Terapie a bolnavului 10. Terapie reactionala (se adreseaza reactiilor organismului fata de agentii patogeni) 11. Terapie reactionala (vindeca persoana, nu boala) 12. Medicamentele actioneaza curativ, mai ales in profunzime -procedee reactomimetice 13. Experiment pe om sanatos si aplicarea legii similitudinii 14. Studiaza manifestarile patologice si toxicologice produse de medicament 15. Idem 16.Indicatiile terapeutice au la baza actiunea toxicologica 17.Se respecta principiul similitudinii 18.Terapia are la baza farmacologia simptomelor ARGUMENTE PENTRU MEDIC Farmacologia stiinta medicamentului- este una singura, cu doua ramuri: Farmacologia alopata si Farmacologia ecologica-homeopata, corespunzatoare celor doua tipuri principale de medicamente; Hahnemann este considerat de multi parintele farmacologiei experimentale cu experimentare pe om; Claude Bernard considerat in alopatie parintele farmacologiei experimentale (cu experimentare pe animale) si-a publicat studiile la 38 de ani dupa Hahnemann. FARMACOLOGIA HOMEOPATA PROF DR FARM DUMITRU DOBRESCU Medic, farmacist, farmacolog, medic homeopat, profesor universitar consultant Expert al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1973-1998) A organizat Reteaua Nationala de Farmacovigilenta (1973) A infiintat primul Comitet de etica in cercetarea biomedicala din Romania, sub egida Academiei de Stiinte Medicale(1992) A infiintat primul Serviciu de farmacologie clinica din Romania (1981) farmacologie ecologica (1994) Autor a 220 lucrari stiintifice, 20 medicamente originale, 12 brevete de inventie A primit Premiul Academiei Romane (1981) pentru lucrarea Farmacoterapie, cu o structura originala si care contine pentru prima data in literatura internationala capitolul Farmacoepidemiologie ; Omul anului 2002- Institutul Biografic American; Ordinul Steaua Romaniei, grad Cavaler-2002; A studiat homeopatia din 1981, realizand pana in prezent peste 20.000 de consultatii si tratamente cu remedii homeopatice;

37

La 80 de ani de viata si 60 de ani de activitate profesionala elaboreaza lucrarea Farmacologie homeopata generala- prima de acest gen in literatura internationala. FARMACOLOGIA HOMEOPATA Farmacologia ecologica (1994) Farmacologia informatiei Nanofarmacologie Prima carte de farmacologie homeopata din literatura medicala internationala (2007) RAMURILE FARMACOLOGIEI Farmacocinetica evolutia medicamentelor in organism Farmacodinamia mecanisme de actiune Farmacoterapia indicatii terapeutice Farmacotoxicologia - efecte adverse Farmacoepidemiologia - contraindicatii, precautii Farmacografia mod de prescriere si de administrare FARMACOCINETICA HOMEOPATA generala Studiaza evolutia medicamentelor in organism, de la administrare pana la eliminare Ptr. medicamentele alopate : absorbtia, transportul, difuziunea, distributia, biotransformarea, eliminarea; Ptr.medicamentele homeopate : - Dozele infinitezimale nu pot fi urmarite cum evolueaza in organism, prin nici un mijloc fizico-chimic cunoscut; - Absorbtia,transportul si difuziunea - prin intermediul apei (memorizeaza tiparele de energie cu care vine in contact, retine ptr.mult timp memoria energetica a frecventelor vibrationale, avand o capacitate infinita de stocare a informatiei in matricea sa) si posibil al unor proteine (prin formarea bio-clusterilor de proteine si ADN, care formeaza retele de hidrogen biologic). Clusterii = adevarate celule de memorie (fiecare are posibilitatea realizarii a peste 400.000 unitati informationale). In sprijinul teoriei lui Jean Benveniste sunt si studiile medicului si fizicianului Masaru Emoto. Din perspectiva energetica, corpul uman, atunci cand este slabit si dezechilibrat, oscileazala la o frecventa diferita si mai putin armonioasa decat cea corespunzatoare starii de sanatate. Aceasta frecventa anomala reflecta o stare generala de dezechilibru energetic in corpul fizic. Recent, prof. Luc Montagnier, virusolog francez (Premiul Nobel 2008) a raportat rezultatele unei serii de experimente de investigare a propriettilor electromagnetice ale unor probe biologice extrem de diluate. Studiul demonstreaz c unele secvene ale ADN-ului bacterian sunt capabile de a induce unde electromagnetice la dilutii mari apoase. Aceasta pare a fi un fenomen de rezonan declanat de spectrul undelor electromagnetice de frecven foarte joas. Cercetatorii au folosit soluii apoase care s-au agitat si s-au facut dilutii seriale (au observat ca soluiile ce au fost puternic agitate pot genera semnale). Cu alte

38

cuvinte potenele homeopate, dei cuvantul homeopatie nu este menionat n articol. Semnatura electromagnetica s-a schimbat in functie de nivelul de diluare, ramanand chiar si dup ce fragmentele de ADN au fost distruse de agenti chimici. Cercetatorii arata ca in solutiile apoase sunt nanostructuri specifice care sunt responsabile pentru efectele electromagnetice masurate. Au descoperit de asemenea, aceleasi semnale electromagnetice n plasma si n ADN-ul extras din plasma pacientilor care sufera de boala Alzheimer,boala Parkinson, scleroza multipla, si poliartrita reumatoida. Acest studiu este o contributie importanta la baza de probe n crestere n cercetarea fundamentala, cu relevana directa pentru homeopatie. Nu are loc biotransformarea si eliminarea medicamentului homeopat, ptr.ca lipseste masa. FARMACODINAMIA HOMEOPATA generala Studiaza mecanismele actiunilor farmacodinamice (la scara celulara si moleculara) Actiunea farmacodinamica este rezultatul contactului dintre medicament si organism, cu consecinte favorabile/benefice asupra organismului; Actiunea farmacodinamica apare ca urmare a succesiunii a 2 faze : - faza medicament dependenta - fixarea pe structuri specifice (receptori,aminoacizi,etc.) in functie de caracteristicile substantei (alopatie) sau ale informatiei (homeopatie); - faza substrat dependenta consta in raspunsul substratului (activitate intrinseca) Observatii: In alopatie medicamentul (substanta si energie), dupa fixarea pe substrat, produce transferul energiei lui catre substrat. In homeopatie medicamentul transmite informatia, care e preluata de substrat si valorificata prin energia proprie a substratului. ACTIUNEA FARMACODINAMICA Conform legilor naturii exista 2 tipuri de actiuni farmacodinamice: - actiune de tip ponderal (a medicamentelor alopate) care se manifesta atat asupra tesuturilor si functiilor normale, cat si asupra celor dereglate de agenti patogeni ; - actiune de tip infinitezimal (a medicamentelor homeopatice) care se manifesta numai asupra tesuturilor si functiilor dereglate de agenti patogeni (care manifesta o sensibilizare selectiva fata de medicamentul homeopatic) Rezulta ca actiunea farmacodinamica a medicamentelor homeopatice poate fi considerata si actiune farmacoterapica. CELE 2 TIPURI DE ACTIUNI FARMACODINAMICE SE DEOSEBESC RADICAL , DATORITA DOZEI DE MEDICAMENT, DETERMINAND EFECTE DIAMETRAL OPUSE. Actiunea farmacodinamica- aspecte fundamentale MECANISMUL DE ACTIUNE este coercitiv in alopatie si inductor in homeopatie (locul actiunii este acelasi, iar mecanismele de actiune sunt diferite); Substanta ponderala formeaza legaturi cu substratul, iar informatia transmite impulsuri, semnale.

39

Faptul ca medicamentele homeopatice pot declansa mecanismele de la nivel celular poate fi acceptat prin similitudine cu concentratiile mediatorilor chimici (nanograme=CH9). FARMACOTOXICOLOGIA HOMEOPATA generala ALOPATIE se studiaza efectele nefavorabile, numite efecte sau reactii adverse (efecte secundare, efecte toxice, intoleranta, toleranta, farmacodependentatoxicomanie, efecte cancerigene, mutagene, asupra reproducerii); HOMEOPATIE- problema efectelor nefavorabile are un aspect diferit, dat de dubla inversare a sensului si a potentei actiunii farmacodinamice a medicamentului homeopatic. Efectele farmacotoxicologice stau la baza terapiei homeopate - sunt produse intentionat prin proving-uri ptr.stabilirea tabloului de boala al remediului - PATOGENEZIA. Medicamentul homeopat nu are efecte adverse in sensul celui alopat. Se considera, in general, ca substantele isi pierd toxicitatea la cant. mai mici de 1/10.000 (CH2 sau D4) din TM si de 1/100 din cea mai mica doza utilizata in alopatie. FARMACOLOGIA ALOPATA FARMACODINAMIA si FARMACOTERAPIA au rol structural si functional, prima cu rol de comanda si cealalta cu rol de executie; FARMACOLOGIA HOMEOPATA FARMACOTOXICOLOGIA si FARMACOTERAPIA au rol structural si functional, prima cu rol de comanda si cealalta cu rol de executie; PATOGENEZIA Din 3000 de patogenezii intocmite, cateva sute se folosesc uzual si 100 sunt f.importante ptr. practica terapeutica homeopata. PATOGENEZIA CLASICA: analitica (cu simptomele dispuse in ordinea regiunilor anatomice), sintetica (scoate in evidenta caracteristici esentiale: afinitati, simptome patognomonice, etc.), analitico-sintetica (o combinatie a celor doua), cronologica (prezentarea simptomelor in ordinea aparitiei cu ocazia proving-ului), clinica (scoate in evidenta formele clinice proprii remediului, cu prezentarea simptomelor generale, functionale, fizice, particularitati). PATOGENEZIA LA SCARA CELULARA SI MOLECULARA propusa de prof. Dobrescu Ar putea avea continutul descrierilor din dosarele farmacotoxicologice ale medicamentelor alopate. Avantaj: combaterea tintit, la scara moleculara sau celulara a unor simptome (daca acestea declanseaza altele, derivate, si acestea ar fi diminuate sau ar disparea). Dezavantaj : - lipsa unei individualizari (dar, se combate simptomul de la origine) - lipsa modalitatilor (dar, acestea nu se folosesc in totalitate in homeopatia veterinara sau cea pediatrica).

40

prof.Dobrescu a conceput cateva medicamente homeopatice pe baza acestui tip nou, propus de patogenezie. Efecte farmacotoxicologice- aspecte aplicative PATOGENEZIILE pot fi clasificate in mai multe categorii, in functie de ponderea substantelor in practica si de continut : POLICRESTE (cu cel mai larg spectru si intensitate mare ), REMEDII PRINCIPALE (spectru mai putin larg, dar cu pondere mare in practica homeopata), REMEDII SECUNDARE (spectru de actiune restrans) ALTE CATEGORII DE REMEDII (in functie de tropism: hepatice, renale, etc.; simptom: de febra, de ameteli,etc.; modalitati: reci, calde, etc.) FARMACOTERAPIA generala Studiaza indicatiile terapeutice ale medicamentelor, in vederea vindecarii, ameliorarii si prevenirii bolilor. 4 variante de farmacoterapie (in functie de modul de actiune al substantelor si de principiul fundamental): ENANTIOPATIA (bazata pe principiul contrariilor: antiacide, alcalinizante, etc.) ALOPATIA (bazata pe principiul derivatiei ) HOMEOPATIA (bazata pe principiul similitudinii ) ISOPATIA (bazata pe principiul identitatii Alopatia a inglobat enantiopatia, iar homeopatia a inglobat isopatia. Alte tipuri de terapii: fitoterapia, dietoterapia, fizioterapia, hidro-si balneoterapia, radioterapia, psihoterapia, igienoterapia, terapia chirurgicala, acupunctura. FARMACOTERAPIE HOMEOPATA GENERALA aspecte teoretice HOMEOPATIA = HOMEOTERAPIE = FARMACOTERAPIE HOMEOPATA Are la baza mai multe legi si principii : - legea similitudinii; - legea dozelor infinitezimale; - legea privind terenul morbid; - principiul identitatii ( remedii isopatice, toxine microbiene, culturi de microorganisme,nosozi ); - principiul inversarii actiunii; - legea testarii pe om; - principiul individualizarii; - principiul potentarii; - legile lui HERING; - doctrina proving; - doctrina dinamizarii; - unicism, complexism, pluralism; - principiile organoterapiei homeopate. aspecte practice CONDUITA TERAPEUTICA :

41

- anamneza clasica + cea specific homeopata; - hotararea privind necesiatea adm. de medicamente (evolutie favorabila a bolii fara medicamente, abordarea unor alte mijloace terapeutice - dietoterapie, fizioterapie, tratament exclusiv homeopat sau alopat sau asocierea celor doua); - daca s-a ales terapia homeopata se poate actiona : -diferit in suferintele acute sau cronice; - se alege intre unicism, pluralism, complexism; - se poate alege drenajul homeopat intr-o prima etapa a tratamentului; - repertorizarea simptomelor; - se stabileste potenta si ritmul administrarii; - se estimeaza durata tratamentului ptr. fiecare medicament; -se instruieste bolnavul si/sau familia asupra unor aspecte importante (scopul tratamentului si evolutia scontata, modul de utilizare a medicamentelor, necesitatea observarii si comunicarii evolutiei si efectelor particulare); - se verifica eficienta tratamentului (prin interogatoriul bolnavului, examinare clinica, analize de laborator, teste functionale,etc.); - daca este cazul se adapteaza doza (potenta); - se hotaraste intreruperea tratamentului (la vindecare, ameliorare maxima posibila, lipsa de raspuns sau inrautatirea evolutiei, eventual supresie). FARMACOGRAFIA HOMEOPATA generala Studiaza conceptul de medicament si aspectele legate de prescrierea lui. Clasificarea remediilor homeopatice: anorganice, organice, vegetale, animale, nosozi, organoterapice; - Denumirea medicamentelor homeopatice: Unitare = den. in lb. latina urmata de dilutie (potenta) si produse specialitati cu den. comerciala. - Forme farmaceutice caracteristice: granule, globule si comune cu ale medicamentului alopat; - Alte clasificari: dupa calea de administrare, dupa numarul componentelor, dupa consistenta. RETETA homeopata se compune tot din 4 parti : superscriptia (Rp/) inscriptia (numele medicamentelor), subscriptia (forma farmaceutica, numarul dozelor recomandate), instructia (indicatii privind modul de administrare). FARMACOEPIDEMIOLOGIA HOMEOPATA generala Studiaza procesul epidemiologic medicamentos (totalitatea fenomenelor patologice si a tulburarilor economico-sociale produse de medicament) si masurile/metodele pentru intreruperea si diminuarea acestuia. Lipsa reactiilor adverse la medicamentul homeopat - existenta unor agravari in anumite conditii - determina necesitatea doar a unei activitati de profilaxie: cunoasterea profilului advers al fiecarui remediu, a contraindicatiilor si precautiilor necesare la anumite categorii de bolnavi. Bilantul beneficiu-risc este aproape intotdeauna foarte favorabil. FARMACOLOGIA HOMEOPATA DUMITRU DOBRESCU

42

Bazele conceptuale ale farmacologiei homeopate experimentale au fost puse de Hahnemann, iar bazele farmacologiei homeopate, ca stiinta medicala sunt puse de catre prof. Dobrescu. Trebuie s militm pentru recunoaterea homeopatiei ca ramur de tiin medical i nu ca terapie alternativ. FARMACOLOGIA HOMEOPATA (prof.Dobrescu) Alopatia i homeopatia nu se exclud reciproc, ci se completeaz, medicamentul fiind astfel reprezentat de la ponderal la infinitezimal. Terminologie actualizat Medicament homeopat unitar versus remediu homeopatic; Farmacologie homeopat versus Materia medica. ARGUMENTE PENTRU PACIENT Pacientul trebuie sa aleaga ca prima optiune o metoda de tratament cat mai putin invaziva (fara reactii adverse, contraindicatii) care sa ii fie prescrisa de catre un medic; Sa fie informat asupra optiunilor pe care le are; Sa stie ca medicamentul homeopat este recunoscut in lume si autorizat de catre organismele de certificare (Agentia Nationala a Medicamentului). Medicament homeopat / Specialitate homeopat Medicament homeopat unitar = o substan diluat i dinamizat (potenat) prescris conform legii similitudinii i n doze infinitezimale. Statut de medicament homeopat unitar poate avea orice substan creia i s-a ntocmit o patogenezie homeopatic pe baza experimentului pe omul sntos. Forme farmaceutice (tipice): Granule homeopatice Picturi homeopatice Caracteristici: nu prezint prospect; se realizeaz individualizarea tratamentului. Noiunea de medicament homeopat include pe lng medicamentele homeopate unitare i specialitile farmaceutice homeopatice. Specialitate farmaceutic homeopatic = medicament homeopat obinut din unul sau mai multe sue homeopatice n diverse forme farmaceutice. n compoziia acestor preparate intr n general diluii homeopatice joase (decimale D sau centezimale CH) uneori n amestec cu tincturi mam ( TM). Forme farmaceutice (comune cu medicamentul alopat): comprimate, siropuri, soluii, spray-uri, unguente, creme, supozitoare, ovule, fiole. Caracteristic: prezint prospect structurat identic cu cel al medicamentelor alopate; nu se realizeaz individualizarea tratamentului. Importanta specialitilor farmaceutice homeopatice se plaseaz la limita dintre alopatie i homeopatie; sunt foarte utile n cazurile acute i/sau care nu permit o individualizare; se pot realiza combinaii de remedii homeopatice cu tropisme bine definite;

43

sunt att la ndemna homeopatului ct i a medicului alopat (prezena prospectului), acesta din urm putnd s probeze aciunea unui alt tip de medicament. Sue homeopatice Reprezint materialul primar din care se obin materiile prime homeopatice, tincturile mam (TM, ). Originea suelor homeopatice este foarte variat. Origine vegetal (marea majoritate): plante ntregi sau pri de plant (rdcin, herba, frunze, flori, fructe, semine) Exist aproximativ 1500 sue de origine vegetal, folosite pn n prezent, cu o patogenezie mai mult sau mai puin studiat. Origine animal: animale ntregi: Apis (albin), Tarentula (pianjen), Formica rufa (furnica roie); pri de animal: Lapis cancri (ochi de crab); excreii: Mephitis putorius (excreia dihorului); secreii: Sepia (cerneala de sepie). Bufo rana (serozitatea galben din pustulele de pe broasca rioas cnd animalul este supus la ocuri electrice); veninuri de erpi: Naja, Lachesis, Vipera; Ambra grisea: produs morbid al caalotului (probabil un calcul biliar). Substane chimice: organice, anorganice: Arsenicum album (anhidrida arsenioas); Mercurius vivus (mercur); metale: Ferrum metallicum, Cuprum metallicum, Aurum metallicum; sruri ale metalelor: Cuprum arsenicosum, Zincum valerianicum. Substane nedefinite chimic: Calcarea carbonica - triturat din cochilie de stridie; Causticum - se obine din hidroxid de calciu (ap de var preparat extempore) i bisulfit de potasiu prin distilare; Hepar sulfur calcinarea n pri egale de floare de sulf i cochilie de stridie. Substane farmaceutice: patologii declanate de medicament sau cu un tablou asemntor: Diazepam, Haloperidol, Fenilbutazon, etc. Minerale (homeopatie de orientare antropozofic): Apatit, Argentit, Quarz, Pyrit, Fluorit, etc. Bioterapice produse nedefinite chimic (secreii, excreii patologice sau nu, produse de origine microbian. Se mpart n trei categorii: bioterapice clasice obinute din seruri, vaccinuri, toxine, anatoxine ex. Vaccinotoxinum vaccin antivariolic, Staphylotoxinum anatoxin stafilococic, Diphterotoxinum toxin difteric, Influenzinum vaccin antigripal Bioterapice simple obinute din culturi microbiene pure ex. Enterococcinum lizat de culturi de Streptococcus fecalis, Streptococcinum lizat de culturi de Streptococcus pyogenes,

44

Staphylococcinum lizat de culturi de Staphylococcus aureus, Colibacillinum - lizat de culturi de Escherichia coli Bioterapice complexe (Nosode) - obinute plecnd de la secreii sau excreii patologice. Dintre acestea eseniale sunt cele patru nosode care definesc miasmele sau diatezele homeopatice: Ex. Luesinum lizat de seroziti de Treponema pallida, Medorrhinum lizat de secreii uretrale blenoragice, Psorinum lizat de seroziti din leziuni de rie, Tuberculinum K tuberculin brut (culturi de Mycobacterium tub. de origine bovin sau uman) Organoterapice: organe, tesuturi, glande (realizeaz n homeopatie o terapie de substitutie). Principii: organul actioneaz asupra organului O aplicare particular a principiului identittii; activitatea trifazic, n functie de dilutie (1936 Fortier Bernoville si Martin) conform creia: dilutiile joase (CH 4, CH 5) sunt excitatoare; dilutiile medii (CH 7) sunt reglatoare; dilutiile nalte (CH 9, CH 15, CH 30) sunt frenatoare. Suele homeopatice folosite la PlantExtrakt provin: de pe fluxul de fabricaie a tincturilor mam de la PlantExtrakt; de la firme specializate (organoterapice, bioterapice, nosode); de la productori specializai n fabricaia de substane chimice de nalt puritate organice i anorganice. Controlul Calitii Toate suele homeopatice sunt supuse unor controale prin metode analitice moderne: Cromatografie pe strat subire Cromatografie de lichide de nalt performan Gaz-cromatografie Spectrofotometrie Spectrometrie de absorbie atomic Dezvoltm i inem sub control un sistem de management al calitii care rspunde cerinelor Regulilor de Bun Practic de Fabricaie (GMP) Asigurarea Calitii este un concept prioritar n domeniul homeopatiei i datorit imposibilitii realizrii unui control analitic al produsului finit, remediul homeopatic. Prepararea seriilor de dilutii homeopatice Este etapa cea mai important n actul preparrii remediilor homeopatice. Seriile de dilutii homeopatice se pot prepara prin metoda flacoanelor multiple n dou scale de deconcentrare : dilutii centezimale (hahnemanniene) CH sau C la care se realizeaz o diluare de 1: 100 la fiecare treapt de dilutie;

45

dilutii decimale (introduse de Hering) D la care se realizeaz o diluare de 1 : 10 la fiecare treapt de dilutie. Dup fiecare diluare urmeaz etapa de dinamizare (potentare) esential si obligatorie pentru obtinerea remediului homeopatic. Dinamizarea Se realizeaz printr-o miscare pe vertical, de mare amplitudine si frecvent relativ joas, prin btaie pe o suprafat tare, dar si usor elastic. Dinamizarea se poate realiza manual sau cu masini concepute special n acest scop. Prin dinamizare se realizeaz extragerea amprentei energetice, iar la dilutii foarte nalte a amprentei informationale, unic pentru fiecare remediu n parte si totodat diferit la acelasi remediu la dilutii diferite. O alt metod de preparare a dilutiilor homeopatice este metoda korsakovian, sau metoda flaconului unic. Korsakow, consilier rus, a trit n timpul lui Hahnemann si a avut avizul acestuia pentru metoda sa. Metoda flaconului unic const n diluri si dinamizri succesive, n acelasi flacon, cu golirea acestuia la fiecare treapt de dilutie. Se obtin dilutii homeopatice mai putin riguros preparate (dozate). Plantextrakt nu fabric diluii korsakowiene. Medicamente Homeopate PlantExtrakt Fabricarea medicamentelor homeopate unitare se realizeaz prin tehnici avansate: tripl impregnare automat a suportului inert printr-o metod validat; sistem controlat de dinamizare; ambalare n flacoane ergonomice, care asigur pstrarea proprietilor homeopate la administrare. Medicamente homeopate unitare i complexe Procesul de producie se desfoar ntr-un spaiu cu atmosfer controlat (numr particole din aer, temperatur, umiditate). Monitorizm atent calitatea suelor homeopate pentru obinerea de medicamente homeopate de calitate, n diluii homeopatice: decimale (D), centezimale (CH), cincizecimilezimale (LM) peste 3000 de medicamente homeopate unitare. Medicamente homeopate PlantExtrakt - 2 forme farmaceutice cu APP picturi homeopatice: flacoane x 10 ml, x 20 ml sau x 50 ml cu dop cu picurtor; granule homeopatice: tuburi x 4 g. Medicamente homeopatice unitare Dilutii decimale: D6, D10, D15,D30 Dilutii centezimale: CH5,CH7,CH9,CH15,CH30, CH200 Dilutii inalte: M, 10M, 50M Dilutii LM: de la 1 la 30 (LM1,LM2,etc) Se pot prepara si alte grade de diluare ptr anumite remedii: Ex: Echinacea CH3 Reeta homeopat

46

n general, medicul homeopat nu specific un diagnostic, acesta fiind unul holistic, de remediu (ex.: un pacient cu diagnostic de Natrium muriaticum va primi Natrium muriaticum). Medicamentul homeopat unitar este urmat obligatoriu de gradul de dilutie( CH x , D x, x K sau LM x). Modul de administrare se trece pe retet sau pe o schem terapeutic ce nsoteste reteta. Reguli generale de administrare (din pliantul pentru pacient) Medicamentele homeopate se prezint sub form de granule sau picturi, ambele forme farmaceutice avnd aceeai aciune. Granulele nu se ating cu mna , se administreaz din cpcelul flaconului direct pe limb sau sublingual. Soluia se dilueaz n puin ap i se bea cu nghiituri mici care se in n gur cteva momente, apoi se nghit Ca precauii , n timpul administrrii medicamentului homeopat se vor evita menta i camforul (inclusiv pasta de dini mentolat), cafeaua, cacao, ciocolata, uleiurile volatile, deoarece pot inactiva remediul. Nu se bea, nu se mnnc i nu se fumeaz timp de o jumtate de or inainte si dup administrare Igiena cavitii bucale n timpul tratamentului cu medicamente homeopate se va face cu past de dini nementolat. Dac obinuii s folosii o ap de gur, v recomandm apa de gur nementolat-MIRA. Este recomandabil s se evite abuzul de tutun, alcool pe parcursul tratamentului. Medicamentele homeopate se pstreaz la loc uscat, ntunecos, ferite de mirosuri puternice (parfumuri, detergeni, medicamente alopate, etc.), cu flaconul nchis. Tratamentul homeopat este strict individualizat de ctre medicul homeopat (nu putei recomanda unei alte persoane cu aceeai afeciune tratamentul prescris dvs.) Medicamentul homeopatic n Organon Ediia 4 : Administrare sub forma uscat,de granule; Folosirea scalei CH- pn la CH30; Nu se repet administrarea remediului pn cnd nu apar semnele c este necesar (remediul nu mai acioneaz). Ediia 5: Administrarea globulei diluat n ap i metoda split-dose (atenuarea agravrilor prin diluri succesive la administrare); Renun la limitarea scalei la CH30; Repetarea dozei este permis i cnd remediul acioneaz nc. Problema agravrilor Hahnemann a cutat mereu rezolvarea pentru reducerea/dispariia agravrilor de tip similimum. El identifica urmtoarele cauze ale agravrilor: Mrimea dozei; Susceptibilitatea sau sensibilitatea crescut a unor pacieni;

47

Supradozare la sfritul tratamentului, cnd boala natural a disprut i medicamentul produce o agravare prin boala artificial creat. Prescripia conform ediiei a 6 -a a Organon-ului Medicamentul homeopatic trebuie selectat pe baza principiului similitudinii si preparat n scala de diluie LM i administrat sub form de soluie; Se va porni de la cea mai mic diluie: LM1 i se va crete progresiv diluia (LM2,LM3,etc), cnd pacientul nu mai rspunde la diluie (fr s se schimbe tabloul bolii); Fiecare doz administrat trebuie uor modificat fa de cea anterioar (prin dinamizri suplimentare); Dac pacientul este f.sensibil i apare o agravare de remediu, se va proceda la diluri suplimentare (split-dose). Administrarea medicamentului la un anumit interval de timp: n bolile acute: la 2-6 ore; n urgene: din or n or sau mai des; n bolile cronice: zilnic sau la 2 zile. La sfritul tratamentului poate apare o uoar agravare homeopatic, provocat de medicament i nu de boal (i atunci aceasta va dispare la ntreruperea medicaiei). Hahnemann vorbete i de o excepie de la regula nceperii tratamentului cu LM1 i recomand o diluie nalt repetat (scabie nou aparut, ancru sifilitic nemodificat, condiloame) #282 Prescripia homeopat n zilele noastre Este ca i cum homeopatia a ngheat n timp, n jurul anului 1828, deoarece majoritatea tehnicilor de prescripie homeopat sunt din acea perioad. LUC DE SCHEPPER Peste 90% dintre medicii homeopai recomand granula uscat (conf.ediiei a IV- a a Organon-ului), foarte puini metoda split-dose (conf.ediiei a V- a a Organon-ului) sau diluii LM (conf.ediiei a VI-a a Organon-ului). #270 prepararea potenelor LM- introduse n ediia 6 a Organon-ului. Hahnemann spune despre diluiile centezimale c: .mai ales n gradele nalte de dinamizare, acioneaz instantaneu, dar foarte violent, chiar periculos, n special asupra pacienilor delicai Despre diluiile LM spune: au puterea cea mai mare i aciunea cea mai blnd i, dac sunt bine alese, vindec toate prile bolnave ale corpului. Este descris prepararea pn la LM 30. Hahnemann denumete aceast scal nou de diluie : noua metod de dinamizare i noua metod modificat, dar perfect. In notiele i nsemnrile sale noteaz diluiile: 0/1,0/2,etc. La ora actual, cea mai folosit notare este : LM1, LM2, etc. Se mai folosete notarea: 1/0 sau 0/1 sau M/1, Q1, Q2,etc. PREPARAREA DILUIILOR LM (met. 17- HAB) Prepararea trituraiei CH3 Prepararea soluiei pentru impregnare (LM1)

48

Impregnarea granulelor inerte nr. 1 cu obinerea potenei LM1 Prepararea soluiei pentru impregnare (LM2) Impregnarea granulelor inerte nr. 1 cu obinerea potenei LM2 Etc. (LM3, LM4, ...) PREPARAREA TRITURAIEI (met. 6) Substana trebuie fin mrunit n mojar de agat; Lactoza necesar (ptr. raport de diluare 1:100) se divizeaz n 3 pri egale: prima parte se tritureaz uor ntr-un mojar de agat, pentru scurt timp; se adaug substana mrunit fin anterior i se tritureaz energic timp de 6 minute; se rzuiete pistilul i mojarul cu o spatul pn la ndeprtarea trituraiei de pe pereii acestora; se mai tritureaz amestecul timp de 6 minute i apoi se repet operia de rzuire; se adaug a doua treime de lactoz i se repet de 2 ori operaiile de triturare i rzuire; se adaug restul lactozei i se repet de 2 ori operaiile de triturare i Astfel s-a obinut trituraia CH1. Se procedeaz n mod identic n continuare pn la obinerea trituraiei CH3. Triturrile energice reprezint potenarea trituraiei. Acestea trebuie realizate cu aceeai intensitate pentru ntreg procesul de preparare. Fiecare treapt de diluare i triturare dureaz n medie 50 min. rzuire. PREPARAREA SOLUIEI PENTRU IMPREGNARE I IMPREGNAREA (LM1) Trituraia se dizolv n alcool etilic 15 % m (60 mg n 20mL corespunznd la 500 picturi) 1 pictur soluie se dilueaz cu 2,5 mL alcool etilic 86% m (corespunznd la 100 picturi) raport de diluare 1:100, se dinamizeaz (x 100) Cu ntreaga cantitate de soluie (100 picturi) se impregneaz 100 g granule inerte nr.1 (cca 500 buc./g) Astfel s-a obinut raportul de diluare 1:50.000 1 granul LM1 se solubilizeaz n 1 pictur ap i 2,5mL alcool etilic 86 % m (corespunztor la 100 picturi) raport de diluare 1:100, se dinamizeaz (x 100) Cu ntreaga cantitate de soluie (100 picturi) se impregneaz 100 g granule inerte nr.1 (cca 500 buc./g) Astfel s-a obinut raportul de diluare 1:50.000, potena LM2 Se procedeaz n mod identic n continuare pentru obinerea potenelor LM3, LM4, etc. PREPARAREA DILUIILOR LM N SOLUIE 1 granul de potena LM dorit se solubilizeaz n 10 ml alcool etilic 15 % m. Soluia obinut va avea aceeai poten LM ca i granula. Soluiile LM se ambaleaz n flacoane de 10 ml cu dop picurtor Mod de administrare propus

49

Se administreaz cte 10 picturi diluate n puin ap (cca 5ml=1 linguri), iar soluia se reine pentru cteva secunde n cavitatea bucal, dup care se nghite. La cea de a doua administrare (din acelai flacon), se dinamizeaz soluia prin aplicarea a 8-10 agitri succesive n palm, dup care se iau 10 picturi i se procedeaz identic. La fiecare nou administrare se procedeaz la fel, dinamizndu-se suplimentar soluia. Dac apare o agravare, soluia diluat (10 picturi n puin ap) se dilueaz n pahar cu ap, se agit.Din aceasta se bea o lingurin, reinndu-se nti n gur. Se poate proceda la mai multe astfel de diluri, dac pacientul are o sensibilitate pronunat. Consideraii ulterioare Organon-ului Dr.Choudhury (practic de peste 20 de ani homeopatia cu diluii LM, n India) recomand n bolile cronice: LM1-LM4 zilnic sau la 2 zile; LM5-LM8 la 2-3 zile; LM9,LM10 de 2ori/spt., sau la 6 sau 10 zile pentru pacienii f.sensibili) In cazul n care apare o agravare de tip similimum pacientul va opri administrarea pn cnd va trece acest fenomen, dup care o va relua n doze mai mici (al 2-lea sau al 3-lea pahar) i la intervale mai mari de timp. El remarc : Trebuie nceput administrarea cu LM1 sau cu una din diluiile LM2 sau LM3. Nu am ntlnit cazuri n care LM1 nu a funcionat. Majoritatea afeciunilor pot fi tratate cu LM1-LM6, pentru altele se ajunge la LM10. Sunt excepii cazurile care necesit diluii mai nalte pentru vindecare, uneori i peste LM30. Luc de Schepper (homeopat belgian, cu o bogat experien n tratamentul homeopat cu diluii LM) spune: LM1 poate fi luat dup CH30 LM2 dup CH200 LM3 dup 1M Primum non nocere Hippocrate

50

ACTUALITATI IN MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran Actualitati OMS (2009) Piata medicamentelor homeopate este in continua crestere: Romania 80 mil. Eur (2009) Franta- 408mil. Eur (2008) Germania- 346 mil.Eur (2008) Marea Britanie- 62mil.USD (2008) Australia - 7,3mil. USD (2008) SUA 2,9 mild.USD (2007) SEDINTA DE LUCRU A OMS pe teme de homeopatie Scopul: clarificarea unor aspecte legate de siguranta medicamentului, armonizarea terminologiei in domeniul homeopatiei (au fost consultate peste 400 articole si publicatii de specialitate din 105 tari si experti in domeniu). Aceste aspecte au fost solicitate la Conferinta internationala a autoritatilor din domeniul inregistrarii medicamentului (Hong Kong -2002) Documentul intocmit este structurat in 3 parti: Probleme generale de siguranta a medicamentului specifice homeopatiei; Aspecte concrete legate de siguranta medicamentului- controlul calitatii; Aspecte legate de fabricatia si punerea pe piata a medicamentului homeopat. Anexe: 1 (lista participantilor), 2 (glosar de termeni- ptr armonizarea terminologiei), 3 (aspecte ale sigurantei medicamentului homeopat de origine biologica), 4 (exemple de etichetare in diferite tari), 5 (exemple de reglementari practicate in diverse tari) Probleme generale de siguranta a medicamentului specifice domeniului homeopatiei Folosirea de dilutii joase sau de TM ; Metode de preparare diferite (date de farmacopeei) Determinarea cantitativa substantelor active din grupa celor toxice (Venena) sau puternic active (Separanda); Calitatea materiilor prime; Controlul procesului de fabricatie, validarea etapelor de productie. Aspecte concrete legate de siguranta medicamentului Materii prime vegetale: partea de planta, perioada de recoltare, locul colectarii, descriere macro si microscopica (pl. uscate) si comparatie cu un standard, determinari de pesticide, metale grele, microbiologice, radioactivitate, etc.) Materii prime de origine animala: contaminare microbiologica si virala, reducerea riscului de transmitere a encefalopatiei spongiforme (anexa 5), descriere anatomica si histologica, teste de identitate si puritate specifice, stabilirea regulilor de preparare a susei (filtrare, pasteurizare, sterilizare, etc.) si a primelor dilutii, stabilirea primei dilutii care se poate elibera. Nosode: stabilirea de reguli specifice ptr fiecare nosod in parte; Materii prime de origine minerala si substante chimice: procedee de purificare, sursa de provenienta, teste de identitate si puritate;

51

Tincturi mama: metoda de preparare, teste de identitate si puritate, teste de stabilitate, determinari cantitative obligatorii ptr constituentii toxici; Produs finit: identificare (daca gradul de diluare permite), verificari ale formei farmaceutice, inclusiv teste de stabilitate. Excipienti (ptr diluare sau cu alt rol in formulare): conc. alcoolica, lactoza, Impuritati si contaminanti : stabilirea pachetului de teste care trebuie facute, limite admise, problema solutiilor stoc. Aspecte legate de fabricatia si punerea pe piata a medicamentului homeopat Respectarea cerintelor GMP adaptate domeniului; Cerinte comune cu medicamentul alopat si specifice; Dosar de APP inainte de fabricatia in vederea vanzarii; Informatia disponibila consumatorului: etichetare, prospect; Introducerea unui sistem de farmacovigilenta Glosar de termeni specifici Substanta activa, materie prima: plante, organe, minerale,etc. (daca este o substanta chimica poarta si den.de substanta mama); Solutie mama: prima dil dintr-o subst.; Tinctura mama: ptr s.active de origine vegetala; Dinamizare, potentare; Medicament homeopat; Homeopatie (homeopatie clasica), homeoterapie (include homeopatia clasica, homeopatia clinica, homeopatia preparatelor complexe, isopatie, medicina antropozofica, gemoterapie, litoterapie, saruri biochimice Schussler, homotoxicologie, terapie spagirica). Potenta: D, DH sau X ; C sau CH; K sau CK; Q sau LM; Stoc: produse intermediare; Sucusionare: agitarea specifica; Triturare, trituratie. Modele de etichetare in diverse tari Europa: medicament homeopat fara indicatii terapeutice aprobate India: fara data de expirare, sol.alcoolica max.30ml; SUA: cel putin o indicatie majora (ca OTC), fara data expirarii. Reglementari in diverse tari AUSTRALIA si NOUA ZEELANDA - numai materii prime incluse pe o lista fixa; - med.homeopate nu pot fi recomandate in profilaxia si tratamentul unor boli grave; - nu se folosesc materii prime de origine animala; - nu se solicita GMP la dilutii peste x 1000 CANADA - sunt considerate produse naturale, care trebuie sa respecte cerintele uneia dintre farmacopeei (SUA, HAB, Farm.Franceza, Farm.Europeana); - Nu se pot adm intradermic, nu se adm subst narcotice; sa respecte conditiile GMP. EUROPA - procedura simplificata la produse de uz intern si extern, dilutia min INDIA - Homeopatia este un sistem medical national; Farmacopee indiana. ELVETIA - Proceduri simplificate ptr medicamentele fara indicatii si cu indicatii. SUA - Farmacopee americana; - Proceduri simplificate, incadrare ca OTC sau medicamente care se elibereaza pe prescriptie.

52

ENDOCRINOLOGIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi

HIPOFIZA Disfunctiile mari nu se pot trata numai homeopatic, nu exista remedii minunate care sa vindece nanismul hipofizar, sindromul adipozo-genital, boala Simmond, sindromul acromegalic sau sindromul Cushing. Homeopatia poate fi folosita ca ajutor in tratamentul complex al acestor afectiuni. Dilutii : - joase in sindroamele hipohipofizare, in tulburarile de crestere si osificare - mijlocii in hipofoliculinism - inalte in sindroame hiperhipofizare Hipofunctia Tulburari de crestere in disfunctia hipofizei anterioare isi pot gasi indicatia remedii carbonice constitutionale Calcarea carbonica friguros cu tendinta la obezitate, la infiltratie, edeme, acrocianoza, picior plat, piele uscata si palida Natrum carbonicum depresie pizca, infiltratie tisulara, hiperlaxitate ligamentara, catar al cailor respiratorii Baryta carbonica dficit mental pana la imbecilitate, psoro-luetism. Ammonium carbonicum obez apatic, tulburari respiratorii, tendinta la hemoragii Tulburari in metabolismul apei Natrum muriaticum edeme rolul hipofizei anterioare in metabolismul apei Natrum sulphuricum diabet insipid ajuta prin fixarea apei prin lobul posterior hipofizar. Alte remedii Graphites obez apatic, friguros si constipat. Helonias manifestari genitale de origine hipofizara Remedii de fond Nosoade Organoterapie in dilutii joase Hiperfunctia Tip inalt, adesea cu cifoza, piele groasa, umeda, cu riduri adanci, dinti spatiati cu tartru abundent, prognatism al maxilarului inferior, eretism cardiac cu tendinta la HTA, comportament agresiv, hiperglicemie, poliurie, glicosurie Natrum muriaticum in dilutie inalta, tuberculinism Bryonia tip slab, caruia ii este mereu prea cald, tuberculinism Thuya disfunctie pluriendocrina, miasme multiple, artrritism, sindroame enterourinare, hidrogenoid, obezitate, HTA actioneaza atat pe hipofiza cat si pe organele receptoare. Posologie : Hipofiza 15-30 CH la 8-10-20 zile, ACTH 30 CH la 10-20 zile

53

TIROIDA Hipotiroidism Mixoedem adult scund (sub 1,50m), cap gros, membre scurte, facies bouffi, impastat, expresie stupida, absenta genelor si sprancenelor, riduri, imbatranire precoce, lentoare fizica si psihica, friguros, infantilism genital, amenoree. Baryta carbonica psoro-luetic Tuya deobicei dupa infectii gonococice sau vaccinari. Trist, cu idei fixe, carii dentare de colet, constipatie cu scaune groase, negricioase, greu de evacuat, piele groasa cu miros urat, pliuri naso-geniene acentate, matreata, fanere distrofice. Calcarea carbonica limfatism, obezitate, apatie, lentoare, aciditate gastrica. Graphites obez constipat, apatic, dermatoze. Pulsatilla de fapt mai mult un instabil tiroidian cu variabilitate mare, cu frilozitate, cianoza extremitatilor si tendinta la degeraturi Natrum sulphuricum corpolent, indolent si apatic, lent, hidrogenoid agravat de umezeala. Antimonium crudum gras si trist, cu mare sensibilitate la frig, bai reci, are limba cu depozit alb, induratii cornoase, amenoree. Capsicum gras, indolent, friguros, cu aversiune pentru efort, se vrea culcat. Nux moschata uscaciunea tegumentelor, somnolenta, indiferente, lenta, flatulenta. Hipertiroidism Tip slab, inalt, nervos, exuberant febril, ochi vii si stralucitori, pilozitate dezvoltata. Natrum muriaticum slab, anemic, cu simptome cardiace nete: palpitatii, extrasistole, neindemanarea mainilor cu tremuraturi, herpes al buzei, limba geografica, demineralizat. Ignatia remediu tip al micei hipertiroidii, paradoxala in tot, nod in gat, tuse seaca, spasmodica, tahicardie, cefalee parieto-temporala ca un cui infipt in cap. Lachesis domina tulburarile vaso-motoare agravate inaintea menstrei, locvacitate, excitatie mai ales seara, vise anxioase cu morti, senzatie de sufocare adormind.. Remediul actioneaza pe tulburari glandulare, vasomotorii si sange. Spigelia cardiac simpaticoton cu palpitatii vizibile, anxietate. Lycopus tahicardie, exoftalmie, palpitatii agravate gandindu-se la ele, somn agitat. Spongia exoftalmie, privire fixa, induratia corpului tiroidian, palpitatii cu aflux de sange la cap agravate de miscare. Iodum hipertrofie si induratie glandulara, slabire mare cu apetit pastrat sau exagerat si aport alimentar crescut, ii este mereu prea cald. Bromium induratie glandulara, lateralitate stanga, exoftalmie, palpitatii, foarte nervos, anxios, nu poate sta pe partea dreapta, ragusit seara. Ferrum metallicum hipertiroidism dupa oprirea menstrei, transpiratii epuizante, anemie, amenoree cu hemoragii vicariante, iritabilitate mare. Nosoade si organoterapie Thyroidinum in dilutii joase excitanta in hipotiroidism, medii echilibrante in distiroidie, inalte frenatoare in hipertiroidie (30 CH la 15 zile, mult timp)

54

GLANDELE SUPRARENALE Insuficienta suprarenala Clinic: hipotensiune arteriala si astenie, tulburari digestive, algii solare, lombalgii, somnolenta sau excitatie cerebrala : convulsii sau delir, pigmentatia mucoasei bucale si a pielei, mai ales pe fata si maini. Tratament alopatic : opoterapie. Thuya slabiciunea membrelor inferioare cu tremuraturi, pete diseminate pe piele. Sepia in patogenezia sa se pot intalni toate semnele insuficientei suprarenale. Indiferenta, abatuta, trista, obosita, somnolenta, cu senzatia de gol epigastric, digestii penibile, lombalgii, senzatia de greutate pelvina, pete galben-maronii pe piele ( fata-nas) Natrium muriaticum hipotensiv malencolic, agravat la ora 10, piele uleioasa, acnee. Silicea este un Natrum muriaticum agravat. Nu are apetit alimentar, vrea sa stea lungit, slabeste pana la casexie, friguros care nu se mai incalzeste. Causticum astenic, deprimat, agravat in crepuscul, dureri arzatoare digestive. Hydrastis astenie, deficit ponderal, tristete, aversiune pentru munca, senzatie de gol epigastric cu greturi sau foame dureroasa, dureri crampoide, secretii filante. Arsenicum album dureri arzatoare ameliorate la cald, dezgust de alimente, varsaturi care nu amelioreaza, deprimat, agitat anxios, agravat orele 1-3 noaptea. Phosphorus remediu lezional Vanadium astenic hipotensiv. Gelsemium astenie marcata, slabiciune musculara, cu tremuraturi si tulburari de coordonare, astenie psihica pana la torpoare, lombalgii, vertij, diaree emotiva. Phosphoric acid astenie psiho-fizica, cefalee cu senzatia de greutate in vertex. Crategus hipotensiv astenic cu dispnee la cel mai mic efort. Organoterapie : Glanda suprarenala 4 CH diluutie joasa stimulatoare. Hiperfunctia suprarenala Tratament simptomatic al HTA, cefaleei, paresteziilor, etc Organoterapie: Glanda suprarenala, Hipofiza anterioara sau ACTH 30 CH. GLANDE GENITALE Testiculum in dilutie inalta indicat in ectopii testiculare sau pentru stavilirea cresterii exagerate a sanilor. Ovarinum sau Foliculinum : - dilutie joasa in hipomenoree (Pulsatilla, Graphites) - dilutie mijlocie in disfunctii (Actea racemosa ) - dilutie inalta in sindroame hiperhormonale, lunar la ovulatie (Platina, Crocus) Luteinum complementeaza actiunea lui Foliculinum, are o utilizare mai restransa.

55

PANCREASUL ENDOCRIN Diabetul zaharat Homeopatia nu poate vindeca diabetul, dar poate fi un ajutor eficient. Diabet simplu hiperglicemie, glicozurie moderata - tratamentul homeopatic este util in masura in care este tinut un regim alimentar adecvat, cu limitarea aportului de hidrati de carbon. Pancreas 4 CH, Syzygium 3-4 CH sau Vinca rosea 3-4 CH, Iris versicolor 6-7 CH (hiperaciditate, scaune pastoase, grase) sau Rhus aromatica 4 CH (poliurie). Remedii de fond : Natrum sulphuricum - hidrogenoidism, poliurie, agravare la timp umed. Nux vomica congestiv portal, sedentar iritabil. Phosphorus congestie si degenerescenta hepatica si pancreatica. Sulphur psoric autointoxicat. - hiperglicemie, glicozurie marcata insulinodependent. Tratamentul homeopatic poate permite un regim alimentar mai putin strict si o reducere a dozei de insulina. Diabet grav acetonemie sau acidoza. Remediul de fond in dilutie inalta. Arsenicum album astenic friguros, anxios si agitat, ameliorat la cald. Iodum oxigenoid agitat cu apetit exagerat, intolerant la caldura, digestie proasta a grasimilor si laptelui, scaune palide, grasoase Natrium muriaticum demineralizat cu apetit crescut, sete vie, fatigabilitate Remedii simptomatice in dilutii mijlocii Acetic acid slabeste, cu tot apetitul bun. Glicerinum poliurie, polakiurie, glicozurie Lactic acid ca Acetic acid + polakiurie, dureri articulare Phosphoric acid urini laptoase si fosfaturice, astenie psihica, indiferenta Uranium nitric apetit crescut, sete vie, flatulenta. Complicatii - furunculoza Gun powder, Heparsulphur - cangrena uscata Arsenicum, Secale - gingivita Kreosotum - prurit Kreosotum - nevrite, nevralgii Con., Pb., Ars., Zincum, Agar., Curara, Carb.ac. - slabiciune mare Acetic acid, Opium - impotenta sexuala Coca, Moschus - depresie, emaciere, neliniste - Helonias - ulceratii Syzygium - tulburari de asimilare Uranium nitric, Natrum muriaticum - arterite Arnica, Secale. Drenor pancreatic: Senna

56

HIPOGLICEMIA Homeopatia este utila doar in hiperinsulinism functional. Insulinum 9 CH Acetic acid 5-7 CH astenie, foame vie, transpiratie Lobelia inflata 5-7 CH paloare, senzatie de slabiciune epigastrica, hipotermie, transpiratie, greturi, agravare la miscare. Tabacum 5-7 CH - asemanator cu Lobelia + algiditate, nevoia de aer. Organoterapie : Hypotalamus, Pancreas GLANDA PARATHYROIDA Hipoparatiroidism Tratamentului clasic cu calciu si vitamina D i se poate adauga homeopatic : Cuprum 15-30 CH in crize de tetanie cu degetele contractate si flectate peste degetul mare, care este flectat in palma Solanum nigra 9-15 CH in crize cu contractura in mana de mamos Organoterapie: Parathyroidin 1X zilnic. OBEZITATE Tratamentul homeopatic se asociaza cu cel endocrin si cu regim alimentar. Dilutiile folosite sunt cele inalte, frecvent administrate si de lunga durata. Obezitate prin tulburari endocrine Insuficienta hipofizara sau tiroidiana Hipofiza 3-4 CH sau Thyroidin 3-4 CH Baryta carbonica copil limfatic cu intelect la limita, femei barbatoase, adult cu HTA Calcarea carbonica tesuturi moi si reci Graphites indolent friguros, atonie digestiva cu flatulenta Calcarea acetica copil palid, gras, constipat Calotropis carbonic cu tesuturi ferme Hiperinsulinism Insulinum Sicoza Natrum sulphuricum hidrogenoid infiltrat Thuya infiltrat reticulo-endotelial, mai ales bazin si coapse. Cortizon - HTA, oligurie, fatigabilitate Aport alimentar superior nevoilor Regim hipocaloric 1000 calorii exercitiu fizic. Allium sativum mare mancator de carne cu atonie digestiva, flatulenta Calcarea carbonica doreste alimente indigeste Aloe congestiv portal, flatulent, tendinta diareica

57

Ammonium carbonicum artritic cu pantec mare, indolent, agravat de frigul umed Capsicum indolent friguros Graphites insuficienta hipofizo-genitalo-tiroidiana, apatic, aversiune pentru carne si dulciuri Alte remedii : Anacardium orientale Arnica posttraumatic Platina apetit sexual inlocuit cu bulimie si frigiditate Aurum depresie cu bulimie Bryonia tip musculos caruia ii place mancarea buna Gelsemium emotivitate convertita in bulimie Lachesis alternanta de bulimie si inapetenta, dorinta de alcool Antimonium crudum gras nesatul Opium indolent, constipat Drenori Solidago, Berberis, etc Pentru scaderea apetitului : Hypotalamus 9 CH, Hypophysin 30 CH Ipeca dilutie joasa Fucus si Pilosella TM-3CH ( Alge cu iod ) Celulita : Hedera felix TM 18g, Hydrocotil TM 3,6g, Thiosinamin 1 CH 3,6g, Cetaline 3,6g - crema local

BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B Jain publishers New Delhi Encyclopedie medico-chirurgicale Edition technique Paris Synthesis 7 Voisin H Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine 1979

58

SPONGIA - Dr Ioana Ionescu

Buretele ars. Buretele de apa sarata Compozitie: bogat in minerale: iod, brom, siliciu patologie asemanatoare cu acesti halogeni: - afectarea laringelui si a tractului respirator - efecte asupra ganglionilor limfatici si a glandelor endocrine Indicat mai frecvent in stari acute laringita, crup), dar si cronice (tulburari cardiace, tiroidiene, testiculare, astm) Simptome respiratorii: ** iritatie uscata la nivelul laringelui, cu: - raguseala - senzatie de arsura, constrictie, rana vie, sau senzatie de gadilatura, furnicatura ce determina tuse - tuse uscata, aspra, ragusita, asemanatoare zgomotului produs de un fierastrau ce taie lemne, sau ca un latrat - crup < inainte de miezul noptii, pacientul se trezeste cu tusea caracteristica si sufocare intensa, ca si cum laringele ar fi obstruat, ceea ce determina o mare anxietate (Lach, Grind) - tusea: < noaptea, spre miezul noptii (Acon, dar e mai febril, Drosera, Sambucus - dupa miezul noptii) < bauturi reci < camera calda < culcat > cand mananca (mai ales dulciuri) sau bea (mai ales bauturi calde) clinic: - laringo-traheite acute, urmarea expunerii la vant rece si uscat (Acon, Hep sulf) - tuse convulsiva - laringita striduloasa (Acon, Bell, Hep sulf) ** astm < noaptea < in timpul infectiilor respiratorii < la menstruatie aplecat in fata cand lasa capul pe spate la ingestia de bauturi calde ** in literature sunt citate cazuri de tbc care au raspuns la Spongia Simptome cardiace: ** angina pectorala ** palpitatii, tahicardie < noaptea < inaintea menstrei < in decubit - crize de tahicardie cu anxietate si congestia fetei sau toracelui - se trezeste inainte de miezul noptii cu tahicardie, opresiune, anxietate

59

Simptome glandulare: Hipertrofie si induratii limfo- glandulare: ** adenopatii inflamatorii ** tiroida hipertrofiata si indurata (Iodum, Conium, Lachezis) clinic: gusa eutiroidianacu induratie distiroidie cu tahicardie **testicule hipertrofiate, inflamate, indurate (Puls) clinic: orhiepididimita nespecifica Simptome combinate: Astm si probleme tiroidiene Probleme respiratorii si dureri testiculare Comparatii: a) respiratorii: Grindelia: dispnee laringiana, apnee in somn, sufocare la adormire Bromum : tuse spastica declansata de inspirul profund sau aerul rece( laringo-traheita, astm) > la malul marii, insotita de marirea de volum si induratii la nivel limfo- glandular (gaglioni limfatici, tiroida, glande salivare, testicule, ovare) Lachesis: sufocare la adormire, tulburari cardiace, astm < pe partea stg, sufocare cu hiperemie Phosph: laringita cu raguseala, disfonie, infectii respiratorii recurent cu tuse iritativa< decubit lat stg, cand vorbeste, la efort fizic, la schimbari de temperatura, angina, palpitatii Rumex: laringo- traheite acute sau cronice, cu tuse uscata, iritativa < aer rece sau liber ( care determina o durere iritativa, de carne vie, sau senzatia de gadilatura), schimbari de temperatura, presiune la nivelul gatului > daca bea sau suge o bomboana Sambucus: laringita striduloasa sau astm cu sufocare, tuse, dispnee expiratorie, cianoza < nocturna, dupa miezul noptii Cocus cacti: tuse spastica, convulsiva < camera calda, bauturi calde > aer rece, bauturi reci, declansata frecvent de o senzatie de gadilatura laringiana; uneori se calmeaza numai dupa eliminarea unui mucus vascos, filant Drosera: tuse spastica, convulsiva, iritativa, extrem de dureroasa < dupa miezul noptii < culcat <caldura patului < vorbind > presiunea mainilor pe piept Coralum rubrum: tuse spasmodica, constrictie laringiana, congestia fetei Aconitum, Hepar sulphur b) testiculare Aurum Pulsatilla Clematis erecta c) cardiace Lycopus: activitate tumultoasa a inimii avand originea intr-o patologie primara cardiaca sau in hipertiroidism Sumbul Spigelia Naja

60

IODUM - Dr Ioana Ionescu

Tabloul clinic se suprapune pe cel al hipertiroidismului: toate procesele metabolice sunt accelerate, determinand o stare de neliniste, agitatie anxioasa. - pacientul slabeste, e emaciat in ciuda unui apetit crescut si mancatului fara masura: mananca frecvent, mult si repede si pare sa nu se sature niciodata. - termogeneza e foarte activa, cu senzatie de caldura intensa- va cauta frigul, un loc racoros in pat- unul din cele mai calduroase tipuri descrise in MM Simptome psihice: - neliniste - graba - activitati fara sens - dorinta irezistibila de a fugi - nerabdare - iritabilitate extrema - locvacitate, vorbire grabita - tendinta de a pierde controlul - impulsuri violente daca se forteaza sa ramana linistit - anxietate > mancand > efort fizic - ganduri prostesti pe care nu le poate scoate din minte(Arg-n) - frica de lucruri imaginare, nenorociri - intotdeauna are senzatia ca a uitat ceva; pacientii isi scriu toate simptomele - idei fixe - nevroza compulsiva - anorexie nervoasa: retras, idei fixe despre dieta, simte ca a uitat ceva - copii hiperactivi (Ars-i, Tarent, Tub, Veratr, Zinc) Simptome generale: - hiperactivitate la toate nivelele, simlara hipertiroidismului - calduros (unul din cele mai calduroase tipuri din MM) < caldura( soare, timp calduros, camera calda) - > aer liber - > frig, rece, baie rece - > miscare, efort , dar se simte slabit de efort - > mancand < post - < daca e obligat sa stea linistit, fara nici o activitate - Apetit crescut cu emaciere - Marirea de volum a ganglionilor limfatici, ficatului, splinei, la pacienti emaciati - Pulsatii resimtite in tot corpul,chiar si la varfurile degetelor

61

Simptome fizice, locale Ochi - exoftalmie - tresariri,spasme palpebrale, mai ales la nivelul pleoapei inferioare - conjunctivita iritanta, coroziva Nas: - alergie, febra fanului, rinoree iritanta, coroziva - nas uscat si infundat, mai ales in camera calda - pierderea simtului mirosului Gat: - gusa (Spongia), frecvent de dimensiuni mari si dureroasa - adenopatii - glande salivare hipertrofiate, cu hipersalivatie Gura: - afte si ulceratii Laringe si trahee: - laringita cu tuse uscata, crupala - crup (Acon, Hep, Spong) - edem glotic (Apis) - spasm laringian - constrictie laringiana cu senzatie de arsura la nivelul pieptului si laringelui Respirator: - astm alergic declansat de fan, - tuse seaca, uscata, dureroasa Piept: - pneumonie< dreapta - palpitatii violente la cel mai mic effort < caldura > frig - senzatie de gheara, de strangere la nivelul inimii (Cact) - atrofia glandelor mamare cu formare de nodozitati Extremitati: - dureri reumatice, osoase, dureri reumatice precedate de diaree - pulsatii resimtite la nivelul extremitatilor - miscari convulsive si tremuraturi Stomac: - apetit crescut, nu pare sa se sature niciodata, cu emaciere(Calc, Nat-m, Tub), dar poate avea si pierderea apetitului Abdomen: - marirea de volum a ganglionilor inghinali, mezenterici, ficatului, splinei - chiste ale pancreasului Rect: - diaree cronica la copii emaciati - diaree care precede simptomele reumatismale (Dulc, Kai-bi) - diaree in urma ingestiei de lapte - scaune grasoase Genital masculin: - testicule marite de volum, indurate, apoi atrofiate, ectopie testiculara Genital feminin: - atrofia ovarelor,eventual dupa ce initial au fost marite de volum - chiste la nivelul ovarelor(predominant drept) - leucoree iritanta, coroziva< in timpul menstrei Somn: - nelinistit, agitat, se da jos din pat , se plimba Piele: - acnee, urticarie, papule, pustule, furuncule Indicatii clinice: * metabolice: - hipertiroidie cu slabire rapida in ciuda unui apetit crescut * mucoase: secretii iritante si senzatie de arsura: - coriza acuta si cronica cu secretii iritante, corozive - conjunctivita cu secretie lacrimala iritanta - laringita cu tuse crupala(Br)

62

- aftoza bucala cu hipersalivatie - intoleranta la lapte cu diaree - leucoree iritanta * limfo-glandulare: - formatiuni chistice la diferite nivele (tiroida, ovar, pancreas) - adenopatii indolore, indurate - afectarea tiroidei, dar si a glandelor mamare, ovarelor, testiculelor (induratii indolore; hipertrofie urmata de atrofie) - afectarea pancreasului cu scaune acoperite de o pelicula uleioasa - afectarea glandelor salivare, cu hipertrofie si hipersalivatie * cutanate: - acnee juvenila - acnee rosacee - alergie * nervoase: - anxietate, nevroza anxioasa - nevroza compulsiv- obsesiva * respiratorii: - astm Comparatii: Arg-n, Sarurile iodate, Lyc, Lycopus, Lach, Spong, Tub, Tarent, Zinc Bromum - coriza iritanta, laringita cu tuse crupala, astm, marire de volum si induratii limfo-ganglionare la indivizi grasi, cu piele acneica si tendinta la astenie si tristete, ameliorati la bordul marii Ars-iod: secretii corosive, dermatoza lichenifiata sau scuamoasa, ateroscleroza, extrasistole, adenopatii, la indivizi slabi, cu apetit conservat Kali-iod: secretii corozive, dureri osoase nocturne, gusa cu sindrom hipertiroidian Sulf-iod: rinofaringite recurente, alergii respiratorii, acnee papuloasa la subiecti slabi si obositi

63

COFFEA CRUDA - Dr Ioana Ionescu *Hipersensibilitate nervoasa Atunci cand cafeaua e folosita in exces, pe langa efectele dorite de imbunatatire ale atentiei si memoriei, apar si efecte nedorite: nervozitate, agitatie, hipersensibilitate la stimuli senzoriali, stare de supraexcitare mentala. Daca mintea e suprastimulata si suprasolicitata, apar si manifestari patologice, mai ales la nivel central: insomnie, nevrite, nevralgii, slabiciune generala. Simptome psihice: - excitabilitate nervoasa, agitatie, nervozitate, frici - stimulare mentala, mare aflux de idei; perceptiile sunt acute iar gandirea rapida ; apar ganduri necontrolabile, care se deruleaza rapid, ca intr-o cursa (Med, Lach) - plin de planuri pentru viitor - intelegere imediata, rapida (Lach, Phos, Sulph, Verat) - claritate mentala seara, noaptea - sensibilitate crescuta la toti stimulii (auditivi, vizuali, tactili etc) - intoleranta fizica si psihica la durere( Cham) : cefalee, nevralgii insuportabile;durerea determina agitatie, planset, tremuraturi, deznadejde - tulburari aparute in urma bucuriei excesive sau surprizelor (insomnie, slabiciune), dar si dupa suparare - stari de mare euforie, exaltare - stari alternante: ras-plans - grabit (Tarent) - bland, docil, sentimental, usor de supresat , isi reprima pornirile interioare(Staph) - lipsa vointei de a lua o decizie; insecuritate launtrica (poate tolera situatii inadmisibile) - frica de moarte din cauza durerilor de la nastere Simptome generale: - acuitate crescuta a tuturor simturilor (auditiv, olfactiv, gustativ, vizual, tactil) - dureri nevralgice - < zgomote, atingere, mirosuri - < stimuli sau emotii puternice, manie, excitare, bucurie excesiva, surprize - < mirosuri, gust - < aer liber - < cafea, alte stimulente - >somn, caldura (exceptie : durerile dentare care sunt > rece) - slabiciune, debilitate, oboseala la pacienti hipersensibili - tremor Simptome fizice, locale Cap: - cefalee < muzica , zgomote, chiar zgomotul pasilor - nevralgie faciala< zgomote sau alti stimuli

64

- durere de cap / faciala / dinti > aplicatii reci, apa rece - durere ca si cum un cui ar fi infipt in cap (Ign, Spig, Thuya) - congestie in timp ce vorbeste, dupa surprize placute Ureche - tinnitus, senzatia de bazait in cap, - zgomotele ranesc Stomac: - apetit crescut, mananca si bea repede - intoleranta la stransoarea hainelor - sete nocturna, care il trezeste din somn - colici intolerabile, intestinele par taiate in bucati Genital masculin: - apetit crescut - prurit, fierbinteala - emisii nocturne urmate de locvacitate si iritabilitate Genital feminin: - dismenoree - dureri severe la nastere cu frica de moarte - hipersensibilitate la atingere (Plat) - prurit voluptuos, dar prea sensibila sa se scarpine - menstrele precoce, durata prelungita, cheaguri negre Piept: - palpitatii violente la emotii, vesti bune - cresteri bruste ale tensiunii arteriale - glande mamare emaciate Tuse: - seaca, uscata, nervoasa , insotita de insomnie si anxietate < noaptea, epuizanta Extremitati: - nevralgie sciatica < miscare, noaptea, > presiune - tremor al mainilor daca se forteaza sa stea linistit - dureri < zgomot - dureri care se extind la degete Somn: - Insomnie < excitare mentala, bucurie excesiva - Se trezeste la cel mai mic zgomot - Insomnie din cauza activitatii mentale excesive si a numeroaselor ganduri Indicatii clinice: - insomnie prin hiperideatie, declansate de emotii, abuz de excitante, cu tremuraturi, iritabilitate, agitatie, tahicardie, palpitatii - nevralgii cu intoleranta fizica si psihica la durere (odontalgii, nevralgii periferice, dureri de travaliu) - cefalee caracteristica cu senzatia de cui infipt in cap - prurit vulvar voluptuos sau hiperestezie vaginala Comparatii: Asarum, Chin, Cham, Kali-ph, Nat-m, Nux-v, Staph, Sep, Ther, Zinc Chamomilla: hipersensibilitate la durere, dureri insuportabile care determina o mare iritabilitate (nevralgii faciale, otalgie, nevralgie sciatica, colici, dureri dentare < bauturi calde > bauturi reci)

65

ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPIA CANCERULUI - Dr. Ileana Rindasu La baza aparitiei bolilor canceroase se afla predispozitia miasmatica. Dr. J. Benedict DCastro il citeaza in aceasta privinta pe J.H. Allen, care afirma, in Miasmele cronice: Toate bolile perturba mai intai functia, dupa care, pe masura ce tulburarile functionale se accentueaza, se vor produce modificarile organice. In cadrul unei boli, potentialul vital coexista cu cel miasmatic. Datorita influentelor miasmatice, in organism se produc o serie de transformari ce conduc initial la tulburari functionale ce progreseaza ulterior spre modificari organice. Cand se asociaza psora si sicoza, se creeaza conditiile pentru aparitia tumorilor benigne; pentru aparitia bolii canceroase, este nevoie de toate cele trei miasmele. Tumorile apar daca predomina miasma sicotica si devin maligne daca se asociaza si predomina miasma sifilitica. DCastro considera ca se poate preveni aparitia bolii canceroase prin tratamentul homeopatic constitutional inca din mica copilarie, limitand in acest mod efectul influentelor nocive din mediu(deficite nutritionale, pesticide, radiatii, etc) si prevenind intrarea in actiune a miasmelor sicotica si sifilitica, considerate mai periculoase in raport cu psora. Printre factorii nocivi, predispozanti, se numara( dr. Eli G.Jones): - stresul(ingrijorarea exagerata, incordarea nervoasa prelungita); - consumul exagerat de ceai negru si cafea; - consumul exagerat de alcool, inclusiv bere; - consumul mare de carne - vaccinarile repetate. Specificul tratamentului homeopatic in boala canceroasa Se stie ca in homeopatia clasica, pacientul este abordat strict individualizat, asadar este privit ca persoana bolnava si nu ca eticheta bolii cu care este diagnosticat. Aceasta abordare a condus la conceptul de remediu constitutional ce semnifica substanta medicamentoasa care acopera totalitatea simptomelor unui pacient(mentale, fizice si emotionale), precum si personalitatea lui. Dr. A.U. Ramakrishnan ne reaminteste faptul ca in cazul unei boli specifice, asa cum este si boala canceroasa, tipul de personalitate este mai putin revelator si se constata ca exista un numar relativ mic de remedii care actioneaza cel mai bine in acel tip de situatie. Acest grup restrans de remedii poarta denumirea generica de remedii specifice. Asadar, remediile specifice se adreseaza mai ales afectiunii specifice si mai putin ansamblului de simptome. In tratamentul bolii canceroase, se tine cont de caracterul specific al bolii, una dintre consecinte fiind utilizarea frecventa a remediilor specifice. Alte particularitati ale tratamentului homeopatic in boala canceroasa 1. Datorita severitatii bolii si mai ales a evolutiei sale extrem de rapide,este necesara o administrare mai frecventa a remediilor, pentru obtinerea unor rezultate cat mai prompte.

66

2. In acelasi scop, dr.Ramakrishnan recomanda folosirea unei alternante de doua remedii care se adreseaza bolii pe doua nivele diferite,cu obtinerea unui efect mai puternic. Aceste doua deziderate sunt atinse utilizand Plussing method a dr. Ramakrishnan, procedeu ce isi gaseste justificarea in teoria potentelor LM, explicata pe larg in editia a VI-a a Organonului. Concret, se dizolva trei granule de remediu in 11 lingurite de apa plata. Pacientul va lua o lingurita de solutie din 15/15 minute, agitand o data flaconul inainte de fiecare doza de remediu. Ultima lingurita este pastrata pentru ziua urmatoare, cand va adauga alte 10 l-te de apa plata, dar fara sa mai adauge si alte granule si procedeul va fi reluat intocmai. Tratamentul se continua timp de 7 zile, dupa care se schimba remediul cu cel de al doilea remediu indicat in alternanta stabilita, tot pentru 7 zile. O metoda aditionala, folosita uneori pentru un impact mai puternic, este Split Dose Method, pentru cancerul tinut sub control sau chiar considerat vindecat. Se utilizeaza, de asemenea, doua remedii alternativ, luate sub forma de granule nediluate in apa, de 4 ori/zi, timp de o singura zi( o data/ sapatamana sau la doua saptamani, sau la o luna). Potentele recomandate in metoda Ramakrishnan sunt de obicei, C30 sau C200, in functie de vitalitatea pacientului. Exista si alte metode de tratament, variabile , in functie de autor. Dr. Ranjit K. Roy propune o alta modalitate de prescriere, pornind tot de la ideea ca gravitatea bolii impune un ritm mai alert de administrare. Urmarind evolutia tratamentului homeopatic in boala canceroasa, dr.Roy a constatat ca se poate repeta administrarea remediului inainte de incetarea actiunii dozei precedente, in perioada in care incepe declinul actiunii sale. El a si identificat perioada optima de actiune a remediului homeopatic, si anume: 15 zile pentru dilutia CH 30, 21 zile pentru dilutia CH 200 si 30 zile pentru 1 M. Dupa trecerea perioadei optime, de obicei de 15 zile, este necesara o reevaluare a pacientului. Administrarea remediului se face tot in functie de starea pacientului, in cazuri avansate fiind preferate dilutii joase sau medii, de obicei CH 30, 3 sau 4 doze la 4 ore(Split Doses, metoda introdusa de dr. Kent pentru initierea unei reactii optime din partea fortei vitale). In cazuri grave sau terminale, se prefera un numar mai mic de administrari, de ex 2 doze CH30 la 4 ore. Intr-un cancer stabilizat, se poate folosi o dilutie mai inalta(CH 200 sau 1M), fiind suficienta numai o doza pentru a initia reactia din partea fortei vitale. Principalele remedii utilizate: Din fericire, pentru homeopatul care se incumeta sa trateze boala canceroasa, exista un numar relativ mic de remedii specifice care s-au dovedit eficiente. Ele se impart in 3 categorii: 1. Nosode: Carcinosinum si Scirrhinum 2. Remedii specifice, cu spectru larg 3. Remedii specifice de organ. 1. Nosode 1.1. Carcinosinum, preparat pentru prima data dintr-o tumora de san si utilizata initial de medicii britanici, cum sunt dr. J. Compton Burnett si J. H. Clarke, apoi folosit pe scara larga de dr. Foubister la copii, este utilizat si de dr. Ramakrishnan ca

67

nosodul indicat la bolnavii cu AHC de cancere, el fiind cel care a demonstrat potentialul curativ extraordinar al acestui nosod. 1.2. Scirrhinum este un nosod preparat din tumora canceroasa de la nivelul ficatului. Dupa cum a aratat si dr. M.Blackie, acest nosod este preferat in cazul in care tumora are consistenta mai dura(ca piatra), mai ales in tumori de san, plaman, ficat, rect, prostata, precum si in unele cazuri de neo uterin sau in leucemii. Cele doua nosode se pot schimba intre ele daca nu exista un raspuns satisfacator la celalalt remediu. In general, nosodul indicat se utilizeaza in alternanta cu remediul de organ sau cu cel constitutional, in scop curativ, iar in cazuri avansate se poate utiliza ca remediu paleativ. 2. Remediile specifice, cu spectru larg 2.1. Conium, ca si Scirrhinum, se indica in tumorile dure, fiind extrem de valoros in cancerul de esofag,san, stomac,ficat, prostata. Poate fi un remediu specific pentru prostata, daca PSA este crescut ( peste 7). Foarte util in metastazele osoase. 2.2. Thuja este indicata in neoplasmul de stomac, colon, rect, vezica urinara, ovar, uter si , de asemenea, de prostata, dar cu PSA moderat crescut, intre 4-7. 2.3. Arsenicum album este extrem de util atat in stadiile indipiente, cat si in cele terminale, pentru controlul durerii. A fost mentionat pentru prima oara de Boericke, in Materia medica. 3. Remediile specifice de organ In urma provingurilor sau datorita observatiilor facute in urma experientei clinice, s-a putut constata ca anumite remedii prezinta afinitati specifice de organ. 3 Conform dr. Ramakrishnan,principalele remedii specifice de organ, eficiente in terapia cancerului, sunt urmatoarele: - Aloe vera cancer colon si rect - Ars-br si Ars-iod cancer de piele - Aur-mur cavitate orala - Aur-mur-natr uter, ovare, cervix - Baryta-c, Baryta-iod creier si ganglioni limfatici - Cadmium-sulf stomac, pancreas - Ceanothus splina, pancreas, ficat, leucemii - Chelidonium ficat, vezica biliara - Hekla lava, Symphytum oase si boli de sange - Hydrastis stomac, pancreas, tub digestiv superior - Lachesis, Lilium-t uter, ovare, cervix. Lachesis- util si pentru zona gatului - Lycopodium ficat, colon, plaman - Nitric-acid rect si jonctiuni cutaneo-mucoase - Ornitogallum umbellatum stomac - Phos, Sanguinaria sangerari la nivelul tumorilor maligne ; Phos-util si pentru zona gatului si san ; Sang. utila si in neo de san ; carcinoame bronhogene

68

- Phytolacca san , glanda parotida - Plb-iod creier - Puls nigricans si Sepia san, uter, ovar, cervix - Sabal serrulata prostata - Terebinthina - vezica urinara. Reguli generale de administrare in metoda Ramakrishnan 1. In stadii incipiente de boala (I sau II ), daca tumora este mica sau a fost extirpata, nici un ganglion regional nu a fost afectat sau cel mult doi ganglioni au fost afectati, tratamentul se incepe cu remediul specific de organ, urmat de nosod, cu Plussing Method. Se continua cat timp exista ameliorare, facand o evaluare la cateva saptamani. Dupa 2-4 luni, trebuie sa se produca o reducere in volum a tumorii, asociata cu ameliorarea starii generale a pacientului si cu ameliorare a valorilor testelor de sange/ mentinerea lor la valori normale. In acest caz, tratamentul se continua, eventual, se creste potenta. 2. Dupa ce situatia s-a stabilizat, boala fiind sub control, se pot administra remediile mai rar, prin Split dose method, la 7,14 zile sau la o luna. In aceasta etapa, se poate alterna remediul constitutional cu unul dintre remediile utile in cancer. Aceasta etapa dureaza minim 6 luni, de obicei, 1-2 ani. Preventia imbolnavirii Pacientii cu risc crescut de imbolnavire datorita unui istoric familial incarcat sau cei care au suferit in trecut de un cancer considerat vindecat in prezent, pot fi ajutati prin tratament homeopatic sa previna imbolnavirea sau recurenta bolii. Pentru pacientii cu AHC de neoplazie, nosodul preferat este Carcinosinum, CH 200, de 34 ori/an, ca masura de preventie. Daca pacientul urmeaza un tratament constitutional, intre prizele de remediu, se poate administra Carcinosinum 1M, de doua ori/an. Pentru prevenirea recurentelor, se recomanda un tratament mai intensiv, de ani de zile, mai ales daca pacientul a avut deja o recurenta. Bibliografie 1. Dr. J.Benedict DCastro Cancer- Cause, Care, Cure, ed. B.Jain Publishers,2005 2. Dr. Eli G.Jones Cancer, its Causes, Symptoms, Treatment, forty years experience, ed. B.Jain Publishers,2004 3. Dr.A.U. Ramakrishnan and Catherine Coulter A homoeopathic Approach to Cancer, ed. Berkeley Springs, West Virginia, USA, 2001 4. Dr. Ranjit K. Roy Homoeopathy in Cancer Treatment, ed. B.Jain Publishers, 2000.

69

ABORDARE HOMEOPATICA IN ENUREZIS SI ENCOPREZIS - Dr Doina Pavlovschi ENUREZIS Este o mictiune involuntara Ailanthus glandulosa, copacul Raiului simarubacee tinctura din boboci de flori. Eruptii care apar greu si se repeta anual, adinamie, prostratie, slabiciune, capul arde fulgerat de dureri, durere constanta frontala, cu confuzie mintala si depresie, vertij cu greata, glande parotide inflamate, inflamatii faringiene. Persoane nervoase, emotive. Scaune involuntare, apoase, explozive la urinare. Argentum nitricum mictiuni imperioase, mictiuni involuntare zi si noapte. Arsenicum album mictiuni involuntare zi si noapte, anxietate agitata. Belladonna hiperexcitabil, striga in somn, mare remediu pentru enurezis. Benzoic acid eruptii scuamoasa, infectia cailor urinare Causticum temator, agravat in crepuscul, copii cu enurezis nocturn, femei care pierd urina in mers, la tuse, stranut, ras. China copii debili, anemici Chloralum somn profund, enurezis spre dimineata Cina verminoze intestinale, somn agitat, scrasneste dintii, prurit anal si nasal Dulcamara agravare la vreme umeda, rece. Ca si cand vezica urinara ar fi paralizata Equisetum mictiuni involuntare ziua sau/si noaptea, remediul se administreaza oricand remediul similimum este greu de stabilit. Ferrum enurezis diurn si nocturn, urini rosietice (hematurice) Ignatia spastica, paradoxala Kreosotum aspect batranicios, bolnavicios, viseaza ca urineaza si o si face, carii dentare negricioase. Lycopodium urina colorata, cu depozit galben sau rosu, insuficienta hepato-renala, lateralitate dreapta. Natrium muriaticum enurezis diurn, la mers, tuse, stranut, ras, enurezis nocturn, sediment rosu al urinei, demineralizat, slabeste, cu tot aportul alimentar. Nux moschata litiaza renala, urina cu miros de violete, somnolenta, flatulenta Phoshoric acid, Kali phosphoric astenici, urini laptoase Phophorus urina apoasa, alburie, abundenta, sau tulbure, cu sediment caramiziu, hematurie, leziune organica. Psorinum mictiuni frecvente nocturne, sediment roscat si pelicula grasa. Plantago poliurie, salivatie abundenta Pulsatilla enurezis nocturn, mai ales la copii blanzi, capriciosi, plangareti, fetite, enurezis diurn la tuse, mers, asezat, la flatus. Rhus toxicodendron mictiuni involuntare in repaos, noaptea sau asezat. Sepia enurezis nocturn, mai ales in prima parte a noptii, sediment alb sau rosu, trist, singuratic, dispeptic, poate visa ca urineaza si pierde urina (Kreosotum) Silicea demineralizat, agravat la luna noua, enurezis diurn si nocturn, sediment galbenrosiatic al urinei, femei mai mult Staphysagria mictiuni frecvente, apoase, mai ales noaptea, mictiuni involuntare noaptea sau la tuse.

70

ENCOPREZIS Este eliminare involuntara de fecale. Aloe in mers, cand urineaza, dupa ce mananca, cu emisia de gaze, sfincter anal deficitar, hemoroizi durerosi ameliorati de apa rece Alumina cand urineaza, la colici abdominale Arnica in somn, hemoroizi Belladonna in somn, paralizia sfincterului anal Causticum cu emisia de gaze, hemoroizi arzatori China noaptea, in somn, dupa ce mananca, scaune galbui Ferrum cand mananca, hemoroizi Gelsemium la febra, paralizia sfincterului anal, prolaps anal Hyosciamus in somn, la exaltare, dupa nastere, paralizia sfincterului anal, hemoroizi Natrium muriaticum in somn, hemoroizi, prolaps rectal, arsuri anale Natrium sulphuric in somn Opium dupa frica Posphoric acid astenici, cu emisia de gaze, la miscare Phosphorus la tuse, la frica, la miscare, in somn, paralizia sfincterului anal Pulsatilla in somn Rhus toxicodendron noaptea in somn, la prima miscare Secale scaune apoase, diareice Sulphur la ras, tuse, stranut, cu emisia de gaze, in somn, cand urineaza Tuberculinum in somn Veratrum album cu emisia de gaze, cand urineaza, la frica, scaune lichide BIBLIOGRAFIE Clarke A dictionary of practical Materia Medica B Jain Publishers 1999 Synthesis 7 Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine 1979

71

HOMEOPATIA IN URGENTELE RESPIRATORII SI RENALE - Dr. Ioana Ionescu URGENTE RESPIRATORII CRUPUL (laringita edematoasa subglotica) Reprezinta inflamatia catarala a mucoasei laringelui si traheei, cu secretia de mucus; atat congestia si edemul mucoasei, cat si mucusul determina ingustarea cailor respiratorii superioare , de unde necesitatea de a interveni prompt pentru a indeparta obstructia. Etiologie: frecvent virala, uneori bacteriana Clinic: debut acut, frecvent nocturn, cu raguseala, tuse latratoare caracteristica, respiratie ingreunata, mai ales inspirul, febra . Daca nu se intervine rapid, respiratia devine din ce in ce mai dificila, putand apare moartea prin sufocare. Aconit: - util la debutul crupului, copilul se scoala noaptea cu febra brusc instalata, fara transpiratie, neliniste, anxietate, - tuse uscata, ragusita, aspra, senzatia de arsura, carne vie in laringe Belladonna: - febra brusc instalata, congestia fetei, transpiratie, - tuse uscata, ragusita, dureroasa, spastica, cu senzatia de spasm laringian Spongia: - frecvent indicata dupa Aconit - tuse uscata, aspra, latratoare, caractristica: ca fierastraul pe scandura > bauturi calde, atmosfera umeda, cand lasa capul pe spate < aer rece, bauturi reci, cu capul in jos, vorbit, inghitit - senzatie de sufocare data de constrictia laringelui cu anxietate Hepar sulphur: - indicat frecvent dupa Spongia, - tuse initial uscata, aspra, sufocanta, apoi umeda - < frig, aer rece, bauturi reci, dezvelirea corpului, vorbit - > cadura - senzatie dureroasa ca de aschie la nivelul gatului - secretii cu miros urat, de branza veche Drosera: - mai rar indicat in crup, frecvent in tusea convulsiva - crize paroxistice violente de tuse uscata, sufocanta, extrem de dureroasa (tine pieptul cu mainile), care se pot termina cu varsatura sau cu epistaxis < noaptea, cand se intinde in pat, cand mananca, vorbit, ras, cantat - senzatie de uscaciune, iritatie la nivelul gatului, sau de constrictie la gat si piept Sambucus: - indicat in crup, laringita striduloasa, astm - trezire brusca dupa miezul noptii, copilul sare din pat cu senzatia de sufocare datorita spasmului glotic - respiratie dificila, siflanta < cand sta culcat - ragusala cu secretie mucoasa abundenta in laringe - tuse sufocanta cu cianoza fetei - transpira in timpul crizei de astm, sau dimineata la trezire - obstructie nazala < noaptea (copiii care fornaie pe nas) - corp fierbinte cu maini si picioare reci (Bell) LARINGITA STRIDULOASA: Spongia, Sambucus, Hepar sulphur

72

CRIZA DE ASTM BRONSIC: 1.Astmul uscat, cu bronhospasm, tuse spasmodica Arsenicum album: - crize aggravate noapte, intre1.00-3.00 - dispnee < intins, > in sezut aplecat in fata; isi pierde respiratia imediat ce se intinde, cu bronhospasm, suieratura, < miscare - tuse seaca, < aer liber sau rece, bauturi reci; agravat de tuse cu senzatia de opresiune inainte si dupa atac - agitat si anxios, frica de moarte Phosphorus: - astm cu senzatie de opresiune, sufocare, anxietate < seara - constrictie spasmodica in piept, inspiratie striduloasa seara la adormire - crize de sufocare nocturna, a si cum plamanii ar fi paralizati, gafaiala zgomotoasa, inspiratie dificila, pieptul pare greu si plin, opresiune la nivelul sternului - tuse uscata sau cu expectoratie sanguinolenta - constitutie tuberculinica Lachezis: - senzatia de sufocare cu congestie; disperat dupa aer, isi desface hainele - < noaptea, in timpul somnului, dimineata la trezire, in camera calda, prin acoperirea nasului si gurii, atingerea gatului, dupa ce mananca sau vorbeste, dupa bauturi spirtoase, daca sta pe partea stanga - > sezand aplecat in fata (Ars, Kali-c, Spong) - Se trezeste noptea imediat ce adoarme, cu senzatia de sufocare; apnee de somn - Astm declansat de emotii sau gelozie Sambucus: - astm agravat noaptea, dupa miezul noptii, < culcat , > in sezut - dispnee, sufocare, tuse latratoare - transpira in timpul crizei si la trezire - obstructie nazala, laringospasm Cuprum: - crize violente cu tuse spastica, constrictia gatului, cianoza fetei, contractura pumnului - < noaptea, emotii, vexare, frica, inainte si in timpul menstei, mergand contra vantului - > daca bea putina apa rece, daca vomita Spongia: - astm ce complica infectiile respiratorii, cu sufocare, anxietate, respiratie aspra , tuse latratoare, raluri sibilante, astm asociat cu gusa sau probleme cardiace - < noaptea, la menstruatie - > ingestia de bauturi calde, cand da capul pe spate Aralia racemosa: - crize de astm cand merge la culcare, - > pozitie ridicata Drosera: - predomina tusea in crize paroxistice violente, insotite frecvent de sufocare si cianoza, alteori varsaturi sau epistaxis - < dupa miezul noptii, dupa ce mananca, vorbit, ras , cantat, culcat in pat, caldura patului 2. Astm cu hipersecretie de mucus Ipecca: - bronsita astmatiforma sau astm la copii // bronsiolita - hipersecretie de mucus, raluri groase - tuse spasmodica care se termina cu voma gleroasa - greata, hipersalivatie, limba curata Antimoniu tartaricum: - astm // bronsiolita la copii mici sau varstnici (BPOC) debili, epuizati, care nu pot elimina mucusul din plamani - hiperproductie de mucus, dar acesta nu poate fi eliminat

73

- respiratie incarcata, zgomotoasa, aspra, haraita; tuse grasa, zgomotoasa, dar cu expectoratie redusa - raluri sibilante sau ronflante - > daca reuseste sa elimine mucusul Blatta orientalis: - crize de asm frecvent eclansate de alergeni (polen, praf de casa) - obstructie bronsica importanta, la auscultatie se aude un zgomot caracteristic de porumbar (sibilante si ronflante) - tuse initial seaca, apoi groasa Kali carbonic: - astm la varstnici // bronsiolita la copii, - crize nocturne,intre2.oo-4.oo - < intins, > ridicat, aplecat in fata, cu coatele sprijinite pe genunchi - secretii bronsice greu de eliminat, gri, asemanatoare grauntelor de tapioca (perlate) - Pacienti obositi, palizi, frigurosi, infiltrati, pot avea dureri lancinante, ca un junghi in spate si la baza pieptului sau in alte locuri Kali bichromic: - astm , bronsita, < noaptea, intre1.oo-2.oo, cu tuse productiva , sputa verde groasa, vascoasa, filanta Natrium sulphuric: - astm < schimbari de vreme (vreme umeda, climat marin), efort fizic, 4.oo dimineata, mahnire , suparare, infectii (fiecare raceala se transforma in astm) - respiratie haraita, zgomotoasa, cu tuse groasa si expectoratie mucoasa verzuie 3. Astmul nervos: Ignatia: - urmarea unei suparari, contrarietati - tuse spasmodica, suspina, ofteaza - paradoxal: face criza daca e singura, dar nu si intr-ocompanie placuta// sau face criza la parfumul altora, sau daca altii fumeaza, nu si la propriul parfum sau daca fumeaza ea - > distragerea atentiei, < consolare Moschus: - Spasme isteriforme cu teatralism < frig , > aer proaspat Nux vomica: - criza declansata de manie // enervare // contrarietate // abuz alimentar la pacienti activi, iritabili, sensibili Lachezis: - astm declansat de enervare sau gelozie (astmul fratelui mai mare) - criza declansata de furie neexprimata // nedreptate// contraritate Chamomilla: - crize declansate de furie, cu tuse uscata, iritabilitate, agitatie, tipa, tuseste BRONSIOLITA SUGARULUI: a) bronhospasm: Cuprum: spasm si dispnee; sugarul tine pumnii stransi Sambucus: chinte asfixiante dupa miezul noptii; obstructie nazala Spongia: tuse ragusita , suieratoare < culcat Arsenicum album: afectarea starii generale; < 1-3.00 dim; sibilante Iperita (ethyl sulfur dichloratum): tuse sufocanta b) hipersecretie de mucus: Ipecca: tuse suieratoare; fata palida;varsaturi gleroase Antimonium tartaricum: tuse epuizanta; incarcatura bronsica Blatta orientalis: dispnee; incarcatura bronsica Kali carbonicum: < 2-4.oo dm; expectoratie greu de eliminat; > sezand

74

STATUS ASTMATICUS (Dr Benedict Castro) Antimonium tartaricum atelectazie, - respiratie dificila, incarcata, producand un zgomot ca o haraiala aspra, groasa, umeda, tuse grasa, zgomotoasa, dar cu expectoratie redusa, cu de sufocare, cianoza, slabiciune, somnolenta, doreste aer proaspat, ventilatie Spongia: - respiratie zgomotoasa asemanatoare cu Ant-t, dar insotite de anxietate - Ameliorare asezat in extensie cu capul pe spate Arsenicum album: - asezat aplecat in fata, nu vrea sa se intinda de frica sufocarii Apis: - simte ca a respirat pentru ultima oara, ca respiratia prezenta e ultima - vrea sa fie ventilat si-si smulge gulerul Medorrhinum: - asfixie data de slabiciune sau spasm glotic, > culcat pe fata cu limba protruzionata Cuprum: - neliniste extrema, incapabil sa vorbeasca sau sa inghita China: - aspect ca si cum ar muri in timpul crizei, sufocare nocturna, inspiratie lenta si dificila, expiratie rapida, nu poate respira cu capul jos, opresiune in piept Veratrum album: - anxietate excesiva ce blocheaza respiratia Arsenicum, Phosphorus, Spongia: - frica de a nu muri sufocat Drosera: - constrictia faringelui cu sufocare severa la fiecare cuvant rostit Ipecca: - sufocare amenintatoare Carbo-vegetabilis: - foame de aer, vrea sa fie ventilat - astm al persoanelor debilitate, cu flatulenta marcata, dispnee, > flatus sau eructatie - sufocare, opresiune, arata ca si cum ar muri, pielea rece si cianoza, - dispnee cu anxietate, dar fara agitatie motorie - > eructatii, plimbare continua, - < intins sau sezand Alte remedii indicate: - vrea sa fie lasat in pace, culcat intr-un loc cald: Psorinum - ameliorat de flectarea capului pe spate: Spongia - cu raluri sibilante: Spongia - respiratie anxioasa: Antimonium tartaricum, Arsenicum, Spongia ~ cu inspiratie dificila si expiratie prelungita: Chlor ~ respiratie zgomotoasa cu gafaiala: Spongia ~ inspiratie scurta usoara si expir lung, lent, cu wheezing: Sepia - criza e declansata de vreme umeda: Natrium sulphuricum - cauze nervoase: Chamomilla - cu simptome cardiace: Ambra grisea - respiratia e atat de rea, incat nu poate sta intins: Naja - in urma unei raceli , daca a stat in curent sau a facut baie dupa ce a fost supraincalzit in urma unui efort, sufocare, incapacitate de a se misca: Silicea - raceala dupa ce a fost supraincalzit, cu tuse violenta, expectoratie abundenta, cu voma , nu tolereaza camerele incalzite: Silicea - acoperirea gurii si nasului agraveaza: Lachesis - din cauza degenerarii grase a inimii: Arnica - iritatie abdominala cu flatulenta marcata: Carbo-vegetabilis, Lycopodium - in relatie cu guta si reumatismul: Viscum album - aparitie si disparitie gradata : Stannum - dupa traumatismul maduvei spinarii: Hypericum

75

- crize recurente cu debut brusc, nocturn, cianoza, sufocare, arata ca si cum ar muri, apoi adoarme si se trezeste cu alt atac: Sambucus - glota ferm inchisa, facand respiratia extrem de dificila: Chlol - amenintare de sufocare: Gelsemium - cu cloncanit in gat, expir dificil, dar inspirul e normal: Medorrhinum - din cauza acumularii de mucus: Erigeron - simte ca si cum s-ar sufoca, din cauza acumularii de mucus; pacienti anemici, cu mare prostratie, sete: Natrium sulphuricum, Silicea - cu mucus abundent de consistenta apoasa; Natrium muriatic - sufocare cu senzatia ca pieptul e prea ingust: Senega - greata, voma, dispepsie: Lobelia - cauze nervoase: Argentum nitric, Grindelia, Kali phosphoric, Kreosotum - cu dorinta de vant rece sa-i bata in fata: Argentum nitric - inspirul dificil din cauza spasmului, vorbitul agraveaza: Stramonium - agravare nocturna: Arsenicum, Chelidonium, Pulsatilla, Thuya - agravare nocturna, cand se culca , cu tuse spasmodicasi senzatie de gadilatura in gat dupa primul somn: Aralia - cazuri vechi, incurabile, cu ameliorare paliativa: Ipeca - senzatie de opresiune ca si cum ar muri, la pacienti varstnici, cu ameliorare dupa eructatii: carbo-vegetabilis - rebuie sa se ridice pentru ameliorare: Ars, Carb-v - respiratie zgootoasa, anxioasa, superficiala, sufocare, trebuie sa se ridice si sa lase capul pe spate pt ameliorare: Hepar sulphur - crize nocturne, la 4-5 ore dupa somn: Nat-s - debut in somn, continua si dup ce se trezeste: Mephitis - debut brutal, dureaza 1-3 ore si inceyeaza brusc: Cuprum - vara, pe vreme racoroasa: Kali-bichromic - la sicotici, cand Arsenicum amelioreaza , dar nu trateaza predispozitia: Nat-s - varstnici sicotici, sau copii cu parinti sicotici: Nat-s - vorbitul agraveaza, contractia gatului la fiecare cuvant rostit: Drosera - atacuri violente, obligandu-l sa se scoale si sa se plimbe: Ars-n - agravati de mers, vorbit, citit, scris: Ferrum Factori declansatori, precipitanti, agravanti: a) psiho-emotionali - dupa manie, enervare: Ars (ameliorat de aplecarea capului in fata) Cham (ameliorat de aplecarea capului pe spate) - dupa emotii: Acon, Coff, Gels, Ign - nervos: Cupr - pacienti nervosi, agravati de frig, cu tuse uscata, wheezing, dupa miezul noptii, se ridica sisi tin pieptul cu mainile, anxiosi, nelinistiti, prostratie: Ars b) boli debilitante sau alte cauze care slabesc forta vitala: - varstnici: Carbo-v - dupa pojar, slabiciune marcata: Br c) in boli endocrine: - sicotici, cu gusa, dezvolta probleme dupa suprasolicitare: Sil - dupa menstre: Lach, Nat-s, Spong , - dupa supresia menstrelor: Puls

76

d) conditii climatice: - crize spasmodice care se repeat de multi ani noaptea in pat sau in timpul furtunii: Syph - agravare la vreme umeda: Aur, Chin, Dulc, Nat-s - aer rece in vreme umeda: Dulc, Med, Nat-s - aer rece in timpul verii: Ars - schimbarea vremii de la uscata la umeda, la cei cu tensiune la nivelul maduvei spinarii datorita unei cazaturi vechi: Hyper - vremea umeda ploioasa intotdeauna agraveaza, sputa abundenta verzuie: Nat-s - vremea umeda agraveaza tineri cu astm: Nat-s - agravare la umezeala si ameliorare in aer rece uscat : Dulc, Nat-s - amel la vreme umeda si agravare la vreme uscata: Nux-v - agravare la vant rece uscat, ameliorere la vreme umeda: Hep, Nux-v - agravat dupa somn la vreme umeda si calda: Bell - agravare la vremeumeda si schimbari e vreme; astm umed; fiecare raceala determina astm cu sufocare, tuse, expectoratie sanguinolenta, atacuri frecvente: Ip - agravat la vreme umeda si calda, > in aer rece, desi in rest e < de frig: Amm-c e) orar: inainte de miezul noptii: Ars-i dupa miezul noptii: Ars, Samb, Nat-m, Lach... 0-2 : Ars 1-3: Kali bicr, Kali-ars 2-4: Kali-c Dimineata la trezire: Con, Lach Seara: Puls, Ph..... Seara, la culcare, dupa primul somn, cu gadilatura in gat si tuse spastica: Aralia *** Caz dr. B . Castro: (status astmaticus) pacienta cu tuse si wheezing atat de severe, incat a auzit-o cand era in sala de asteptare si a chemat-o peste rand. Tusea era in paroxisme, in grupuri de cate 3; a debutat acum 4 zile, dimineata, dupa ce cu o seara inainte se spalase pe cap. Repertorizare: - Carbo-v, Cupr, Ph, Stann Tuse paroxistica, in grupuri de cate 3 2 2 1 1 Spalat pe cap agraveaza 1 - 1 Apoi pacienta a adaugat: ceva se intampla, aerul nu patrunde inauntru. Aceata afirmatie l-a ajutat pe dr Castro sa aleaga intre Carbo-v si Ph: Carbo-v 1M a inlaturat tusea si wheezingul; pt a preveni recaderea Nat-s 10 M INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA - hipoxie (anxietate, neliniste, confuzie mentala, cianoza, tahicardie, aritmie) - hipercapnie (ataxie, confuzie, aritmie, colaps, tahicardie, HTA) Etiologie: - pulmonara (status astmaticus, infectie acuta la un pacient cu insuficienta respiratorie cronica, pleurezie masiva, fibroza interstitiala, tromb-embolie pulmonara, pneumtorax masiv, emfizem)

77

- nepulmonara: neuromusculare: polio, tetanus, traumatisme ale maduvei, toracelui, cerebral, cifoscolioza severa, tumori cerebrale // opiacee, barbiturice// boli cardiovasculare Rubrici: Respiration: Asphyxia, Arrested, Difficult, Interrupted - prin acumulare de mucus: Ant-t - in atelectazie: Ant-t - in inflamatia acuta bronsica: Cact - asfixie cu fata rosu intunecat: Ant-t - asfixie cu fata palida: Ant-t - asfixie cu mioclonii (twitching): Ant-t - bronsiolita: Ant-t - cu delir: Ant-t - cu somnolenta: Ant-t - din cauza emfizemului: Ant-t - edem pulmonary cu hidrotorax: Ant-t - asfixie (moarte aparenta) cu coma: Ant-t, Hydr-ac - asfixie dupa inec: Ant-t, Lach - asfixie dela gaz de huila: Carb-s - de la CO( carbonic gaz): Acon, Bell, Op - asfixie dupa cadere sau lovitura: Arn - asfixie prin spanzurare: Op - asfixie prin lovitura unui fulger: Nux-v - in pneumonie: Ant-t, Cupr-m - prin acumulare de mucus: Ant-t - pericol de asfixie din cauza mucusului: Ip - cu colaps instalat rapid: Tab - paralizia diafragmului si muschilor respiratori: Con - asfixie cu cianoza buzelor: Samb - cu respiratie brusc oprita: Aur-m - stransoare in partea de sus a pieptului: Tab - asfixie in timpul frisonului: Carbo-v - in coree: Hydr-ac, Laur - cu transpiratia rece a fetei: Cact - doreste sa fie ventilat: Cann-i - dupa o criza de gelozie cu cearta: Lach Respiratie oprita: - din cauza ingestiei de lichide: Anac, Cimx - dupa ce a mancat: Cham - in timpul febrei : Ruta - intimp ce sta intins: Apis, Bor, Nat-m, Puls - intins pe spate: Sil - in sezut: Caust, Nat-s, Psor - cand adoarme: Carbo-v, Cench, Grind, Op, Lach - - pe partea dreapta: Bad - din cauza fumatului: Tarax - stand in picioare linistit: Sep

78

- stand in picioare in apa: Nux-m - stand aplecat in fata: Psor, Sil - din cauza supresiei eruptiilor: Ars, Sulph - cand vorbeste: Caust, Sulph - rasucindu-se in pat: Carb-v - mergand impotriva vantului: Calc, Plat - in timpul durerii: ars, calc, canth, ign, kalm, nat-m, nux-v, prun-s, puls, ran, sep, s. Insuficienta respiratorie acuta la copii: - asfixia - la copii nou-nascuti: Ant-t, Camph,... - la nou-nascuti dupa pierderea de sg la mama: Chin - copii cu cianoza: Bor, Cact, Laur - moarte aparenta la copii, dupa hemoragie pulmonara si nazala in tuse convulsiva: Cochl - copii fara respiratie, palizi, iar cordul pulseaza: Acon - respiratie oprita -la copii cand sunt ridicati: Bor, Calc-p - brusc la copii: Cham - la copii in urma unei cazaturi: Petr SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE ACUTA Este un sindrom de insuficienta respiratorie acuta cu EPA necardiogen, cauzat de cresterea permeabilitatii alveolo-capilare prin mecanism lezional, care evolueaza prin hipoxemie severa si transudat alveolar. Etiologie: - factori care afecteaza caile respiratorii: aspiratia , inhalare de fum, noxe - factori umorali: septicemia, arsuri, pancreatita, CID, embolia grasoasa Rubrici: - Respiration: gasping, impeded, opressed - respiratie convulsiva (gasping) , insotita de spaima (frightful) aproape de sufocare noaptea: Lach respiratie neregulata rapida: Lyss agravat cand sta intins (cianoza): Laur fiecare respiratie pare ultima, trebuie sa stea ridicat (edem): Dig - respiratie impiedicata, sentimentul ca nu mai poate respira: Rumex respiratie aproape paralizata: Nat-m initial partial, apoi dispnee:Hipozz cu raluri crepitante: Cupr - respiratie oprimata, cu dispnee: Bar-m cu raluri zgomotoase: Ran-b - dispnee: cu cianoza: Ant-t, Ip dupa intepatura albina: Lach dupa cazatura: Arn dupa traumatism al maduvei spinarii: Hyper cu lipsa de aer,senzatie de opresiune in piept, si anxietate: Spig

79

URGENTE RENALE GLOMERULONEFRITA ACUTA Reprezinta inflamatia difuza a glomerulilor renali, frecvent poststreptococica. Clinic: edem, HTA, hematurie, oligurie, dureri lombare. Rubrici din repertoar: Kidneys- inflammation - glomeruli- acute: Apis, streptoc - parenchymatous - acute: Apis, Nat s., Ter - toxaemic: Crot-h - bloody, ink-like, albuminous urine with: Colch Aconitum: - debutul scarlatinei, nefrita, dureri lombare, oligurie fara hematurie Belladonna: - inflamatie cu dureri lombare intense, paroxistice, ce apar si dispar brusc Arsenicum alb: - frecvent indicat dupa Aconitum - nefrita, insuficiena reala cu edeme, paliditate cu aspect ceros, diaree, sete, urina cu sedimente formate (casts) - agravare la miezul zilei si noptii, stare generala alterata, astenie marcata, neliniste mare - indicata adesea in nefrita ce urmeaza scarlatinei Apocynum: - insuficienta renala cu oligurie , edeme si anasarca - probleme gastrice cu greata si varsaturi - coma si convulsii in nefrita de sarcina Cantharis: - nefita cu inflamatie intensa, durere paroxistica , taietoare, arzatoare la nivelul rinichilor, mictiuni dureroase arzatoare, senzatia de arsura se agraveaza dupa mictiune; frecvent exista o onfectie la acest nivel; hematurie Convallaria: - nefrita in cadrul unei boli cardiace, cu palpitatii si ritm neregulat rapid - anasarca cu ascita i insuficienta mitrala, - stadiul cronic Glonoin: - nefrita hemoragica cu urina albuminoasa Kali-chlor: - nefrita in stadii tardive, cu oligurie, albuminurie, hematurie, piele palidceroasa, dureri lombare, dispnee, disurie cu strangurie (urina se elimina in picaturi) Mercurius corrosivus: - nefrita corosiva, inflamatie, senzatie de arsura si tenesme - oligurie, hematurie, proteinurie, supuratie Phosphorus: - nefrita cu complicatii pulmonare, cu oligurie, proteinurie, cilindrii grasosi, hematurie, - mai ales in stadiul cronic Terebenthina: - nefrita corosiva (asemanatoare cu Kreosotum pe organele genitale) si hematurie masiva, care determina culoarea inchisa, fumurie a urinii si mirosul de violete - nefrita ce urmeaza scarlatinei, dar fara nelinistea lui Ars-alb, cu oligurie, hematurie, albuminurie, anasarca INSUFICIENTA RENALA ACUTA Cauze: - prerenale: hipovolemia (hemoragii, gastroenterita ), soc septicemic sau cardiogen - renale: *necroza tubulara acuta( hipovolemie, traumatisme multiple, septicemie, incompatibilitate transfuzionala, substante nefrotoxice, inclusiv metale grele) *glomerulare: GNA, LES, HTA maligna, sindromul hemolitic-uremic, acutizare IRC - postrenale: obstructii ale cailor urinare, care frecvent determina retentia acuta de urina

80

Rubrici: Gen: Uremia Dropsy- external- Kidney Kidneys- renal failure Mind- coma renal Apis: - glomerulonefrita; sindrom nefrotic cu oligurie, edeme generalizate (edemul apare rapid), anasarca , albuminurie - cistita cu senzatie de arsura si discomfort la urinare - retentie de urina mai ales la nou- nascuti Apocynum: Apis friguros - insuficienta renala cu oligurie, anurie , edeme mari (gambiere, scrotale)si anasarca cu revarsat pleural, ascita - probleme gastrice cu greata si varsaturi Argentum nitricum: - emisia a cateva picaturi, dupa ce a terminat, hematurie Arnica: - tenesme vezicale cu mictiune foarte dureroasare, respiratie fetida, gust de oua stricate in gura Cuprum arsenicosum: - uremie, - urina cu miros de usturoi; diabet, cetonurie Cuprum: - oligurie, gust metalic Digitalis: - nevoia imperioasa de urinare , dar urineaza in picaturi, urina inchisa la culoare, fierbinte, durere pulsatila la nivelul colului vezical, agravare nocturna Eupatorium perfoliatum: - oligurie, dureri musculare in tot corpul, sau osoase, ca si cum oasele ar fi rupte, ameliorat stand pe maini si genunchi Lycopodium: - durere la spate inainte de a urina, inceteaza cand fluxul se opreste Pareira: - durere vezicala care iradiaza in coapse cand vrea sa urineze, poate urina numai in genunchi, presand capul in podea, frecvent retentie de urina prin adenom de prostata Plumbum: - nefrita, dureri abdominale ca si cum o coarda ar trage abdomenul spre spate RETENTIA DE URINA Cauze: - la copii: corp strain, fimoza - tineri, adulti: strictura uretrala, gonoee cu congestia mucoasei uretrale, spasm uretral dupa expunere le frig, consum de bere, tabes - varstnici: adenom de prostata, atonia vezicii - la orice varsta: calcul, tumoare la nivelul colului vezical - spasm reflex post-chirurgical(operatie la nivelul organelor pelvine, cezariana) - paralizia vezicii datorita leziunilor la nivelul maduvei spinarii - femei: tumori ovariene, vaginale, uter gravid retrovers Diagnostic diferential: anuria (Insuficienta renala acuta) Tratament: - in caz de spasm (contractii dureroase ale vezicii): Capsicum usureaza durerea si permite reluarea fluxului. Cauzalitate: retentie de urina - dupa lovitura in abdomen: Hamamelis - dupa raceala: Copaiva - imediat ce a racit: Aconit - dupa expunere la frig daca e udata de ploaie, cu hematurie: Pulsatilla - dupa cazatura pe scari: Rhus toxicodendron - dupa cadere: Arnica

81

- din cauza atoniei fundului vezical: Teridion - cand e racit: Rhus toxicodendron - expunere la frig umed: Aconit, Dulcamara, Gelsemium - dupa expunerea la caldura verii: Apis - dupa ingestia de bere: Nux-vomica - dupa efort: Arnica, Capsicum, Rhus toxicodendron - dupa frica: Aconit, Opium - dupa interventie chirurgicala: Causticum - dupa soc: Arnica Rubrici generale: - retentie dureroasa cu tipete, neliniste, urina rosie si fierbinte: Aconitum - pareza musculaturii vezicale, trebuie sa aiba scaun ca sa urineze: Alumina - retentie cu infectie urinara acuta, fosfaturie: Belladonna - retentie cu constrictia colului, senzatie de banda de fier care strange, mictiuni dureroase, hematurie: Cactus - retentie cu consrictia colului , uretrei: Cannabis sativa - retentie cu inflamatie: Rhus toxicodendron - retentie dureroasa: Canth, Caust, Crot-h, Nux-v, Sars - retentie nedureroasa: Nit-ac - retentie spasmodica: Bell, Chin-a, Tarent, Ter - retentie cu suprasolicitarea musculaturii vezicii: Caust, Rhus-t - retentie fara dorinta imperioasa de mictiune: Ars, Caust, Phos, Plumb - cu nevoi imperioase constante: Puls - retentie ameliorata de auzul zgomotelor apei: Hyos, Lyss, Tarent, Zinc - retentie completa: Ferr-m - retentie cu febra:Ferr-p - retentie cu tuse spasmodica zi si noapte (afectiuni nervoase): Mag-p - retentie cu senzatie de caldura in vezica, dureri abdominale: Puls - retentie care nu cedeaza la tratament: Op - retentie dupa durere ce merge dinspre extremitati spre intestine: Cimic - din cauza paraliziei fundului vezicii sau contractiei sfincerului: Op - cu spasmul vezicii: Caps - dupa efort de urinare, trec numai cateva pic, fara sa se formeze un jet: Stram - cu senzatia ca urina nu poate trce din cauza stramtorii uretrei: Stram - cu durere sau scurgere din urechea dreapta: Calen - dupa gonoree: Camph, Canth - cu durere in regiunea renala: Kali-bi Barbati: - urina trece greu, in cantitate mica, trebuie sa stea in picioare cu membrele inferioare departate, corpul inclinat inainte; prostatita acuta, glicozurie, urina ofensiva, noroioasa, cu mucus sanguinolent, sediment copios; probleme urinare ale alcoolicilor: Chim - prostatita acuta, durere si tenesme la trecerea urinii, < culcat pe spate: Puls - cu hipertrofia prostatei: Chin, Dig, Staph, Pareir - cu tumefierea prostatei: Chim - cu retractia testiculelor: Coloc

82

Chimaphilla umbellata: - retentie de urina frecvent prin adenom de prostata cu nevoia frecventa de a urina, disurie, trebuie sa se forteze pt a putea urina, nu poate urina decat in picioare cu membrele inferioare departate, corpul inclinat inainte - senzatia ca are o bila in perineu, - prostatita, uretrita cu hematurie Pareira brava: - retentie de urina datorita unui adenom de prostata cu nevoia imperioasa de a urina, polachiurie, incontinenta urinara prin prea plin, scapari involuntare de urina - durere vezicala care iradiaza in coapse cand se forteaza sa urineze - poate urina numai in genunchi, presand capul in podea Femei: - dupa nastere: Arn, Bell, Caust, Hyos, Rhus-t - furioasa cand alapteaza: Op - in timpul menstrei: Kali-bi - in timpul sarcinii: Eqvis - post-partum: Ars, Bell, Op, Puls - cu prurit vulvar: Tarent - cu scaune involuntare dupa avort: Sulf - in metrita si febra puerperala: Puls - dupa frica si parturitie: Op - dupa parturitie: Arn, Ars, Bell, Caust, Hyosc, Eqvis, Op - retentie de urina si fecale dupa parturitie: Op - cu roseata, caldura, disconfort in regiunea vezicii dupa parturitie: Puls - dupa parturitie: dureri violente in spate, urina curge cu intreruperi, durerea crescand progresiv cu fiecare intrerupere: Lyc Copii: - retentie la copii: Caust - dupa raceala, cu tipete si neliniste: Acon - iritatia se extinde spre penis, copilul impinge organul constant: Canth - rinichi inactiv: Stram - la sugari: Benz-ac, Apis - la nou-nascuti: Acon - la nastere: Acon, Op Varstnici: - la varstnici: Sol-v Retentie in cadrul altor boli: - in albuminurie: Apis - in meningita: Hyper, Tarent - in holera: Camph, Canth, Carbo-v, Veratr-a - in cholera infantum: Sulf, Laur - in cistita cronica: Ars - in ovarita cronica: Iod - in colica: Coloc - in dizenterie: Arn - in dizenteria spasmodia: Mag-p - gonoree: Ter - in guta supresata: Cocc - in isterie: Ign, Zinc - in boli acute( febra): Ferr-p, Lyc, Op

83

- in ataxia locomotorie: Arg-n - in nefrita: Sabin - in conditii paretice: Op - in paralizii: Cact, Cic, Laur, Lyc, Caust, Op, Rhus-t, Phos, Plb, Staph - in paraplegie: Apoc - in parotidita: Doryphora - in scarlatina: Sec, Kalm - in tifos: Ars - in calculi vezicali: Mill COLICA RENALA ACUTA Durere paroxistica severa, cu localizare lombara si iradiere spre coapse sau organele genitale externe, insotita de varsaturi, frisoane, transpiratii, paloare, lipotimie , hematurie Remedii homeopate frecvent indicate: *lateralitate dreapta: Bell, Coloc, Diosc, Eqvisetum, Lyc, Ocimum-c, Nux-v, Sars *lateralitate stg: Berb, Benz-ac, Erigeron, Lach, Pareira Apis: - durere de-a lungul ureterului ce apare brusc si dureaza cateva min Arg-nit: - nefralgie data de congestie renala sau pasajul unui calcul, aspect stafidit; - durere surda lombar inferior si la nivelul vezicii urinare, senzatie de arsura la trecerea urinii, nevoi imperioase, uretra inflamata, durere ca de aschie infipta; - urina: hematurie, epitelii renale, acid uric; util in cazul in care Cantharis nu actioneaza Arnica: - durere, ca si cum un pumnal ar fi infipt in regiunea renala, cu tenesme violente ale vezicii; pacientul e friguros si are tendinta sa vomite Arsenicum album: - pasajul calculului determina durere renala si de-a lungul ureterului, insotita de gastralgii, disurie, neliniste; dureri arzatoare < dupa miezul noptii, - > aplicatii calde Belladonna: - durere spastica, crampoida, insuportabila, < dreapta, de-a lungul ureterului pana in vezica, cu debut si sfarsit brusc, - < orice miscare, cat de mica, zdruncinaturi, tuse, stranut ; - ochii injectati, fata rosie, maini si picioare reci Berberis: - durere ascutita, brusc instalata, cu caracter de junghi, in regiunea rinichilor, < partea stanga, care frecvent iradiaza in diferite directii (spre exterior si in jos, de-a lungul ureterelor, sau spre uretra, organele genitale externe , coapsa) , insotita frecvent de nevoia imperioasa de a urina, urina inchisa la culoare cu sediment - < trepidatii, zdruncinaturi, miscare, menstruatie, asezat, aplecat in fata - > imobilizarea partii dureroase; Benzoic acid: - litiaza renala, calculi vezicali la pacienti reumatici (gutosi), la care problemele articulare alterneaza cu elimnarea de urina concentrata, bruna,cu miros respingator, ca urina de cal - < aplecat in fata, - > in timpul mictiunii Hydrangea: - colica renala stanga, durerea iradiaza in jos, de-a lungul ureterului, fata mediala a coapsei stangi; urina cu sediment albicios // hematurica Calcarea carbonica: - tendinta cronica de a forma calculi calcificati; durere ca o presiune la nivel lombar si renal, < trepidatii, mictiuni dureroase daca a stat cu picioarele in umezeala, - urina cu sediment albicios si miros greu

84

Cantharis: - frecvent exista inflamatie // infectie - durere paroxistica, taietoare, arzatoare la nivelul rinichilor, sensibili la atingere; - nevoia imperioasa de a urina, mictiuni dureroase arzatoare, cu senzatie pronuntata de arsura inainte, in timpul, dar mai ales dupa mictiune, fiecare picatura care trece pare sa fie apa clocotita, tipa din cauza durerilor, are greata si vomita ; - hematurie; - durere surda, cu senzatia de distensie, in regiunea lombara, neameliorata in nici o pozitie, durerea poate iradia in uretra, penis Coccus cacti: - dureri paroxistice ce iradiaza catre uretra si membrele inferioare - < cand vrea sa urineze, - urina coroziva, cu sediment albicios // hematurica Colchicum: - colica renla la pacienti artritici (gutosi) (Benz-ac) - < stand intins, cu picioarele drepte - > intins pe spate cu picioarele adunate la piept - urina inchisa la culoare, ca cerneala, hematurica Colocynthis: - colica renala, crampe abdominale, > flectat in fata, caldura, presiune, < intins , enervare Dioscorea: - durere colicativa < flectat in fata, > flectat pe spate, stand drept; - durere ca o mica pata deasupra crestei iliace drepte, care iradiaza in regiunea renala sau in jos spre testiculul drept sau piciorul drept, insotita de transpiratii reci cleioase si nevoia imperioasa de a urina Eqvisetum: - durere surda in regiunea rinichiului drept, cu nevoia imperioasa de a urina, mai ales cand vezica este goala Erigeron: - durere ascutita, intepatoare in regiunea renala stanga < inainte de mictiune, nevoi imperioase, dar elimina numai cateva picaturi arzatoare; hemoragie < de miscare Lachezis: - colica renala stanga insuportabila, - hematurie - < noaptea, contact, presiune, stransoarea hainelor, supresia eliminarilor, - > orice eliminare Lycopodium: - colica renala dreapta, poate iradia in vezica, testicule - < 16.00-20.oo, > dupa mictiune, - insotita de balonari, frisoane; - urina cu sediment rosu Nux vomica: - mai ales pe dreapta, extinzandu-se spre genitale si piciorul drept, rect - < sezand pe partea dureroasa, la miscare, enervare, suprasolicitare, - > cald, bai calde; - friguros in timpul crizei; durerea il face extrem de iritabil; greata si varsaturi - nevoi imperioase (de urinare/ defecatie) si dureroase, urina se elimina picatura cu picatura, cu senzatie de arsura Ocimum canum: - colica renala dreapta, cu iradiere in vezica, insotita de varsaturi violente, pacientul tipa, geme, isi frange mainile; - hematurie, sediment rosiatic in urina Pareira brava: - colica renala stanga; retentie dureroasa de urina; - durere vezicala care iradiaza in coapse cand vrea sa urineze, poate urina numai in genunchi, presand capul in podea; - hematurie Sarsaparilla: - calculi renali/ vezicali cu senzatia de arsura; - colica renala dreapta, cu disurie < sfarsitul mictiunii; - > aplicatii calde - hematurie; sediment rosiatic in urina, - poate urina numai in picioare; Tabacum: - colica renala cu durere violenta de-a lungul ureterului, insotita de transpiratii reci si greata intensa

85

Rubrici din repertoar: Bladder- stones: BENZ-AC, BERB, CALC, CANTH, LYC, SARS, SEP Kydneys- pain- ureters - right: BERB, LYC, Dios, nux-v, Oci, Sars, - left: Lyc Lateralitate stanga: - durere iliaca extinzandu-se spre uretra, durere lombara : Pareir - durere lombara, depozit de saruri amorfe si mucus: Hydrang - durere paroxistica de-a lungul ureterului si in spate: Ipom Lateralitate dreapta: - dupa raceala, fara sa se extinda de partea cealalta: Lyc - iradiere spre genitale si piciorul dr, < mers, > culcat pe spate, dupa antalgice: Nux-v - cu nevoie urgenta de a urina: Eqvis durere crampoida:< presiune sau miscare: Cocc durere surda: in spate, coborand spre extremitati, in spatele pubisului: Ery-a, Aqvat - < seara tarziu : Canth - Extinzandu-se spre uretere: Ther Calculi: - cu sau fara ( nefrita): Caps, - cu: Canth, - in timpul pasajului:Chlor, Sars Sugari: - durere in partea dreapta, extinzandu-se in jos, copilul tipa inainte si dupa pasajul urinii: Sars Durere renala: - cu mancarime: Dios-c - < culcat pe dreapta, cu transpiratie, cu nevoi imperioase constante: Nux-v - in nefrita: Arn - in paroxisme: Chel - periodica, la 3 luni: Pareira - senzatie de presiune, distensie: Canth - cu transpiratii reci, cleioasese rasuceste in pat: Dios - cu durere extinzandu-se spre coapse; dureri violente in gland, poate urina numai in genunchi, presand capul in podea: Pareira Durere ureterala: - stanga: Ipom , - dreapta si in vezica: Lyc - datorita pasajului calculilor: Gels, Bell - cu senzatia de pasaj al calculului: Med - violent in colica : Tab Calculi: - determinand colica: Ter - la copii: Sars - cu hematurie, periodic, calculi porosi, cu mult nisip si sediment: Lyc - cu durere in spate: Ipom - calculi cu retentie de urina: Mill - durere si spasm in timpul pasajului: Nux-v Bibliografie: Ghid practic de remedii homeopate - Roger Morrison Materia medica homeopata - Boericke Homeopatia in urgente - Benedict Castro Tratamentul homeopat la copii - Dr . Ruddock

86

HOMEOPATIE IN URGENTE CARDIO-VASCULARE SI DIGESTIVE - Dr Secil Omer INFARCTUL MIOCARDIC Ammonium carbonicum - Apar palpitatii cu dispnee si retractie epigastrica Arnica - Inima este resimtita ca si cum ar fi strinsa cu mina. Intregul piept este dureros, iar pacientul nu poate suporta nici atingerea hainelor. Stringere, constrictie dupa un efort intens sau oboseala. Pacientul este iritabil vrea sa fie lasat singur. Teama de moarte . Cactus grandiflora - La Cactus sunt prezente frica i anxietatea dar foarte diferite de cele ale Acon. El nu se tem c atacul ii va fi fatal ci mai mult are convingerea c sufer de o boal incurabil care l va ucide n cele din urm. Durerile sunt foarte intense uneori plnge de durere; au caracter de constricie. Tipic durerea este asemuit cu un fir sau o band care se strnge n jurul toracelui progresiv i n curnd inima nu va mai putea funciona. Mai rar durerea are un caracter de junghi care iradiaz - agravarea apare la 11 am i 11 pm - episoade dureroase constrictive apsare pe piept cu anxietate, dispnee i chiar cianoz, rceal a extremitilor - amoreal i dureri care se extind pe braul stg, mn i chiar degete - angor, cardiomiopatie, infarct miocardic sau pericardita nsoite de o sever durere constrictiv - agravare in poziia culcat pe stg. (palpitaii, dureri, dispnee) - boli cardiace cu hemoragii (nu neaprat datorit HTA) (S 1005) Constriction, armor, as if from an 3/2. (S 1005) Constriction, band 3/19. (S 1007) Constriction, sternum, motion, on (3/2). (S 1007) Constriction, heart, grasping sensation (3/12). (S 1033) Pain, cramping (2/9). (S 1036) Pain, griping (2/13). (S 1037) Pain, griping, sternum, behind (2/2). (S 1062) Turning, heart was turning around, as if (2/7). (S 1056) Palpitation, motion, beginning to move 1/1. Aneurysm (S 1001) + Dilatation of heart (S 1007). Swelling of the left hand in heart disease Nash - probleme cardiace din reumatismul inflamator (reumatismul ncepe la extremitile sup - Ledum ncepe de la extremitile inf.) Lachesis - Bufeuri congestive la cap cu raceala picioarelor. Palpitatii cu o senzatie de constrictie la nivelul cordului ca si cum ar fi strins de niste corzi. Apare o senzatie de sufocare la nivelul inimii trezind pacientul din somn acesta simtind nevoia de a se ridica. Pacientul nu suporta nici o presiune pe git sau piept si poate simti amorteli in bratul sting. Lilium tigrinum - Pacientii au senzatia ca inima s-a oprit, urmata de afluxul de singe catre ea. Palpitatii violente cu durere surda uneori cu caracter de presiune ca si cum inima este fortata sa se dilate si sa se contracte altenativ. Mainile si picioarele sunt reci ca si transpiratia. Durere care merge de la sanul stg prin piept catre spate.

87

CRIZELE ANGINOASE Caracteristica de baz a acestor cazuri este frica copleitoare. Pacientul este ngrozit el fiind sigur ca va muri i nc foarte curnd. Nu poate sta linitit dar orice micare pare s-l agraveze. O doz de ACON. n doz mare va aduce aproape instantaneu alinarea. Borland spune c nu va avea efect la un al doilea sau al treilea atac . Aconitum - apare ca urmare o certitudine c va muri. El i prezice ora morii. De regul criza apare noaptea i mai ales dup expunere la frig. - angor sau infarct miocardic cu amoreal n braul stg. (Cact, Rhus-t) cu groaza mortii. - pulsul este de regul intens rapid, tumultuous - palpitaii i pulsaii dup o fric intens - senzaia de cldur n piept sau senzaia c fierbe ceva n piept-ca i cum s-a turnat ap fiart n piept (Hering) (S 1014) Hypertrophy of heart with numbness & tingling left arm & fingers 3/4. (S 1055) Palpitation, fright, after 3/10. (S 1055) Palpitation, chilled, from becoming 2/1. (S 1063) Water, sensation of boiling water poured into chest 3/1. Cactus Grandiflora - Vezi infarctul miocardic Arsenicum - are senzaia de constricie dar mai puin ca la Cactus - senzaia de arsur n piept - anxios, ngrijorat, nfricoat - energia pare prbuit dar e extrem de nelinitit - st ridicat i ine respiraia din cauza durerii - durerea iradiaz de la inim la tot pieptul i pe braul stg. - transpiraii reci la frunte, puls slab perceptibil, arsur n jurul inimii Iodum - similar cu Ars. Anxietate i nelinite; nu sta linitit nici un minut; > de micare - senzaie de constricie cu nevoia de aer - acuz o tensiune la nivelul inimii; are senzaia c inima este strns de o band de fier i de aici apare slbiciune i lein - palpitaii agravate de cea mai mic micare; pulsaii n arterele mari - este clduros i agravat de cldur - faa este congestionat (Ars. este palid) - dark complection - este slab cu un apetit foarte mare, slbete rapid Spongia - n infecii respiratorii acute cu tuse, astm, boli cardiace, testiculare i tiroidiene - angor pectoris, valvulopatii - senzaia c se umfl inima, care se ntinde ctre gt, simte c inima devine din ce n ce mai mare, putnd exploda - (S 1061) Swelling, heart, sensation of. (S 1001) Aneurysm of large arteries 2/7. (Murphy) Heart, large, sensation as if too 1/7 + with bursting sensation & heat in chest 1/2. Agg. lying down, feels that it will choke. (S 1020) Oppression, heart, lying, head low, with 3/1. (S 1028) Pain, heart, lying, head low, with 3/1. Chilly, agg. by draft of air. - amoreal a braului stng, sau a minii stngi

88

- palpitaii < noaptea, n poziia culcat sau premenstrual; palpitaii violente cu dispnee - se trezete brusc noaptea cu durere i sufocare, nfricoat de moarte i faa roie Lilium tigrinum - la nivelul circulaiei venoase, inimii i organelor genitale feminine - util la femei isterice cu angor i ECG normal - dureri ca de njunghiere, intens hiperestezie a toracelui i senzaie de constricie - agravat de cldur cu senzaia c se sufoc n camere aglomerate sau clduroase - senzaia c inima este strns ntr-o menghin (Cactus); [(S 1007) Constriction, heart, grasping sensation (3/12) + inability to walk erect 2/1] - palpitaii agravet culcat pe o parte - dureri n regiunea precordial cu senzaia de greutate n piept, senzaie de rceal la nivelul inimii - angor cu durere i amoreal n braul i mna dreapt - puls rapid neregulat, pulsaii resimite n tot corpul -(S 1011) Fluttering, excitement, after slight 3/3. (S 1011) Fluttering, rest, during 3/1. (S 1028) Pain, heart, alternating with pain in uterus 2/1. (S 1029) Pain, heart, stooping, on 2/3. (S 1056) Palpitation, lying on back amel. 2/2. (S 1056) Palpitation, menses, suppressed 2/18. Spigelia - lateralitate stng, cu dureri intense care au caracter sfredelitor i ascuit - angor cu dureri precordiale sau substernale ascuite, ca de njunghiere, neptoare ca ace fierbini cu amoreala ntregii regiuni i hiperestezie precordial - durerile iradiaz n gt i pe braul stng; sunt agravate de cea mai mic micare i de aplecare din mijloc - ameliorat de ntoarcerea pe partea dreapt cu capul ridicat - durere toracic agravat de micare i inspir, agravat culcat pe stnga - ameliorarea la buturi calde, chiar a durerii anginoase - palpitaii vizibile la nivelul toracelui cu miros urt al gurii - palpitaii aggravate de inspirul profound, aplecare nainte, culcat pe stnga, micare - pulsaii ale carotidei i arterelor subclavii - valvulopatii cu sufluri - pericardite - probleme cardiace, associate cu simptome oculare (durere sever n ochiul stng, senzaia c acesta nu mai ncape n orbit) - (S 1052) Pain, stitching, heart, lying, can lie only on the right side 3/1; with head high 3/1. (S 1052) Pain, stitching, heart, motion agg. 3/7. (S 1052) Pain, stitching, heart, synchronous with heart beat Latrodectus mactans remediu clasic pentru angor i infarct miocardic - dureri cardiace violente cu character asciuit care iradiaz spre umeri sau ambele brae, sau degete, cu amoreala i rceala minilor - regiunea precordial pare s fie centrul atacului - pacienii sunt agitai, n criz, le este team de sufocare i c vor muri - faa exprim o anxietate marcat - anxietate este resimit n inim pot ipa de durere c i pierd respiraia i mor - cred c se sufoc

89

- anxietate intens cu senzaia de constricie toracic sever - stare de iritare extrem cu fric c nnebunete - constricii ale muchilor toracici cu iradiere n umeri i spate Amyl nitrosum - util n spasme vasculare ca n angor pectoris, crize epileptice, acompaniate de paloare, rceal, paroxisme astmatice - caracteristic este un flash facial i pulsaii n ntreg corpul - valurile de cldur sunt urmate de transpiraii profunde - activitatea inimii este tumultuoas - durere i constricie n jurul inimii - cea mai mic emoie produce ritm neregulat - palpitaii violente i pulsaii ale carotidei cu senzaia de constricie - durerea precordial iradiaz spre braul drept Bismuthum - angor pectoris, dureri cardiace care iradiaz pe braul stng ctre degete Bryonia - dureri cu caracter de neptur precordiale, crampe n regiunea inimii agravate de cea mai mic micare - btile inimii sunt violente i rapide - pericardit mai ales reumatismal nsoit adesea cu pleurezia- (S 1007) Constriction, heart, exertion 1/2. (S 1022) Pain, lying, side, painful, amel. 3/6. (S 1033) Pain, cramping, heart 2/4 + raising arm 1/1. Dioscorea - angor, durere retrosternal cu iradiere n brae, - respiraie obositoare - (S 1035) Pain, cutting, heart, region, breathing, interrupting 2/4. Elaps - angor asociat cu hemoragii cu snge de culoare nchis Cuprum aceticum -angor la emoii puternice Cuprum metallicum - crampe, convulsii, aggravate de erupii supresate - angor cu senzaie de greutate la nivelul inimii (S 1005) Constriction, anger, from 2/1. (S 1055) Palpitation, convulsions, before 2/3. Medorrhinum -angor precoce (S 1033) Pain, bursting, heart 1/6. (S 1042) Pain, sore, heart, while lying on left side 1/4. INSUFICIENTA CARDIACA: Crataegus - acioneaz pe miocard, producnd o cretere n numrul i calitatea contraciilor. Util n miocardite cu decompensare cardiac. Deci actioneaz pe miocard nu pe endocard. E un tonicardiac. Neregularitatea aciunii duce la o stare de anemie cu edem al prilor dependente i n cazurile severe anasarc generalizat. - util i n HTA cu insuficien cardiac. - boli cardiace cronice cu mare slabiciune. - dispepsie i prostraie n insuficiena cardiac. - se spune c poate reduce plcile de aterom. - dispnee la cel mai mic efort fara creterea ritmului cardiac. - durere n regiunea precordiala i sub clavicula stg. - dilatatie a cordului cu asurzirea zgomotului I. - puls accelerat, neregulat, slab, intermittent. - sufluri cardiace angor pectoris.

90

- la nivelul sistemului urinar exist o tendin la producerea de urini diabetice, care pot conine un exces de albumin. (S 1029) Pain, wandering, joint to joint then locate in heart 1/2. (S 1014) Hypertrophy of heart, overexertion, from 1/6. (S 1017) Murmurs, valvular 1/1 (Murphy: with incompetent valves, mitral & tricuspidal regurgitation). (M) Anemia from heart disease. (M) Weak, heart, with debility / after heart attack. Strophantus - produce o cretere a puterii contractile. Acioneaz mai ales la nivelul cordului cu creterea sistolei. Util n edemele cardiace datorate reducerii inotropismului. - la nivelul sistemului renal: creterea diurezei; poate fi prezent albuminuria - la nivelul sistemului respirator: respiraie dificil datorit congestiei pulmonare - la nivelul sistemului cardio-vascular: puls neregulat cu reducerea activitii cordului - piele: urticarie, edem al esutului subcutanat - extremiti: edeme, anasarc - dilatare a cordului - anasarc n boli cardiace - hipertrofie a cordului - boli valvulare cu regurgitare - anemie cu palpitaii si dispnee (M) Anemia from heart disease. (M) Dilatation of heart. (M) Dropsy from heart disease. (M) Fatty degeneration of heart. (M) Hypertrophy of heart. (M) Murmurs in valvular disease. (M) Palpitation from tobacco. (M) Valvular heart disease with regurgitation. (M) Weak heart. Spartium scoparium - reducerea activitii cordului i scderea tensiunii arteriale. Acioneaz direct pe miocard, cu reducerea contraciei i creterea diurezei. - n sistemul cardiac: neregulariti ale activitii cardiace; degenerescen miocardic afectari ale aparatului nervos al inimii. - este un remediu foarte util n producerea diurezei la pacieni cu anasarc datorit reducerii aciunii miocardului - albuminurie - respiraie Cheyne-Stokes - util n nefrite i are o aciune de cretere a diurezei. Convalaria - puls rapid i neregulat, cu palpitaii; la auscultaie semne de endocardit. - crete contractilitatea miocardului i regularizeaz cordul. Este util cnd exist o dilatare a ventriculilor i o absen a hipertrofiei compensatorii iar staza venoas e marcat. Este unul dintre cele mai utile remedii din tratamentul insuficienei cardiace congestive. Are o aciune redus pe miocard i trebuie dat mai ales n boli valvulare cu sau fr endocardit; puls foarte rapid i neregulat; - endocardit acut cu marcata dispnee. - senzaia ca inima nu mai bate apoi pornete brusc

91

- palpitaii de la cel mai mic efort - afeciuni cardiace datorate fumatului. - puls foarte rapid i neregulat. (S 1003) Cease to beat, heart would cease 1/12. (M) Heart, bursting sensation, as if being too full. (M) Dilatation of heart. (M) Dropsy from heart disease. (M) Endocarditis, acute (M) Pain, heart, smoking, from 1/1. (M) Palpitation, soreness of uterus, with 1/1. Squilla maritima - util n fibrilaia atrial i ventricular, pericardit. Afecteaza coronarele si vasele periferice (M) Dropsy from heart disease. (M) Pericarditis. Digitalis - bradicardie ce nsoete alte simptome. Agg. de act sexual (indigestie, angor) - sistemul cardio-vascular - bradicardie sau tulb.de conducere cu puls lent. - senzaia (teama) ca inima se va opri agg de la efort - angor agg de act sexual, emoii, efort - angor cu iradiere pe braul stg. cu amoreala i slbiciune aici - insuf. cardiaca congestiv - cardiopatie reumatismal - palpitaii dup suprri - bti neregulate i insuficien mitral; dilatare a cordului cu hipertrofie - sistemul digestiv: - salivare i vom - ficatul este mrit i dureros - icter cu scaune pleiocrome - icter n probleme cardiace - icter cu hipertrofie i indurarea ficatului - poate apare de regul ascit - greaa agg. de mirosul de mncare - probleme hepatice asociate cu afeciuni cardiace - cap: -vertij asociat cu bradicardie - halou galben sau verde n jurul obiectelor - piept: hemoptizii dup menstre supresate - dispnee sau astm asociat cu boli de inima - icnituri (respiratie ntretiata) cu fric de sufocare care l scoal din somn (Lach, Op, Sulph, Grind) - prostata: prostatita la vrstnici (S 1002) Anxiety, heart, moving about agg. 2/1. (S 1003) Ceases to beat, as if heart, had ceased 3/19. (S 1028) Pain, heart, coition, after 2/1. (S 1052) Pain, stitching, heart, synchronous with heart beat 1/4. (S 1055) Palpitation, grief, after 2/5. (S 1056) Palpitation, masturbation, after 2/3.

92

Iberis - sistemul cardio-vascular: - puls intens i neregulat cu ritm ntrerupt; dilatare a cordului cu debit sistolic redus: insuficien cardiac congestiva, edeme, ascit - dureri ca nite ace in inima cnd sta ntors pe stg - palpitatii violente induse de cel mai mic efort, rs sau tuse - agg. de micare si camere calde - sistemul digestiv: durere i congestie hepatic - sistemul nervos: vertij - sistemul respirator: congestie (staz) pulmonar, dispnee Este un remediu util n insuficiena ventricular stng; palpitaii la cel mai mic efort. APENDICITA ACUTA Iris versicolor - Clarke il recomanda ca primul remediu in apendicita acuta. Pacientul are durere in regiunea ileocecala. Durere intensa la apasare intr-un singur punct. Senzatie de sfarseala in epigastru. Lachesis - durere ca o taiere sau sfasiere in partea dreapta a abdomenului. Distensie cu sensibilitate si iritabilitate. Arnica - utila pentru conditiile septice postoperatorii. Belladonna - durere severa in regiunea ileocecala nu suporta nici cea mai mica atingere. Agg de caldura, miscare sau rasucire in pat. Durere, varsatura si paralizie a intestinelor. Bell e utila in conditii catarale si cele recurente. Bryonia - durere ca o taiere sau ascutita in regiunea ileocecala. Pacientul e constipat si sta pe partea afectata. Nu se misca din cauza fricii de durere. Arsenicum album - este util in conditii septice cu frison, diaree, neliniste cu agitatie psihomotorie si disparitia brusca a puterii. Colchicum - abdomen foarte sensibil la atingere si presiune cu distensie flatulenta, durere ca o taiere sau sfasiere. Varsatura la adoptarea pozitiei verticale. Hepar sulphur - induratie profunda in regiunea cecala. Pacientul sta pe spate cu genunchiul drept in sus; atacuri de greata cu raceala si paloare, mictiuni si defecatii frcvente si imperioase. Dioscorea - daca durerea e continua si multa flatulenta. COMA HEPATICA Leptandra - confuzie cu modificari comportamentale cum ar fi alterarea memoriei, vorbire incoerenta Silicea - confuzie cu afectare mentala si fizica PANCREATITA ACUTA Iris versicolor Gastrointestinal Vom cu cefalee ce nu e calmat Arsuri la nivelul tractului digestive care pot fi de la gur pn la anus Episoade recurente de crampe i vom Dureri ca o arsur profound n regiunea pancreatic care nu sunt ameliorate de ap rece Colici ameliorate de ndoirea trunchiului sau de flatulen Dureri abdominale ameliorate de flatus

93

Cap - cefalee migrenoas de regul pe partea dreapt adesea la nivelul tmplei Cefalee care alterneaz pe dreapta sau pe stnga Tulburri de vedere care preced cefaleea Chionantus - util n cefalee, neurastenie, boli hepatice, splenice i pancreatice Abdomen - Durere surd n regiune Senzaie c se strange un fir n jurul intestinelor brusc dup care gradual se slbete Hepatomegalie cu icter i constipaie Limba e puternic ncarcat Colica biliar, boli pancreatice i alte boli glandulare Genitourinar - urina nchis la culoare i conine bil i glucoz Conium Eructatii frecvente si zgomotoase. Durere cu raceala in stomac. Durere lancinanta ca si cum un cutit este infipt in regiunea ombilicala. Expulzie de gaze cu durere ca o taietura COLECISTITA ACUTA Berberis vulgaris - durere ca o intepatura in regiunea colecistului ce se extinde la stomac cu icter si constipatie. Bolda fragrans - gust amar cu anorexie si constipatie sunt simptome ce apar in colecistita calculoasa in care acest remediu este util. Calcarea carbonica - transpiratie cu picioare reci umede cu distensie si intarire a hipocondrului drept. Carduus marianus - pete hepatice si o pata bruna in partea inferioara a sinului. Chelidonium - durere ca o intepatura in regiunea hepatica si durere sub unghiul mandibulei. Durere in hipocondrul drept ce iradiaza posterior.

94

CAUSTICUM - Dr. Ileana Rindasu

Sursa: Var stins amestecat cu solutie de sulfat de potasiu. Tema principala, dupa Vithoulkas: - paralizie progresiva, ce urmeaza unei faze initiale de hipersensibilitate si hiperreactivitate. Actiunea principala: pe sistemul nervos si tesutul conjunctiv. Simptome psihice: Persoane serioase, sensibile, impresionabile, care absorb toate impresiile din mediu si raspund prin hiper-reactivitate in special la nivelul sistemului nervos. O alta caracteristica este compasiunea exagerata fata de toate fiintele, ceea ce ii face sa planga la buletinele de stiri sau cand afla de necazurile semenilor. Aceasta compasiune poate sa mearga pana la intoleranta fata de cea mai mica nedreptate, facand din pacientii Causticum niste potentiali revoltati, mergand pana la extremism politic, cu violenta fata de cei care au generat nedreptatea. Pe masura ce starea lor de sanatate se degradeaza, starea de revolta initial crescuta, apoi chiar exagerata, cu tendinta la hiper-reactivitate, se va interioriza. In acest stadiu, pacientii Causticum devin retrasi, iar patologia rezultata se va traduce prin slabiciune pe cele trei nivele: mental, emotional si fizic. O alta caracteristica a remediului este instalarea gradata, progresiva a patologiei, cu trecerea unei perioade lungi de timp inaintea instalarii introversiei si a paraliziei. Treptat, mintea si gandirea devin greoaie, iar memoria incepe sa slabeasca. Pacientul simte ca isi pierde puterea mentala, ceea ce ii va provoca o mare anxietate. Se va teme , in principal ca ar putea sa uite ceva. Poate ajunge la manifestari nevrotice de tip obsesivcompulsiv, cu nevoia de a verifica si reverifica toate amanuntele, pentru a nu gresi. Alte frici pot sa apara si ele treptat: teama ca ceva rau i s-ar putea intampla lui sau celor dragi, frica de intuneric, de a sta singur, mai ales noaptea si frica de caini. La final, facultatile sale mentale ajung complet paralizate, cu degenerarea pana la stadiul de imbecilitate. Copiii Causticum - sunt sensibili si excitabili, resimt emotiile cu mare intensitate. Sunt perfectionisti, pot si ei sa aiba un comportament obsesiv-compulsiv. Teama de intuneric. Ca adolescenti, sunt niste idealisti revoltati. Simptome de repertoar: Ailments, mental spts, cares, worries from Ailments, death of parents or friends, from Anarchist (Merc) Fear happen, smth will, warmth of bed amel Idealistic Jealousy, weeping, with Weeping, sympathy, from, with others Injustice, cannot support (Staph) Stammering.

95

Simptome generale, modalitati, preferinte alimentare Aspect: indivizi slabi, bruneti. Remediu friguros; lateralitate stanga, in general si pe partea dreapta, la fata. Agr mai ales la frigul uscat, de curentii de aer, de extremele de temperatura, agr la 4 pm ori seara, dupa suprimarea unei eruptii (spt neurologice). Prefera si este ameliorat de vreme noroasa, umeda, ploioasa; amel de caldura patului Durerile au caracter de rana sau taietura. Doreste alimente afumate ; sarate Aversiune caracteristica fata de dulciuri. Amel de bauturi reci. Simptome locale Neurologic: - Paralizie lent progresiva; paralizie dupa AVC, scleroza multipla. Paralizie mai ales a muschilor flexori, pe partea dreapta; Paralizie locala: pleoapa, fata, corzi vocale, membre, vezica urinara. Se instaleaza de obicei dupa o expunere la vant rece sau dupa o baie pe vreme rece. Coree agr in somn, mai accentuata pe dreapta. Tulburari convulsive, agr in somn, tot pe partea dreapta. Tresariri, tremuraturi, cu debutul dupa o spaima sau suferinta. Cap: - Eruptii pe fata, mai ales pe varful nasului; veruci pe nas sau pe pleoape. Nevralgie faciala sau pareza faciala pe partea dreapta, < de vantul rece. Strabism. Acnee rozacee. Gura: - Balbait, dupa manie sau vexare. Paralizia limbii. Gat: - Dorinta permanenta de a-si drege glasul ; de a inghiti. Raguseala agr dimineata, dupa suprasolicitarea vocii, amel de bauturile reci. Torticolis. Gastrointestinal: - Dureri de stomac amel de bauturile reci (Phos). Constipatie, cu paralizie a rectului. Fisura rectala. Spt cheie: fecalele nu pot fi expulzate si ies doar stand in picioare. Urogenital: - Retentie de urina prin pareza vezicii dupa interventii chirurgicale, nastere Incontinenta urinara cand tuseste ori stranuta, mai ales la femei varstnice. Enurezis ce poate dura pana la varsta adulta (important remediu pentru enurezis). Femei: aversiune fata de viata sexuala. Barbati: impotenta. Menstrele vin doar in timpul zilei si inceteaza noaptea; melancolie in aceasta perioada. Piept: - Tuse amel de bauturile reci si daca se apleaca in fata; tusea tipica este dogita si profunda, insotita de obicei de pierdere de urina. Astm declansat dupa emotii intense, agr de efortul fizic. Spate: - Senzatie de tensiune in regiunea cervicala; torticolis. Lombosacralgie si lombosciatica agr de frig, tuse, amel la caldura patului. Extremitati: - artrite cronice si al artroze, mai ales la articulatiile mici; debutul poate avea loc la nivelul tendoanelor si al ligamentelor, care se scurteaza, ducand la rigiditate si deformare. Deviatie ulnara a maiinii. Contracturi ale muschilor si tendoanelor. Sd de tunel carpian. Veruci pe maini, mai ales periunghial. Tegumente: - veruci care pot fi sangerande; intertrigo, in pliuri cutanate, intre coapse; herpes; furuncule. Arsuri care se vindeca greu. Herpes. Remedii complementare: Coloc., Staph. Comparatii: Calc-phos, Phos, Sep, Staph.

96

GRAPHITES NATURALIS - Dr Ileana Rindasu

Este un carbon mineral, cu un mic procent de fier, inrudit in oarecare masura cu Carbo animalis si Carbo vegetabilis, dar si cu Ferrum. Actiune: asupra metabolismului, generand obezitate, formare de calozitati si excrescente. Piele si mucoase. Tema principala (Vithoulkas): Insensibilitate si slabiciune pe cele trei nivele. E ca si cum pacientul ar avea pielea groasa, batatorita si stimulii exteriori ar fi impiedicati sa ajunga la el, cu aparenta insensibilitate a intregului sistem. Incetosat la nivel mental. Simptome psihice Un Graphites tipic este grosolan, un fel de taranoi necizelat, cu gandirea inceata. Totusi, remediul se prescrie si intelectualilor! Pacientii au o gandire inceata, se concentreaza cu dificultate, sunt nehotarati. Memoria pentru evenimente recente este cea mai slaba, ca si cum acestea nu au produs o impresie suficient de puternica asupra mintii lor. In schimb, nu este afectata memoria pentru trecutul mai indepartat, de dinaintea instalarii patologiei de Graphites. In final, au senzatia ca mintea li se goleste, ca si cum nimic nu se intampla in interior. Pacientii devin constienti de faptul ca ceva nu este in regula cu ei, le apare teama ca ceva rau e pe cale sa se intample, dar fara frica de nebunie. Au mai degraba teama de ghinion. In aceasta etapa, se simt deprimati si plang fara nici un motiv. Simptomele se agraveaza dimineata, la trezire, iar seara se amelioreaza . Depresia se agraveaza de asemenea, in timp ce asculta muzica, cand isi plang de mila, in hohote. Simptome de repertoar: Discouraged, waking, on Fear, morning Despair, trifles, over Irresolution Fear, happen, smth will Weeping, music, from. Simptome generale, modalitati, preferinte alimentare Remediu frecvent friguros, dar poate avea valuri de caldura. Lateralitate stanga. Obezitate. Agravare dimineata, la trezire, la suprimarea secretiilor sau a eruptiilor; agr la caldura patului; de muzica; in timpul menstrelor. Ameliorare la aer proaspat, cand mananca; de eructatii; de mersul cu masina. Simptomele alimentare sunt specifice. Doreste : carne de pui, bere, bauturi calde, lapte fierbinte Amel de hrana fierbinte si bauturile calde.

97

Aversiune fata de peste; dulciuri; sare. Este singurul remediu la care apare aceasta combinatie de aversiuni. Simptome locale Cap: - Cefalee cu senzatie de gol sau amorteala. Senzatia ca este beat sau ametit. Eruptii ale scalpului in zona occipitala. Psoriazis al scalpului. Eruptii si crapaturi retroauriculare. Senzatie de panza de paianjen pe fata (Alumina). Ochi: - Fotofobie. Conjunctivita acuta sau cronica. Orjelete. Urechi: - Scurgeri cronice, groase din urechi, mai ales pe stanga. Otita externa, otita medie. Pierdere de auz care se amelioreaza cand exista un zgomot de fundal( la mersul cu masina sau cu trenul). Tinnitus agravat noaptea. Nas: - Rinita alergica, raceli frecvente. Polipi. Gura: - Halena fetida, cu miros de urina. Crapaturi ale colturilor gurii. Herpes febril. Gat: - Gusa exoftalmica. Gastrointestinal: - Stomacul este adesea tinta patologiei, mai ales dupa suprimarea unor eruptii. Ulcer gastric. Cancer de stomac. Dureri de stomac > dupa ce mananca, mai ales dupa lapte fierbinte sau bauturi calde. Sete cu dorinta de bauturi reci. Constipatie cu eliminare de scaun in cantitate mare si de consistenta crescuta. Urogenital: - Eruptii genitale si pe fata supero-interna a coapsei; herpes. Dezvoltare precoce a instinctului sexual; in stadii tardive , aversiune fata de viata sexuala. Tumori ovariene, fibroame uterine, afectiuni maligne uterine; condiloame cervicale. Piept: - Astm dupa suprimarea eruptiilor. Cancer mamar. Extremitati: - Unghii ingrosate, tari, deformate. Unghii incarnate. Calozitati(piele ingrosata) la nivelul coatelor, genunchilor, maiinilor. Amorteala caracteristica a antebratelor (remediu principal pentru amorteli). Pot fi prezente si alte localizari: ex, maiini, talpi. Picioarele sunt fierbinti, le dezveleste noaptea. Tegumente: - La nivel fizic, patologia se concentreaza asupra pielii. Ingrosarea, prezenta si la alte nivele, se manifesta evident, si la nivel cutanat, se poate insoti, in mod caracteristic, de crapaturi. Tendinta la cicatrici cheloide. Pot fi prezente toate tipurile de eruptii, dintre cele mai severe. Pot fi prezente eczeme care afecteaza intregul corp, eruptii scuamoase, herpetice, tinea, psoriazis, etc. Eruptiile pruriginoase se agr la caldura patului si pe care le scarpina pana la sangerare. Un alt simptom caracteristic: din eruptii, exudeaza o secretie groasa, galbena, ca mierea (melicerica), uneori cu miros ofensiv, care se usuca si formeaza depozite galbene. In general, pielea este nesanatoasa, face usor infectii si se vindeca greu. Diagnostic diferential: Ant-c, Sulphur, Calcarea, Puls, Psorinum, Ferrum Rem. complementare: Argentum-nitricum,Arsenicum, Causticum, Ferrum, Hepar, Lycopodium, Sulphur, Tuberculinum.

98

HOMEOPATIA IN TRATAMENTUL BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE Dr. Silvia Nedelcu Organon p.11:Cnd o persoan se mbolnvete, primul lucru care este perturbat de influena dinamic a unui agent morbid ostil vieii este aceast for vital spiritual [] Numai acest principiu vital este deranjat ntr-o asemenea msur, nct poate provoca organismului acele senzaii neplcute i procese neregulate pe care le numim boli [] Fora vital (FV) este n permanent interaciune cu celelalte fore (cmpuri) i drept rspuns i modific parametrii, astfel nct de cele mai multe ori efectele nu sunt perceptibile la nivel mental, emoional sau fizic. Fiecare individ are un anumit nivel prag sub care FV poate face fa stimulilor externi fr modificri semnificative, meninnd sistemul n echilibru. Nivelul acestui prag are o component general, dat de specie, ras, vrst, sex, i una individual :-- motenit (ereditate, ncrctur miasmatic ) -- dobndit (- mediu, poluare etc - mod de via nesntos, suprasolicitare, stress - alimente, medicamente, droguri etc). Boala este rezultatul rezonanei dintre FV i un factor perturbator de o frecven vibratorie similar cu cea a FV i o intensitate mai mare sau egal dect nivelul prag. O concluzie logic este faptul c profilaxia corect se poate realiza prin: ridicarea nivelului prag al FV la o valoare ct mai apropiat de nivelul ideal ndeprtarea influenelor miasmatice- ideal nainte de concepie i tratament aa-zis constituional instituit nainte de apariia semnelor i simptomelor bolii sau ct mai precoce dup apariia acestora. ndeprtarea (sau reducerea) factorilor exteriori care scad nivelul prag al FV. Dup ce s-a produs aceast interaciune i a intrat n rezonan, FV se modific i se instaleaz un nou echilibru, de data aceasta la un nivel inferior celui precedent, timp n care ea nu mai poate interaciona i nu mai este afectat de ali ageni perturbatori similari celui iniial: Organon p.36:Dac dou boli diferite care se ntlnesc, n acelai timp, ntr-o fiin omeneasc au aceeai for sau, mai mult, dac boala mai veche este cea mai puternic, noua boal va fi respins de cea veche, care nu-i va permite s o afecteze.[] Un pacient suferind de o boal cronic sever nu va fi infectat cu o dizenterie moderat de toamn sau de o alt boal epidemic []. De pe acest nou nivel FV poate intra in rezonan cu ali ageni corespunztori acestuia i mecanismele de aprare refac echilibrul de fiecare dat pe un plan inferior, iar starea de sntate a individului se altereaz din ce n ce mai mult. Dac o persoan nu se mbolnvete este imun la un anumit tip de germeni se datoreaz fie faptului c este foarte sntoas, sau dimpotriv, pentru c nivelul ei de sntate este inferior celui de vibraie al germenilor respectivi.(Un exemplu frecvent ntlnit este acela n care un printe solicit tratament pentru copilul su care are comportament distructiv, deficit de concentrare i atenie sau enurezis nocturn .a. spune altfel este foarte sntos, nu a mai rcit de 2 ani, e singurul din clas care nu se mbolnvete).

99

Un tratament corespunztor ( Organon p. 48: [] boala poate fi vindecat numai printr-un agent care este similar n simptome i cumva mai puternic[] i p.50: [] Vindecai prin similaritatea simptomelor! va duce la ridicarea nivelului de vibraie a FV, astfel nct pacientul va redeveni susceptibil la acei ageni patogeni la care nainte era imun. Acesta este un aspect important n practic, deoarece un pacient neavizat poate renuna uor la tratament, considernd n mod greit homeopatia nu numai ineficient, ci i duntoare. In cazul epidemiilor, FV a unui numr mare de indivizi interacioneaz n mod similar cu un anumit agent infecios, iar simptomele produse sunt asemntoare la cei mai muli dintre cei afectai. Totalitatea acestor simptome comune indic remediul geniul epidemic, care videc i poate preveni boala la cei expui (Hahnemann Organon p.100102 etc, Kent -Lectures on Philosophy). Bell. n scarlatin (Hahnemann), Diphterinum, Merc-cy., Apis pentru difterie, Carb-v., Cupr. sau Kali-c. n tusea convulsiv, Camph. n holer .a. i-au dovedit eficiena ntrun mod remarcabil n timpul marilor epidemii din sec. XIX-nceputul sec. XX, aducnd homeopatiei un prestigiu imens i o dezvoltare pe scar larg. ( Exemplu de prescriere: Grimmer administra mpotriva poliomielitei Lathyrus CH 30 x1/spt. i ulterior 10M x1/lun n timpul epidemiei i afirma c peste 5000 de copii fuseser deplin protejai, dei muli dintre ei fuseser expui). Geniul epidemic este caracteristic unei anumite epidemii. Anticiparea acestuia ntr-o epidemie ulterioar a aceleiai boli, n special cnd exist o mare variabilitate (antigenic, sau ca simptomatologie ex. gripa) este nesigur. Cteva situaii specifice i remediile mai frecvent indicate profilactic: nosodul (isodul) sau geniul epidemic actual (CH 30 1 dat /spt. sau diluie mai nalt lunar) la debut, cnd poate nu s-a clarificat cazul (ex. viroz respiratorie obinuit sau debut de varicel etc), Aconitum sau Belladonna sunt remediile de elecie n caz de debut brusc cu febr nalt etc. In boli eruptive n care erupia ntrzie s apar unii autori recomand Sulph.; n repertoar Ant-t (grd 3 remediu unic) dac n ceast situaie apar convulsii. Din experiena personal profilaxia s-a realizat prin administrarea unei noi doze a remediului constituional copiilor aflai deja n tratament i expui -care fie nu au avut simptome, fie au fcut o form foarte uoar i redus ca durat. Ca tratament, cel mai frecvent am folosit Pulsatilla att n rujeol, ct i n rujeol i parotidit epidemic ( cu tabloul caracteristic al remediului febra, lipsa setei etc) , Euphrasia n rujeol cu manifestri conjunctivale foarte intense sau Mezereum cu erupie pustuloas i prurit intens. Rhus-t este de asemeni util n varicel cu prurit foarte suprtor (amel. de cldur). In scarlatin profilactic Scarlatinum, Belladonna; tratament: - n formele uoare Bell este remediul de elecie; - Apis -cu angina caracteristic (dureri amel. de rece, lueta umflat ca un scule etc.); - n formele severe cu angin ulcero-necrotic sau gangrenoas n literatur sunt prezentate videcri cu Ailanthus, Arum-triphyllum .a - cu afectarea articulaiilor: Rhus-t., Bry; - afectare renal: Apis, Nat-s., Scarlatinum .a.

100

Gripa - profilactic Influenzinum sau geniul epidemic actual dac este cunoscut CH 30 x1/spt; - curativ : Influenzinum, Oscillococinum /Anas barbariae ( 200K) sau geniul epidemic; mai frecvent apar simptome care necesit Gels., Eupat-perf, Bry, Rhus-t, Pyrog., Bapt. .a Herpes : Nat-m, Sep., Rhus-t (labial), Aethusa (pe nas), Croton tiglium sau Ranunculus bulbosus (la nivelul ochiului). Herpes zoster: - profilactic: Variolinum - tratament: Rhus-t., Ars, Caust, Ran-b :ag. de vreme rece i umed, de schimbrile vremii, curent i atingere; dureri i senzaie de rece n puncte zone bine delimitate cu suprafa f. mic (~Kali-bi); Mez.: fr ag. de la vreme rece i umed; dureri ag. noaptea i hiperestezie a zonei afectate; Ran-b. Mez. - nevralgii postherpetice: Hepatite virale: Phos. pare s fie cel mai frecvent indicat remediu, dar este de preferat analiza fiecrui caz n parte i alegerea remediului pe baza totalitii simptomelor i/sau simptomelor cheie (ca de altfel n orice alt afeciune, ndiferent de etiologie) Holer, dizenterie, enterocolite infecioase: Podo, Camph., Verat., Merc., Merc-c Antrax: Anthracinum, Ars., Apis, Bell, Lach, Tarent-c . a Rabie: Hydrophobinum (Lyssinum) n 1833 Hering a obinut remediul din saliva unui cine bolnav i l-a folosit cu succes profilactic i curativ (cu aproape 50 de ani nainte de Pasteur i vaccinul antirabic). Bell., Hyos., Stram., Canth. Studii realizate pe animale au relevat cteva informaii interesante n legtur cu alte posibiliti de tratament al acestei boli: administarea repetat a unui extract de Tanacetum vulgare (ca un proving pe animale sntoase) a produs toate manifestrile caracteristice rabiei, iar boala indus a fost numit rabies tanacetica sau simili-rabie; Plantureux n 1950 a urmrit posibilitatea prevenirii i tratamentului rabiei la animale inoculate n condiii controlate, fr rezultate n profilaxie, dar cu vindecri remarcabile folosind remedii precum Bell., Lyss., Lach. i Guaco Bibliografie: Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; Borland D.M., Unele urgene n medicina general Ed. Moldogrup 1998; Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica; Clarke J.H., The Prescriber; Grimmer A.H., Therapeutics; Hahnemann S., Organon of Medicine- i trad. -Ed.Marineasa 1999; Kent J.T., Lectures on Philosophy; Sankaran P., Elements of Homeopathy CARA; Ullman D., Discovering Homeopathy- Medicine for the 21st Century; Vithoulkas G., The Science of Homeopathy RADAR 8

101

VACCINAREA SI HOMEOPATIA - Dr. Mariana Galesanu

Virchow, mare morfopatolog si deloc homeopat, declara la sfarsitul vietii: Daca ar fi sa-mi iau viata de la capat, mi-as dedica-o in intregime pentru a dovedi ca germenii isi cauta habitatul lor natural, adica tesutul bolnav mai degraba decat sa fie cauza imbolnavirii unui tesut Ce vrea sa spuna Virchow ? Ca numai atunci cand un tesut are o disfunctie sau este distrus devine gazda imbietoare pentru germeni, care se comporta astfel ca agenti patogeni . Conditionarea patogenicitatii germenilor de starea tesutului este ilustrata si de afinitatea lor pentru anumite tesuturi (streptococ pt. amigdale, helicobacter pt. stomac, papilloma v. pt. Colul uterin, etc) In interactiunea germene-boala,un rol covarsitor il joaca terenul organismului supus contactului (predispozitia si impregnarea miasmatica, implicit reactivitatea sistemului imunitar propriu ) Prin vaccinare s-a dorit impiedicarea imbolnavirilor datorate germenilor. Contrar opiniei de popularizare, vaccinarea nu este o exemplificare a principiilor homeopatiei, ci este o aplicare grosiera a legii similitudinii pentru ca se refera la administrarea nediscriminativa a unei substante, unei intregi populatii . CE ESTE UN VACCIN ? Prin definitie, un vaccin este un preparat imunologic destinat sa produca o protectie specifica fata de o boala data ; el stimuleaza producerea de anticorpi si alte mecanisme imunologice . Dar, un vaccin conventional, pe langa germenul vaccinal (inactivat sau viu atenuat) contine un coctail de chimicale (prezervanti, stabilizatori, metale si produse animale provenite din substratul de cultivare) Din continutul acestui coctail decurge potentialul toxic, alergenic si imunosupresor al vaccinurilor . CARE ESTE OPINIA HOMEOPATILOR FATA DE VACCINARE ? Exista asociatii profesionale de homeopati care se declara de acord cu politica vaccinala a statului respectiv si exista asociatii ostile oricarei vaccinari (uneori coexista in aceeasi tara) Unii considera vaccinarea indispensabila in controlul epidemiilor care sunt o amenintare pentru viata; altii extind necesitatea controlului si asupra bolilor copilariei . Altii sustin ca sunt suficiente masurile igienice . Oricum, nu exista multe studii clinice pe termen lung , care sa sustina una sau alta din aceste opinii. Efectele adverse immediate ale vaccinarilor sunt cunoscute, in general minimalizate , uneori catalogate drept coincidente. Totusi , ele stau la baza contraindicatiilor oficiale ale vaccinarii . Cei mai multi homeopati cred ca decizia vaccinam sau nutrebuie sa fie una personala , bazata pe o informatie corecta .

102

CE TREBUIE SA STIM DESPRE VACCINARE SI VACCINURI ? 1. Exista deosebiri intre imunitatea dobandita prin boala si cea postvaccin Intr-o boala naturala exista o poarta de intrare (o mucoasa de obicei) unde au loc procese imunologice complexe de recunoastere, prelucrare si prezentare antigenica, cu implicarea a numeroase celule, iar producerea anticorpilor are loc natural, ca o consecinta a acestor etape pregatitoare, dupa ce la locul de patrundere s-a initiat o reactie inflamatorie, cu instruirea celulelor respective si secretarea de IgA, cu rol foarte important in eventualitatea unei reexpuneri . . Vaccinurile (in special cele injectabile) patrund brusc in organism, alarmeaza sistemul imun, obligandu-l sa produca anticorpi in stare de stres. Astfel, sistemul imun este programat partial , cu un by passal sistemului imun de la nivelul mucoasei ce implica un deficit de IgA. . Spre deosebire de imunitatea pe viata conferita de boala naturala, vaccinarea trebuie repetata ( rapel ) pentru a obtine un rezultat durabil. . Investigarea status-ului imunitar postvaccinal s-a rezumat in principal la titrarea anticorpilor omologi ( imunitatea humorala); nu exista detalii asupra implicarii imunitatii celulare . 2. Daca exista un nivel bazal de anticorpi, vaccinarea omologa nu este capabila sa mai creasca titrul .Deci nu ar trebui sa se vaccineze sugarii decat dupa declinul anticorpilor materni si nu ar trebui sa se revaccineze decat dupa dozarea prealabila a anticorpilor reziduali . 3. Competitia antigenica pune in discutie nivelul de protectie al vaccinurilor polivalente (va exista o stimulare inegala fata de diferitele componente vaccinale ) 4. Pericolul vaccinurilor vii, atenuate: acestea introduc pe usa din dosgermeni vii, care pot ramane in organism in stare latenta, producand imbolnaviri grave, mai tarziu in viata sau pot agata un virus helper si isi refac potentialul virulent, sau, prin strategia supravietuirii, cu care sunt inzestrate toate speciile lumii vii, se selecteaza variante modificate genetic ale germenilor vaccinali, rezistente la imunitatea conferita de vaccin (selectie imunologica). Exemplul 1: existenta de cazuri sporadice sau mici epidemii de poliomielita (in populatii vaccinate) cu variante modificate genetic ale virusurilor vaccinale (Vaccine-derived polio viruses), capabile ca si virusurile polio originale sa induca boala paralitica. S-au izolat aceste virusuri in apele de canalizare provenind de la vaccinatii purtatori si excretori in fecale . Exemplul 2: Studii de secventializarea AND-ului la Bord.pertussis arata ca 90% din tulpinile actual circulante in Olanda difera antigenic de tulpinile vaccinale (mutatii genetice ca raspuns la vaccinarea in masa, cu modificarea structurii antigenice in vederea supravietuirii) 5. Pericolul vaccinurilor injectabile : Injectarea de material genetic strain (propriu germenului vaccinal dar si substratului de cultivare), direct in torentul sanguin conduce la mutatii genetice si oncogeneza in organismul primitor . CARE ESTE EFICIENTA VACCINARII ? Eficienta vaccinarii in prevenirea bolilor infectioase este mai mica decat se presupune in general, dovada numeroasele epidemii in populatii corect vaccinate.

103

Bolile epidemice evolueaza in timp sub forma curbei lui Gaus (clopot ). Exista ani epidemici si ani linistiti. S-a constatat ca acest aspect al epidemiilor ramane acelasi, fie ca s-a facut vaccinarea, fie ca nu . Au existat epidemii grave dupa vaccinari in masa (Anglia: variola si tuse convulsiva ; Germania: difterie ;Ghana: rujeola ) Un studiu efectuat in 1970 in India, care a cuprins 270000 de subiecti a aratat ca au aparut mai multe cazuri de tuberculoza la lotul vaccinat BCG decat la lotul martor (The Lancet 12/1/80). De atunci, BCG nu mai este obligatoriu in USA, Suedia, Elvetia, Germania, etc S-a apreciat ca riscul de a contracta poliomielita de la vaccinul viu (Sabin) este mai mare decat de la virusul natural (Science 4/4/1977) Ingrijorata de numarul mare de copii alergici, Suedia a renuntat la vaccinarea antipertusis in 1979 si la BCG in 1982 (lasand alte vaccinari optionale) si acum detine locul 2 in lume cu cea mai mica mortalitate infantila . Oportunitatea vaccinarii evidentiata de susceptibilitatea individuala sau ce ne spun reactiile individuale la vaccinare; Lipsa reactiei poate insemna fie un sistem foarte sanatos, fie o slabiciune constitutionala fundamentala .In acest caz vaccinarea a fost inutila pentru ca in primul caz pacientul este imun la epidemie chiar nevaccinat , iar in al doilea caz degeaba l-am vaccinat . O reactie slaba, torpida (doar o mica inflamatie locala) indica un mecanism de aparare slab, care ar putea duce la aparitia unei boli cronice pe viata . O reactie sistemica cu febra, stare generala alterata pentru scurt timp indica o reactie de aparare foarte puternica, care ar fi capabila sa faca fata bolii chiar in lipsa vaccinarii . O reactie sistemica cu complicatii neurologice este cazul cel mai grav (degradarea sanatatii va fi severa si prelungita ) LA CE VARSTA VACCINAM ? in niciun caz in prima zi de viata dupa 6 luni (declinul anticorpilor materni) si ideal dupa 18 luni (maturizarea sistemului imunitar) vaccinarea a modificat distributia pe grupe de varsta a bolilor contagioase ale copilariei , impingandu-le catre varste la care riscul si severitatea complicatiilor este mult mai mare . vaccinarea prematura face necesara revaccinarea pentru a obtine un rezultat durabil (orice vaccinare este o imbolnavire suplimentara fata miasma mostenita) calendarul vaccinarilor este atat de incarcat incat abia mai respecta timpul minim necesar sintezei de gama globuline si exista tendinta de a adauga noi vaccinuri . CARE SUNT RISCURILE VACCINARII? Orice tip de stimulare nenecesara a sistemului imun va dauna activitatii sale de aparare naturala impotriva bolilor. In era vaccinarilor excesive,in care ne aflam, statisticile arata atat la om cat si la animale o incidenta scazuta (intr-adevar) a bolilor contagioase , dar o mare rata de alergii, boli cronice si autoimune , cancer . Imunodepresia este riscul principal implicit al vaccinarii. Toate componentele vaccinale sunt imunodepresive: agentul vaccinal insusi, proteinele animale din substratul de cultivare (rejectie grefa/gazda) chimicalele folosite ca stabilizatori si prezervanti. Se produc modificari cantitative si calitative ale leucocitelor (pentru luni de zile dupa

104

vaccinare raportul T helper/T supresor este alterat. Studii clinice efectuate de veterinarii homeopati din USA si Anglia arata o rata crescuta de prezentare la consultatii pentru diferite simptome,cateva saptamani dupa vaccinarea anuala (ca si cum aceasta ar fi diminuat capacitatea de a face fata la imbolnavire ). La populatia infantila vaccinata nu se accepta oficial legatura dintre perioada vaccinarii si explozia de IACRS, otite, etc. Alergiile. Substantele straine contaminante ale vaccinurilor, sub forma moleculelor mari proteice (in special la administrarea injectabila) formeaza complexe imune circulante care obstrueaza caile limfatice si ganglionii, cu producere de fenomene alergice. Unii germeni vaccinali sunt ei insisi responsabili de fenomenele alergice. Un studiu recent publicat in Journal of American Medical Association arata ca la copiii vaccinati anti-pertussis predispozitia la astm este de 6 ori mai mare decat la nevaccinati. Afectiunile autoimune sunt legate de activarea raspunsului imun, iar agravarile lor dupa vaccinare sunt o regula . Efectele toxice datorate chimicalelor din coctailul vaccinal (formaldehida, thiomersal, fosfat de aluminiu). Cand aceste substante patrund in curentul circulator, organismul incearca sa le elimine prin activarea emonctorilor si prin reactii acute (febra, inflamatii, eruptii). Daca aceste reactii nu sunt suprimate medicamentos este posibila prevenirea complicatiilor tardive (diabet juvenil, autism, astm, tulburari neurologice, leucemie ,etc ) Depletie de vitamina C, A, Zn Vaccinoza . Termen introdus de Burnett in legatura cu toxina vaccinala capabila sa produca o stare morbida, de extrema cronicitate, chiar cand vaccinul nu a prins. Simptomele vaccinozei sunt aproape identice cu ale sicozei Hahnemanniene: fie manifestari externe: excrescente, eruptii cutanate inveterate, catar cronic, probleme de par-cade sau creste in locuri anormale fie fenomene de ordin toxic: nevralgii, nevrite, cefalee, furunculoza, simptome astmatiforme, distensie abdominala flatulenta cu diaree,exagerata susceptibilitate la IACRS,marasm la sugarii alaptati de mame recent vaccinate Toate indica o discrazie vaccinala si vedem cum sicoza isi largeste etiologia prin includerea celei de a doua mari cauzalitati= vaccinarea. Exista acum o evidenta clara ca vaccinarile , medicamentele si hrana procesata comercial sunt cumulative in scaderea raspunsului imun atat la om cat si la animal . CUM SA MINIMALIZAM EFECTELE ADVERSE ALE VACCINARII Sa cantarim bine raportul beneficii / riscuri pentru fiecare vaccin, apreciind gradul de impregnare miasmatica al fiecarui copil si oportunitatea vaccinarii pentru o boala usoara sau putin probabila . Sa tinem cont de starea prezenta in momentul vaccinarii (sa nu vaccinam in perioade de boala, convalescenta sau concomitent cu evenimente stresante: intarcare, eruptie dentara, debutul gradinitei sau scolii.) Sa preferam vaccinuri cu germeni omorati (inactivati ) Sa preferam monovaccinuri (desi, fiecare vine cu o cantitate de aditivi toxici in plus) . Sa nu vaccinam sub 6 luni; ideal dupa 1 an, evaluand individual starea de sanatate, ereditatea si conditiile de mediu. Atentie la ceilalti copii, intr-o familie in care un copil a suferit efecte adverse in urma vaccinarii . Sa nu vaccinam orbeste, ci numai dupa dozarea anticorpilor protectori

105

Sa pregatim copii pentru vaccinare vit. C, remediul de constitutie , Sau remediu din vaccinul respectiv, potentat homeopatic in dilutia CH30, (doua zile inainte de vaccinare si o zi dupa) Exista practica de a prescrie remediul Thuja CH30 in ziua vaccinarii. Desi administrarea ei de rutina afost contestata de unii homeopati, un experiment veterinar ne incurajeaza sa procedam asa : Este cunoscut faptul ca a patra zi dupa vaccinare are loc o depresie a activitatii limfocitare (evidentiabila prin testul transformarii blastice), care continua o perioada mai lunga sau mai scurta, in functie de vaccinul administrat. In studiul mentionat, unui lot de animale i s-a administra imediat dupa vaccinare Thuja CH30 si vit.C (fata de un lot martor) si testul transformarii blastice a demonstrat scaderea semnificativa a depresiei activitatii limfocitare, care s-a mentinut la lotul martor . La copiii care prezinta deja simptome ale efectelor adverse dupa vaccinare se poate cauta remediul simillimum (in repertoarul Kent exista rubrici legate de vaccinare) sau se poate aplica schema de detoxifiere propusa de Dr.Tinus Smits (Olanda) Copii care au dezvoltat deja simptome de vaccinoza nu vor mai fi vaccinati. CONCLUZII Sistemul imun al unui copil este activ de la 6 luni ( cand glanda timus isi dobandeste deplina maturitate) pana la pubertate ( cand hormonii sexuali ii preiau functia). In acest interval sistemul imun este extrem de activ si strange informatii pentru viitor .Daca unui copil nu i se permite sa faca nicio boala a copilariei, acest sistem imun activ nu este programat corect si se intra in viata de adult cu o imunitate imatura si subprogramata . Administrarea remediilor homeopatice intareste bland si profund sanatatea individului, ca un tot, inclusiv sistemul imun, pentru a face fata invaziei microorganismelor HOMEOPROFILAXIA In noiembrie 2000, la al 57-lea Congres annual, Asociatia Americana a Medicilor si Chirurgilor (AAPS) a anuntat ca membrii sai au votat sa se redacteze o rezolutie in favoarea stoparii vaccinarii infantile obligatorii. Se aud tot mai multe voci medicale care spun ca Exista suficiente dovezi asupra ineficacitatii programelor de vaccinare si asupra riscurilor, pentru a prevedea intrarea in discutie a metodelor alternative de prevenire a bolilor contagioase . O astfel de alternativa o reprezinta homeoprofilaxia. Metoda dateaza din 1801, cand Hahnemann a folosit Belladonna CH30 (pe baza similitudinii tabloului clinic) atat pentru tratarea bolnavilor de scarlatina, cat si pentru a preveni contaminarea altora . Ulterior, multe nosode si alte remedii homeopatice au fost folosite cu succes in diferite epidemii . In domeniul veterinar studii repetate arata ca folosirea nosodelor profilactic este la fel de eficienta ca si vaccinarea conventionala in prevenirea bolilor contagioase (ex. Staphylococcin si Streptococcin in epidemiile de mastita la vaci ) Alternativa homeopata cuprinde atat profilaxia cat si tratamentul bolilor epidemice . Legat de vaccinare ne vom rezuma la profilaxie . Se poate obtine protectie specifica prin administrarea nosodului corespunzator agentului patogen al bolii : Candidoza = CANDIDA ( MONILLI ALBICANS )

106

Difterie = DIPHTERINUM Disenterie = MERCURIUS DULCIS (varianta bacilara) si ARS.ALBUM (varianta amoebiana) Erizipel = STREPTOCOCCIN si GRAPHITES Febra galbena = ARS.ALB., CIMICIFUGA, CROT.HORRID. Hepatita epidemica (orice tip) = PHOSPHORUS Herpes recurent = HERPES NOSOD, VACCINOTOXIN Gripa = INFLUENTINUM , OSCILOCOCCIN Giardioza = LAMBLIA Malaria = NATRIUM MURIATICUM Oreion = PAROTIDINUM Rabie = LYSSINUM Rujeola = MORBILLINUM (si pt. Jigodia canina ) Salmoneloze = SALMONELLA PARATYPHI B Scarlatina = BELLADONNA si STREPTOCOCCIN Tetanos = LEDUM si HYPERICUM Tuberculoza = BACILLINUM , T.K. Toxoplasmoza = TOXOPLASMOSIS NOSOD Tuse convulsiva = PERTUSSIN Varicela = VACCINOTOXIN Verminoze = nosod din parazitul respectiv Zona zoster = ZONA ZOSTER NOSOD Aceste remedii se admininistreaza in potenta CH30.

107

HOMEOPATIA IN OFTALMOLOGIE - Dr Ioana Ionescu

TULBURARI DE ACOMODARE (ASTENOPIA ACOMODATIVA) reprezinta slabiciunea musculaturii implicate in acomodare, manifestata prin oboseala oculara, dureri oculare, peri-orbitare sau cefalee, iritatie conjunctivala cu / fara fenomene congestive ,tulburari vizuale; aceste tulburari apar apar in urma efortului vizual prelungit Tratamentul homeopat se face in functie simptomul predominant: Daca predomina fenomenele iritative: Ruta graveolens: - oboseala vizuala in urma lecturii prelungite < sfarsitul zilei senzatie de ochi durerosi, calzi si arzatori, obligand subiectul sa-si frece ochii, ceea ce agraveaza arsura, hiperemie conjunctivala, lacrimare > apicatii calde, < frig, lumina Indicat in astenopia acomodativa si surmenajul ocular survenit dupa fortarea ochilor sa vada lucruri mici sau timp indelungat la computer Comocladia: - ochi iritati durerosi si hiperemiati in urma efortului vizual senzatie ca ochii sunt prea mari pt orbite, < miscarea ochilor Duboisia: - hiperemia conjunctivala, senzatia de ochi calzi si uscati, dureri supraorbitare, tulburarile apar in urma lecturilor prelungite, mai ales la hipermetropi Zincum met: - senzatia de nisip in ochi, hiperemie conjunctivala predominant in unghiul intern, senzatia de ochi infipti in orbite, < alcool, in timpul menstrelor Indicat la elevi dupa surmenaj intelecual, cu insomnie, abuz de psihotrope Crocus sativus: - iritatie oculara cu lacrimare abundenta ca si cum ar fi fum in camera senzatia de aer rece care intra in ochi, > inchizand si tinand strans ochii inchisi Daca predomina durerile oculare: Onosmodium: - astenopie prin insuficienta musculaturii ciliare, dureri oculare, senzatia de ochi grei, trasi in spate, cefalee supra-orbitara iradiind spre occiput cu senzatia de menghina, < efort vizual Paris quadrifolia: - senzatia ca globii oculari sunt prea mari pt orbite, senzatia ca ochii sunt trasi in spate de un fir, nevralgii care pleaca dinspre occiput si iradiaza catre vertex( legate probabil de spondiloza cervicala), lateralitate stg, femei nervoase si locvace indicat in: nevralgiile oculare, astenopia acomodativa, nevralgii post- zosteriene oculare Oleander: - senzatie de ochi trasi in spate de un fir, cefalee difuz, > privind lateral Cocculus: - senzatia ca ochii sunt proiectati inaint, dureri oculare vii, de tip contuzie, impiedicand subiectul sa deschida ochii, - durerile sunt insotite de vertij, greata, slabiciune, < insomnie, veghe, surmenaj, modificarea ritmului circadian Oreodaphne: - dureri de tip nevralgic care pornesc in unghiul intern al orbitei, si se intinde ca si cum ar traversa creierul pana in occiput, lateralitate stg, < lumina, > in repaus, inchizand ochii. Jaborandi: - cefalee la lectura prelungita, dureri oculare, mioza, dificultate la fixare senzatia de ceata vizuala, senzatii de insotire reflexe: greata, vertij. Indicat ca si Ruta la cei care stau mult cu privirea la un ecran Phyzostigma: - ** spasme acomodative: dureri oculare la lectura, cefaleesupraorbitara ca o presiune legata de un efort vizual, blefarospasm, strabism acomodativ, fosfene ** alte fenomene spasmodice asociate: spasmofilie, tetanie, palpitatii, parestezii

108

Anacardium: - cefaleea studentului, cu senzatia de presiune dureroasa la nivelul ochilor, tamplelor, de-a lungul marginii orbitei, > surmenaj intelectual, > mancand frecvent insotita de slabiciunea memoriei cu pierderi bruste de memorie si tulburari de comportament (descurajare, indecizie, impulsuri contradictorii) Agaricus muscarius: - cefalee frecvent frontala iradiind spre baza nasului, ca si cum capul ar fi intepat de mii de ace inghetate < efort intelectual sau vizual, lentoare mentala tendinta la spasme musculare si ticuri Gelsemium: - astenopie acomodativa prin slabiciunea musculaturii ciliare cefalee care debuteaza occipital si iradiaza spre gat, umeri, frunte, globi oculari migrene oftalmo-plegice, cu pleoape grele, chiar ptoza palpebrala si tulburari vizuale( diplopie datorata slabiciunii musculaturii extrinseci a GO), > dupa emisia abundenta de urina, tinand capul ridicat, slabicine musculara generala si anxietate de anticipatie Spigelia: - lateralitate stanga, dureri vii in GOS, ca si cum GO ar fi prea mare pt orbita - cefalee occipitala care iradiaza sau se extinde la frunte sau ochi spre interior - cefalee tip nevralgic( nevralgie faciala, ciliara, trigeminala, postzosteriana), - durerile urmeaza frecvent curba solara - durerile au caracter intepator, ca si cum un obiect ascutit ar strapunge locul respectiv sau arzator, ca acele inrosite in foc, - glaucom, irita - < contact, miscarea GO, secuse, zdruncinaturi, aer rece, > repaus, culcat pe partea dreapta cu capul ridicat - frecvent asociat cu probleme cardiace: angor, palpitatii sau verminoze Daca tulburarea vizuala se incadreazaintr-un context de distonie neuro-vegetativa: Actaea racemosa: - durere de cap in vertex sau oculare care iradiaza dinspre sau catre regiunea cervicala, < miscarea ochilor, presiune, in timpul menstrelor Tendinta la nevralgii cervicale si spasme, crampe (musculatura paravertebrala, abdomino-pelvine) care alterneaza cu manifestari psiho-comportamentale Frecvent femei cu instabilitate psihoemotionala in relatie cu menstrele si statusul hormonal, comportament nevrotico-isteric cu perioade de supraexcitatie mentala si agitatie locvace alternand cu perioade de agitatie, anxietate, frici (de nebunie) Kali phosphoric: - astenopie acomodativa dupa surmenaj intelectual, intr-un context de epuizare fizica si intelectuala cu pierderi de memorie, cefalee, insomnie la nivel ocular pot apare tulburari de vedere, senzatie de nisip sau senzatie de arsura Lachesis: - cefalee congestiva, batanta, occipitala sau supraorbitara, cu senzatia ca ochii sunt trasi inapoi, cu lateralitate stanga, < caldura, soare, alcool, oprirea eliminarilorpremenstrual, la menopauza, > orice eliminare (menstra) Frecvent la femei in perioada premenstruala, menopauza, asociate cu bufeuri de caldura, senzatie de constrictie lanivelul gatului sau toracelui, insomnii cu cosmaruri, frica de a adormi datorita senzatiei de sufocare, modificarea comportamentului cu alternanta de depresie si excitatie locvace, cu gelozie, suspiciune, revendicari Phosphorus: - cefalee si tulburari vizuale (pete negre care plutesc, scantei ce apar cand inchide ochii), uneori vertij, simptome care apar dupa un efort intelectual prelungit: subiecti totdeauna obositi, care , desi inteligenti, se decompeseaza repede, cu aversiune pt efortul fizic sau intelectual, au tendinta la hemoragii si probleme respiratorii recurente Pulsatilla: - cefalee supra-orbitara, in relatie cu menstrele sau in context digestiv (alimente grase), < seara, > aer liber, comprese reci. Dispepsie, dismenoree.

109

CATARACTA Rubrici din Radar: Eye: cataract: cataracta: Calc, calc-F, Calc-ph, Caust, Mag-c, Sep, Sil, Sulph, Zinc-s( gr 3) Amm-c, Amm-m, Apis, Bar-c, Cann-s,carb-an, Chel, Colch, Con, Euph, Jab, Kali-c, Lyc, Nit-ac, Phos, Puls, Sec, Santin, Thiosin, Zinc - dr: Amm-c, Kali-c, Nit-ac, Sil; - stg: Sulph, merc - incipienta: Puls, Amm-c, Caust, Chel, Sec, Sep - capsulara: Amm-c, Colch - corticala: Sulph - reticulara: Caust, Plb - moale( soft): Colch, Merc, Sec - progresiva: Chim - cu absenta menstrei:Lyc - copii: Mag-c (RU!) - de la lovitura: Arn, Con, Symph cu lacrimare: Euph, cu guta: Led batrani: Carb-an, sec, Calc-ph, Caust, Chol, Con, Graph, Kali-c, Lyc, Mag-c, Merc, Napht, Nat-m, Phos, Puls, Sil, Sulph la femei: Sec, Sep dupa operatii: Acon, Seneg, Arn, Rhus-t dupa supresia transpiratiei picioarelor: Sil. Cataracta poate fi : Lenticulara , de cauza degenerative, la varstnici Capsulara, de cauza inflamatorie, asociata cu opacifiera corneii Ambele forme pot apare insa si rapid ,in cateva zile , daca e suprimata o eruptie, sau transpiratia picioarelor, sau menstra.. Din observatiile Dr. Burnett: ~ rezultate bune se obtin atunci cand remediul e ales pe baza legii similitudinii ~ formarea cataractei ar putea avea drept cauza supresia uni boli cutanate, de aceea de multe ori imbunatatirea starii cristalinului e urmata de aparitia unei eruptii cutanate. In cataracta incipienta, sau cea care nu raspunde la remediile homeopate indicate, se pot obtine beneficii cu administrarea locala de vapori de eter sulfuric. Din cazurile Dr.-ui Burnett, reiese ca un effect bun in tratamenul cataractei, il au remediile Sulphur, Silicea, Cannabis, Pulsatilla, Calcarea. Silicea si Sulphur sunt utile mai ales cand aceasta a aparut ca urmare a supresiei transpiratiei picioarelor (in cazul Silicei), sau supresiei unei eruptii (in cazul Sulphurului). Silicea, Graphites, Iodine, Merc. Hyd., Conium, Pulsatilla, Mag. Carb., Sulphur, Cannabis, Phosphorus, Digitalis, Spigelia, Euphrasia. Conium si Cannabis sunt utile atunci cand cataracta a aparut in urma unui traumatism al ochiului. Magnesia Carbonica, Pulsatilla, Digitalis si Phos. pot fi folosite in cataracta capsulo lenticulara sau in opacifierea separata a cristalinului sau capsulei aceste remedii sunt utile cand exista si oftalmie asociata. Cannabis si Euphrasia in cazul cataractei capsulare, ce apare in urma unei reactii inflamatorii. In stadiul inflamator, ar putea fi utila Belladonna.

110

Pulsatilla actioneaza bine cand e asociata si o oftalmie catarala cronica, iar cauza principala a aparitiei ei e supresia menstrelor. Calcarea e indicata la indivizi scrofulosi. Din experienta Dr. Madden, cele mai eficiente remedii in tratamentul cataractei sunt Merc., Calc., Phos., toate in potente inalte; in cazurile incipiente, cand vederea e doar incetosata, vindecarea este totala. Ammonium muriaticum - Cataracta capsulara; vedere ca prin ceata; pete si puncte zburatoare, raguseala; tuse noaptea, cand se intinde in pat, constipatie cu scaune tari, senzatie de rece in spate, mai ales intre umeri, capul pare plin si greu, iritabilitate Arsenicum album - vedere ca printr-o perdea; totul pare verde; dureri pulsatile in ochi < dupa miezul noptii; ulceratia corneii; iritatia arzatoare a marginilor pleoapei; lacrimare coroziva; cefalee periodica, senzatie de arsura in tot corpul; dureri > aplicatii calde; nu poate sta locului, schimba pozitia constant, sete mare, dar bea putin si des; limba uscata, crapata; vomita dupa ce mananca. Aurum metallicum - miasma sifilitica - scantei de foc in fata ochilor; vede numai o jumatate verticala; ochii par protruzionati; obiectele par mai mici si mai la distanta; vedere prin ceata sau fum; oasele orbitei par zdrobite, cea mai mica contradictie starneste mania, constipatie cu scaune tari sub forma de bile, coriza purulenta fetida Baryta carbonica - senzatie de uscaciune in ochi; inflamatii scrofuloase, cu flictene si ulcere corneene; fotofobie; pete negre si muste zburatoare in fata ochilor, slabiciunea memoriei, inflamatia gatului cu amigdale mari umflate Calcarea carbonica - senzatie de arsura, intepatura, mancarime, presiune in ochi vede ca prin ceata daca priveste in punct fix, diminuarea vederii; tendinta de a raci usor, mare sensibilitate la aer umed si rece, aciditatea intregului tract digestiv: gust acru, voma acra, miros de acru al scaunului, transpiratii profuze; transpiratia picioarelor, sete intensa; dorinta mare de lapte si oua moi Calcarea fluorica vedere incetosata, pete la nivelul corneii, puncte luminoase Calcarea phosphorica - dureri in globul ocular ca si cum ar fi batut, ulceratii si pete la nivelul corneii, senzatia de voal pe ochi Cannabis sativa - vasele conjunctivei injectate, fotofobie si lacrimare, corneea opaca si vasculara, diminuarea vederii Carbo animalis - cataracta senile, vede o retea care innorata in fata ochilor, slabiciune la nivelul ochilor, senzatia ca ochii ar juca in orbite Causticum - senzatie de nisip in ochi, ptoza sau greutate la nivelul PS, arsura si prurit, are impresia ca priveste prin ceata, cataracta incipienta ; cataracta reticulara, veruci PS Chelidonium majus - vede o ceata in fata ochilor, slabiciunea vederii; nu poate distinge literele, lacrimare, dureri ca de cutite in ochi < lumina lampii Cineraria maritima - singurul remediu de uz extern, cu efect progresiv si durabil Conium maculatum - cataract ace apare mai ales postcontuzional, obiectele par rosii aversiune la lumina, fara inflamatia ochilor, senzatia de rece sau de arsura a ochiului in aer liber, ulcer al corneii, vedere slaba cu vertij, pleoapele se deschid cu dificultate Euphrasia officinalis - coriza abundenta neiritanta, cu lacrimare iritanta si fotofobie mucus care aglutineaza ochii in timpul noptii, dureri intepatoare in GO, edem pleoape Graphites - intoleranta la lumina, secretie muco-purulenta la nivelul ochiului literele se amesteca cand scrie, lacrimare profuza, eczema pleoapelor

111

Kalium carbonicum - cataracta, mai ales la OD, dureri intepatoare in ochi, slabiciunea vederii, lacrimare, vede pete albastre sau verzi in fata ochilor Kalium iodatum - miasma sifilitica, diminuarea vederii, vedere ca prin ceata, nu vede obiectele distinct, lacrimare cu senzatie de arsura in ochi, coroidita, irita, chemoza Lycopodium - poate opri progresiunea cataractei, vedere slaba, nu poate distinge obiectele mci nici de la distante scurte, vedere ca printr-o dantela fina, nu vede in intuneric, pete negre in fata ochilor, hemiopsie, vede numai jumatatea stanga a obiectelor Magnesium carbonicum - diminuarea vederii, vede pete negre in fata ochilor, cataracta lenticulara, uscaciunea ochiului sau lacrimare profuza, blefarita cronica, pleoape aglutinate mai ales dimineata Mercurius solubilis - Stitches in the eyes. Periodical vanishing of sight: Aversion to light and to look into the fire. Mistiness before the eyes. Black spots flies or sparks before the eyes. Ulceration of the margin of the eyelids. Lachrymation. Ciliary injection. Natrium muriaticum - diminuarea vederii, ca si cum ar privi prin paienjenis, obiectele par acoperite de un val, instabilitatea vederii, obiectele par confuze, vede numai o jumatate a obiectelor, zig-zaguri de foc in jurul obiectelor, dureri in si deasupra ochilor, dependente de prezenta soarelui, lacrimare in aer liber, ochii cedeaza la citit sau scris Nitricum acidum - cataracta OD, ochi dureros la contact, senzatie de arsura in ochi intunecarea vederii cand citeste, pete negre in fata ocilor, obiectele apar negre, ulcere corneene, lacrimare Phosphorus - incetosarea vederii, paienjenis in fata ochilor, halou in jurul lumanarii, cataracta viridis, pete negre care plutesc in fata ochilor, aversiune pentru lumina Plumbum metallicum - vede nori in fata ochilor, diminuarea vederii (dreapta), dureri sfasietoare nocturne la ochi si frunte, GO pare prea larg, pot distinge greu ziua de noapte Pulsatilla - femei linistite, blande, plangacioase, durerile sunt insotite de frisonete, lipsa setei, ambliopie prin supresia menstrelor, diminuarea vederii, cu lacrimare in aer liber flashuri de foc in fata ochilor, uscaciunea ochilor si pleoapelor > aplicatii sau bai reci secretie muco-purulenta din ochi ce aglutineaza pleoapele dimineata Rhus toxicodendron - supuratie sau panoftalmie post-operatorie, pleoape rosii, umflate, edematoase, mi ales PS, spasm al pleoapelor, lacrimare profuza cand deschide ochii celulita orbitala, cosuri rosii pe obraji inferior de ochi, pleoape aglutinate dimineata de un mucus purulent, vedere obscura, varful limbii rosu Senega - cataracta postoperatorie, intunecarea vederii, edem al pleoapelor, dureri oculare ca si cum ochii sunt impinsi afara, mai ales seara in lumina obscura Sepia - cataracta la femei cu probleme uterine si menstruale, util in stadiile initiale, scantei in fata ochilor, halou verde in jurul flacarii lumanarii, pete negre care plutesc in fata ochilor, senzatie de arsura si presiune in GO Silicea cataracta mai ales la OD, dupa supresia transpiratiei picioarelor, pete si cicatrici la nivelul corneii, literele se amesteca sau devin palide atunci cand citeste, intunecarea vederii, ca si cum ar fi data de o patura gri, pete negre si scantei de foc in fata ochilor, aversiune la lumina, ulcere corneene, lacrimare in aer liber. Transpiratii profuze cu miros acru la nivelul capului, constipatie cu scaune in resort Sulphur - senzatie de arsura si usturime la nivelul ochilor, diminuarea vederii, lacrimare acrida, senzatia de ciob de gheata in ochi, cataracta corticala, mai ales la OS

112

GLAUCOMUL N.B. Oricare din remediile prezentate mai sus la capit. Astenopia acomodativa pot fi utile si in tratamentul glaucomului, cu conditia intrunirii conditiilor de similitudine locala +/ - generala! Aconitum (30 CH repetat frecvent) - durere intensa in globii oculari, care a aparut brusc, cauzata sau agravata de expunere la vant rece si uscat, cu lacrimare profuza si aversiune la lumina, mai ales lumina soarelui, < miscare, > aer liber, febra, neliniste, anxietate, amorteala Aurum met (200 CH) - dureri sfredelitoare dinafara inauntru in globii oculari si in jurul ochilor, cu fotofobie si lacrimare, < noaptea, aer rece, de la rasarit la asfintit Belladonna (6- 30 CH) - durere lancinanta, pulsatila in globii oculari, cu roseata si caldura, intoleranta la lumina, cefalee, < contact, zgomot, vibratii, culcat Bryonia (30-200 CH) - dureri lancinante, intepatoare in globii oculari cu iradiere spre ceafa sau vertex, < aplecat in fata, miscarea ochilor, mers, > presiune, sete mare Cedron (200 CH) - dureri severe in globii oculari care iradiaza in jurul ochilor si spre nas isotite de lacrimare fierbinte, lateralitate stanga, periodicitate fixa Chininum sulphuricum - durerile incep dedesubtul ochilor si se extind inauntrul si in jurul lor, > presiune Cimicifuga - dureri profunde, pulsatile si lancinante in globii oculari, care pot iradia in vertex, < miscarea ochilor, frig, menstre, > caldura Comocladia - nevralgie ciliara si dureri in globii oculari, cu senzatia ca globul ocular nu incape in orbita si protruzioneaza inafara, < miscare, lateralitate dreapta Crocus - nevralgie ciliara si dureri in globii oculari extinzandu-se spre vertex, cu senzatia ca aerul rece patrunde in ochi, < privind fix la un obiect Colochynthis (30-200 CH) - glaucom si irita, dureri violente in globii oculari, > presiune un timp scurt, < presiune un timp indelungat Gelsemium - durere surda in globii oculari, cu vedere incetosata, pleoape grele pe care nu le poate tine deschise, > repaus , cu ochii inchisi, scaderea vitalitatii, glaucom prin cresterea secretiei mai degraba decat prin obstruarea excretiei Guarea (3 D) - durere sfasietoare in globii oculari, cu senzatia de prea- plin Magnesia Phosphorica - durere si tensiune > caldura, daca ochiul e inflamat se alterneaza Mag. Ph. Cu Ferr. Ph. Nux vomica - senzatie de tensiune si durere exploziva in globii oculari cu lacrimare, cu linii rosii, diminuarea vederii prin atrofia nervului optic datorita intoxicatiilor Onosmodium - durere in orbita extinzandu-se spre tampla, lateralitate stanga < miscare, vibratie, bandaj strans, > bauturi reci Oreodaphne - dureri intense cu senzatie de presiune in unghiul intern al ochiului extinzandu-se prin creier si de-a lungul scalpului spre occiput, lateralitate stanga < lumina, zgomot, > inchizand ochii, in liniste Phisostigma (200 CH) - durere surda, usturatoare, tensiune in globii oculari, initial in ochiul drept , apoi in cel stang, insotita de diminuarea vederii si lacrimare profuza < concentrarea privirii si cel mai mic efort al ochiului Prunus spinosa - durere lancinanta, exploziva, dinauntru inafara sau prin creier spre occiput, lateralitate dreapta, > lacrimare Rhus toxicodendron (200CH) - glaucom cu umflarea ochiului, dureri la presiune sau miscarea ochiului, cu lacrimare fierbinte, fotofobie, < spalat, in repaus, > mergand

113

Spigelia (3D- 200 CH) - durere severa in si in jurul ochiului ( frecvent cu caracter arzator sau intepator), extinzandu-se profund, cu lacrimare, senzatia ca ochii sunt impinsi inafara lateralitate stanga, ochiul e sensibil la lumina, iar pielea la atingere, < rasarit- apus, miscare , vibratie, > presiune puternica Sulphur (200 CH) - glaucom insotit de senzatie de caldura in talpi, prurit ocular Thuya - durere ascutita, sfredelitoare in globii oculari, cu caldura, lateralitate stanga, < aer rece si umed ****senzatia ca globul ocular protruzioneaza: Bell., Comoc., Prun., Spig., Caps. ****fotofobie cu < lumina zilei: Acon., Bell., Bry., Spig., Nux-v., Aur., Phos., Sul., Cimic., Rhus-t., Bothrops ****fotofobie cu < lumina artificiala: Bell., Croc., Lyc., Sul ., Phos., Merc., Ruta., Sep., Calc., Con. ****lacrimare: Acon., Aur., Bell., Cinnab., cimic., coloc, comoc., Croc., Lyc., Nux-v., Phos., Spig., Sul., Rhus-t., Osm., Caps., Nat-m AFECTIUNI ALE PLEOAPEI ENTROPION: Bascularea spre interior a marginii libere, determinat de contractura spasmodica a orbicularului la o pleoapa cu plan fibros relaxat la subecti varstnici remedii cu actiune antispastica: Agaricus, Physostigma, Hyosciamus, Zincum met remedii cu actiune antiinflamatoare: Apis mellifica: pleoapa umflata, cu dureri > aplicatii reci Tellurium: pleoape inflamate si ingrosate dupa inflamatia cronica Borax: recomandat de Boericke Graphites: entropion ce urmeaza unei blefarite scuamoase cronice ECTROPION: bascularea inafara a PI determinata de relaxarea senila a tesuturilor; localizarea in unghiul intern cu eversia pct lacrimal determina o lacrimare cronica Apis mellifica: edem insotit de dureri intepatoare > aplicatii reci Arsenicum album: margine ciliara inflamata, excoriata de o lacrimare arzatoare > cald Sepia: in caz de inflamatie si supuratie cronica a conjunctivei libere: Aconitum, Bell, Merc-s,Arg-n Nit ac: cand marginea libera a pleoapei este inflamata, dureroasa, iar lacrimarea iritanta determina mici ulceratii (A. Rouy). ORJELETUL orjeletul extern = infectia acuta a unei glande sebacee de la baza unui cil - glanda Zeiss orjeletul intern = infectia unei glande Meibomius din profunzimea tarsului Etiologie frecvent stafilococica. Poate fi unic / multiplu; frecvent recidivant CHALAZIONUL: granulom inflamator cronic la nivelul glandei Meibomius, primitiv sau secundar unei meibomite cronice sau unui orjelet intern, poate: dispare spontan // ramane in stadiu

114

cronic// evolua spre supuratie, trebuie diferentiat chalazionul inflamator, cald (al carui tratament e acelasi cu al orjeletului), de cel rece, indurat, bine circumscris Stadiul de debut: - predomina edemul: Apis mellifica: edem inflamator de culoare roz, insotit de dureri intepatoare si arzatoare < caldura; > aplicatii reci, putere abortiva mare chiar daca edemul este extins - predomina congestia: Acon, Bell, Apis Perioada de stare ( de supuratie): Hepar sulfur: poate ajuta colectarea si evacuarea( 5-7 CH), sau poate favoriza resorbtia (15-30-200 CH) Mercurius solubilis: Myristica: completeaza actiunea lui Hepar sulfur, Staphysagria: nodozitate care nu a ajuns la supuratie, prevenire recurente in cazul orjeletelor multiple si recidivante Arsenicum album: orjelete recurente predominant la OD, insotite de edem palpebral alb si dureri arzatoare ameliorate de aplicatii calde, alternante psorice Aurum metallicum: predomina orjeletele interne, situate in stratul mediu al PS sau PI, cu evolutie lenta si torpida, urmate frecvent de chalazion indurat, la persoane congestive Baryta carbonica: orjelete interne predominant la OS in unghiul intern al pleoapei cu tendinta la induratie (chalazion indurat), copii adenoidieni sau batrani sclerosi HTA Graphites: orjelete recidivante acoperite de custe de sub care se scurge un lichid galben vascos ca mierea, obezi, frigurosi, constipati, predispusi la blefarita cronica si eczema Lachesis: orjelet // chalazion predominant la OS, cu pusee inflamatorii inainte de menstre sau aparitie la menopauza, cu tendinta la sfacelare cand sunt traumatizate < prin opriea eliminarilor < inainte de menstre < menopauza < caldura si aplicatii calde > eliminari, subiecti locvace , cu alternante de excitatie-depresie, somn agitat, alcoolism Lycopodium: orjelet // chalazion predominant la OD, subiecti frigurosi, slabi, hepatici Pulsatilla: putere abortiva la debut / rezolutiva in perioada de stare / previne recurentele, pleoapa inflamata aglutinata cu secretii galbui neiritante si prurit > aplicatii reci, indicat mai ales daca chalazionul // orjeletul apare pe fondul unei meibomite sau blefarite cronice, subiecti cu semne generale caracteristice remediului Silicea: - orjelete recidivante, multiple, cu evolutie torpida, la subiecti demineralizati cu tulburari ale echilibrului mineral si aparare scazuta la infectii Staphylococcinum: in etiologiile stafilococice Staphysagria: orjelete recidivante , frecvent la nivelul PS, urmate de formarea unor chalazioane mici, dure, bine circumscrise, util si in faza de suprainfectie a nodozitatilor, in potente inalte favorizeaza resorbtia Chalazionul indurat: Aurum met, Bar carb, Lach, Puls, Sep, Staphys, Thuya, Zincum Sepia: chalazion indurat , predominent la nivelul PI in apropierea comisurilor, frecvent cu periodicitate menstruala Thuya: chalazion indurat unic // multiplu , frecvent localizat la nivelul PI stg favorizeaza resorbtia // previne recidivele Zincum: orjelet urmat de chalazion < premenstrual, ce apare pe o pleoapa ingrosata in urma unei meibomite cronice, predominent in partea interna a pleoapei + alte remedii cu tendinta la induratii tisulare/glandulare: Calc fl, Con, Caust, Medor. + Teucrium marum Local: TM de Platanus occidentalis si Thuya

115

AFECTIUNI ALE CONJUCTIVEI CONJUNCTIVITA Conjunctivita inflamatorie acuta catarala Etiologie virala: Myxovirus, Paramyxovirus, Influenza stadiu precataral: Aconitum - conjunctivite congestive cu debut brutal dupa expunere la vant rece uscat, insotita de durere arzatoare si lacrimare Belladonna - conjunctivita brusc instalata, cu congestie mai intensa decat Aconit senzatie de arsura cu uscaciunea mucoasei, fotofobie Apis mellifica - predomina edemul brusc instalat, dureri acute, intepatoare si arzatoare +/- lacrimare calda, ameliorare prin aplicatii reci Ferrum Phosphoricum - forme subacute cu simptomatologie mai putin intensa indicat in formele hemoragice Phytolacca - ochi rosii injectati, cu pleoape rosii, umflate, sensibilitate conjunctivopalpebrala, senzatie de corp strain , de uscaciune si de arsura stadiu cataral Euphrasia - lacrimare iritanta, excorianta, secretie groasa, lipicioasa (conjunctivita mucoasa), fotofobie (lumina zilei si cea artificiala), +/- coriza abundenta, dar neiritanta < aer liber ( cu exceptia lacrimarii) Mercurius solubilis - secretie muco-purulenta (mai putin groasa decat Euphrasia) fotofobie mai ales pt lumina artificiala, < caldura, noaptea Rhus toxicodendron - conjunctivita in urma expunerii la frig umed, lacrimare profuza, iritanta, arzatoare, secretie sero-mucoasa mai putin groasa, redoarea pleoapelor Arsenicum album - secretie excorianta, arzatoare, edem palpebra, > aplicatii calde Kali iodat - ochi injectati si umflati datorita edemului, lacrimare abundenta iritanta, coriza apoasa iritanta, secretie seroasa clara sau groasa verzuie, < caldura < 2-5 .00 ! conjunctivita e > aer liber // coriza e < aer liber Agitatie si iritabilitate Local: spalaturi cu SF// Echinacea 3 DH conjunctivita inflamatorie subacuta in stadiu cataral Pulsatilla - secretie muco-purulenta, galbuie sau galben- verzuie, neiritanta, profuza, care lipeste pleoapele dimineata la trezire, < caldura, > aer liber Kali sulfuric - secretii galbene asemanatoare Pulsatillei, pot fi iritante, < caldura, > aer Kali muriatic - secretii groase , vascoase, albicioase, afectare frecventa a trompei Eustachio - otita seroasa Dulcamara - secretii seroase- apoase // groase galbui, < frig umed conjunctivita cu localizare angulara: Zincum - leziuni predominente in unghiul intern < ingestia de alcool Teucrium - inflamatia unghiului intern Graphites afectarea unghiului extern, cu fisuri comisurale si secretie groasa si lipicioasa Petroleum - fisuri la nivelul comisurilor interna si externa ** secretii filamentoase: Kali muriatic secretii mucoase albicioase: Kali carbonic secretii floconoase de culoare gri Coccus cacti - secretii filamentoase

116

Conjunctivita bacteriana: streptococ, stafilococ, pneumococ, meningococ, rar gonococ Forme acute: Hepar sulphur - secretie purulenta, groasa, abundenta, uneori sanguinolenta, fetida (branza veche), pleoape umflate, f. dureroase la contact, cu tendinta la sangerare durere intepatoare cu senzatia de aschie (Arg-n), < frig < curenti de aer, iritabilitate Argentum-nitric - secretie muco-purulenta, neiritanta, afectarea predominenta a unghiului intern, la nivelul carunculelor, durere sub forma de aschie, fotofobie < caldura, > aer liber Mecurius solubilis: secretie purulenta abundenta si iritanta, < caldura , < nocturna Forme subacute: Pulsatilla - secretie conjunctivala verzuie, neiritanta, compacta, abundenta, < caldura, > aer liber, > comprese reci Calcarea sulphurica - secretie galbena si groasa cu aspect grunjos( grumeleux) Frecvente supuratii cutanate greu vindecabile, acnee grava Forme cronice: Natrium phosphoric - secretie galbuie, cremoasa la subiecti cu dispepsie acida Picric acid - conjunctivite cronice cu secretii abundente, galbene , groase la subiecti epuizati, cu furunculoza cronica, mai ales la nivelul conductului auditiv extern Natrium sulphuric - conjunctivite cronice cu scurgere groasa, galben-verzuie, declansate sau < umidtate, cu lacrimare si fotofobie (teren sicotic) Dulcamara - secretie galbuie, groasa, < frig umed, asociata cu adenopatie satelita (sicotic) Conjunctivite bacteriene cu false membane: Kali bichromic - secretie groasa, vascoasa, filanta, lambou de false membrane care plutesc la nivelul ochiului Mercurius cyanatus - specific pt conjunctivita / faringita cu false membrane, care sunt groase, alb-gri, cu tendinta extensiva Conjunctivitele foliculare: afectiuni care au in comun existenta foliculior conjunctivali, formatiuni hiperplazice limfoide, etiologie: virala (adenovirusuri, chlamydii) Rhus toxicodendron - conjunctivita foliculara cu foliculi translucizi, conjunctive intens inflamate, injectate, pleoape edematiate, lipite de un mucus purulent, lacrimare arzatoare, durere cu senzatie arzatoare, pruriginoasa, > aplicatii calde Croton tiglium - inflamatie intensa cu congestie si edem, fotofobie, senzatia ca ochiul e tras inapoi de un fir (Paris quadrifolia, dar fara fenomene inflamatorii), pruritul poate fi extrem de intens dar locul inflamat e hipersensibil la contact Clematis erecta - localizare predominent in unghiul intern al ochiului, fotofobie si lacrimare intensa, ochiul e f. sensibil la aer liber incat e tinut permanent inchis Ranunculus bulbosus, Atropinum sulfuricum Arsenicum album - lacrimare arzatoare iritanta, edem palpebral, > caldura Pulsatilla - foliculi fini, grupati, < caldura, > aer liber, aplicatii reci sau bai oculare Natrium muriatic - conjunctivite foliculare cronice cu lacrimare arzatoare, excorianta si edem al unghiului extern al PS Sepia - conjunctivita foliculara insotita de uscaciune oculara si fotofobie > aplicatii calde, < debutul si sfarsitul zilei Thuya - conjunctivita foliculara cronica pe un teren sicotic

117

Conjunctivita foliculara cronica (copii cu hipertrofia ganglionara): Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica, Calcarea iodata, Sulfur iodat, Iodum Natrium muriatic, Kali iodat: CONJUNCTIVITELE ALERGICE; a)Tratamentul formelor acute: Apis mellifica, Arsenicum alb, Euphrasia, Kali iodatum, Allium cepa + Histaminum sau Pulmin Histamin b) Tratamentul formelor cronice: miasma psorica: Sulph, Calc-c, Ars-a, Psorinum miasma tuberculinica: Natrium mur, Puls, Tub psoro-sicotica: Sep, Sil USCACIUNEA OCULARA Etiologie: congenitala dobandita: droguri care inhiba sistemul parasimpatic tumori conjunctivale sindromul Sjogren ( primar sau asociat unei colagenoze sau altei boli auto-imune) Clinic: uscaciunea mucoaselor oculara, bucala, dar si respiratorie si vaginala manifestari pleuro-pulmonare manifestari renale:acidoza tubulara manifestari digestive (gasrita, hepatita, pancreatita) manifestari cutanate: purpura manifestari neurologice manifestari articulare nedistructive manifestari musculare afectarea circulatiei periferice: sindrom Raynaud Tratamentul uscaciunii oculare // bucale: 3 remedii frecvent indicate: Bryonia: 1 - uscaciunea tuturor mucoaslor, mai ales respiratorie, digestiva, oculara, care determina: * senzatie de usturime, de uscaciune < miscarea oculara, hiperemie oculara, keratita * sete pt mari cantitati de apa rece bauta la intervale mari * constipatie 2- hipersecretie la nivelul seroaselor, cu afectare articulara: dureri lancinane, in pct fix < miscare < contact ; > repaus; > presiune puternica pe o suprafata mare sau culca pe partea dureroasa Nux moschata: mare uscaciune a pielii si mucoaselor: oculara, bucala, faringiana, limba pare lipita de palat, dar setea e absenta!!! Conjunctivita foliculara +/- keratita punctata superficiala Sindrom reumatismal: dureri predominent in umarul stg < frig umed Afectarea digestiei: uscacune, senzatia ca alimentele sunt blocate in stomac, flatulenta imediat dupa masa, umor schimbator si somnolenta diurna

118

Alumina: uscaciunea pielii( +/ - dermatoze uscate, lichenifiate;) si mucoaselor (oculara, nazala, faringiana, digestiva) *uscaciunea pielii fetei si oculara da senzatia de albus de ou intins pe fata * conjunctivita foliculara +/- keratita punctata superficiala * uscaciunea gatului si prezenta unor mucozitati aderente si vascoase determina subiectul sa tuseasca si sa-si racleze gatul , mai ales dimineata * constipatie prin uscaciune si atonie rectala, fara senzatie de scaun * dorinta de alimente uscate in ciuda uscaciunii digestive astenie si slabiciune generala, pana la tulburari neurologice (SM, ataxie, miopatii) lentoarea ideatiei, confuzie, neclaritate pana la dementa Sanguinaria canadensis: mucoase uscate, arzatoare, care se excoriaza (oculara, nazala, bucala), iritatia e > aer liber, senzatia de arsura in palme si plante, arsuri gastrice bufeuri de caldura cu roseata circumscrisa a obrajilor si urechilor, cefalee congestiva periodica, lateralitate dreapta, > emisia de gaze intestinale, polipi nazali cu tendinta hemoragica, periartrita scapulo-humerala dreapta Natrium muriatic: uscaciunea mucoaselor alterneaza cu secretii incolore, uscaciune oculara cu senzatia de nisip, senzatia ca ochii sunt prea mari pt orbite, pleoape edematiae in partea supero-externa, uscaciune bucala cu sete mare, uscaciune digestiva, constipatie (scibale), dorinta anormala de sare, limba in harta geografica, bulimie fara cresterea greutatii, piele uscata pe corp si grasa la nivelul fetei, acnee sau eczema la nivelul fruntii la limita cu parul, herpes labial sau anal, urticarie cronica // astm bronsic, tendinta la anemie feripriva cronica, cefalee urmand curba solara, teren depresiv AFECTIUNI ALE PIELII PLEOAPELOR: Miasma psorica: periodicitate // alternanta // tendinta la micoze, parazitoze // prurit // reactii alergice tip I anafilactic Sulfur, Calc, Lyc, Ars , Psorinum Miasma tuberculinica: Nat-m, Sulf-i Miasma sicotica: evolutie progresiva, fara intreruperi, lenta , insidioasa // reactii alergice tip IV intarziat // catar cronic al mucoaselor Thuya, Medorrhinum, Nat-s, Causticum, Nit-ac, Dulc Psoro-sicotice: Sepia, Silicea Bibliografie: Ophtalmologie homeopatique en pratique courante- Odette Duflo-Boujard Ghid practic de remedii homeopate- Roger Morrison Matiere medicale homeopatique- Denis Demarque Homeopathic Materia Medica- W. Boericke Ophtalmologie homeopatique en pratique courante- Odette Duflo-Boujard Ghid practic de remedii homeopate- Roger Morrison Matiere medicale homeopatique- Denis Demarque Homeopathic Materia Medica- W. Boericke

119

ABORDARE HOMEOPATICA IN PEDIATRIE SUGAR, COPIL MIC - Dr. Adrian Dumitrescu Eecurile n tratamentul copilului prin homeopatie se datoreaz: - Srciei MM n simptome specifice copilului. - Lipsa simptomelor psihice la copil. - Incapacitatea copilului de a-i relata anumite stri. Trebuie inut cont de particularitile biologice i psihologice proprii copilriei. Particulariti ale prescripiei la copii: 1. Administrarea unui remediu este urmat de schimbri rapide, blnde i durabile. 2. nainte de a face o prescripie oprii administrarea de ceaiuri (de colici, ment), de creme (cu corticoizi, antibiotice i altele). 3. Copilul beneficiaz de multe ori de acelai remediu ca al printelui cu care se aseamn cel mai mult. 4. Copilul trebuie examinat mpreun cu prinii (eventual i bunicii) adesea membrii familiei somatiznd conflictele, stresul i frustrrile la nivelul celui mai sensibil: copilul. 5. Sunt importante poftele mai intense ale mamei pe parcursul sarcinii (dac dispar dup natere):simptomele respective aparin ftului i pot fi utilizate n alegerea remediului. 6. Se ine cont de toate semnele fizice evidente (au o valoare imens la copilul mic) ca i de antecedentele patologice personale precum: - Respiration Asphyxia children, newborn (ANT-T; CAMPH; Ant-C, Arn, Bell, Laur, Op; acon, chin). - Generals Cyanosis infants, in (DIG, LACH, LAUR; Borx, Cact, Camph, Carb-v, Naja, Phos). - Eye Stricture of lachrymal duct children, in newborns: SIL (remediu unic). - Abdomen Hernia Abdominal Inguinal children, in: AUR, Nit-ac, lyc, nux-v. - Generals Dwarfishness (nanism) sau deficit staturoponderal: BAR-C, CALC-P, SULPH; Bar-m, Calc, Carbn-s, Med, Ol-j (ulei de cod), Sil. 7. La sugari se ine cont n mod special de: A. apetit, B. somn, C. scaun. A. apetit - Generals Food and Drinks milk aversion mothers milk : SIL(3) si remedii care conin siliciu. - Generals Food and Drinks milk aversion: LAC-D, NAT-C, STAPH - Generals Food and Drinks milk agg: AETH, CALC, CALC-S, SULPH, MAG-M, TUB, CHIN, SEP, NIT-AC, CON. - Generals Food and Drinks milk agg mothers: SIL, Cina, jalapa, nat-c. - GENERALS - EMACIATION - appetite with emaciation; ravenous in children : CALC, CINA, IOD, NAT-M; Abrot, Bar-i, Calc-p, Caust, Kali-i, Lyc,Chin, Mag-C, Sil, Sulph - GENERALS - EMACIATION - appetite with emaciation; ravenous in children in infants (aceleasi remedii cu mici diferente). Apetit pervertit:

120

Generals Food and drinks lime (var), slate pencils (ardezie), earth, chalk, clay desire: NIT-AC, Alum, Alumen, Calc, Nux-v, Sil i remedii de grad 1. Generals Food and drinks sand, desire: TARENT, sil. Generals Food and drinks potatoes desire, raw: Calc, carc, cic. Generals Food and drinks earth desire: alum (rem. Unic). Generals Food and drinks indigestible things desire: LACH, SIL, Alum, Aur, Calc-p, Calc, Cycl, Nit-ac, Tarent. Generals Food and drinks charcoal desire: Calc., Cic. Psor, alum. Generals Food and drinks soap desire: calc (r.u). Mind feces licks up cow dung, mud, saliva: Hyos, merc. swallows his own: Hyos, camph, merc, verat, visc. Intolerana la lapte: Aethusa Cynapium - Vomit violent orice mnnc, n special laptele care are aspect verzui sau de cheaguri galbene. Dup ce vomit sugarul este epuizat i adoarme imediat sau cere din nou sn. Natrium carbonicum - Aversiune la lapte, pe care l refuz (Calc. carbonica, Silicea). Abdomen ntrit, destins, umflat. Diaree de la lapte. Silicea terra - Sugarul refuz snul i vomit dup lapte. Abdomenul este ntrit i cu volum mrit. Transpir mult la nivelul capului; fontanelele se nchid cu ntrziere. Poate avea erupii la nivelul scalpului. B. Somnul: Sleep sleeplessness in children: CARC, COFFEA, Absinthium, Acon, Ars, Bell, Cham, Cina, Mag-m, Op, Passiflora, Sticta. Sleep sleeplessness in children babies: carc, psor. Sleep sleeplessness in children carried, child must be: cham. Sleep sleeplessness in children rocked, child must be: Carc, Sticta, cina. Sleep sleeplessness in children fretful from bedtime to morning, next day lively: Psor. C. Scaun: Diareea: Rectum diarrhea dentition during: CALC, CHAM, DULC, FERR, RHEUM, SIL. RECTUM - DIARRHEA - weaning, after: CHIN, arg-n (doar 2 remedii). Arsenicum Album - Mai ales n urma unei intoxicaii alimentare (carne alterat), consum de fructe. Nelinite mare i anxietate, slbire rapid cu epuizare i colaps. Scaunele sunt nsoite de senzaia de arsur, urt mirositoare i apoase. Frecvent asociate vrsturi i deshidratare. Podophyllum - Diaree apoas cu scaune verzi, abundente, fetide, nsoit de crampe i epuizare posibil n urma abuzului de fructe. Aloe - Senzaie imperioas de scaun (eliminat n jet) dup fiecare mas sau dup ce bea. Diareea l scoal din pat dimineaa. Mucus n scaun i zgomote intestinale (borborigme). China officinalis: este util n toate tipurile de diaree cu deshidratare i epuizare datorit pierderii unor cantiti importante de lichide. Constipaia: Alumina - Scaunele sunt uscate, tari, decolorate, n cantitate mic. Uneori acoperite cu mucus. Eliminarea se face cu efort mare i pot trece multe zile pn s apar senzaia. Bryonia: - Scaune tari, uscate, voluminoase, dimensiuni mari, aspect ars.

121

Fr senzaie de eliminare zile ntregi. Necesit efort mare pentru eliminare; efort dureros. Iritabilitate. Nux Vomica: - Efort ineficient. Scaune tari, nchise la culoare, frecvent cu striuri de snge. nainte de scaun: senzaie continu, imperioas, dureroas. Uurat dup scaun. Opium - Este foarte util n constipaia ce apare n urma unor operaii la nivelul abdomenului (ex: apendicit, etc). NU UITATI DE CARCINOSINUM ! Dentiia: Teeth dentition slow: CALC, CALC-P, SIL, TUB, Fl-ac etc. Teeth dentition difficult: CHAM, CALC, CALC-P, SIL, etc. Head pain dentition during: Acon, Cham, Cocc etc. Rectum diarrhea dentition during: CALC, CHAM, SIL, DULC, FERR, RHEUM etc. Mind weeping in children difficult dentition, from: Phyt (r.u.). Simptome psihice la sugar: Mind weeping carried when: chel (r.u.). Mind weeping carried when quiet only when carried, child is: CHAM, cina. Mind weeping carried when piteously if taken, hold or carried; child cries: Cina, sil. - Mind weeping in children babies birth from birth on: carc, syph. - Mind weeping in children difficult dentition from: Phyt (r.u.). - Mind anxiety children in lifted from the cradle, when: Calc-p, calc, borx. - Mind anxiety children in rocking, during: BORX (R.U.). - Mind anxiety children in infants: Acon, Cham. - Mind fear in children:BAR-C, Lyc, calc, carc, caust, sep. - Mind fear in children night: KALI-BR, TUB, Borx, Calc,kali-p. - Mind fear night in children: Carc, borx, kali-br, kali-p. Simptome care indic anumite tipuri de copii: - Mind anxiety children in: Borx, Cina, Gels, Kali-c, calc, calc-p, carc, rhus-tox. - Mind sadness children in (12 rem): NAT-M, Ars, Calc, Lach, carc, caust, lyc, sulph, rhus-t, aur. - Mind sensitive children: (11 rem n kent 35 n Synthesis): Acon, Bell, Cham, Kali-p, Phos, Puls, Staph, Ign, Carc, Gels, - Mind restlessness children,in carried about amel.; being: Cham, ars, cina, kali-c, ant-t. - Mind restlessness children,in: RHUS-T; Cham, Jalapa, ant-t, Rubricile mici de remedii care corespund unor simptome complexe sunt adevrate key-note-uri, astfel: - Mind Obstinate, headstrong children cry when kindly spoken to; yet: sil (r.u.). - Mind Obstinate, headstrong children chilly, refractory and clumsy: Caps (r.u.).

122

- Mind Obstinate, headstrong children fat, inclined to grow: CALC (r.u.). De asemenea importante sunt: Mind talking slow learning to talk: NAT-M, Bell, calc, caust, bar-c, med, sil, sulph, tub etc. Generals walking learning to walk, late:NAT-M, CALC, CALC-P,CAUST, Agar, Ars, Bar-c,Sil, etc. Generals dwarfishness: BAR-C, CALC-P, SULPH, SYPH, Med, Tub, Sil, Calc, carc, bac etc. TIPURI DE COPII SI REMEDIILE LOR (dupa Borland) 1. Copiii letargici, friguroi (apatici, ineri, fr energie); Calcarea Carbonica: De acest remediu pot beneficia uneori pn la 80% din sugari !!! Sunt grsui, aparent foarte sntoi i bine hrnii, dar la examinare descoperim mult esut adipos i prea puin esut muscular. Abdomenul este mare, destins. Au tendin la rahitism, capul mare cu bose frontale i nchidere trzie a fontanelelor. Dei sunt foarte friguroi se nclzesc repede la cel mai mic efort i transpir foarte uor (inclusiv n timpul somnului, noaptea, la nivelul cefei i al scalpului ud perna). Aceast caracteristic i face s rceasc des. Amigdalele sunt mrite i ganglionii cervicali de asemenea. Au puin energie pe plan fizic i mental ceea ce explic lipsa lor de iniiativ i agravarea la nvat sau micare. Inva greu jocurile ce implic exerciiul fizic, sunt stngaci i nendemnatici i abandoneaz uor atunci cnd ceilali rd de ei. Are fric de ntuneric i comaruri noaptea. Au aversiune la carne i le plac mult oule. Calcarea Phosphorica: Dac n locul aspectului prezentat mai sus, copilul ncepe s scad n greutate i s aib probleme de hipertrofie a vegetaiilor adenoidiene. Este un copil care nva ceva mai bine, dar prezint dureri de cap cnd studiaz mult. Se indic i spre vrsta pubertii cnd sunt prezente dureri musculare i osoase datorate unei creteri rapide ntr-un timp scurt. Phosphorus : Copilul devine mai slab, tinde s fie chiar delicat ; este mai ager la minte, mai nervos, mai excitabil. La frica de ntuneric se adaug acum frica de schimbrile atmosferice i frica de tunet. Este nelinitit i sensibil, dar mai puin timid i mai capabil s se exprime. Isi pierde dorina pentru ou i ncepe s mnnce mai mult carne i alimente cu gust de preferin srat. Rcelile nu mai afecteaz gtul ci se transform n bronite. Silicea: Copil palid, slab i piele cu o textur foarte fin, foarte friguros, sensibil la rece i la cel mai mic curent de aer. Ca i Calcarea Carbonica tinde s transpire la nivelul capului dar n plus poate transpira abundent la mini i tlpi (cu miros ofensiv). Prezint o sensibilitate crescut la ofense, e dificil, nu-i place s fie deranjat i se retrage uor n carapacea lui. Este inteligent dar obosete uor n plan fizic ct i mental. Frecvent are o aversiune sau intoleran la lapte. Lycopodium: Copil slab, tendina de a transpira uor a disprut. Par independeni, las impresia c au o prere bun despre ei nii dar nu sunt att de siguri de sine. Predispoziie la tulburri digestive i dei au poft de mncare i mnnc mai mult dect media, nu se ngra. n locul dorinei lui Phos pentru carne i alimente gustoase, lor le

123

plac mai mult dulciurile. n locul dorinei de ngheat de la Calcarea ei au preferine pentru alimente fierbini. Sunt friguroi dar mult mai sensibili la aerul nchis. 2. Copii nervoi (nelinitii, agitai, impulsivi, agresivi): Arsenicum Album: Este cheia ntregului grup prin nelinitea i anxietatea pe care o manifest. Un simptom caracteristic este c dup activitate i agitaie se simt foarte uor epuizai, devin palizi i trebuie s se ntind. Intotdeauna agitat, se sperie uor de orice lucru mai puin obinuit. Ii e fric s stea singur n cas dar i s ias singur afar; are fric de ntuneric i vrea s aib pe cineva alturi (nu poate adormi singur). Noaptea are comaruri i fuge din pat ca s se refugieze n camera prinilor. In ciuda nfirii delicate i a emotivitii (pot fi cei mai atrgtori dintre copii), prezint agitaie locomotorie (nu pot sta locului, au ntotdeauna ceva de fcut; dac sunt nervoi se duc de la mam la tat, la sor apoi iar la mam). Au o hiperestezie general (mare sensibilitate fa de stimuli variai): miros, atingere, zgomot, emoii. Sunt copii ordonai, si in jucriile n ordine i se supr cnd i pteaz hainele. La frig rcesc uor, rceala avnd tendina de a progresa rapid ctre plmni. Remediu util i n diareile cu deshidratare acut nsoit de anxietate, nelinite i colaps. Chamomilla: Prezint unele simptome comune cu copilul Arsenicum album: agitaia motorie i hiperestezia general. Cu toate acestea sunt 2 tipuri complet diferite. Este clduros. Spre deosebire de Arsenicum, acest remediu are un fel de frenezie, durerea i se pare insuportabil i e furios pe medic pentru c nu a acionat suficient de rapid. Durerea l face agresiv, se zbate i lovete. Nu gsete consolare la nimeni (cum e cazul lui Arsenicum). Inainte de a se ndrepta spre alt persoan poate s te loveasc. Face crize de furie. Este ameliorat de micarea pasiv (cnd e purtat n brae). Este nemulumit orice ar face. Se plictisete i arunc obiectele. Remediul este foarte indicat pentru erupiile dentare (atunci cnd exist simptomele specifice), pentru colicile cu scaune diareice de culoare verde i n otita acut cu durere care l face pe copil s ipe (a rezolvat cele mai multe cazuri de otite acute ale copilului mic, evitnd astfel puncia timpanului alturi de Pulsatilla). 3. Copii cu ntrzieri n dezvoltarea fizic i/ sau mental. Cel mai utilizat remediu pentru copilul cu retard este: Baryta Carbonica: Are o statur mic, att fizicul ct i mentalul fiind slab dezvoltate. O alt caracteristic evident este timiditatea excesiv (care acoper celelalte simptome): se sperie n faa strinilor, dac este lsat singur, dac trebuie s ias din cas; ntotdeauna exist o fric de oameni. Au ntrziat n toate privinele: au vorbit i au mers trziu, dentiia a aprut mai trziu i au ctigat mai ncet n greutate. Are o memorie slab i nu poate fi atent prea mult timp, nu se poate concentra la lecii. Orice ncercare de efort susinut l obosete i i produce dureri de cap frontale. Are amigdale hipertrofice, adenopatii (ganglioni mrii) i rcete uor. O trstur important este saliva care se prelinge i tendina la erupii cutanate.

124

Natrium Muriaticum: Majoritatea copiilor Natrium Muriaticum au nlimea i greutatea sub valorile medii. Se aseamn cu Baryta Carbonica n ceea ce privete timiditatea: au aversiunea de a intra n comunicare cu ceilali, nu le place s fie deranjai i plng. Plnge mai mult de mnie dect de fric, la consolare se agraveaz (trebuie lsat singur ca s se calmeze). Incepe s vorbeasc la o vrst mai naintat i cu oarecare deficien (ca dificultate de articulare, nu din cauza unui deficit mental). Au i ei cefalee frontal la efortul de nvare, dar i la cldura soarelui. Preferin important pentru sare (fur sarea aa cum ceilali copii fur zahrul). 4. Copii cu erupii ale pielii: Capul de serie din acest grup este: Graphites: Sunt copii cu erupii cutanate bine definite. Bineneles c i alte remedii pot prezenta eruptii cutanate, de exemplu copiii Calcarea i cei Carbo Vegetabilis pot avea erupii rebele la nivelul scalpului, copiii Sulphur i Causticum au i ei o mulime de erupii cutanate dar ne vom gndi la Graphites n caz de istoric ndelungat al acestei patologii. Este gras i greoi, palid, ntotdeuna friguros i constipat, cu abdomen mrit. Are o mare lips de ncredere n sine, ezit cnd este ntrebat, este lene i se gndete mult la necazuri. Spre deosebire de Calcarea carbonica (tegumente pstoase i transpirate), are o piele uscat i aspr care tinde s se crape mai ales la frig. Erupii n orice zon dar mai ales la nivelul pliurilor. Erupiile au tendin la sngerare, fisurare dureroas i secret o materie galben, lipicioas, formnd cruste. Psorinum: Au un aspect nesntos, par murdari i nespalai. Tegumentele sunt foarte uscate i aspre i mai totdeauna prezint mcar o pustul undeva pe corp. La efort tind s transpire i s miroas urt. Secreiile sunt seroase sau purulente i ntotdeauna urt mirositoare. Caracteristica erupiilor este iritaia intens cu prurit (mncrime) accentuat i agravat la splare. Se scarpin pn i d sngele. Majoritatea sunt slabi, cu un apetit crescut, iar dac nu mnnc fac cefalee. Voi meniona aici un alt mare remediu pentru erupii: Sulphur. 5. Copiii foarte clduroi: Cele mai cunoscute pentru cldura lor sunt: Pulsatilla, Sulphur, Bromium, Kali sulphuricum, Iodum, Fluoric acid; Pulsatilla: Se caracterizeaz prin deosebita lor drglenie. Sunt aa numiii copii lipicioi, dornici de iubire, afeciune, cu care poi comunica uor. Se ruineaz repede i se nroesc la fa. Vor mult atenie i au o relaie special cu mama de care se i aga adesea. Sunt foarte sensibili la cldur (cldura soarelui, a unei camere, n aglomeraii) i n aceste cazuri i pierd vitalitatea i strlucirea, devin plngcioi i irascibili. Tolereaz greu i schimbarea brusc de la cald la rece (mai ales n sezonul cald), ocazie cu care fac un episod diareic, cistite sau otite (mare remediu de otite). Rcelile sunt uneori nsoite de vrsturi. Nu suport mncrurile grele. Nu au sete (uit s bea). Sunt foarte energici ctre ora de culcare i se tem de ntuneric i de a fi lsai singuri. Plng foarte uor la suprri i ador s fie consolai.

125

ABORDARE HOMEOPATICA IN DERMATOLOGIE - Dr Gheorghe Jurj

Am preferat o clasificare stadiala, pe tipuri de leziuni. Un remediu se poate regasi in mai multe dintre aceste tipuri si in afara celor amintite mai pot fi foarte multe altele, vezi repertoriul. I. INFLAMATII LOCALIZATE II. ERUPTII MACULOPAPULOASE III. VEZICULE - HERPES, ZOSTER IV. PUSTULE - FURUNCULE, FOLICULITE, ACNEEA V. ERUPTII SCUAMOASE, CRUSTE, HIPERKERATOZE VI. ABCESE VII. VERUCI, NEVI, NEOFORMATII CUTANATE VIII. HIPER , HIPO SI DIS- PIGMENTARI IX. ULCERE Didactic, unele dintre aceste tipuri lezionale pot fi considerate ca reprezentand stadii anatomo- , morfo - si fiziopatologice de progresiune in afectarea pielii, cu leziuni din ce in ce mai profunde sau/si distructive. Nici o leziune cutanata insa nu se opreste la nivelul pielii si nu are loc doar la nivelul pielii. In toate afectiunile cutanate este implicata reactivitatea intregului organism, pielea este oglinda reactivitatii organismului, de la simpla urticarie cu reactii modulate de mediatori chimici pana la eczeme si psoriasis ce cuprind nivele mult mai largi de dis-reactivitate. Din punct de vedere homeopatic pielea este un domeniu de investigare de prima si neegalata importanta. De prima importanta pentru ca inspectia pielii, intra in domeniul Vazutului, a primului contact cu pacientul. De neegalata importanta pentru ca nu poate fi suplinita de nimic. O semiologie a Vazutului sau decelarea Evidentelor VAZUTUL cuprinde toate semnele si simptomele ce se pot vedea, ce se pot percepe prin vaz. Este domeniul EVIDENTELOR (lat.evidentia = ceea ce se vede cu claritate), un intreg domeniu semiologic ce aduce informatii ce pot si trebuie luate intotdeauna in seama si a caror valoare nu se vadeste decat homeopatiei. Prin vazut se definesc date esentiale, atat generale (constitutie, tipologie, expresie generala, stare de spirit) cat si specifice (leziuni si manifestari morbide) Dintre datele generale de observat Atitudinea corporala Atitudinea psihica cum se raporteaza la el insusi si la altii Faciesul ce anume exprima , cum exprima Mimica Starea de spirit care este starea lui mentala (vesel, trist, indiferent etc) Conformatia generala si constitutia

126

Limbajul non-verbal exprimarile corporale, mimica, expresia. Vitalitatea pacientului forta vitala Ca date generale despre piele si mucoase Coloratia pielii si mucoaselor Variatiile de coloratie (discoloration) cu tipurile si distributia lor (rosirea, ingalbenirea,paliditatea, albastreala, inegrirea etc ce trebuie notate ca atare, pentru ca se regasesc ca atare in MM si repertorii ) Structura pielii groasa, subtire, rugoasa,moale, grasa, uscata etc Date specifice in legatura cu leziunile cutanate Tipurile de leziuni Particularitatile leziunilor Concomitentele Tendintele evolutive Localizarea leziunilor Contexte de aparitie Observatie, discriminare si intelegere Scopul examinarii este acela de a obtine EVIDENTE , informatii cu grad mare de certitudine, pe care sa ne putem baza in prescriere. Pentru aceasta, trebuie de observat cu atentie,fara prejudecati de discriminat (=judecat, cumpanit) intre cele aspecte asemanatoare de inteles ce este, incercand sa intelegem ce a fost ( cauza morbida) si proiectand ce va fi evolutia la tratament. Pentru a obtine toate aceste date sunt necesare 1. Examinarea (inspectia ) atenta si cat mai completa a pacientului. Regula de aur >>>pacientul se dezbraca!>>>> 2. Examinarea in amanuntime cu lupa a cat mai multor leziuni pana la formarea unei imagini complete asupra proceselor ce au loc la nivelul pielii. 3. Discernerea structurilor in mod principal afectate, a sediului anatomic al leziunilor la ce nivel are loc perturbarea epiderm, folicul, glande? 4. Daca eruptia este uni-forma sau multi-forma. 5. Daca eruptia leziunea este permanenta (ex.lichen plan), tranzienta (urticaria) sau schimbatoare (eczemele). 6. Diferentierea stadiilor bolii mai multe leziuni ale aceleasi boli sau a asocierii mai multor boli. 7. Diferentierea dintre esentialia fenomenul primar si accidentalia fenomene asociate . 8. Asocierea cu patologia altor organe, afectarea de ansamblu (inclusiv psihica), alternantele morbide sau asa numitele Metastaze morbide. 9. Decelarea pe cat posibil a cauzalitatii, a factorului declansant, ce implica o atenta situare in timp a inceputului bolii. In cazul bolilor diatezice, istoria familiala. 10. Definirea simptomului complet (localizare, senzatii, modalitati, comcomitente)

127

In bolile cronice sau in cele recurente este esential ca in urma consultatie medicul sa-si poata face o idee corecta daca boala este sau nu diatezica, despre ce diateza este vorba si asupra profunzimii diatezice a afectarii. Fiecare diateza are propriul model reactional ce se manifesta EVIDENT la nivel cutanat. De aceea descifrarea leziunilor si incadrarea lor corecta intr-o diateza sau alta este un demers ce usureaza mai ales in cadrul bolile cronice atitudinea terapeutica. LEZIUNILE DIATEZELOR Psora eruptiile maculopapulare si veziculare cu prurit intens, cu leziuni de grataj si formarea de cruste. Leziunile psorice au toate sau doar o parte dintre aceste caracteristici. Psora afecteaza dinauntru in afara. Etiologic, sunt afectiuni predominant alergice, insotite de o parazitoza (cutanata sau cu alta localizare) sau implicand un teren atopic. Este de diferentiat intre psora primara de ex urticaria, sau leziunile scabiei ce reprezinta raspunsul primar al organismului la o agresiune. Leziunile sunt de obicei bine localizate, reactia cutanata poate fi insotita de eritem, edem sau/si vezicule aflate in straturile superficiale ale pielii. (principale remedii Apis, Belladona, Urtica, Berberis,Viola tricolor, Rhus tox ) psora secundara reprezinta o psora netratata sau suprimata medicamentos ce apare intercurent si recurent. Deja este implicat terenul particular, sensibil (-izat). Uneori poate apare la ani de zile dupa manifestarea primara, nu doar prin manifestari cutanate ci si prin boli sistemice (astm, reumatisme, tulburari digestive cronice). In plus apar pustule , furuncule , foliculite, ( ce fac trecerea spre tuberculinism) formarea de cruste si scuame (marile remedii psorice : Arnica, Sulphur, Lycopodium, Calcarea, Sepia, Graphites, Rhus tox, Mezereum, Hepar sulphuris, Petroleum etc) psora tertiara reprezinta tendinta psorica inascuta, terenul atopic mostenit a carui manifestare princeps sunt eczemele, psoriazisul , maladiile autoimune cu manifestari cutanate cronice. Marile remedii psorice + Psorinum, Arsenicum album, Lachesis, Dulcamara, Antimonium, etc. Practic la acest nivel orice remediu este posibil). De multe ori psora secundara dar in special cea tertiara implica O AFECTARE PLURIDIATEZICA ( de ex Dulc psoro-sicoza, Nat-m psorotuberculinism, Lachesis psoro-luetism) in care afectarea organismului este in straturi sau nivele succesive. Pentru a intelege aceste straturi este necesar a descifra istoria ascunsa a afectarilor, ( intr-o arheologie a persoanei) pentru care doar homeopatia are mijloacele eficiente ( remediile sapa si inlatura strat dupa strat din patologia persoanei). Sicoza neoformatii cutanate de toate felurile si formele : veruci,chiste, nevi, condiloame, papiloame, lipoame, fiboame dar si hiperproductii la nivelul straturilor pielii :hiperkeratoza, hiperseboree, hipersudoratie, hipertricoza, chiste sebacee (sunt cazurile in care sicoza se afla in prelungirea psorei, leziuni psorice ce se sicozeaza). Acestea se insotesc cu tendinta naturala a sicozei de a produce scurgeri infectii urogenitale,leucoree, uretrite, prostatie, cistite recidivante. Sicoza primara se caracterizeaza prin aparitia de

128

1.scurgeri , cu iritatie si inflamatie locala la nivelul orificiilor, in special a zonei urogenitale dar si la nivelul ORL. Semnele primare sunt de obicei discrete: leucoree, uretroree (picatura matinala), hiperseboree, transpiratie grasa si fetida la plici (de ex: eritemul noilor nascuti datorat unui exces de transpiratie Med.) Sicoza este o miasma discreta apare in locuri discrete, ascunse ( la plici, in zone gatului, la plicile inguinale, subaxilar) si se manifesta discret, cu semne ce adeseori sunt ignorate pentru ca par lipsite de importanta. Tropismul primar al sicozei este urogenital asa cum cel al tuberculinismului este respirator si al psorei cutanat. 2. neoformatii cutanate sau mucoase benigne veruci vulgare, condiloame, papiloame,herpesul genital. Aceste afectiuni sunt de obicei de origine virala si aparitia lor este conditionata microbiologic prin transmisie transpersonala. Ele costituie sicoza primara in conditiile acestei transmisii. De remarcat benignitatea generala a acestor afectiuni. Sicoza primara constituie diateza marii majoritati a bolilor cu transmisie sexuala actuale (incluzand afectiuni bacteriene, candidozice, clamidiaza, Papiloma Virus, herpesul genital si alte afectiuni virotice ce provoaca BTS). Sicoza secundara istoric s-a datorat supresiei sicozei primare - fie prin arderea verucilor fie prin tratamente alopate aplicate pe mucoase Nitratul de argint pentru asa numita preventie a conjuntivitei gonoreice - fie prin actiuni profilactice vaccinale (initial antivariolice. Consecintele acestei vaccinari au fost deja descrise de Burnett sub termenul de Vaccinosis considerata o subdiateza a sicozei). Actualmente principalele cauze ale sicozei secundare sunt iatrogene vaccinarile excesive antibioterapia excesiva terapia imunosupresiva corticoterapia s.a. (ce poate fi si luetogena) terapiile supresive hormonale ( anticonceptionale) alimentatia superchimizata si tratata hormonal (una din cauzele aparitiei pubertatii precoce , semn si el de sicozare) Caracterele sicozei secundare sunt reprezentate de - proliferarile benigne, atat cutanate cat si pe alte sisteme : chisturi, veruci, fibromioame, lipoame, epitelioame etc. In aceeasi categorie se pot considera si hiperproductiile cutanate (hipertricoza, hiperseboree s.a.), - o scadere a capacitatii de aparare a organismului cu numeroase afectiuni intercurente si recidivante ce produc secretii, fie in zona ORL (in zona de interfernta cu tuberculinismul) fie genitale. In domeniul cutanat sunt numeroasele eczeme umede, cu secretii fetide (Dulc.,Natr-s., Oleander, Mez. Graph. Sarsaparilla etc) sau eczemele uscate cu hiperkeratoze ( Nitric-ac, Petroleum, Antimomiu, Arsenicum iodatum) - retentie hidrica si limfatica cu aparitia limfedemelor si a meteorosensibilitatii - tulburari hormonale cu consecinte asupra ciclului mentrual dar mai ales mastoze fibochistice, polichistoza ovariana, etc. - in plan mental apar tendinte obsesive

129

Se poate face o categorisire scolastica in sicoza umeda Dulc, Nat-s, Med, Thuj etc si o sicoza uscata Causticum, Nitr.ac. Alte remedii Antimoniu, Graph., Staph. pot fi bipolare. Sicoza tertiara ar fi sicoza ce se transmite ca tendinta patologica, diatezica, la progenituri. Este greu de afirmat ca boala datorita faptului ca factorii sicogeni apar din primele zile de viata, dar exista cu certitudine un anumit grad de sicozare ce apare intrafamilial si care poate fi decelat prin semne discrete, mai ales cutanate (nevi pigmentare, hipertricoza, hiperseboree s.a). Fiind o diateza lenta cu multi ani de tacere simptomatologica, sicoza se manifesta cu putere mai ales in perioadele de schimbare cu modificari hormonale pubertatea si menopauza. Lueza - se caracterizeaza prin tendinta ulcerativa si supurativa a leziunilor (sancrul este leziunea princeps a luezei) la orice nivel, atat cutanat cat si la cel al mucoaselor respiratorii (afte, eroziuni), genitale sau digestive (rectocolite ulceroase) cu producerea de puroi si secretii fetide/putride adeseori abundente si agravare generala pe timpul noptii. Afectarea ganglionara regionala este frecventa. In stadii mai avansate apar durerile nocturne, modificarile structurale distructive (de ex vasculare ateromatoza, osoase artrozele, renale- nefritele) si afectarea neurologica (pareze, paralizii) ce imprumuta modelul reactional al sifilisului. Leziune tipice secundare sunt ulceratia si goma (sau echivalentele sale : precum noduli subcutanati Osler, sau Bechcet, nodozitatile si depunerile exostozice pintene calacanean, exostoze vertebrale sau ateromatoamele) De remarcat ca lueza primara in sens diatezic incepe astazi cel mai frecvent la nivel ORL: amigdalitele purulente, otitele, sinusitele, aftozele, mai ales cand infectarea are loc cu germeni ce pot determina reactii tardive prin mecanisme autoimune (modelul streptococului beta-hemolitic, dar si yersinia) ce denota propensiunea distructiva si autodistructiva a diatezei. Tuberculinismul se caracterizeaza prin tendinta granulomatosa cu supuratii lente si persistente. Desi sistemul respirator este cel mai sensibil (sistem tinta ) la nivel cutanat foliculitele, acneea si abcesele reci sunt leziunile tipice. Acneea tuberculinica se caracterizeaza prin persistenta, evolutie de lunga durata, cu supuratii lente si extinse, tendinta mare la recidiva oridecate ori apare un dezechilibru organic (mai ales la pubertate) agravare la frig. Si tuberculinismul evolueaza in trei stadii, dupa modelul tuberculozei. In fapt sunt MODELE REACTIONALE ce se intrica adeseori iar din punct de vedere epistemologic sunt MODELE DE INTELEGERE a tendintelor patologice ce au loc la nivelul organismului in integralitatea sa. De aceea realitatea nu este absoluta si nici intru totul obiectiva ci mai degraba conotativa, functie de descifrarea si intelegerea pe care o avem asupra fenomenelor. Limitele intre ele sunt fragile si zonele de interactivitate sunt numeroase si inevitabile. Orice fenomen patologic este, in masura diferita Si psoric si sicotic si luetic, dar ponderea acestor tendinte este mai mare sau mai mica, iar categorisirea este a observatorului ce incearca sa deceleze tendinta predominanta.

130

Aceasta tendinta insa este importanta pentru tratamentul homeopatic (si numai pentru acesta) pentru ca ea prescrie o intelegere globala a persoanei si o linie evolutiva patologica in care organismul se inscrie in totalitate. Miasmele un model general reactional al organismului Toate cele trei miasme au un model reactional similar in cel putin trei stadii 1. Stadiul primar in care exista o leziune locala, de poarta caracteristica. 2. Stadiul secundar apare in urma netratarii sau supresiei stadiului primar si se caracterizeaza prin reactia organismului prin implicarea unor mecanisme imunologice. Apar leziuni la distanta metastaze morbide si reactii sistemice . 3. Stadiul tertiar se caracterizeaza printr-o stare particulara de impregnare miasmatica, ce influenzeaza raspunsul organismului la orice agresiune, tendinta de a constitui leziuni organice cronice si capacitatea de a se transmite ca tendinta progeniturilor. Psora are drept caracteristica - hiperreactivitatea Sicoza - productiile patogene Lueza - distructivitatea Dintre leziunile cutanate PSORA SICOZA TUBERCULINISM LUEZA Eritem Macule Papule Vezicule Neoformatii (veruci,negi) Keratoze Dispigmentari Foliculite, acnee Tubercule Abcese Ulcere Noduli Tumori Impregnarea miasmatica se arata in tendinta predominanta de a face una sau alta dintre aceste tipuri lezionale.

131

POSOLOGIE HOMEOPATICA - Dr. Ileana Rindasu

In alopatie, notiunea se refera la cantitate si/sau concentratie de medicament, precum si la ritmul de administrare. In homeopatie, posologia sugereaza mult mai mult, elementele sale constituind o adevarata strategie (Ioan Teleianu). In Organon, S. Hahnemann se refera adesea la DOZA, inca de la aforismul 3, aratand ca, intre altele, medicul trebuie sa stie sa administreze cantitatea necesara de remediu (doza corecta) si sa il repete exact cand este nevoie, pentru a fi un medic adevarat. In editia a 6-a a Organonului, notiunea de doza este revizuita, si Hahnemann recomanda sa se puna o singura granula de remediu intr-o cantitate de apa, iar din aceasta sa se administreze o lingurita, la anumite intervale de timp, in functie de caz. In aph.246, se vorbeste despre gradul de potentare al fiecarei doze care trebuie sa fie usor diferit. Aph. 247 explica de ce trebuie sa fie diferit gradul de potentare. ... Principiul vital nu accepta doze identice fara a se opune, adica fara a produce simptome medicamentoase ce nu sunt similare bolii. Doza precedenta a produs deja transformarea pricipiului vital care se astepta de la ea, iar a doua doza nemodificata nu mai este capabila sa induca acelasi efect asupra fortei vitale. Nota 133 precizeaza care trebuie sa fie in principiu ritmul de administrare, in functie de caracterul acut sau cronic al bolii. in bolile cronice, zilnic sau la doua zile, in bolile acute, la fiecare 6,4, 3 sau 2 ore, iar in cazuri mai urgente, la fiecare jumatate de ora sau mai des. Aph. 270 explica pe larg cum sa se faca prepararea remediilor, cu noua metoda(se refera la potentele LM). Aph. 273 din editia a 6-a este unul celebru si foarte drag homeopatilor clasici, prin care se explica necesitatea de a administra o singura substanta medicinala simpla la in moment dat, alte practici fiind chiar in mod clar interzise.(pag 202, Organonul medicinei, ed. Excalibur, 2008, trad. Dr. M. Radu). In nici un caz tratat, nu este necesar sa se administrze pacientului mai mult de o substanta mdicinala simpla la un moment dat si, din acest motiv, este inadmisibil sa se faca altfel. In homeopatie,..., este interzis sa se administreze pacientului doua substante medicinale diferite in acelasi timp. TEHNICI DE SELECTARE A POTENTELOR Robin Murphy se refera la doua tehnici: - metoda lui Kent, potente inalte, in doza unica, repetata in functie de nevoi - metoda hahnemaniana, cu potente joase, repetate mai des, de obicei in scala ascendenta. Clasificarea potentelor centesimale se poate face astfel(Gunavante): - joase(sub 12 CH) - medii( intre 30 si 200 CH) - inalte( de la 1M incolo). Dupa Gunavante alegerea potentelor se face in principal in functie de doua criterii:

132

1. gradul de similitudine 2. vitalitatea pacientului Dupa Borland, cu cat boala este mai acuta, este nevoie de potenta mai inalta; in tratamentul unor conditii locale, cand se face tratament cu remedii cu afinitate de organ, se folosesc potente joase. Alti autori prefera tot potentele inalte si in boli cronice, acestea avand actiune mai profunda si mai rapida. REPETAREA POTENTELOR CENTESIMALE M. Tyler recomanda 3 doze crescatoare in 3 dimineti consecutive (ex CH 15, 30, 200) M. Russell recomanda 3 doze in aceeasi zi, la intervale egale de timp (CH 30, 30, 200) Gordon recomanda doza dubla la 24 sau 48 de ore interval, folosind potente inalte Wilbur Bond recomanda C200 sau 1M, 5 doze la 12 ore interval. Practic, toti autorii sunt de acord ca se administreaza una sau mai multe doze de remediu pana se declanseaza un raspuns terapeutic (ameliorare sau reactie de agravare). Cand s-a obtinut acest raspuns, nu se mai repeta administrarea si se urmareste evolutia pacientului, pentru a administra in continuare remediul, la momentul oportun.

133

ABORDARE HOMEOPATICA IN COLAGENOZE, BOLI AUTOIMUNE - Dr Doina Pavlovschi Colagenozele sunt stari morbide ale tesutului conjunctiv avand comun degenerarea fibrinoida a tesutului collagen, necroza fibrinoida. Cauze: - mecanism imun = autoimunizare prin modificare clonalgenetica sau inrudire de structura chimica cu agresori apar modificari de structura chimica a tesutului conjunctiv cu formare de fractiuni cu valoare antigenica, sub influenta carora apar anticorpi - mecanism biochimic: teoria viciului metabolic genetic sau teoria enzimatica in care sunt incriminati lizozomii, suicid bags, cu functie importanta in biologia celulei. Sub influenta unor factori labilizatori raze X, endoxine microbiene, reactii antigenanticorp, lizozomii se desfac si elibereaza enzime care duc la distrugerea celulei. Stabilizatori ai lizozomilor sunt corticoterapia si antimalaricile de sinteza. In grupa colagenozelor intra poliartrita reumatoida, febra reumatoida, lupusul eritematos periarterita nodoasa, arterita cu celule gigante, sclerodermia, dermatomiozita, vascularite necrozante, colita ulceroasa, glomerulonefrita, boala serului, amiloidoza, boala Basedow, sindromul reno-pulmonar Goodpasture, granulomatoza Weneger si lista ramane deschisa Voi incerca o prezentare, deloc exhaustiva, a posibilitatii folosirii remediilor homeopatice in tratamentul acestor afectiuni patologice. Miasmatic colagenozele apartin sicozei sau unei combinatii plurimiasmatice din care sicoza nu lipseste. Remarci - corticoterapia face supresie pe imunitate, mascheaza simptomele. Daca faci supresia simptomului local se agraveaza starea generala si poate apare un substitut mult mai grav = boli autoimune, cancer, SIDA. (SIDA este luetism distrugere ). - nu se recomanda antidotarea corticoterapiei cu Cortizon 30 CH (Master F.J.) - nu se recomanda Echinacea in colagenoze (interdictie teoretica, fara baze practice ) LUPUS ERITEMATOS Boala cronica inflamatorie a tesutului conjunctiv care afecteaza pielea si diferite organe interne: eruptie eritemato-scuamoasa pe nas si obraji, artrite si afectare progresiva la rinichi, inima, plamani, sistem nervos, buze, gura, ochi, cu formare de tesut fibros. Remedii homeopatice Apis, Arnica, Arsenicum album, Belladonna, Cistus, Clematis, Conium, Fluoric acid, Guarana, Hydrocotyle, Iodum, Kali bichromic, Kreosotum, Phosphorus, Radium bromat, Sepia, Silicea, Thuya, Tuberculinum. THYROTOXICOZE Productie in exces de hormon tiroidian si prezenta lui in sange. Palpitatii, tahicardie, transpiratie, anxietate, apetit alimentar crescut, pierdere in greutate, intoleranta la cald, tremor fin al mainilor, exoftalmie boala Basedow

134

Remedii homeopatice Thyroidin 9-30 CH cu sau fara Hypophisin 9CH Hipertrofie tiroidiana moderata Cu tulburari cardio-vasculare marcate Fara slabire mare - dilutie 7-9-15 CH Belladonna palpitatii, puls rapid si dur, pulsatii la carotide si tiroida, tremor, exoftalmie Ferrum sulphuricum eretism circulator, bufeuri congestive, tahicardie Glonoin bufeuri congestive cu pulsatii, exoftalmie, < la cald, la soare Lycopus eretism circulator, palpitatii, dureri cardiace, < la miscare si pe stanga. Cu slabire mare dilutie 9-15-30 CH Iodum - eretism circulator, tahicardie, bufeuri, pulsatii, exoftalmie, agitatie Cu tulburari cardiovasculare minore Natrum muriatic palpitatii < la efort si emotie Hipertrofie tiroidiana marcata Cu tulburari cardio-vasculare marcate Cu slabire mica dilutie 7-9 CH Aurum hipertrofie indurata a tiroidei, palpitatii, bufeuri congestive, HTA Bromium gusa dura, sufocare, < la cald Spongia tiroida groasa si dura, pulsatii la carotide, palpitatii violente si dureroase, exoftalmie, durere la inghitit. Cu slabire mare dilutie 7-9 CH Aurum iodat seamana cu Aurum, dar e slab si agitat Badiaga palpitatii, < la emotie, frilozitate Ferrum iodat bufeuri congestive, induratia tiroidei. Iodum tiroida groasa si dura. Cu tulburari cardio-vasculare minore Cu slabire mica dilutie 7-9 CH Calcarea fluorica nervozitate, < mancand, < la cald, tremuraturi Chromium sulphuricum tahicardie, exoftalmie, astenie Cu slabire mare dilutie 7-9 CH Calcarea iodata induratia tiroidei, intoleranta la cald, doreste aer curat Kali iodat tiroida groasa, sensibila la atingere, agitatie, intoleranta la cald. POLIARTRITA REUMATOIDA Articulatii Fara deformari marcate articulare < la frig uscat: Causticum, Caullophylum, Aurum, Capsicum < la frig umed: Natrium sulphuric, Rhus tox., Ruta, Dulcamara, Manganum, Formica rufa, Kali bichromic, Gnaphalium, Magnolia, Asclepias, Calcarea carbonica, Kali cabonic, Phytolacca, Rhododendron, Stillingia, Thuya, Urtica urens < la schimbarea vremii: Natrium sulph., Rhododendron, Formica rufa, Kali sulph. < la repaos: - neagravat la prima miscare: Ginseng, Medorrhinum, Ruta, Calcarea carbonica, Dulcamara, Kali carbonic, Rhododendron, Pulsatilla - < la prima miscare, > de miscarea continua: Natrium sulph., Rhus tox., TR, Capsicum, Magnolia, Radium bromat, Rauwolfia

135

< la miscare: Bryonia, Graphites, Phytolacca, Stillingia > la timp umed: Causticum < la caldura patului: Thuya < noaptea: Aurum, Natrium bromat, Rhododendron, Manganum < la furtuna: Rhododendron > la miscare lenta: Lycopodium < la cald: Kali sulphuric, Pulsatilla Cu deformari articulare: < la frig uscat: Benzoic acid, Ammonium Phos., Actea racemosa < la frig umed, umiditate: Antimonium crudum, Dulcamara, Kali muriatic, Kali iodat, Ranunculus, Rhododendron, Rhus tox. < la schimbarea vremii: Benzoic acid, Kali iodat, Ranunculus, Rhododendron < la repaos - cu > la prima miscare: Lithium carbonic, Kali iodat, Rhs tox. - fara > la prima miscare: Ginseng, Rhododendron, Valeriana < la miscare: Guaiacum, Ledum, Kali muriatic, Sarsaparilla, Actea racemosa, Angustura, Kalmia < la cald: Guaiacum, Ledum, Sabina, Stellaria > intinzandu-se: Angustura, Dioscorea Articulatii mici Cu deformari Actea spicata (artic. interfalangiana proximala), Ammonium phos., Lithium carbonic, Poligonum aviculare (artic. interfalangiana distala), Antimon. crudum, Caulophyllum Fara deformari Viola odorata, Natrum phos., Helleborus, Lactic acid, Colchicum (haluce), Benzoic acid, Ledum, Manganum, Ranunculus sceleratus, Rauwolfia Tendoane, ligamente < la frig umed: Ammonium muriatic < la frig uscat: Causticum < la schimbarea vremii: Rhododendron, Ruta < la repaos: Rhus toxicodendron. Vertebre Cervicale: Actea rac.(C3-C7), Caesium (C1-C2), Niccolum, Sticta, Rhodium Dorsale: Actea rac.(C7-D3), Agaricus, Medorrhinum (osteofite) Lombare: Radium bromat, Medorrhinum, Ginseng, Rauwolfia, Lithium benzoic POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA Causticum (> la timp umed, <la timp uscat), Medorrhinum (invers), Natrum sulph. (< la timp umed, schimbarea vremii), Arsenicum album (> la cald) In pusee evolutive: Phosphorus, Silicea Articulatii mici: - cele de mai sus Organoterapie: Cartilago, Oseina

136

ARTRITA PSORIAZICA Manganum, Radium bromat, TR SPONDILARTRITA ANKILOZANTA Actea racemosa: redoarea cefei si a coloanei dorsale superioare Agaricus: toata coloana, < aplecat Medorrhinum: osteofite Bambusa Ginseng PURPURA REUMATOIDA Manganum, China, Crotalus, Vipera, Phosphorus, Lachesis, Arsenicum album ARTERITE Contra sclerozei arteriale: Aurum, Aurum iodat, Aurum muriatic, Cresol, Baryta carbonica, Baryta iodata, Baryta muriatica, Phosphorus, Plumbum Spasme arteriale: Plumbum, Plumbum aceticum, Secale, Tabacum Atrofii musculare: Plumbum Claudicatie intermitenta: Arnica, Cuprum Cianoza: Cuprum, Lachesis Dureri arzatoare: Arsenicum album (< frig, > cald), Secale (< cald, > frig) Tromboza: Bothrops lanceolatus Uricemie: Colchicum, Lithium carbonic, Lycopodium, Natrium iodat, Uric acid Gangrena, vascularita necrozanta: - uscata: Arsenicum album, Secale, Vipera - umeda: - < la cald: Carbo vegetabilis, Euphorbia, Lachesis, Secale - < la frig: Carbolic acid - indiferent: Anthracinum, Asa foetida SCLERODERMIE Cu uscaciunea pielei: Graphites, Silicea, Alumen Fara uscaciunea pielei: Antimonium crudum, Badiaga, Hydrocotyle, Conium DERMATOMIOZITA Arnica, Rhus tox, Dulcamara, Guaiacum, Phytolacca, Ruta,Angustura, Badiaga, Bellis perenis, Sarcolactic acid BIBLIOGRAFIE Binet C. Lhomeopathie pratique Ed. Dangles Kreindler A, Macovei-Patriche M. Manifestari neurologice in bolile interne Ed. Academiei 1973 Sankaran R. Dynamic action of drugs Synthesis Ed 7 Voisin Therapeutique et repertoire homeopathique du practicien Ed. Maloine Paris

137

ABORDARE HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA CEFALEEI - Dr Doina Pavlovschi Cefaleea ca simptom nu spune nimic. Exista in patogenezia tuturor remediilor incluse in Materia Medica. Pentru a o putea individualiza, repertoriza si trata este necesara o anamneza amanuntita si un bun examen obiectiv al bolnavului. Am impartit reperele dupa care ne orientam in repertorizare in 4 grupe mari, in ordinea importantei pe care gandesc ca o reprezinta: - cauzalitate - modalitati - concomitente - localizare si caracteristici 1. CAUZALITATE Tulburari circulatorii - arteriale: Aconitum, Actea racemosa, Aurum, Belladonna, Cactus, Gelsemium, Glonoin, Iodum, Lachesis, Melilotus, Phosphorus, Sanguinaria, Strontiu carbonic - venoase: Aesculus, Arnica, Calc.phosph., Carbo veg., China, Ferrum, Natr.mur., Puls., Tub. - anemie: China, Cyclamen, Ferrum, Manganum - afectiuni cardiace : Ars.alb., Aurum, Cactus, Naja, Phosphorus, Spigelia Tulburari digestive - abuz de cafea: Coffea, Chamomilla, Ignatia, Nux vomica - abuz de cea : Ignatia, Selenium, Thea - abuz de medicament : Nux vomica - constipatie: Alumina, Bryonia, Graph., Hydrastis, Lac defl., Lyc., Niccolum - diaree: Aethusa cynapium, Aloe, Antim. crudum, Podoph., Ricinus, Ver.alb. - colibaciloza: Colibacilinum - gastro-hepato-biliar : Aloe, Ant.cr., Anac.or., Bry., Card.mar., Carbo veg., Chel., Cycl., Hydr., Juglans cinereum, Kali bichr., Kali iod., Lac defl., Niccolum, Nux v., Podoph., Ptelea, Puls., Ricinus. Tulburari nervoase - frica: Aconitum, Ignatia, Opium - surmenaj intelectual: Anac.or., Calc.phos., Cocc., Kali phos., Natr.mur., Phos., Phos.ac., Picric acid. - veghe prelungita: Cocculus, Nux vomica, Zincum - isterie: Asa foetida, Coffea, Ignatia, Moschus, Nux moschata, Platina, etc - hiperemotivitate: Arg.nitr., Gels., Ignatia, Picric acid - furie: Bryonia, Chamomilla, Colocynthis, Lycopodium - necaz: Ignatia, Nux vomica - in Sali publice: Ambra grisea, Lilium tigrinum - in masina: Cocculus, Tabacum, Theridion - alcoolici: Agaricus, Lachesis, Nux vomica, Ranunc.bulb., Sel., Sulph.ac. - bere: Aloe, Kali bichromic - vin: Antim.cr., Nux vomica, Zincum - tabac: Ignatia, Gelsemium, Lobelia

138

Alergie: Histaminum Parazitoze: Cina, Silicea, Spigelia Oboseala oculara: Actea rac., Gels., Natr.mur., Onosmodium, Ruta graveolens Boli febrile : Aconitum, Belladonna, Bryonia, Eupatorium, Gelsemium Nas infundat: Antim.cr., Nux vom., Sticta pulmonaria Eruptie brusc disparuta: Antim.cr., Apis, Sulphur Secretie brusc disparuta : Lachesis, Sulphur Pierdere de lichide organice : China, Phosphorus Menopauza : Actea racemosa, Cactus, Glonoin, Lachesis, Sanguinaria, Zincum Ciclul menstrual : - inaintea menstrei : Lachesis, Kreosotum, Natr.mur., Zincum - inainte sau in timpul : Act.rac., Ammon.carb., Bell., Glon., Kreos., Natr.mur. - inainte, in timpul si dupa : Actea rac., Cocculus, Natr.mur. - inainte si dupa: Lachesis - in timpul: Actea racemosa - dupa: China, Cactus, Ferrum, Natr.mur., Puls., Sepia - prin suprimarea menstrei: Bryonia, Lachesis - menstra cu flux abundent: Ammonium carbonicum, Cocculus, Sanguinaria - menstra cu flux slab: Natr.mur., Puls., Sepia - menstra intarziata: Pulsatilla, Sepia - menstra in avans: Actea racemosa, Ammonium carbonicum, Cocculus - la menstra cu senzatie de frig: Silicea - cefalee congestiva la menstra: Belladonna, Glonoin, Lachesis, Sanguinaria - hemicranie sau durere supraorbitara dreapta la menstra: Act.rac., Sang., Sil. - durere occipitala la menstra: Actea racemosa - la menstra cu greata si varsaturi: Cocculus, Sanguinaria Sarcina: Belladonna, Pulsatilla, Sepia Retinerea dorintei sexuale: Conium, Pulsatilla Excese sexuale: Agaricus, Onosm., Phos.ac., Picric ac., Sepia, Silicea Caldura: Aconitum, Antim.cr., Bell., Glonoin, Sulphur Soare: precedentele + Gels., Lach., Natr.carb., Veratrum viride Timp noros: Dulcamara, Rhus tox. Timp rece: Ars.alb., Bell., Bry., Calc.carb., Mercurius, Rhus tox. Inainte de furtuna: Rhododendron Frig uscat: Aconitum, Hepar sulphur Udat, plouat: Dulcamara, Ledum, Rhus tox. Baie rece: Antimonium crudum, Calcarea carbonica Baie calda : Glonoin, Pulsatilla Dupa tuns: Belladonna Dupa spalat la cap: Ammon.carb., Antim.cr., Calc.carb., Nux moschata, Rhus tox. Din cauza palariei: Calc.phos., Carbo veg., Nitri ac., Silicea La tuse: Bell., Bry., China, Natr.mur., Phos., Sanguinaria Coborand: Borax Urcand: Belladonna, Bryonia Intoxicatie cu oxid de carbon: Ammonium carbonicum, Bovista Uremie: Ammonium carbonicum

139

2. MODALITATI Modalitati de timp - la trezire: Bry., Graph., Lach., Nitri ac., Nux vom., Sanguinaria - la ridicarea din pat: Bryonia, Cyclamen, Sulphur - ora 10: Natrium muriaticum - la ora fixa: Cedron - dupa cursa soarelui: Glonoin, Natr.mur., Sanguinaria, Spigelia - spre seara: Allium cepa, Bell., Lyc., Mezereum, Puls., Sulphur - noaptea: Aurum, Luesinum, Lycopodium, Mercurius, Nitri acid - cefalee periodica in general: Alumina, Ars.alb., Bell., Cedron, China, Coloc., Iris Natr.mur., Nitri ac., Sang., Sep., Sil., Spigelia - la 2 zile: Ars.alb., Cedron, China, Nux moschata, Sanguinaria - la 7 zile: Ars.alb., Iris v., Lac defl., Phos., Sang., Sulphur, Tub. - la 10 zile: Lachesis - la 1-2-3 saptamani: Ars.alb., Psorinum, Sulphur, Tuberculinum - la 6 saptamani: Magnesia muriatica - primavara: Bell., Calc., Gels., Lach., Lyc. - vara: Bell., Carbo veg., Glonoin, Natr.carb. - toamna: Kali bichr., Lach., Rhus tox. - iarna: Aconit, Bry., Dulc., Hep., Petr., Rhus tox. Agravare - sufland nasul: Aurum, Bell., Hep., Puls., Sulph. - la zgomot: Acon., Act.rac., Bell., Ign., Gels., Glon., Nux v., Phos.ac., Sil., Ther. - miscand ochi: Bell., Bry., Nux v., Physostigma, Sil., Spigelia - inchizand ochii: Allium cepa, Theridion - privind intr-un punct fix: Aurum Ignatia, Natr.mur., Puls., Spigelia - la miscare: Ant.cr., Apis, Bell., Bry., Cocc., Gels., Glon., Petr., Tabacum - aplecandu-se inainte: Bell., Bry., Borax, Glon., Ign., Natr.mur., Nux v., Spig. - la aer: Ars.alb., China, Cocculus, Cyclamen, Nux vomica - la lumina sclipitoare : Belladonna, Silicea - la curenti de aer: Kali nitric, Silicea, Strontiu carbonic - la mirosuri: Aurum, Bell., Colch., Ign., Lyc., Nux v., Phos., Sang., Sel., Sil., S. Ameliorare - epistaxis: Ferrum, Melilotus - capul dat pe spate: Belladonna - capul aplecat inainte: Apis - mancand: Anacardium orientale, Chelidonium, Ignatia, Lyc., Sepia, Psorinum - fumand: Naja - la distractie: Helonias, Ignatia - la mictiune: Gelsemium - varsaturi: Antim.cr., Iris v., Nux v., Sang. - presiune puternica: Apis, Arg.nitr., Bell., Bry., Cactus, China, Glon., Mag.mur., Menyanthes, Puls., Sil., Veratrum album - caldura in general: Mag.phos., Phos., Psor., Sil., Strontiu carb. - infasurare calda a capului: Hep., Mag.phos., Psor., Sil., Strontiu carb. - la mare: Medorrhinum

140

- la aer: Allium cepa, Ant.cr., Lil.tigr., Lyc., Mang., Phos., Puls., Sep., Tab., Zinc. - la aplicatii reci: Aloe - in intuneric: Bell., Gels., Sil. - in masina: Nitri acid - inchizand ochii: Silicea - dupa somn: Sanguinaria - culcat: Bryonia, China, Sanguinaria, Silicea - la miscare lenta: Cyclamen, Pulsatilla - cu mainile in apa calda: Strontiu carbonic 3. CONCOMITENTE Cefalee cu fenomene oculare - cu diplopie: Cyclamen ( si cercuri luminoase) - cu pareze oculare: Gelsemium, Physostigma - cu fenomene oculare: Cyclamen, Ignatia, Natr.mur., Sepia - cu durere arzatoare deasupra ochilor: Aloe, Bry., Natr.mur., Puls. - cu senzatia de ochi trasi inapoi: Croton, Lachesis, Oleander, Paris quadrifolia - cu senzatia de ochi impinsi inainte: Bell., Cocculus., Sanguinaria, Sepia. Cefalee cu greata si/sau varsaturi: Ant.cr., Bry., Cocc., Gels., Iris v., Nux v. Petr., Podoph., Puls., Sang., Spig., Tabacum Cefalee cu HTA: Acon., Aurum, Bar.carb., Cactus, Gels., Glon., Lach., Nux v., S., Str.c. Alte semne concomitente - cu strigat: Apis - cu fotofobie: Belladonna - cu somnolenta: Apis, Gelsemium, Nux moschata - cu miscare de rulare a capului pe perna: Apis, Helleborus - cu confuzie mintala: Actea racemosa, Bryonia - cu foame: Ignatia, Lycopodium, Psorinum - cu vertij: Bell., Bry., Cocc., Cycl., China, Ferrum, Gels., Natr.mur., Petr., Puls., Psor., Spig., Tab., Ther. - cu anxietate: Acon., Ars.alb., Gels., Iodum - cu febra si delir: Apis, Ars.alb., Bell., Bry., Gels. - cu senzatie de frig la extremitati: Menyanthes, Silicea - cu transpiratii reci : Tabacum, Veratrum album - cu poliurie la sfarsitul accesului: Ignatia, Gelsemium, Silicea - cu paloare: Calc.c., Cyclamen, Lachesis, Tabacum, Veratrum album - cu epistaxis: Belladonna, China, Ferrum, Melilotus - cu insomnie: Coffea, Luesinum 4. LOCALIZARE SI CARACTERISTICI Dela stanga la dreapta: Lac caninum, Lachesis Dela dreapta la stanga: Lac caninum, Lycopodium Cefalee frontala - stanga: Bryonia, Lachesis, Nux vomica, Sepia, Spigelia - apasatoare: Nux vomica, Spigelia - ascutita: Kali iodat, Selenium - cu durere sfasietoare in ochi: Kalmia, Spigelia - cu iradiere spre occiput: Actea racemosa, Spigelia

141

- dreapta: Carbolic acid, Chel., Gels., Iris v., Mag.phos., Sang. - apasatoare: Sanguinaria - ascutita: Magnesia phosphorica - cu durere sfasietoare in ochi: Actea racemosa, Carbolic acid - pulsanta: Bell., Ferrum mur., Natr.mur., Sang. - cu iradiere spre occiput: Actea racemosa, Silicea - cu senzatie de cerc in jurul capului: Anac.or., Carb.ac., Gels. - cu iradiere la tample: Arnica, Sanguinaria, Sepia Cefalee temporala: Apis, Bell., China, Cycl., Kali c., Iris v., Lyc., Nux mosc., Paris q., Platina, Puls., Sang., Sepia - pulsanta: Aconitum, Belladonna, Sanguinaria - arzatoare: Phosphorus - cu iradiere intre tample: Belladonna, Cedron, Phosphorus, Sulphur - ascutita: Belladonna, Kali iodat - violenta: Arg.nitr., Bell., Natr.mur., Spig., Sulph.ac, Zincum Cefalee fronto-temporala: Ars.alb., Bell., Camphora, Sang., Sepia Cefalee temporo-occipitala: Acon., Alumina, Bovista, Nux vomica, Spigelia Cefalee in vertex: Apis, Actea rac., Anac.or., Bromium, Cactus, Carbo an., Lach., Natr.carb., Nux v., Phos., Sulph., Veratrum album - iradiata spre spate: Chel., Gels., Kali bichr. - iradiata spre gat: Chelidonium - iradiata spre ochi: Ignatia, Nux moschata - iradiata spre frunte: Causticum, Cocculus, Nux moschata - iradiata spre tample: Carbo veg, Causticum, Kalmia, Phosphorus Cefalee occipitala: Actea rac., Apis, Arnica, Bell., Bry., Carbo veg., Caust., China, Cocc., Gels., Glon. Juglans, Lac can., Nux v., Onos., Petr., Phos.ac., Picric ac., Sep., Sil. - iradiata in frunte: Act.rac., Chel., Gels., Kali bi., Lac c., Sang., Sil., Spig., Rhus t - iradiata in tot capul: China, Gelsemium - iradiata spre gat: Bry., Cocc., Lilium tigrinum - iradiata spre ochi: Lachesis, Sanguinaria, Sepia, Silicea, Spigelia - iradiata spre umeri: Bryonia, Gelsemium, Ipeca - iradiata spre tample: Glonoin, Spigelia - iradiata spre vertex: Actea racemosa, Silicea - iradiata spre coloana vertebrala: Bry., Cocc., Graph., Hep., Nux v., Nux mosch. Durere in punct limitat: Ignatia, Kali bichromic, Oxalic acid Dureri osoase: Aurum, Ipeca, Kali bichromic Durere la radacina nasului: Kali bichromic, Lachesis, Sticta pulmonaria Durere pulsanta: Aurum, Bell., China, Ferrum, Lach., Melilotus, Natr.mur., Sang, Str.c. Durere constrictiva: Anac.or., Asa faetida, Lyc., Nitri acid, Nux v., Onosm., Plat. Durere expansiva: Acon., Bry., Glon., Nux v., Picric ac., Strontiu carb., Veratr.vir. Durere foranta: Anacardium orientale, Ignatia, Natrium muriatic Durere surda apasatoare: Aloe, Carbo v., Gels., Menyanthes, Niccol., Nux v., Phos.ac. BIBLIOGRAFIE Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Sntesis 7

142

AMETELI - Dr Doina Pavlovschi Inainte de a prescrie un remediu homeopatic intr-un caz de vertij trebuie facut un examen clinic general, examen neurologic, oftalmologic, ORL, endocrine, pentru un diagnostic exact al etiologiei: tulburare nervoasa, digestiva, circulatorie, endocrina, ureche interna, acuitate vizuala sau tulburare psihica functionala de intensitate nevrotica, vertijul fiind atat de des expresia anxietatii, depresiei, isteriei. REMEDII NERVOASE Conium maculatum vertij la intoarcerea capului, mai ales spre stanga, agravat in pozitia culcat. Subiectul are impresia ca obiectele se invartesc in jurul lui. Deobicei sunt pacienti deprimati, slabiciune fizica si mintala, impotenta genitala. La femei sunt tulburari ovariene, displazie mamara. Cocculus bolnavul are impresia ca el se deplaseaza in mijlocul obiectelor si ca se dezechilibreaza ca in barca. Se agraveaza la cea mai mica incercare de a se misca, de a schimba pozitia, in oricare mijloc de transport dimineata la trezire sau la efort fizic sau intelectual. Se poate asocia cu greata, varsaturi, transpiratii reci, senzatie de lesin. Causticum vertij agravat in crepuscul cu senzatia de slabiciune si tendinta de a cadea in fata sau in parti. Se pot asocia pareze sau paralizii. REMEDII DIGESTIVE China balonare abdominala difuza, distensia colonului, mai ales cel transvers, tulburari hepatice diverse, colecistita, hemoragii diverse, anemie, pierdere de lichide vitale. Nux vomica dimineata la sculare cu greata cu sau fara varsaturi. Sedentaritatea si abuzurile alimentare sunt deobicei cauza, ca si intoxicatiile de toate felurile. Bryonia vertij la cea mai mica miscare, chiar numai a ochilor, cu paloare, transpiratii reci, greata si zgomote in urechi. Ameliorare sau disparitia vertijului in imobilitate. Lycopodium bolnav hepatic sau pulmonar cronic, posibil litiazic. Se agraveaza la vederea de obiecte care se deplaseaza in fata ochilor sai: tren, masina, apa care curge, etc Argentum nitricum bolnavi cu gastrita cronica sau ulcer gastro-duodenal, meteorizati, cu scaune neregulate, adesea diareice si explozive, agravat de dulciuri, pe care le doreste. Vertijul se agraveaza la intuneric, cu stare de slabiciune, tremuraturi si aprehensiuni anxietate de anticipatie sau bine obiectizata in fobii: frica de inaltime, de a privi in gol de teama ca se va arunca, de a merge pe o strada ingusta de teama ca se vor pravali zidurile peste el, de spatii larg deschise de teama unor pericole imaginare. Vertijul este prezent in toate aceste situatii REMEDII CIRCULATORII Hipertensiune arteriala Aconitum bolnavul se simte ca beat, agitat anxios mai ales noaptea pana in miezul noptii, parestezii, in diferite parti ale corpului, ca descarcari electrice. Arnica vertij la efort, la suprasolicitare, dupa traumatism sau cea mai mica hemoragie Glonoin vertij paroxistic, cu congestie brutala si pulsanta a capului cu senzatia ca acesta va exploda. Sulphur, Psorinum, Lachesis pot prezenta HTA si vertij. Hipotensiune arteriala

143

China, Chin.sulph., Puls., Fer.phos., Fer.met., Natr.mur., Phos., Sil., Tub., Cycl. REMEDII ENDOCRINE Pulsatilla dismenoree sau amenoree, ameliorata la aer curat. Lachesis menopauza, agravare la oprirea unei secretii, dimineata la trezire. ALTE REMEDII Arnica vertij posttraumatic sau in cursul unei congestii cerebrale.< inchizand ochii. Poate avea capul cald, nasul si picioarele reci. Borax vertij agravat la miscare de aplecare inainte sau in jos, foarte sensibil la zgomot. Vertij coborand scara sau in balansoar. Theridion vertij cu cefalee, greata, varsaturi, < inchizand ochii are si mai mare sensibilitate la zgomot, pe care il simte repercutat in tot corpul si in dinti. Cyclamen vertij cu senzatia de intunecare a vederii, vede stele in fata ochilor, are senzatia ca se roteste in cerc. < in aer liber, > in casa. (Puls. invers). Pulsatilla iritabila. Phosphorus pierdere de lichide vitale, arterioscleroza cerebrala. < mergand, privind in sus sau in jos sau privind fix, > lungit. BIBLIOGRAFIE Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Synthesis 7

144

ABORDAREA HOMEOPATICA IN TRATAMENTUL INSOMNIILOR - Dr Doina Pavlovschi Insomnia otraveste starea de sanatate si da multa bataie de cap medicului curant. Cauza ei poate fi variata. Homeopatic ne intereseaza mai ales insomnia ca simptom principal si de ea ne vom ocupa acum. Insist asupra faptului ca identificarea si administrarea remediului similimum strict individualizat, corespunzator tabloului simptomatic al pacientului nostru, poate rezolva insomnia odata cu alte tulburari existente. Va voi prezenta separat insomniile copiilor si ale adultilor, pentru ca remediile indicate sunt deobicei diferite. INSOMNIILE COPIILOR Insomnii reflexe - la dentitie - parazitoze intestinale - tulburari digestive - incubatia unei boli acute Insomnii diatezice datorate bioterenului, miasma are rol preponderent. Insomnii reflexe Chamomilla copil cu dorinta de somn, dar nu poate dormi. Copil care nu suporta nici cea mai mica durere. Cea mai mica iritare declanseaza crize de furie violenta cu strigate si trantit pe jos. Prezinta adesea fermentatie intestinala cu scaune neregulate galbene si verzi ca niste oua prajite cu spanac, cu miros de oua stricate. Poate prezenta transpiratii ale capului la adormire. Cauza principala in prima copilarie este aparitia dentitiei. In a doua copilarie se prescrie pentru triada simptomatica : - transpiratia capului la adormire, izbucniri violente, fermentatie intestinala adaugata la insomnie. Cina copil palid, incercanat, scrasneste din dinti noaptea in somn, poate prezenta crize de pavor nocturn, prurit nazal si anal, purtator de paraziti intestinali, mai ales oxiuri. Causticum copil cu anxietate mare in crepuscul. Seara este nelinistit, trist, plange, se agata de parinti, adoarme greu si doarme agitat. Coffea copil care nu are somn, nu vrea sa doarma, vrea sa se joace daca se trezeste noaptea, fara iritare si fara plans, adesea dupa o zi intreaga de joc. Cypripedium insomnie vesela cu totul speciala. Copil care cu cat se joaca mai mult ziua, cu atat adoarme mai greu seara, cu cat este mai linistit ziua si isi face somnul de dupa amiaza, cu atat adoarme mai usor seara. Este un copil vesel care se joaca si canta. Hyosciamus copil irascibil cu insomnie sau somn agitat cu tresariri musculare, scrasneste dintii, miscari convulsive, crize de pavor nocturn, cosmare. Gelos. Staphysagria copil iritabil, capricios, susceptibil. Indicatia remediului poate apare din cauza unei alimentatii prost echilibrate (exces de carne), la dentitie, in parazitoze intestinale Insomnii diatezice Calc. Carb., Calc. phos., Calc.fl., Sulph., Natr.mur., Sil., Thuya, Psor., Tubrc., Med.

145

INSOMNIILE ADULTILOR Insomnii prin tulburari digestive Nux vomica un surmenat care abuzeaza de excitante: aperitive, vin, alcool, cafea, tutun, mare mancacios si consumator de medicamente, mai ales tonice dimineata si sedative seara. Este un sedentar caruia ii plac distractiile, petrecaret cu nopti pierdute. Pica de somn seara devreme, dupa cina, la televizor. Daca se culca nu poate adormi sau doarme prost, se trezeste in jurul orei 4 dimineata, hartuit de derularea fara sfarsit a grijilor zilei, profesionale sau familiale, readoarme tarziu cand trebuie de fapt sa se scoale, un somn profund din care se trezeste cu greutate. Caracteristica pentru Nux vomica este somnolenta postprandiala cu un somn irezistibil, scurt, care il reface complet. Lycopodium insomnie intretaiata cu somnolenta, cu vise neplacute daca adoarme si proasta dispozitie la trezire cu iritabilitate mare. Insomnie de ora 5 dimineata. Bryonia insomnie de adormire in prima parte a noptii sau somn agitat cu vise profesionale. Poate fi un suferind gastric sau hepatic, cu senzatie de greutate epigastrica post prandial. Chelidonium insomnie de adormire cu vise confuze. Suferind hepato-biliar. China insomnie de adormire sau somn agitat cu vise terifiante. Anemie. Hemoragii. Lachesis insomnie in prima parte a noptii. Vise anxioase cu morti sau legate de moarte. Trezire brusca din somn cu senzatia de strangulare si insomnie prelungita apoi. Agravat dupa somn. Gelos si suspicios. Pulsatilla somnolenta ziua, un poate dormi noaptea. Doarme pe spate cu mainile deasupra capului. Prezinta extremitati reci, intoleranta pentru grasimi, limba galbena, urat mirositoare. Remediul se potriveste mai curand unei femei cu menstre insuficiente. Insomnii de origine nervoasa Coffea hiperestezie generala cu exagerarea tuturor perceptiilor. Cea mai mica tulburare este insuportabila. Caracteristica e absenta nevoii de somn cu agitatie cerebrala intensa, derulare cinematografica de imagini optimiste, desfasoara planuri, proiecte, incantat de el si de imaginatia sa. Insomnia este de adormire si se poate prelungi pana in zori. Se poate insoti de tahicardie si palpitatii, de hiperfunctia organelor eliminatorii, mai ales mictiuni. Totul pe un aspect fizic linistit. Arnica insomnie cu agitatie fizica intensa, nu-si gaseste locul in pat, patul i se pare prea tare, prezinta curbatura musculara. Daca adoarme se trezeste adesea cu spaima. Arnica este remediul marilor surmenati fizic sau psihic. Ignatia paradoxala, spastica. Dimineata este proasta, dupa amiaza ceva mai buna. Indicatia apare deobicei in agravarile la doliu, necaz, griji, intr-un cuvant la socuri afective. Gelsemium - insomnie in prima parte a noptii. Hiperemotiv, obosit, anxios si tremurator. Avena sativa insomnie insotita de inapetenta dupa surmenaj fizic sau psihic. Agaricus muscarius somn agitat cu tresariri musculare. Ticuri. Ambra grisea timid cu teama de necunoscuti, de responsabilitati, dezechilibrat de cea mai mica grija, plange cand asculta muzica. Arsenicum album insomnie intre orele 1-3 noaptea insotita de anxietate, teama de moarte. Ameliorat la cald. Causticum anxietate de seara care se continua in prima parte a noptii. Este un nefericit care sufera pentru necazurile altora, chiar necunoscuti lui.

146

Hyosciamus remediul membrelor nelinistite. Zincum insomnie cu sindromul picioarelor nelinistite, < dupa vin, dupa veghe de noapte. Kali phosphoric surmenat intelectual, deprimat cu impotenta sexuala. Somn intrerupt de treziri frecvente, incarcat de vise cu griji profesionale. Phosphorus insomnie de adormire cu treziri frecvente in cursul noptii. Platina insomnie de ora 3 dimineata. Personalitate orgolioasa, ii vede pe cei din jur mai mici decat sunt in realitate. Se constipa in calatorie. Sepia depresie psihica marcata, indiferenta la toti si la toate. Ptoze viscerale. Insomnii particulare Belladonna pica de somn, dar in momentul in care pune capul pe perna este complet treaz, cu toata dorinta de a dormi. Thuya nu poate dormi, cu toata dorinta de somn, ca si Belladonna. Se trezeste la ora 34 dimineata si nu mai poate readormi. Mare remediu sicotic. Passiflora insomnie fara caractere particulare. Se foloseste in dilutii joase. Sulphur insomnia sa poate lua diferite forme: - nu poate adormi cel putin o ora dupa ce s-a culcat cei ce citesc inainte de adormire - treziri repetate, fara motiv, cu dificultate de readormire - somn superficial, pe jumatate adormit, somn de pisica, aude toate zgomotele noptii, poate declara medicului nu am dormit de saptamani, luni de zile, fapt care nu este deloc in concordanta cu aspectul destul de infloritor de Sulphur. Alte tulburari de somn Insomnii initiale - Act rac., Ambra gr., Arn., Coff., Cocc., Lach., Puls., Zincum Insomnii terminale - Gels., Ign., Nux v., Lyc., Staph., Thuya. Se culca devreme - Arnica, Sulphur Dorm mult dimineata Lachesis, Nux vomica, Pulsatilla Foame noaptea - Lycopodium, Phosphorus, Psorinum / Ign., Petr., Phos.ac. Sete noaptea Coffea / Caladium, Lilium tigrinum, Ratanhia, Selenium, Stramonium Epilepsie morfeica Opium, Silicea / Arg.nitr., Cicuta, Cupr., Hyosc., Merc., Stram. Tresare la adormire Ars.alb., Kali carb. / Agar., Ign., Strychn., Sulphur, Zincum Paralizie de somn la trezire Ferrum iodat, Kreosotum, Natr. Carb., Phosphorus. Scrasneste dintii Ars.alb., Bell., Cann.i., Tuberc. / Cina, etc Vorbeste in somn Bell., Kali c., Lach. / Arn., Can.ind., Cina, Hell., Hyosc., Ign., etc Rade in somn Lyc., Sulphur / Hyosc., Sil., Stram. / Bell., Caust., Cypripedium Plange in somn Cham. / etc Idei fixe noaptea Calc.carb., Coffea, Graphites, Thuya Sindrom parestezic nocturn al membrelor superioare Lach., Phos., Rhus tox., Ham. Insomnii diatezice Aceleasi enumerate la copii POSOLOGIE Dilutii joase zilnic pentru remediile simptomatice, dilutii inalte pentru remediile similimum de fond, diatezice BIBLIOGRAFIE Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Synthesis 7

147

ASTENIA - Dr Doina Pavlovschi

Astenia este o stare de diminuare a puterii fizice sau a resurselor de energie psihica. Exista mai multe denumiri pentru diminuarea fortelor, care adesea se confunda intre ele si care homeopatic corespund unor remedii diferite: Sarurile de Kali se adreseaza starilor de oboseala Sarurile de Natrium se adreseaza starilor de depresie Sarurile de Ammonium se adreseaza starilor de slabiciune cu tendinta la lesin Sarurile de Calciu se adreseaza starilor de decalcifiere, care se pot insoti de una din starile de mai sus Acizii se adreseaza starilor de debilitate mare, de sfarseala China in starile de epuizare secundara hemoragiilor sau pierderii de alte lichide organice. Causticum in stari de slabiciune paralitica Alte remedii se adreseaza unor slabiciuni localizate sau circumstantiale: Kali carbonic pentru slabiciunea spatelui Hydrastis pentru slabiciunea stomacului Stannum metallicum pentru cei slabi de piept Selenium pentru slabiciunea vocii Camphora, Veratrum album pentru slabiciunea inimii Silicea, Cocculus, Zincum pentru oboseala data de veghe, privare de somn Lachesis in surmenajul savantilor, inventatorilor, artistilor ASTENIA FIZICA Arnica, Actea racemosa, Coca, Cuprum, Rhus toxicodendron, Sarcolactic acid, Selenium ASTENIA PSIHICA Ignatia, Argentum nitricum, Gelsemium, Nux vomica, Kali phosphoric, Phosphoric acid ASTENIA MIXTA Uneori se pot alterna remediile, cu urmarire atenta a reactiilor, daca nu gasim remediul similimum. Unii autori le recomanda si preventiv in zilele si orele care preced un efort, desi indicatia remediului este dictata fundamental de similitudinea cu simptomele pacientului. Arnica excelent remediu nu numai al traumatismelor, dar si al asteniei fizice. Se adreseaza, mai ales, senzatiei de curbatura, febra musculara, de ruptura in muschi si tendoane. In tulburarile datorate surmenajului dilutiile inalte au un efect remarcabil. Actioneaza preventiv la cei ce au de vorbit sau de cantat mai mult (Selenium, Coca). Actea racemosa prezinta crampe musculare, mai ales in muschii lungi ai membrelor. Dureri crampoide sau ca socuri electrice, cu agitatie, sensibilitate dureroasa in muschii gambelor cu redoare in tendonul lui Achile. < dimineata si la frig, > la cald. Cuprum metallicum mare remediu pentru crampe musculare.

148

Rhus toxicodendron dureri in tendoane, ligamente periarticulare si muschi, dureri reumatismale dupa efort, oboseala si expunere la frig umed. Durerile sunt mai mari dupa repaus, la prima miscare si ameliorate de miscarea continua. Indicat si in hipertrofia cardiaca dupa eforturi mari la sportivi. Sarcolactic acid indicat in cazuri de mare oboseala musculara cu senzatie de smucituri repetate in muschi la cel mai mic efort, redoare in brat scriind sau in moleti in timpul mersului, in curbatura din gripa. Ignatia remediu sef al asteniei psihice. Psihism deprimat si hipersensibil in acelasi timp (slabiciune iritabila). Plina de paradox: nu se simte obosita dupa un efort mare pentru ceva care o intereseaza, dar se simte epuizata la un efort mic pentru ce nu-i place. Agravare la griji, necazuri, doliu, emotii de toate felurile. Remediu mai mult feminin. Nux vomica remediu mai mult masculin, citadin sedentar, surmenat nervos, care face abuz de stimulente, cafea, alcool, tutun si prezinta tulburari digestive. Gelsemium astenic deprimat, tremuraturi, < la emotie si mai ales la trac. Poate prezenta slabiciune musculara, ameteli, prostratie. Se vrea singur. Kali phosphoric si Phosphoric acid remedii de electie pentru surmenajul psihic. Primul este anxios, deprimat iritabil, cu somn intrerupt frecvent, deficit mnezic si aversiune pentru lucru, nu poate demara in nicio actiune. Cel de al doilea este apatic, indiferent, cu tulburari de memorie, dificultate de intelegere, aplecat spre disperare. Ameteli seara in ortostatism. Tulburari digestive. Indicat in urmari ale unor necazuri grave. Argentum nitricum deprimat agitat, anxios, impulsiv, grabit, caruia i se pare ca timpul trece prea incet, plin de frici. Poate prezenta paralizii, ameteli, tremuraturi. Remediul convine celor invinsi de viata moderna. Coca astenie cu palpitatii, senzatie de sufocare la cel mai mic efort, anxitate si insomnie. Remediul convine celor epuizati de eforturi prelungite. Posologie Arnica si Ignatia se recomanda in dilutie inalta, repetata des 30 CH Kali phosphoric actioneaza bine in dilutie joasa 6 DH, administrat zilnic, timp indelungat. In astenia fizica dilutiile sunt mai joase, in astenia psihica se recomanda dilutii inalte. ASTENIE DUPA SURMENAJ MUSCULAR Arnica curbatura, nu-si gaseste locul in pat. Cord suprasolicitat, fara insuficienta. Bellis perenis astenia predomina in coapse, dureroasa ciclisti, gradinari. Sarcolactic acid efort, gripa, dispnee cardiaca Cocculus efort prelungit, in imobilitate, cu privare de somn. ASTENIE DUPA TRAUMATISM AFECTIV Arnica dilutie inalta Gelsemium remediul vestilor proaste. Lent, epuizat fizic, tremuraturi. Nux vomica abuz de stimulente, om de afaceri surmenat si supraalimentat, iritabil. ASTENIE DUPA SURMENAJ INTELECTUAL Kali phosphoric epuizat nervos, anxios, memoria diminuata, tulburari de dinamica sexuala anerectie sau erectie precoce si mai ales epuizare dupa actul sexual (Kali c.)

149

Tresare la zgomot si contact, doarme prost. Studenti cefalalgici. Calcarea phosphorica astenie mai mica, cefalee la efort intelectual. Phosphoric acid astenie maxima, indiferenta, depresie. Picric acid dificultate in miscarea picioarelor, rahialgii, cefalee. Priapism. Zincum epuizat, fara memorie, < de vin, < de privare de somn. Lachesis astenia alcoolicilor moderni, artistilor alcoolici. ASTENIE DUPA PIERDERE DE LICHIDE ORGANICE Sange China hemoragii, alaptare prelungita, diaree, spermatoree, supuratii cronice, insomnie. Helonias femeie cu senzatia de greutate pelvina (Sepia), menometroragie, leucoree Aletris farinosa China genitala menstre abundente, in avans, leucoree, prolaps. Lichid seminal Kali phosphoric si Kali carbonic epuizati dupa coit. Kali carb. si transpira mult si are dorso-lombalgii dupa coit. Staphysagria sentiment de vina dupa masturbare si idei obscene, astenie sexuala. Agnus castus TDS dorinta, erectia scazute, retractia organelor genitale. Caladium astenie generala, intoxicatie tabacica, dorinta sexuala pastrata, erectie slaba. Lycopodium astenie sexuala, dorinta pastrata, ejaculare precoce sau intarziata. ASTENIA BATRANULUI Phosphorus repulsie pentru efort, parapareza. Causticum iritabil dar empatic, parapareza, tulburari sfincteriene incontinenta. Hyosciamus logoreic, neincrezator, batjocoritor, epuizat de gelozie, se plimba gol. Conium astenie musculara, vertij agravat culcat, depresiv, dezinteresat, abulic.

150

ASTENICI TUBERCULINICI Natrium muriaticum tineri astenici si demineralizati, slabiciunea muschilor dorsali si lombari, agravati de orice efort, la ora 10, in pat, la mare sau la intoarcerea dela mare. Iritabil agravat de contradictie si de consolare, solitar. Silicea hipersensibil, asimileaza greu, copil care a mers tarziu, transpira la cap si picioare, friguros, agitat si temator, agravat de efort intelectual. Infectii cronice de dinti, sinusuri, bronhii, oase. Calcarea phosphorica copil distrat, neatent, fatigabil, dar inteligent si sensibil, student surmenat, depasit de munca sa, care-i provoaca cefalee. Kali carbonic astenic si deprimat, trasaturi trase, edem al coltului intern al pleoapei superioare, privire obosita, efort dificil cu dispnee si insuficienta cardiaca mica, digestie grea cu constipatie si meteorism, act sexual dificil, urmat de astenie mare, tremuraturi, transpiratie, lombalgii. Psihic iritabil, fricos, se teme de singuratate. Sulphur iodat la granita cu psora. Hipertiroidian agravat de caldura, cauta aer curat. Astenic dimineata si la trezirea din somn. Phosphorus astenie, slabiciunea coloanei vertebrale, tremuraturi la efort, aversiune pentru efort fizic sau psihic. Astenie periodica sau astenie inexplicabila ce poate anunta schizofrenia.(Natr.mur.). Cefalee cu nevoia de a se odihni. Atipeste ziua, seara. Tuberculinum Koch astenic nervos, agitat, slabit, doarme prost, transpira la efort si la ora 2. Astenie matinala. ASTENICI PSORICI Sulphur astenic mai ales dimineata, trebuie sa se sprijine de ceva Psorinum astenic friguros, areactiv, epuizat, anxios, disperat cu idei suicidare, respinge compania din cauza oboselii. ASTENICI SICOTICI Thuya obosit cronic, idei obsesive. Natrium sulphuricum astenic deprimat, greoi, orice efort este penibil. Medorrhinum obosit ameliorat seara si la mare, agitatie sterila, mereu in intarziere. ASTENICI LUETICI Calcarea fluorica fragilitate vasculara si ligamentara. Fara putere, dar suplu, adaptabil. Mercurius solubilis repulsie pentru efort, care-l agraveaza si-i da tremuraturi. Phytolacca astenie, membre rigide si tremuratoare la efort, dezinteres la toate. Luesinum obosit dimineata la trezire, agravat seara si noaptea, doarme prost, neodihnitor. Dificultate de concentrare, pierde memoria, inapt pentru munca intelectuala abstracta. BIBLIOGRAFIE Algazi Jacques Homeopathie en psychiatrie Maloine 1989 Paris. Synthesis Ed. 7

151

DRENAJUL IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi

Samuel Hahnemann Organon par. 273 Nu exista tratament in care sa fie necesar, in consecinta este inadmisibil de a o face, sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii, de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. In medicina unica si adevarata, unica medicina conforma naturii, homeopatia, este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp. Definitie Drenaj in homeopatie este o tehnica terapeutica al carei scop este usurarea vindecarii bolnavului prin favorizarea eliminarii toxinelor si franarea agravarii dupa priza de remediu similimum, prin administrarea inainte sau dupa acesta a unuia sau a mai multor remedii satelite (simile) in dilutie joasa - TM-3DH-5CH adeseori sau folosirea de dilutii diferite ale aceluiasi remediu similimum. Istoric Hippocrate grec 460-377 a C in Aforisme : Daca evacuezi ce trebuie, este folositor si se suporta usor, dar se suporta greu in caz contrar Paracelsus elvetian 1493-1541 a reluat ideea in Comentarii la Aforismele lui Hippocrate Nebel Antoine, homeopat elvetian, in 1933 a introdus drenajul in practica homeopatica Dece sa drenezi? Din cauza agravarilor medicamentoase. Cum drenezi? Prin remedii canalizatoare de tesuturi, organe, functii Allendy Rene Drenajul are un dublu scop: - stimularea emonctoriilor pentru a intensifica eliminarea de toxine, adica sa debarasezi organismul de otravurile pe care le contine pentru a usura efortul de vindecare - in continuare sa sensibilizeze organul sau tesutul bolnav la actiunea remediului homeopatic propriu zis Leon Vannier (1931), Maurice Fortier-Bernoville (1934), Henri Bernard (1947), Roland Zissu (1961), Denis Demarque (1976), Michel Guillaume (1999), Joseph Tetau printre altii au dat definitii asemanatoare si au practicat drenajul in homeopatie. Agravare homeopatica, remediu similimum, remediu simile. Hahnemann in Organon, par 158-161, descrie agravarea dupa tratamentul homeopatic, semn al remediului bine ales, care poate fi benigna si pasagera sau grava si durabila. Agravarea homeopatica buna este o accentuare a simptomelor si se datoreaza stimularii energice a reactiilor organismului, urmata de ameliorare, posibila aparitie de simptome de eliminare si vindecarea bolnavului. Agravarea rea este intensa si de durata, organismul nu are forta de reactie necesara. Pentru combaterea agravarii rele Hahnemann in Organon Ed.6 propune metoda plus: se administreaza remediul frecvent, chiar zilnic, intr-o dilutie de fiecare data diferita, in serie crescatoare. M. Tyler, eminenta homeopata britanica, practica o varianta a acestei metode, administreaza remediul similimum in trei doze succesive, luate trei zile la rand 30 200 1000, astfel remediul unic isi este propriul sau drenor. Malcolm Russel,

152

deasemeni britanic, folosea tot 3 doze succesive, dar in o singura zi, 30 dimineata si la pranz si 200 seara (split dose). Legea similitudinii cere administrarea unui singur remediu similimum unui bolnav. In multe cazuri acesta este greu de gasit si se deslusesc la bolnav simptome ale mai multor remedii satelite = remedii simile. In practica homeopatii francezi, mai cu seama, au observat ca administrarea riguroasa a remediului similimum, unic, nu este urmata totdeauna de ameliorare si ca folosirea de remedii satelite, simile, care se apropie de simptomele bolnavului ajuta ca remediul similimum sa actioneze mai repede si fara agravare. Practica drenajului nu este de aplicat automat la toate cazurile. Sunt cazuri in care administrarea remediului similimum unic, repetat la nevoie, este suficienta. Sunt cazuri care cer administrarea altui/altor remedii complementare problema de cunoastere, experienta, simt clinic si bun simt. Tehnici de prescriere homeopatica astfel aparute: - unicism un singur remediu similimum - pluralism - mai multe remedii administrate separat, intr-o ordine/alternanta anumita - complexism mai multe remedii amestecate si administrate astfel impreuna. Inconvenientele drenajului : Folosirea frecventa de remediu/remedii simile poate dezvolta patogenezie la persoanele sensibile. Pericolul supresiei. Clasificarea drenorilor Sinteza mai multor clasificari - Drenori ai sistemului nervos: Alfalfa, Avena sativa, Passiflora, Sumbul, Valeriana - Drenori ORL: Cistus canadensis, Euphrasia, Lemna minor, Myrica, Teucrium - Drenori ai arborelui respirator: Eucaliptus globus, Grindelia, Hydrastis, Myrtus communis, Scilla maritima, Senega, Tussilago - Drenori cardio-vasculari: Adonis vernalis, Cactus grandiflorus, Cereus bomplandii, Convalaria, Crataegus, Digitalis, Glonoin, Myrica, Polygonum aviculare - Drenori pentru vene: Aesculus, Bellis perenis, Collinsonia, Cupressus, Hamamelis - Drenori pentru ficat si cai biliare: Atropinum, Berberis, Boldo, Carduus marianus, Chelidonium, Chelone glabra, China, Chionanthus virginicus, Cholesterinum, Fel tauri, Ficat, Hydrastis, Juglans cinerea, Leptandra, Magnesia sulphurica, Myrica, Ptelea, Raphanus, Ricinus, Rosmarinus, Solidago, Taraxacum, Yucca filamentosa. - Drenori intestinali: Berberis, Bryonia, Ceanothus, Chelidonium, Condurango, Ginseng, Hydrastis, Iris tenax, Leptandra, Mormodica, Ornithogallum, Podophyllum, Ricinus, Scrophularia, Solidago - Drenori pentru pancreas: Chionanthus, Iris versicolor, Pancreas, Senna - Drenori in proctologie: Aesculus, Aloe, Arnica, Collinsonia, Hamamelis, Paeonia, Ratanhia, Scrofularia, Sedum acre, Hura brasiliensis - Drenori pentru circulatia portala si splina: Aesculus, Ceanothus, Hydrastis, Podophyllum, Spiritus quercus glandium, Aloe, Collinsonia, Helianthus - Drenori ai aparatului urinar: Apocynum cannabinum, Asparagus, Benzoic acid, Berberis, Cantharis, Centaurea, Equisetum, Eucalyptus globus, Eupatorium purpurea, Formica rufa, Hydrangea, Hydrastis, Juniperus communis, Lithium carbonicum, Magnesia borocitrica, Ocimum, Pareira brava, Petroselinum, Pilosella, Sambucus nigra, Sarsaparilla, Serum danguille, Solidago, Thlaspi bursa pastoris, Uva ursi

153

- Drenori genitali feminini: - in general: Aletris farinosa, Drymis, Erigeron, Fraxinus americanus, Gossypium, Helonias, Hydrastis, Senecio, Thlaspi bursa pastoris, Ustilago - inflamatie: Alnus, Anantherum, Berberis, Branca ursina, Calendula, Fraxinus, Juglans regia, Ocimum, Tilia europaea - glanda mamara: Asterias rubens, Conium, Phytolacca, Scrofularia - Drenori genitali masculini: - inflamatie: Chimaphylla, Hydrastis, Juniperus, Oleum santali, Petroselinum - prostata: Chimaphyla, Clematis erecta, Juniperus, Pareira brava, Sabal serulata - Drenori pentru aparat locomotor: Actea spicata, Arnica, Benzoic acid, Bryonia, Colchicum, Formica rufa, Helianthus, Ledum, Lithium carbonic, Polygonum aviculare, Ruta, Stillingia, Symphytum, Urtica urens - Drenori pentru piele: Astacus fluvialis, Berberis aquifolia, Berberis vulgaris, Dolichos pruriens, Eugenia, Fragaria, Fumaria, Hydrocotyle, Juglans cinerea, Lappa major, Primula, Saponaria, Vinca minor, Viola tricolor, Zea italica - Drenori pentru patologie infectioasa: Apis, Aranea diadema, Baptisia, Bovista, Echinacea, Phytolacca Drenaj miasmatic Psora Aesculus, Bellis perenis, Benzoic acid, Berberis vulgaris, Carduus marianus, Ceanothus, Chelidonium, Colchicum, Fel tauri, Fumaria, Ginseng, Hamamelis, Hydrastis, Iris tanix, Lappa major, Momordica balsamina, Podophyllum, Ptelea, Saponaria, Sarsaparilla, Scrofularia, Solidago, Taraxacum, Urtica urens Tuberculinism Arsenicum iodat, Crataegus, Drosera, Ferrum phosph., Ignatia, Pulsatilla, Rhus tox., Bry. Sicoza Aletris farinosa, Apis, Aranea diadema, Bovista, Cantharis, Cistus canadensis, Dulcamara, Eucalyptus, Eupatorium purpurea, Euphrasia, Formica rufa, Helonias, Hydrastis, Lemna minor, Mercurius corrosivus, Phytolacca, Teucrium marum Luetism Calcarea fluorica, Fluoric acid, Phytolacca Drenaj in functie de remediul similimum Arnica Ruta Arsenicum album - Berberis, Condurango, Hydrastis, Ornithogallum Bryonia Chelidonium Calcarea carbonica Pareira brava, Taraxacum Calcarea phosphorica Chionanthus Carbo vegetabilis China Causticum Condurango Luesinum Phytolacca Lycopodium Berberis, Carbo vegetabilis, Carduus marianus, Chelidonium, China, Hydrastis, Ornithogallum, Pareira brava, Senna, Solidago, Taraxacum Medorrhinum Hydrastis Natrum muriatic Ceanothus, Chionanthus, Senna Natrum sulphuricum Aranea diadema, Ceanothus, Formica rufa Nitricum acidum Condurango

154

Nux vomica Solidago Phosphorus Berberis, Digitalis, Iris versicolor, Myrica, Senna, Taraxacum Psorinum China Rhus tox Ruta Sepia Carduus marianus, Fraxinus , Hydrastis, Ptelea, Taraxacum Silicea Symphytum Sulphur Aesculus, Aloe, Berberis, Iris versicolor, Nux vomica, Solidago, Taraxacum Thuya Chimaphyla Tuberculine Pulsatilla, Solidago, Spongia Notificari particulare Solidago este drenor universal Avena sativa drenor clasic pentru sistemul nervos Aranea diadema drenor in reumatismul cronic si sicoza Bryonia drenor pentru seroase Carduus marianus, Ptelea drenori pentru migrene cu fenomene digestive Ceanothus drenor pentru splina China, Chelidonium, Carduus marianus, Chionanthus drenori in litiaza biliara Colchicum drenor pentru acidul uric Crataegus drenor cardio-vascular in tuberculinism Formica rufa drenor in colibaciloza Fumaria, Saponaria, Sarsaparilla drenori cutanati Helonias drenor genital feminin Hydrastis drenor pentru mucoase in cancerinism Hydrocotyle drenor psoriazic Kali muriatic drenor al seroaselor in artrite Leptandra drenor in sicoza Phytolacca drenor in luetism Pulsatilla drenor in tuberculinism Raphanus drenor pentru mal si microcalculi biliari, contraindicat in calculoza mare Rhus tox drenor in reumatism cronic tuberculinic Senna, Iris versicolor drenori pancreatici Sanicula, Taraxacum drenori in constipatie Senecio drenor pelvin Scilla maritima drenor in bronsite cornice Viola tricolor drenor cutanat si in astm infantil Apocynum, Lespedeza, Uva ursi, Pilosella drenori diuretici Nota finala Obligatoriu de recitit primul paragraf. Bibliografie A. Coulamy, C. Jousset Basses dilutions et drainage en homeopathie Ed. Similia 2000

155

ORGANOTERAPIA - Dr Doina Pavlovschi

Organoterapia inglobeaza opoterapia si endocrinoterapia prin folosirea organului, tesutului sau secretiei. In medicina alopata endocrinoterapia primeaza asupra opoterapiei. Extractele de organe sunt folosite in lupta impotriva unei carente, ca de exemplu in ulcerul gastro-duodenal extractul de stomac, duoden sau extractul de os in osteopatii cu demineralizare, extract de ficat in insuficienta hepatica, etc. Organoterapia este doar o terapie adjuvanta. Organoterapia nu raspunde legii similitudinii, nu exista patogenezii, ci identitatii anatomopatologice. Dominanta este specificitatea tisulara sau celulara. Organul bolnav este electiv sensibil la omologul sau sanatos sau patologic. Mod de actiune 1. Actiune asupra emonctoriilor, piele si mucoase cu cei 4 drenori periferici: - piele - plaman - ficat, vezica biliara - mucoasa urinara, rinichi - colon drept si stang, rect 2. Reglaj nervos, neuro-vegetativ si humoral: - cortex sau encephal la phosphoric in scop inhibitor tiroidian - diencefal sau hipotalamus la sulphuric cu hiperpituitarism si hiperendocrinie - hipofiza mai ales la sulphuric - diencefal, suprarenala mai ales la carbonic si sulphuric gras - tiroida mai ales la phosphoric, dar si la sulphuric slab - placenta, embrion - ovar, testicul - tesut limfatic, tesut reticulo-endotelial, - ficat, splina 3. Reglaj biotipologic Constitutie - piele pentru eliminarile periodice ale sulphuricului - ficat si tesut reticulo-endotelial pentru atonia carbonicului candidat la sicoza - encephal pentru rezervele nervoase epuizate ale phosphoricului - cortex cu rol inhibitor asupra incendiului tireo-simpatic din cadrul apararii la noroc a aceluiasi phosphoric Temperament - tesut limfatic si conjunctiv pentru stimulare limfatica si colon pentru digestia lenta a carbonicului limfatic - artera, vena, plaman pentru prevenirea sau tratarea supraincarcarii vasculare si respiratorii la carbonic sau sulphuric sanguin - muschi, ficat, pancreas si mucoasa biliara sau urinara pentru sulphuric bilios - encephal, rinichi, tesut conjunctiv pentru hipersensibilitatea nervoasa si incarcarea renala cu deseuri prost dezintegrate la phosphoricul nervos

156

Posologie Regulile lui Martiny dezvoltate de Fortier-Bernoville: - Dozele ponderale tari sunt substitutive - Dozele ponderale slabe si dilutiile homeopatice joase sunt excitatorii - In unele cazuri acestea din urma pot fi frenatorii ex: tiroida - Dilutiile mijlocii homeopatice sunt reglatorii in disfunctii: frenatorii in hiperfunctii, stimulatorii in hipofunctii - Dilutiile homeopatice inalte sunt frenatorii in hiperfunctii Mod de administrare: - dilutii joase - 3-5 CH 1-2 ori pe zi - dilutii mijlocii - 7CH odata pe zi - dilutii inalte - 9-30CH1-2 ori pe saptamana - Se pare ca dilutiile Korsakov sunt mai folositoare Aplicatii practice Amigdala actiune locala rino-faringiana pe amigdale, dar si pe apendice si alte tesuturi limfatice Cartilago in artroze singur sau asociat cu maduva ososasa, tesut ligamentar, tesut sinovial, tesut reticulo-endotelial Colon in colite cu diaree sau constipatie, se asociaza cu Paratiphoidinum, Colibacilinum, Enterococinum sau Difterotoxinum. Mucoasa de colon sau mucoasa sigmoidiana in constipatie cu spasm in hipocondrul stang (Lycopodium), asociata cu Ficat si Pancreas in colite cu etiologie hepato-biliopancreatica Uter in fibroame, hiperfoliculinemia din sindroamele premenstruale asociat cu Foliculinum in dilutie inalta Ficat in dilutie joasa in insuficienta hepatica, asociat cu Fel tauri in constipatie, cu Vezica biliara in afectiuni biliare, cu Inima si Rinichi in insuficenta cardiaca Hipofiza pentru reglaj neuro-endocrin Mucoasa gastrica in ulcer gastro-duodenal Miocard in cardiopatii Pancreas in patologia digestiva de origine pancreatica, diabet zaharat Vena in varice ( poate agrava in pusee inflamatoare) Plaman in insuficienta respiratorie, afectiuni respiratorii cronice Prostata in hipertrofia de prostata Tesut reticulo-endotelial ca stimulant al apararii organismului, in psora, sicoza, alaturi de alte organoterapice Sursa Produse proaspete dela animale tinere si sanatoase recent sacrificate sau vii. Bibliografie Zissu Ronald Matiere Medicale Homeopathique Constitutionelle Ed Le Francois 1978

157

OLIGOELEMENTE - Dr Doina Pavlovschi

Materia vie, animala sau vegetala, se compune dintr-un anumit numar de elemente de constructie si de combustie, printre care cele mai importante sunt Oxigenul, Hidrogenul, Azotul, Carbonul, Calciul, Potasiul, Sodiul, Magneziul, Sulful, Clorul, Fosforul, Siliciul si Fierul. Pe langa ele mai sunt un numar de alte elemente continute in cantitate foarte redusa, in comparatie cu primele si al caror rol pare a fi acela de catalizatori, legate fiind de enzime, numite oligoelemente. Mai cunoscute sunt 30. Utilizarea in practica a oligoelementelor trebuie facuta cu discernamant pentru a nu deregla procesele enzimatice si functiile biochimice de sinteza. Actiunea terapeutica a oligoelementelor se exercita la nivelul disfunctiilor metabolice, prin echilibrarea mecanismelor dinamice ale autoapararii. Prescriptia unuia sau a mai multor oligoelemente se face in functie de evolutia clinica. Oligoelementele sunt doar un tratament adjuvant altor mijloace terapeutice. In caz de folosire neadecvata exista pericolul manifestarilor de intoleranta si a efectelor toxice. De ex. combinatia Cupru-Aur-Argint, remediu foarte activ in insuficienta generala a autoapararii, poate provoca insomnie, Cuprul catalitic poate provoca tulburari digestive. MANGAN Carenta de Mangan provoaca oprirea cresterii, atrofie testiculara, sterilitate si diminuarea enzimelor arginina si fosfataza alcalina Rol are in sinteza hemoglobinei, a numeroase enzime din ciclul lui Krebs, in activarea peptidazelor, mai ales a aminopeptidazei, careia ii este coenzima. Terapeutic se foloseste sub forma de sare a acidului gluconic in dilutie de 0,0295/100ml. Este remediu pentru diateza artritic-alergica. In asociere se recomanda drenaj hepatorenal. Reactiile vii pot fi frecvente la inceputul tratamentului, se recomanda intreruperea temporara si reluarea prudenta. Indicatii: sedentari autointoxicati: - Astm cu crize influentate de climat, cu predominanta nocturna, mai ales in astm alergic cu alergen exogen. Astmul infectios este influentat de Mangan-Cupru. - Coriza spasmodica alergica exogena - Migrena de origine deobicei hepatica, insotita de tulburari digestive, vizuale. - Variatii ale tensiunii arteriale insotite de cefalee, ameteli, palpitatii, tulb. vizuale - Urticarie, oedem Quincke, prurit periodic. - Eczema alergica - Dureri articulare tip artritic, mobile, fara modificari anatomice, VSH normal - Intoleranta digestiva hepatica - Dismenoree cu menstre abundente, frecvente. - Distiroidii, mai ales hiper - Astenie matinala ameliorata de activitate. - Comportament nervos, irascibil, instabil, dar pe un fond optimist.

158

CUPRU Carenta: unele forme de anemie, in care caz trebuie adaugat tratamentului cu fier; fragilitate osoasa; tulburari nervoase de coordonarea miscarilor boala Wilson. Rol antiinflamator in reumatism si rol antiinfectios. Terapeutic se foloseste sub forma de sare a acidului gluconic 0,2590g/100ml, prezentat in ampule de 2 ml, util in manifetari infectioase si inflamatorii acute si in boli inflamatorii cronice cu VSH crescut. Poate permite evitarea sau diminuarea prescrptiei de antibiotice. In asociere cu vitamina C favorizeaza autoapararea si constituirea de anticorpi si antitoxine ZINC Carenta: pierdere in greutate, alopecie, parakeratoza. In organism cantitatea cea mai mare este in organele genitale si glandele endocrine. Terapeutic se foloseste gluconatul in dilutie 0,0235g/100ml. Are efect reglator al disfunctiilor hipofizare si mai ales al functiilor gonadotrope. Este indicat la adipozo-genitali, singur sau asociat la organoterapie de extract hipofizar. Se poate asocia cu Cupru sau Nichel sau Cobalt. COBALT Carenta: anemie face parte din vitamina B12. Terapeutic se foloseste gluconatul in dilutie de0,0225g/100ml. Are actiune simpaticoreglatoare cu indicatii in: - blocaje digestive si manifestari spastice, aerofagie, sughit, etc - spasme vasculare arterita membrelor inferioare injectii intra sau periarteriale Se foloseste singur sau asociat cu Mangan, cu Zinc si Nichel sau cu Nichel singur. GRUPURI SINERGICE TERAPEUTICE MANGAN-COBALT Este remediul diatezei neuro-artritice ( Mangan = artritism, Cobalt = disfunctii neurovegetative ) Artriticul este un autointoxicat cu crize de eliminare si autoaparare anarhice, manifestari alergice. Pe la 45-50 ani apare disfunctia neuro-vegetativa: insomnie, tulburari digestive, tulburari circulatorii periferice, tulburari cardiace functionale, deficit de memorie pasager, hipercolesterolemie. Persistenta lor duce la tulburari lezionale. Indicatii: - Aparat circulator : - tulburari circulatorii venoase, capilare si arteriale periferice cu senzatia de greutate in gambe, varice, crampe, sindrom Raynaud, arterite - tulburari circulatorii centrale: HTA, angor pectoris, CI, ASC - Aparat digestiv: distonii epigastrice si abdominale, ulcer gastro-duodenal, diskinezii biliare, litiaza, colita spastica, rectocolita, balonari abdominale - Aparat urinar: teste eliminatorii perturbate, uremie, litiaza renala urica si oxalica, litiaza vezicala. - Psihic: anxietate, deficit mnezic, insomnie, tulburari de dispozitie - Piele: eczema cronica fara sau cu tulburari circulatorii ale gambelor. - Aparat respirator: astm, emfizem - Aparat osteo-articular: artroze, guta.

159

MANGAN-CUPRU Este remediul diatezei artro-infectioase (Mangan = artritism, Cupru = antiinflamator si antiinfectios) Indicatii: - ICRS: rinofaringite, sinuzite, angine, bronsite, bronsiectazii, astm, tbc - Reactii limfatice si adenopatii - Enterocolite, alternanta constipatie-diaree - Cistite recidivante - Hipotiroidii cu frilozitate - Hipomenoree cu cicluri menstruale prelungite si flux redus - Afectiuni cutanate: prurigo, acnee, eczeme infectate - Psihic: pesimisti, fragili CUPRU-AUR-ARGINT Este remediul terenului anergic: astenie globala, abulie, depresie, disparitia bucuriei de a trai, senzatie de inutilitatea existentei, indiferenta sexuala, diminuare intelectuala. Este accelerator al debitului cortizonic al glandei corticosuprarenale. Indicatii: reumatism cronic inflamator, boala Hodgkin, leucoze, boli degenerative, senescenta, psihoze depresive, tbc, etc ZINC-CUPRU Este remediu reglator endocrin cu punct de plecare hipofiza si actiune maxima genital. Actiunea lui este potentata de organoterapie. Indicatii: - Intarzieri in dezvoltare generala de cauza endocrina. - Sindrom adipozogenital - Tulburari de dinamica sexuala - Disfunctii ovariene si dismenoree. ZINC-NICHEL-COBALT Este remediu reglator endocrin cu punct de plecare hipofiza si actiune maxima pancreasul. Indicatii: disglicemii manifestate prin foame acuta preprandial si somnolenta postprandial cu senzatie de vid cerebral. Are efect preventiv si terapeutic in diabetul zaharat. Actiunea este potentata de extract pancreatic. Se poate asocia cu Mangan-Cobalt sau cu Cupru-Aur-Argint NICHEL-COBALT Este reglator al metabolismului pancreatic neinsulinic. Indicatii: digestie dificila a grasimilor, digestie lenta, scaune grase, unele constipatii sau fermentatii. ALTE METALE SI METALOIDE FLUOR Clasic este cunoscut ca un constituent al emailului dentar si al oaselor (100-200mg/kg).

160

La om accidentele survin mai ales in caz de exces de fluor: carii si distrofii dentare, boala Paget. Carenta si excesul dau acelasi fel de tlburari. Se foloseste fluorura de sodiu 0,0221g/100ml. Indicatii: patologia sistemului osteo-ligamentar si cartilaginos. Pare sa conduca metabolismul Calciului si astfel constitutia scheletului. - Insuficienta osteo-ligamentara a copilului si adolescentului, hiperlaxitate articulara, rahitism, epifizite, boala Scheuerman, cifoze, scolioze,etc - La adult: hiperlaxitate articulara, entorse repetitive, osteoporoza, dorsalgii, artroze osteoporotice, boala Paget, intarziere in consolidarea fracturilor, carii dentare. Aasociere cu Mangan-Cupru sau cu Cupru-Aur-Argint pe teren arto-infectios sau anergic. IOD Este prezent mai ales in glanda tiroida. Tulburarile patologice pot fi date nu numai de carenta cantitativa, ci si de carenta de utilizare. Actiunea lui influenteaza : - cresterea globala fizica si psihica - ansamblul glandelor endocrine - functia neuro-musculara - dinamica circulatorie - aspectul tegumentelor, fanerelor unghii si par uscat in carenta - nutritia Indicatii: distiroidii, dismenoree, obezitate tiroidiana, HTA. Se poate asocia cu Mangan sau Mangan-Cupru sau Mangan-Cobalt, dupa cum terenul este artritic sau artro-infectios sau neuro-artritic. ALUMINIU Se gaseste in tesuturi 1mg/kg.Este activatorul enzimei succinic-dehidrogenaza. Se foloseste Aluminiu catalitic sub forma de gluconat 0,22g/100ml. Indicatii: dificultati intelectuale ale copilului cu lentoare in ideatie sau ca reglator al somnului in insomnii psihice, mai putin in insomniile digestive neuro-artritice. LITIU In natura se gaseste sub forma de sare carbonat, sulfat sau acetat - in minerale, in apa marii, in plante si tesuturi animale 50% in muschi. Se foloseste forma catalitica de gluconat de litiu 0,407g/100ml, 2-6 ampule a 2ml pe zi 16-18mg. In psihiatrie a fost introdus in 1949 in tratamentul tulburarii afective bipolare in doze ridicate 220,25-1-2g/zi, vecine dozelor toxice. Indicatii: anxietate si hiperemotivitate, depresii recidivante, diminuarea functiilor intelectuale, abulie, insomnia anxiosilor, sindroame musculare dureroase datorate tensiunii si crisparii. BISMUT Este folosit preparatul catalitic gluconat de bismut 0,0007g/100ml in manifestari infectioase si inflamatorii in sfera ORL. Se completeaza cu Cupru favorizeaza apararea

161

FIER In corp se afla 4,2g/70kg, mai ales in sange (aproape 3g), splina si ficat. Catalitic este accelerator enzimatic. Carenta de Fier duce la cloranemie. Se foloseste gluconatul de fier 0,279g/1000ml. Efect interesant in reumatismul inflamator. ELEMENTE PLASTICE PREPARATE DUPA NORMELE CATALITICE SULF Complement al Manganului in terenul artritic.Este folosit in solutie de tiosulfat de sodiu 0,150g/l in asociere cu Mangan sau cu Mangan-Cupru sau cu Mangan-Cobalt in: migrene, dermatoze, artroze si artralgii, insuficiente digestive hepato-biliare, astm. FOSFOR Este preparat ca fosfat disodic 0,07g/l. Influenteaza metabolismu Calciului. Indicatii: - manifestari spasmolitice in relatie cu disfunctia paratiroidiana - contracturi musculare dureroase - boala Dupuytren - unele fenomene spastice respiratorii - astm artro-infectios - astenie psihica - osteoporoza. Se poate asocia cu Mangan-Cupru sau Mangan-Cobalt sau Cupru-Aur-Argint. POTASIU Se foloseste gluconat de potasiu 0,120g/l in artroze postmenopauza, edeme tisulare. MAGNEZIU Se afla in raport cu metabolismul celulei nervoase. Se foloseste gluconatul de Magneziu 0,089g/100ml in: - fenomene nevritice, dureri de origine artrozica in inflamarea de vecinatate a radacinilor nervoase - colite postinfectioase parazitare sau amibiene. REGULI DE PRESCRIPTIE Oligoelementele catalizori echilibreaza/normalizeaza metabolismele perturbate, permit organismului sa se apere pe caile sale naturale contra cauzelor patogene. Modul lor de actiune difera de al medicamentelor alopatice obisnuite care sunt substitutive, compensatorii sau antienzimatice. Oligoelementele se prezinta in ampule de 2 ml sau flacoane de 60 ml solutie. Se pot administra: - pe cale perlinguala, dimineata pe nemancate, lichidul pastrandu-se 1-2 minute in gura inainte de a fi inghitit - pe cale intramusculara, mai putin activa Ritmul de administrare variaza in functie de bolnav si boala. Intr-o afectiune acuta o singura priza poate face sa dispara o tulburare functionala. Intr-o afectiune lezionala veche, a carei cauza persista, este necesara prescriptia regulata de 1-2-4 ori pe saptamana. BIBLIOGRAFIE Picard Henri Utilisation therapeutique des oligoelements Librairie Maloine S.A. Ed. Paris 1975

162

SARURILE SCHUSSLER - Dr Secil Omer

Wilhem Heinrich Schussler Medic german, s-a nscut pe 21.aug.1821 la Zwischenahn Oldenburg. Dup 15 ani de practic medical homeopatic devine interesat de cele mai importante sruri anorganice care intr n compoziia corpului uman i de relaiile cantitative dintre ele. Teoriile lui Schussler esuturile se mbolnvesc pentru c celulele care le constituie nu conin n proporiile necesare substanele minerale care intr n constituia lor. Principiile anorganice imprim fiecrui esut caracterele proprii, adaptate funciilor lor: osul nu poate exista fr calciu; sngele nu poate exista fr fier; cartilagiile nu pot exista fr siliciu; saliva nu poate exista fr clorur de potasiu. Aceste sruri se gsesc n cantiti mari n hran. Toate funciile organelor i esuturilor sunt reglate de micrile moleculare ale substanelor anorganice. Atta timp ct modul de aciune a acestor substane anorganice nu este tulburat, corpul se gsete ntr-o stare de sntate perfect. Toate perturbrile antreneaz un dezechilibru care provoac boala. Metoda biochimic de administrare a acestor sruri ca remedii homeopatice potenate nu trebuie privit ca o modalitate de completare a substanelor deficitare, ele reprezentnd un stimul care comunic celulei informaiile utile pentru a o face capabil s asimileze n cantiti mai mari srurile anorganice indispensabile pentru meninerea constant a echilibrului interior. Biochimia clinic a lui Schussler identifica 12 sruri minerale prezente n snge i esuturi denumite preparate funcionale fiecare dintre ele avnd influen specific asupra diferitelor funcii ale organelor. Ulterior au mai fost indentificate alte 12 sruri cu activitate terapeutic denumite preparate complementare Prepararea remediilor sruri Schussler se realizeaz prin potenare succesiv cu lactoz (metoda de preparare homeopatic a lui Hahnemann). Metoda de preparare induce srurilor i lactozei proprieti fizice speciale. Structurile cristaline distruse elibereaz fore electrice care nu sunt prezente n soluiile sau amestecurile de sruri nepotenate Modul de administrare a srurilor Schussler Srurile Schussler sunt recomandate n diluii homeopate D6 sau D12. n faza acut de boal se administreaz 3 granule din or n or pn la modificarea simptomelor clinice. Administrarea se spaiaz apoi la 3-4 administrri/zi, 3-4 zile pn la ameliorarea patologiei n faza cronic de boal se administreaz 3 granule diluate ntr-un pahar de ap din care se beau mai multe nghiituri pe parcursul zilei. Se pot administra 1 sau 2-3 sruri simultan, n caz de boal cronic. Administrrile se realizeaz la 1-2 ore dup mncare.

163

Calcarea fluorica D6 sau D12 (Sin. Calcium fluoratum sau Fluorura de calciu) Fluorura de calciu - se regaseste in toate tesuturile conjuctive ale corpului. Excesul sau carenta pot cauza varice, aparitia tarzie a dintilor, intinderi ale tendoanelor musculare, furunculoza si crapaturi ale pielii. Localizare: os, dini, celule epidermice, esut elastic Indicaii clinice: afeciuni osoase i dentare, tulburri articulare, rahitism infantil, hernie de disc, scleroza esutului glandular, distrofie de cretere, mbtrnirea precoce a pielii Mod de administrare: Aciune lent administrare pe timp prelungit D6 n afeciuni subacute D12 n afeciuni cronice Adjuvant n terapia tumoral Minte : anxietate legat de sntate Suprare/tristee n urma unei pierderi neateptate Fric de: srcie, nlime, oareci Team bolnvicioas de ruin. Avar sau escroc Generaliti : Agravare o Frig, umezeal o Repaus o Noaptea Ameliorare : o Cldur o Micare prelungit Tumori, noduli Exostoze Cap : dinii se frmieaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure, mari. Metroragie perimenopauz Spate: Artrit cu amel la cldur si micare (rhus-t). Deformri severe ale coloanei. Gt rigid, cu osteofite, durerea iradiaz pe mb sup Extermiti : nodoziti artritice proeminente, lovituri urmate de cretere fibroas (ruta) Dureri reumatismale lancinante, mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. Agravare noaptea, umezeal i frig. Ameliorare la micare prelungit, cu agravare la nceputul micrii (rhus tox) entorse cu tendinta la repetitie, ceea ce tradeaza o hiperlaxitate ligamentara Dd : calc, rhus-t, ant-c, sulph Calcarea phosphorica Sankaran-The main feeling of Calcarea phosphorica is: "I am not loved at the place of security (home), so I should seek love elsewhere (outside of home), and come home for security". This is seen in the rubric: Home, desires to go and when there to go out.Calcarea persons need to have people around, they want to be

164

protected as they feel insecure. The feeling of Phosphorus is: "I must prepare to be alone, to be able to live on a distant island". Thus Calcarea phosphorica has the need for security, but ability to live alone if the need arises Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate, de fundament solid. Tipul Phosphorus poate, cu adevrat, s devin una cu prietenii sau compania n care se gsete. n schimb, subiecii Calcium pstreaz o distan fa de celelalte persoane. Pot fi deschii, ns se ntreab ntotdeauna ce gndesc ceilali despre ei. Cultura noastr acord importan cunoaterii intelectuale, astfel e normal ca prinii s atepte de la copii rezultate bune la nvtur. A avea succes la coal este un subiect major pentru prini. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste ateptri, frecvent implicite. Iau n serios toate sugestiile primite i care l fac sa cread c este prost. Suport prost critica, pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. Remediu tisular important (srurile Schussler). Indicat n dentiia ntrziat i probleme legate de dentiie, boli ale oaselor, calus defectuos n fracture, anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. Copii anemici cu temperament plngcios, flasci, cu member reci i digestie slab. Afinitate pentru simfize i suturi osoase. , agravare la schimbarea vremii. Modaliti : Agravare Frig umed, furtun Primvara, toamna Cugetnd la suferinta / problemele sale Ameliorare Cldur, vreme uscat Vara Lateralitate Stng ( -/+) Indicaii clinice Toat patologia osoas i dentar, consolidarea oaselor n fracturi, rahitism, anemie , tulburri nervoase insomnia sugarului, perioade de cretere la copii, tulburri menstruale, sarcin Se administreaz pe perioade lungi, acioneaz lent Persoanele care necesit aceast sare sunt: palide, anemice, obosesc uor Spirit viu, nervos, agitat, sentimental, romantic, se deprim cu uurin Oboseal rapid dup efortul intelectual. Copil iritabil, termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). Vrful nasului pare ngheat slbete n partea superioar n ciuda unui apetit sntos vertij la persoanele vrstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos, phos). Cefaleea colarilor Poluii nocturne repetate , epuizante la adolescent. Fosfaturie Apetit sexual crescut nainte de menstre i pe perioada lactaiei la femei tinere

165

Menstre dureroase cu lombalgii, fie prea frecvente i cu sg rou, fie prea rare i cu sg negru Leucorre permanent, aspect albu ou (borax, helonias) Dureri reumatice cu edeme, vrstinici, agravate de frig umed, primvara, toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Consolidarea fracturilor (Symph). Dureri postfractur Piele uscat, rece, ridat. Prurit senil

Ferrum phosphoricum D6 sau D12 (Fosfatul de fier) Localizare: element indispensabil formrii hemoglobinei, se gsete n toate celulele. Rol: imunitate, perioade de cretere la copii, perioada de menstruaie, sarcin, alptare. Acioneaz prin participare la formarea hemoglobinei i ia parte la procese enzimatice. Indicaii clinice: procese inflamatorii i febrile n faz iniial, anemii, hemoragii, tulburri circulatorii, reumatice, gastrite acute cu durere i vrsturi, diaree estival cu febr, contuzii Ferrum phosphoricum D6 sau D12, administrat o dat sau de dou ori pe zi, zilnic, 2-3 luni este o sare mineral important pentru aprarea mpotriva infeciilor, n perioada de cretere a copiilor, iar la aduli, la menstruaie, n sarcin i alptare. Este o sare indispensabil formrii hemoglobinei, de aceea previne i trateaz toate formele uoare de anemii feriprive. De asemenea, este util n tratamentul diferitelor tulburri circulatorii, a diferitelor hemoragii periferice (n tratamenul epistaxis-ului sau a sngerrii gingiilor, precum i a tendinei de a face frecvent vnti i hematoame). n secreiile nazale, att de frecvent ntlnite n anotimpul rece, avem mai multe posibiliti de tratament, cu ajutorul remediilor homeopatice din sruri minerale: n primele stadii ale unei inflamaii, cnd nu exist secreii, ci numai tumefacie uscat, cu alte cuvinte cnd copilul are nasul nfundat, dar fr secreii i poate o uoar stare subfebril remediul de folosit este Ferrum phosphoricum D6, 3 granule de 3-4 ori pe zi, 2-3 zile dac au aprut secreiile, dar ele sunt apoase i apoi vscoase, dar transparente, atunci este indicat remediul Kalium muriaticum D6, 3 granule de 2-3 ori pe zi, cteva zile dac secreiile au devenit galben purulente, adic inflamaia a avansat spre al treilea stadiu, vom prefera Kalium sulphuricum D6, 3 granule de 2-3 ori pe zi, cteva zile. Fosfatul de fier - se regaseste in sange si in toate celulele corpului, cu exceptia celor nervoase. Carenta sau excesul pot determina diaree continua sau - in mod paradoxal - constipatie. Este utilizat ca remediu impotriva hemoragiilor nazale si a menstrelor abundente. Kalium muriaticum D6 sau D12 (Sin. Kalium chloratum sau Clorura de potasiu) Localizare: n toate celulele organismului, mai ales n globulele roii.

166

Element esenial a celulelor de nenlocuit Alterarea sa duce la tulburri grave muchi cardiac, musculatur scheletic Indicaii clinice: stri catarale ale mucoaselor (secreie vscoas, fibroas), otite, faringite, laringo-faringite, tulburri oculare, tulburri bronice, tulburri pulmonare, pulmonite fibroase, reumatism, inflamaii ale tendoanelor, veruci, tulburri aprute dup vaccinri Kalium phosphoricum D6 sau D12 (Fosfat acid de potasiu sarea anorganic cea mai important din coninutul celulei) Potasiul i fosforul sunt dou elemente importante pentru funcionarea normal a celulei Localizare: celulele roii, celulele nervoase, celulele cerebrale, celulele musculare. Aciune: menine fluiditatea sngelui. Carena lui determin: depresie, melancolie, tristee, pierderea memoriei, tulburri psihice (ipohondrie, neurastenie, irtabilitate), paralizie muscular, spasme cardiace, palpitaii, parestezii. Indicaii clinice: epuizare, astenie, oboseal intelectual, tulburri nervoase, astenie muscular, dureri ale coloanei vertebrale Kalium phosphoricum D6, de dou ori pe zi, dimineaa i prnz 2-3 luni de zile este cea mai important sare biochimic pentru strile de epuizare, melancolie, isterie, insomnie nervoas, indiferen i oboseal rapid n timpul activitii intelectuale, astenie muscular. Este remediul de elecie al colarilor i studenilor obosii, mai ales cu 1-2 luni nainte de exaemene importante, care solicit un efort intelectual susinut, dar i un consum emoional intens. Dar poate fi folosit cu succes de orice adult care prin natura meseriei ajunge n situaii de oboseal i astenie intelectual. Nervozitate, epuizare, depresiune, melancolie, histerie, lispa de poft de nvat ( scolari), slbirea memoriei, insomnie cauzat de nervozitate, dureri la mijloc, slbirea muchilor, dureri la inim pe baz nervos, adecvat penttru tratarea suferinelor organice ale inimii, team cu palpitaii, parez, pierderea de snge, pierderea puterii dup infecii ( antibiotic intern), infeciii cu secreii putrezite ru mirositoare, distrugerea celulelor. Efortul nrutete simptomele, micarea moderat le mbuntete. Remediul principal pentru infeciile n al doilea stadiu (cu secreii albe). Grip, amigdalit, sinuzit, rguseal, tuse magreasc, penumonie i inflamaia pleurie, bronit cu secreie mucoas, otit mijlocie, surzenie din cauza infeciei cronice ale urechilor, infecii la ochi, eczeme uscate ale pielii, negi, inflamaia tendoanelor, umflarea articulaiilor, boli cronice ale articulaiilor, reumatism, gut, durerile se accentueaz la micare, infecii cronice la vezic i rinichi, inflamaia cronic a apendicului, snge gros i negru, sngerri hemoroidale, foame nencetat care se micsoreaz dup ce se bea ap, boli cauaze de vaccine. Miscarea , mncrurile picante i grase nrutesc simptomele, cldura le mbuntete.

167

Kalium sulfuricum D6 sau D12 (Sulfat de potasiu) Localizare: celulele epidermice i ale mucoaselor. Se combin cu fierul pentru a avea rol n: transportul oxigenului n interiorul celulei, activarea schimburilor celulare. Ferrum phosph. se recomand n primele stadii ale inflamaiei tumefacie uscat Kalium mur. se recomand n a 2-a faz a inflamaiei secreie vscoas Indicaii clinice: inflamaii cronice, afeciuni cutanate descuamative, catarul cronic purulent al mucoasei bronice, conjunctivit, congestie faringian, a nasului, urechilor, gastrite, hepatite, nefrit, dureri articulare, eliminarea secreiilor n catarul cronic Pacientul care necesit acest remediu este: fricos, trist, tulburrile lui se agraveaz n camer cald i spre sear, tulburrile se amelioreaz n aer curat Remediul principal la infeciile n stadiul al treilea ( cu secreie galben). Rceli, grip, infectii cronice cu puroi ale urechiilor, gtului, bronchiilor i a conjuctivei ochilor, gripa la stomac, infecii ale ficatului i a rinichilor, urticarie, dureri reumatice n articulaii. Aceast sare stimuleaz eliminarea de toxine i otrvuri din corp ca i decojirea pielii dupa pojar i scarlatin. Cui i lispete aceast sare este trist i fricos. Simptomele se nrutesc n ncperi nchise i calde i sarea. Aeru proaspt rece mbuntete simptomele. Magnesia phosphorica D6 sau D12 (Sin. Magnesium phosphoricum sau Fosfat acid de magneziu (al 2-lea element ca i importan dup potasiu) Localizare: jumtate din coninut n schelet, o treime din coninut n sistemul muscular, o treime din coninut n creier, mduva spinrii, nervi, globule roii, ficat, tiroid Aciune influeneaz: excitabilitatea neuro-muscular, funciilor cardiace (scade metabolismul i nivelul colesterolului sanguin), efect antitrombotic, antialergic Indicaii clinice: spasme, dureri, colici, nevralgii indiferent de partea corpului, dureri n dentiie, dismenoree, diaree apoas nsoit de colici, meteorism Indicat persoanelor la care tulburrile se amelioreaz la cldur local i presiune Remediul potrivit la crampe, dureri, colici la stomac, fiere i rinichi, dureri la menstruatie, senzaie de sufocare n zona inimii ( boli ale arteriilor inimii), insomnie, greutti la ieirea dinilor i tuse cu crampe la copii mici, pipi n pat la copii mici, dureri n corp cu diaree, dureri de mijloc i de dini, arterioscreloza, hemoroizi. Scade i nivelul de colesterina. Cldura i presiunea exercitat cu mna mbuntete simptomele, frigul le nrutete. Natrium muriaticum D6 sau D12 (Sin. Natrium chloratum sau Clorur de sodiu) Rol: regleaz presiunea coloidal-osmotic, retenia de lichide i echilibrul acidobazic. Localizare: n lichidele extracelulare (spre deosebire de potasiu) esut osos, cartilagii, stomac, rinichi. Aciune: regleaz excitabilitatea muscular i nervoas, regleaz funcionalitatea celular (pompa Na-K), stimuleaz eritropoeza.

168

Indicaii clinice: anemie, cefalee, hemicranie, catarul mucoaselor cu secreii apoase, scdere ponderal, hemoroizi, inapeten, isterie, neurasenie, parestezii Pacient cu senzaie exagerat de sete i alimente srate, stare agravat la deteptare, n cursul dimineii, dup eforturi intelectuale intense, timp umed i rece, starea se amelioreaz pe timp cald i uscat Nr. 8 Clorura de sodiu - regleaza cantitatea de lichide din organism i le transporta ctre celule. Excesul sau carena pot determina nevoia crescuta de a manca sarat, guturai i scurgeri apoase din nas i din ochi. Piederea greutii, lipsa de apetit, anemie, rceal cu secreie apoas din nas, herpes i bici la gura, exces de lacrimi i saliv, gripa la stomac cu diaree apoas, constipaie, lips de lapte la femeile care au nscut, eczeme umede la piele, dureri d ecap, migren, nervi slabi i lips de interes, dureri reumatice. La activitate cerebrala, dimineaa ca i la vremea umed simptomele se nrutesc. Sete mare, pofta de srturi. Aerul uscat, cald i proaspt amel. simptomele. Natrium phosphoricum D6 sau D12 (Fosfat acid de sodiu) Localizare: celulele cerebrale, eritrocite, nervi, muchi, esut conjunctiv. Aciune: menine acidul uric n soluie pt. a permite trecerea prin rinichi (rol n eliminarea produilor de catabolism), substan tampon cu funcie de schimb al oxigenului din snge, rol n metabolismul acidului latic care se formeaz din glucoz n timpul eforturilor musculare, neutralizeaz excesul de acizi din organism. Indicaii clinice: boli acute i cronice secundare tulburrilor de metabolism, acetonemie, colit de fermentaie, gut, reumatism, sciatalgii, pirozis, vrsturi acide, angine, faringite cu tumefacie glandular, calculi biliari i renali, erupii cutanate cu pete de culoare glbui Fosfatul de sodiu - emulsifiaza acizii grasi si mentie solubilitatea acidului uric in sange. Excesul sau carenta pot cauza icter, respiratie rau mirositoare si aparitia unui gust acid sau metalic in gura. Micarea i vremea umed i rece nrutesc simptomele Natrium sulfuricum D6 sau D12 (Sulfat de sodiu) Localizare: n toate celulele cantiti mici, limf cantiti mai mari. Aciune: favorizeaz secreia biliar i eliminarea de lichide, detritusuri metabolice. Indicaii clinice: erupii cutanate, dermatite scuamoase, rni vechi, edeme, ulcere i plgi umede ale membrelor inferioare, tulburri reumatice, faza acut a strilor gripale, afeciunilor intestinale cu fecale glbui-verzui i apoase Pacient n permanen friguros, nu se poate nclzii nici la cldura patului, deprimat, pesimist, stare agravat de umiditatea atmosferic i de mediul umed. Nr. 10 Sulfatul de sodiu - are aciune uor iritant asupra esuturilor i stimuleaza secretiile naturale. Excesul sau carena pot determina febra scazut, edeme, depresii i disfunctionaliti ale vezicii biliare. Rceli, gripe, se poate folosi la bolile organelor care elimin substanele din corp ( ficat, fiere, glanda endocrin, rinichi, vezic i intestine), constipaie, eczeme cu puroi, rni vechi, ulcere la partea dorsal a picioreler ( cu care se st pe scaun),

169

retenie de ap, reumatism, gunoi la rinichi, daune din cauza la alimentaia greit sau excesiv, exces de alcool. Secreii galbene. Oameni care se enerveaz uor sau care sunt indifereni i depresivi i la care le este frig mereu i nici mcar n pat nu se nclzesc. Simptomele se nrutesc dimineaa i la vreme umed i ceoas ca i n locuine umede. Silicea D6 sau D12 (Acid silicic) Al doilea element constitutiv al scoarei terestre dup oxigen. Localizare: esut conjunctiv, piele, mucoase, pr, unghii, oase, ganglioni limfatici, plmni, glande suprarenale. Aciune i indicaii: alturi de alte substane particip la asimilarea calciului n organism, stimuleaz formarea colagenului, activeaz aciunea fagocitelor, crete rezistena i consistena esuturilor, aciune puternic n inflamaiile acute, purulente, cronice (mpreun cu Calcarea sulfurica), tonific pereii vasculari (hemoroizi, varice), pentru fragilitate i boli ale unghiilor, inflamaii i induraii ganglionare, eficace n procesele de cicatrizare, fistule osoase, carii dentare, rahitism, favorizeaz resorbia hematoamelor (mpreun cu Natrium phosph.) Pacienii care necesit acest remediu: Copii: slbii, palizi, denutrii, cu piele flasc, aspect mbtrnit Aduli, vrstnici: deprimai, slbii, incapabili de eforturi mari, cu senzaii permanente de frig n ntregul corp Calcarea sulfurica D6 sau D12 (Sin. Calcium sulfuricum sau Sulfat de calciu) Localizare: ficat i colecist. Indicaii clinice: inflamaii purulente, hemoragii, abcese flegmoane, furuncule, angine purulente, catar bronic purulent, rinite cronice, sinuzite maxilare, cistite, nefrite, fistule anale, reumatism cronic Eczema. Tumori cistice. Remediul Dr. Schssler de tesut conjunctiv. Afecteaz glandele, mucoasele, oasele i pielea. Abcese recurente. Fistula Mental : gelozie, aduli i copii Personaliti puternice, dominante Fric de psri S. generale: clduros i agravat de cldur formare de fistule Obezitate moderat/sever. Constituie robust, greoaie nfiare : faa i brbia au frecvent form ptrat Cap : acnee, frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern, mastoidit Obstrucie nazal cronic. Coriz pe dreapta Erupii la nivel scalp Gastrointestinal: dorin fructe verzi, necoapte sau acre. Dulciuri. Abces rectal Piele : Abcese, colecii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile, sptmni, chiar luni) un puroi glbui, hidradenit, tumori chistice piele fisurat, mai ru iarna, la splat DD : Hep, Med, Sil, Sulph

170

POLUAREA MEDIULUI SI HOMEOPATIA - Dr Ioan Dumitrescu

Scopurile cursului : 1. informarea cursantilor asupra importantei factorilor poluanti ce intervin in declansarea diverselor patologii si posibilitatea de a actiona prin medicatie homeopatica, pentru a trata pacientii intoxicati 2. pregatirea medicilor cursanti in a putea utiliza o medicatie eficienta, lipsita de efecte adverse, adresata cauzelor frecvente de imbolnavire, prezente in special in marile orase poluate . Introducere Mediul in care traiau pacientii din secolul 19, tratati de Hahnemann, Kent, Clarke, Hering, Lathoud, Zissu, etc si ceilalti mari homeopati ce utilizau medicatia homeopatica era total diferit de mediul in care traiesc pacientii nostri. Intelegerea actualelor conditii de mediu, permit a se gasii solutii terapeutice in cazurile care pacientul este afectat de diversii factori poluanti. Factori poluanti sunt: aerieni, din sol, din apa, alimentari, medicamentosi si alti factori Organismele au propriile lor mecanisme de a reactiona la poluanti diferit in functie de structura genetica a fiecarui individ . Dintre cei mai semnificativi poluanti enumer : dioxidul de sulf, ozonul, monoxidul de carbon, aldehidele, plumbul, arsenic, mercur, aluminiu, elementele radioactive, erbicidele, pesticidele, fumigantii, factorii de crestere legume, fructe, animale, conservantii si colorantii alimentari. Fara a avea pretentia de a putea epuiza un subiect imens, as dorii doar de a atrage atentia asupra catorva dintre ei . Poluantii aerieni In principal sunt monitorizati 5 dintre acestia ce procentual ar fi la urmatoarele valori de referinta: monoxidul de carbon (52 %), sulfoxizi (18 %), hidrcarbonatii (12 %), particule (10 %) si oxid de azot (6 %) . Exista doua tipuri de poluare aeriana: 1. polarea de tip reductiv - este data de dioxidul de sulf si fumul de la combustia incompleta a carbunilor in conditiile de ceata, inversiune termica si temperaturi scazute, 2. a doua este poluarea oxidativa sau poluarea fotochimica si este cauzata de fumul eliminat de autovehicule, industrii (zonele industriale), ce folosesc drept combustibil, fractiile petroliere Un exemplu semnificativ in ceea ce priveste efectul poluarii asupra mortalitati induse de poluantii aerieni, se poate da pe o statistica : in 1930 in Mount Valley (Belgia) V 65 de oameni mureau din cauza poluantilor aerieni, in 1948 in Donora (Pennsilvania), mureau circa 20, pentru ca in 1952 in Londra sa moara circa 4000 oameni de afectiuni cardiace, respiratorii, etc . Acum in secolul 21, exista in tarile civilizate, unele preocupari pentru a se limita efectele intempestive ale poluarii . Efectele acute ale poluarii sunt asociate poluarii de tip oxidativ (fotochimice), fiind in corelatie semnificativa cu afectiunile alergice, bolile inflamatorii ale ochilor, a tractului respirator, cu exacerbarea episoadelor virotice. Dioxidul de sulf Eliberat in cursul proceselor de combustie are un impact direct asupra cresterii cantitatii de mucus ce este strans corelat cu un tonus parasimpato-mimetic crescut . Va rezulta in

171

zonele unde acest poluant este prezent, o crestere a numarului de pacienti cu afectiuni respiratorii de tipul bronsitelor, a astmului bronsic - bronhoconstrictia apare la un nivel de destul de scazut de 0,25 ppm dioxod de sulf (Shapard si colab) . O parte din dioxidul de sulf din atmosfera este convertit in: sulfuric acid, sulfat de amoniu si alti sulfati . In homeopatie din fericire exista un antidot eficient contra efectelor produse de unii dintre acesti produsi ai dioxidului de sulf, unul dintre acestia fiind medicamentul homeopatic Sulfuric acid (in prezentarea lui Hering), care la la nivelul tractului respirator trateaza urmatoarele simptome : raguseala, inflamatie laringiana, respiratie dificila tuse uscata, tuse sanguina, tuse agravata de efortul de mers, dureri toracice insotite de tuse si expectoratie sanguina de culoare inchisa dimineata, hemoptizie, tuberculoza pulmonara, exudat pleuritic abundant, tuse epuizanta, etc. Daca avem indicii clare asupra nivelului de poluare crescut cu dioxid de sulf si acest tip de patologie respiratorie, ne putem gandi in terapeutica si la medicamentul homeopatic Sulfuric acid Ozonul Oxidantul gasit in cea mai mare concentratie in atmosfera poluata este ozonul. La mii de kilometric de pamant, este suficient razelor ultraviolete sa converteasca stratul subtire de oxigen in ozon. Ozonul este un irritant pentru mucoasa respiratorie umflare, rupere endoteliu capilare alveole), ce poate cauza moarte prin edem pulmonar. In expunerile cronice specifice marilor aglomerari urbane acest poluant produce: bronsite cronice, fibroza pulmonara, emfizem ( raportari statistice la concentratii mici de circa 1 ppm). La concentratii de 0,25 -V 75 ppm, induce respiratie rapida, tuse, opresiune toracica, uscaciune a gatului, bronhoconstrictie la alegene si cresterea incidentei infectiilor respiratorii. De asemeni ozonul induce producerea de radicali liberi. Medicamentul homeopatic Ozonum, folosit din pacate destul de rar poate fi extreme de util la pacientii ce traiesc in zone poluate Aldehidele Aldehidele formate prin oxidarea hidrocarburilor de catre lumina soarelui si din prin incompleta combustie a autovehiculelor, conduc la formarea smogului toxic al marilor orase, favorizant al inflamatiilor tractului respirator. Astfel Formaldehida este o substanta iritanta a tractului respirator si a ochilor, cefalee, inflamatii dureroase mucoase nas, gat, astm bronsic, eruptii cutanate (Nordman si colab). Acroleina este mai iritanta decat fomaldehida, fiind in concentratii periculoase in fumul de tigara si in smogul oraselor mari. Din pacate in practica curenta homeopatica, aceste noi antidoturi terapeutice utile locuitorilor marilor orase din Romania, nu se gasesc, ele fiind accesibile pacientilor doar tarile civilizate la farmacia 80, se poate gasii medicamentul homeopatic Formaldehidum. Monoxidul de carbon Poluant aerian, fara gust, fara miros si culoare, rezultat din arderea incomplete a materiiilor organice, a carburantilor, este cel mai abundant poluant, fiind incriminat intr-o gama larga de afectiuni respiratorii (si nu numai), induse de acesta. Concentratia medie admisa in atmosfera, este mult depasita putand ajunge in zonele de traffic la 115 ppm si la valori de 23 ppm, in zonele rezidentiale. Utilizarea catalizatorilor la autovehicule poate reduce emisiile de monoxid de carbon. In principal monoxidul de carbon reactioneaza cu hemoglobina, formand compusul carboxi-hemoglobina, impiedicand astfel hemoglobina sa transporte oxigenul la tesuturi si consecintele ce decurg din asta: anemie, hipoxie celulara si indirect tisulara. Cele mai expuse testuri la hipoxie sunt marile consumatoare

172

de oxygen: celula miocardica si celula nervoasa, de unde si patologia bogata cardiaca si cerebrala, traduse prin simptome ca insuficienta cadiaca, angor pectoris, paliptatii, taficardie, vertij, amnezie. In Sintesis Ed 7.1, regasim indicatii ale medicamentului homeopathic Kali Carbonic, gradul 2, la rubricile: vertij, verti dimineata, seara, vertij cu cefalee, vertij dupa ce mananca, vertij dupa somn, vertij cand sta jos, vertij prindu-se din mers, vertij intorcand capul, vertij cand merge in aer liber, confuzie mentala, concentrare dificila, memorie proasta in exprimare, memorie slaba pentru cuvinte, durere torace intensa (sore), duree torace tusind, durere torace respirand (gradul 3), durere torace extinsa spre spate, palpitatii (gr 3), palpitatii cu anxietate, palpitatii la efort, palpitatii tumultoase (gr 3), anemie (gr 3). Avem insa si afectare renala tradusa prin albuminurie albumina in urina Sinthesis 7.1, pagina 869, cefalee, pagina 275 si urmatoarele. Personal am utilizat destul de frecvent acest medicament homeopatic conform repertorizarii . Pesticidele Include o gama mare de produse cu effect poluant asupra organismelor, dintre acestea cele mai semnificative sunt : insecticidele, rodenticidele, fungicidele, ierbicidele si fumigantele. Insecticidele sunt foarte utile in agricultura, dar cu efecte nedorite asupra organismelor, putand da la concentratii mari intoxicatii grave. As mentiona DDT-ul, ce este putin solubil in apa, dar foarte solubil in grasimi, de unde si consecinta depunerii sale in startul adipos al mamiferelor . Simptome ale intoxicatiei cu DDT sunt: parestezii ale limbii, buze, fata, iritabilitate, tremor, convulsii tonico-clonice. Mecanismul prin care DDT-ul ar induce modificari patologice cum ar fi alterarea transportului de Natriu si Potasiu prin membranele axonale, ce ar conduce la cresterea potentialului negative si prelungirea duratei sale de actiune, repetitive dupa un singur stimul, precum si aparitia de potentiale spontane de actiune. Asta ar explica si producerea de fibrilatie ventriculara in intoxicatiile accidentale . Cu titlu informativ mai sunt si multe alte categorii de pesticide, ierbicide, fumigante : methoxyclor, cyclodiene, lindanul, toxaphene, mirex, chlordecon, organofosforice, pyrethrum, malathion, benzylbenzoat, crotamiton, cyanide, metilbromidele, dibromclorpropan, phosphine, sodium fluoracetat, stricnina, zinc fosfatul, dinitrofenoli, paraquatul (Bipyridyl), ditiocarbamatii, etc. In anii ce vor urma desigur cercetarea fundamentala homeopatica va produce probabil antidoturi homeopatice pentru toti acesti poluanti deosebit de periculosi pentru sanatate. Din experienta personala utilizand repertorizarea pe calculator am avut ocazia ca sa pot utiliza cu succes de multe ori medicamente homeopatice precum: phosphorus, causticum, benzoic acid, sulfuric acid, carbonem sulfuratum, mercurius vivus si sarurile lui, in intoxicatii ce s-au produs la personae ce manipulau substante toxice (laboranti, agricultori, mecanici, vopsitori). In acest tip de patologie indusa de intoxicatii tratamentul homeopatic se impune cu siguranta ca o medicatie complementara de nadejde ce poate rezolva patologii mai greu tratabile cu medicatia alopata chelatoare obisnuita. Poluarea si adaptarea organismelor Organismele se apara de efectele poluantilor printr-o gama larga de sisteme dobandite evolutiv si transmise genetic. Dintre sistemele protectoare ale corpului amintesc : lacrimarea, cili vibratili respiratori, eliminarea renala, defecatia si transpiratia. Biotransformarea substantelor exogene si endogene la nivel celular cat si fagocitoza, sunt doua procese biochimice esentiale apararii organismelor in fata poluarii si implica mecanisme enzimatice de mare finite. Animalele, pesti, pasarile si plantele se adapteaza

173

mai greu poluarii, spre deosebire de microorganisme, ce rezista si se pot imultii in conditii extreme. Aceasta se datoreaza activitatii lor metabolice de 100 V 100.000 ori mai mari de exemplu la alge, comparative cu pestii. In al doilea rand durata reproducerii este de la 1-10 luni la animale, comparative cu a bacteriilor, ce o au de cateva ore Sporii bacteriilor si mucegaiurile rezista la temperature extreme, la campuri mari de radiatii. In 1998 s-a descoperit la bacterii un anumit tip de proteine: heat shock proteins. Aceste proteine de stress apar si la alte tipuri de organisme in conditii extreme: soc oxidativ sau prin inductie enzimatica, ce duce la dezvoltarea de enzyme protectoare fata de : insecticide, antibiotice si alte substante chimice. Si organismul uman se adapteaza prin mecanisme enzimatice; astfel cei expusi unor noxe industriale, cei ce beau si fumeaza moderat isi activeaza diverse sisteme enzimatice de protectie ce - i confera un anumit grad de rezistenta . Dupa Commoner, omul secolului XX, ar avea: Strontiu 90 la nivelul oaselor, Iod 131 in tiroida, DDT in grasime, Azbest in plamani, etc, dar traieste mult mai bine si mai mult decat stramosii lui. Acest fapt este posibil datorita raspunsurilor adaptative fata de mediul inconjurator, lucru valabil si la animale, plante, pesti. Alte exemple de modificari adaptative ce s-au petrecut la nivelul codului genetic se pot da : - modificari ale glucozo-6-fosfat dehidrogenazei - poliglobulinemia de mare altitudine In toate cazurile are loc o activare a biosintezei ADN-ului si o crestere selective a structurilor moleculare implicate in functionalitatea celulara . 1. Adaptarea genotipica (AGT), se dezvolta pe baza unor posibilitati mostenite, a mutatiilor si a selectiilor naturale 2. Adaptarea fenotipica (AFT), apare in cursul vietii si permite organismului, sa dobandeasca o rezistenta la factorii de mediu si chiar sa traiasca in conditii aparent incompatibile cu viata (vezi cazul expeditiilor polare, in Himalaia, in spatiul cosmic, etc) In adaptarea fenotipica , mecanismele procesului de adaptare cuprind secventele: - factori de mediu - incarcare functionala sinteze ADN acizi nucleici, proteine activare sau/si crearea unor lanturi de reactii metabolice. La fel si in sensibilizarea imunologica . Dupa ace factorii de mediu nu mai actioneaza, deci nu mai primesc semnale chimice adecvate si adaptarea fenotipica scade, urmand o perioada de adaptare. Prin reactiile adaptative are loc activarea unei palete de reactii metabolice : Transportul de ioni prin membrane, eliberarea de energie chimica prin glicoliza aeroba si anaeroba, etc . Datorita intensitatii crescute a unor factori poluanti, capacitatea de adaptare si compensare, prin procese metabolice este depasita si apar simptomele nedaptarii , caracterizate prin reactii tipice de stress, intoxicatie, scaderea rezistentei imunitare, oboseala, cefalee, insomnie, inapetenta, etc . Avem doua tipuri de raspunsuri adaptative in functie de durata : 1. raspuns adaptativ pe termen scurt (ATS), la ctiunea unor factori poluanti moderati . 2. raspuns adaptativ pe termen lung (ATL), prin persistenta unor factori iritativi repetati Reactia adaptativa pe termen scurt se bazeaza pe mecanisme commune, cum ar fi : producerea de caldura la factorul frig, transpiratia la factorul caldura, ventilatia crescuta in conditii de hipoxie, mobilizare de reserve energetice hepatice, cand are loc o oxidare insuficienta a acidului lactic, in conditii de acidoza, etc .

174

MECANISME DE APARARE IMPOTRIVA POLUARII CHIMICE Ecologia studiaza interactiunea dintre mediu si organismul ambient. Poluarea reprezinta actiunea de intoxicare a organismelor. Poluarea poate fi naturala sau/si artificiala . POLUAREA NATURALA Eruptii vulcanice, inundatii, alunecari de teren. Acestea insa produc efecte reversibile asupra organismelor, cu pastrarea ciclurilor vitale biologice si biochimice, ce permit refacerea vietii . POLUAREA ARTIFICIALA Este ca rezultat al activitatii omului asupra mediului inconjurator, ca process necontrolat ce perturba echilibrul biologic al ecosistemelor, cu consecinte acute, rapide sau/si cronice, tardive. O alta consecinta a poluarii artificiale, este si interferenta activitatilor omului, cu fenomenele naturale : ploile acide, extinderea deseurilor, eutrofizarea apelor, efectul de sera datorat bioxidului de carbon, micsorarea stratului de ozon din stratosfera, etc. Dezvoltarea rapida a industriei in utlimii 50-70 ani, a crescut nivelul civilizatiei de zeci de ori, dar a depasit , de sute sau mii de ori gradul poluarii biosferei. Pentru a intelege efectele globale ale poluarii chimice asupra echilibrelor biologice, trebuie amintite cateva cicluri biohimice din natura: ciclul oxigenului, al carbonului, al azotului . CICLUL OXIGENULUI A aparut initial pe pamant ca un poluant, rezultat din degradarea silicatilor din sol , ulterior s-a acumulat in atmosfera, schimband conditiile de existenta, iar formele de viata s-au adaptat biochimic prin utilizarea oxigenului ca agent de diferentiere si element de baza al respiratiei (trecerea de la viata anaerobiotica la cea aerobiotica ??? ). Astfel ciclul fotosintezei devine vital pentru planeta Pamant, deoarece asigura convietuirea prin utilizarea bioxidului de carbon, ce transformat sub efectul luminii duce la producerea de oxygen si substante organice . Lumina CO 2 + Substante anorganice ----------- oxigen + Substante organice CICLUL AZOTULUI Humusul asigura rezerva principala de azot necesara plantelor AER - Bacterii nitrificate - Bacterii fixatoare - Descompunere organisme - moarte SOL - Nitrati - Humus - Plante - Animale - Descompunere reziduri Circulatia substantelor poluante este foarte importanta si se aplica metalelor de tip : plumb, mercur, cadmiu; substantelor nemetabolizabile: insecticide, DDT, compusi intermediari (policlorati difenil, cianati, fosfati, uree, ammoniac, etc.) Atmosfera Ploaie Evaporare Biosfera sedimente ---------- Oceane Ploaie Subsol Industrie Vulcani Deseuri Continente Hg, Pb, Cd Ape reziduale Produse petroliere SCHIMBUL DE ALIMENTE PE LINIE ALIMENTARA Aer pasari OM ANIMALE Apa pesti SOL PLANTE

175

ACTIUNI CU EFECT POLUANT 1. Experiente nucleare in atmosfera / sol, sau accidente (Cazul Cernobal). 2. Efectul de sera datorat cresterii concentratiei de CO 2 din atmosfera ca rezultat al arderii combustibililor fosili . 3. Micsorarea stratului de ozon protector fata de radiatia UV . 4. Ploaia acida rezultata din deversarea in atmosfera a noxelor industriale . 5. Disparitia unor specii de plante, vituitoare, precum si reducerea sau disparitia vegetatiei din marile orase . 6. Poluare cu reziduri petrolierea (si alte noxe chimice), a fluviilor, marilor, a lacurilor . 7. Eutrofizarea apelor (lacuri, balti). 8. Poluarea bacteriana a plajelor si lacurilor 9. Poluare sau/si intoxicatii cu noxe chimice de tipul: dioxina, feniltiocianat, mercur, etc 10. Poluare cu CO, vapori de tetraetil de plumb, ca rezultat al procesului de combustie interna de la masini. 11. Poluarea solului, apoi a plantelor si indirect a animalelor si omului, prin erbicide, ingrasaminte, antidaunatori folosite in agricultura (fosfati, nitrati, ammoniac, uree, DDT) 12. Modul de preparare a alimentelor termic ce este generator de peroxizi, inclusive folosirea uleiurilor fabricate prin metoda tratarii termice. 13. Infestarea produselor alimentare cu insecte, mucegaiuri, ciuperci producatoare de alfatoxine cu efecte alergice si cancerigenice. 14. Utilizarea de alimente alterate prin conservarea necorespunzatoare sau depasirea termenului de valabilitate . 15. Utilizarea intempestiva a medicamentelor chimice ce pot avea chiar efect iatrogen la persoanele ce au posibilitati reduse de metabolizare hepatica (la cei cu hepatite cronice, ciroze) sau cu insuficienta renala, litiaza, pielonefrite cronice. 16. Utilizarea abuziva de antibiotice cu efecte negative pe cel putin doua directii ; distrugerea florei saprofite ce va determina aparitia de dismicrobisme (candidoze) selectarea de tulpini microbiene cu aparat genetic adaptat noilor generatii de antibiotice, deci dezvoltarea in timp a unor tulpini rezistente la antibiotice, generand adevarate pandemii intraspitalicesti de Proteus, Piocianic (vezi cazul infectiilor intraspitalicesti), iar mai nou Stafilococul. Bibliografie I.C.Chiricuta, Cancerul si mediul ambiant, Cluj, 1980 N.Gheorghe, C.Vladescu, M.Apetroae, Radiatiile ionizante si viata, Ed.Acad, 1984 . G.Melvyn Howe, J.A. Loraine, Enviromental Medicine, W.H.M. LTD, London, 1980 Shankland, D.L. Neurotoxic action of chlorinated hydrocarbon insecticides. Neurobehav. Toxicol. Teratol., 1982, 4:805-811. Wang, H.H., and Grufferman, S. Aplastic anemia and occupational pesticide exposure: a case-control study. J. Occup. Med., 1981, 23: 364-366. Willhite, C.C., and Smith, R.P. The role of cyanide liberation in the acute toxicity of aliphatic nitriles. Toxicol. Appl. Pharmacol., 1981, 59: 589-602.

176

LEDUM PALUSTRE - Dr Adrian Dumitrescu

Rozmarin salbatic; Familia Ericacee; Istoric: In Suedia se foloseste un decoct pentru a scapa vitele si porcii de paduchi. Se spune ca acelasi decoct este folosit intern pentru migrene puternice si anumite tipuri de angina. Esena remediului: - Actioneaza in special asupra diatezei reumatice, trecand prin toate schimbarile: de la durerea functionala pana la alterarea secretiilor din articulatii si depunerea de material solid in acestea. Reumatismul in cazul lui Ledum incepe la picioare si se extinde in sus (inversul lui Kalmia). - Afecteaza si pielea provocand o eruptie asemanatoare cu cea data de otetar (= rhus toxicodendron) sau de intepatura unor insecte (eruptie pe care o si vindeca); - Exista in general o lipsa de caldura vitala dar cu toate acestea nu suporta caldura patului; - Este remediul ideal pentru rani intepate (provocate de instrumente ascutite) sau intepaturi-muscaturi de insecte-animale, mai ales daca rana este rece, umflata-pufoasa, de culoare vinetie-purpurie (aspect marmorat); Cauzalitate: Tulburari aparute dupa rani produse prin instrumente ascutite, muscaturi-intepaturi de insecte si animale, injurii recente sau cronice; Constitutie: - Persoane pletorice cu temperament sanguin; Persoane palide si delicate; Persoane care sunt friguroase si cu frisoane Diateza reumatica, gutoasa; Abuz de alcool; Simptome psihice Iritabil si nemultumit, evita compania ; Tendinta la furie si agresivitate ; Nelinistit, se misca continuu ; Simptome generale Friguros dar agravat de caldura (inclusiv caldura patului); Dureri > de aplicatii reci; < noaptea; Raceala a partilor afectate (antidot pentru veninul animalelor); Rani intepate: previne tetanosul (daca acesta s-a declansat se admin. Hypericum); Tetanos cu fasciculatii musculare in jurul ranii; Hemoragii cu sange inchis la culoare; Alcoolism; Modalitati: aplicatii reci ca gheata; frig, baie si aer rece;

177

cu picioarele in apa rece; < noaptea, caldura patului si a paturilor, soba, aer cald; < miscarea articulatiilor, seara si noaptea, vin (alcool); Simptome fizice Vertij : ameteala in timp ce merge cu tendinta de a cadea intr-o parte; senzatie neplacuta la acoperirea capului; Cap: durere pulsatila violenta < de acoperirea capului; afectiuni dupa ce se uda pe cap; mancarime ca de la paduchi; Ochi: util dupa lovituri la nivelul ochilor cu vanataie; util dupa iridectomie cu hemoragii in camera anterioara; ptoza a ochiului (drept) dupa traumatism; rani contuze si durere glob ocular; cataracta la persoana cu guta; Ureche: - surditate ca si cum ar avea vata in urechi, agravata dupa tuns si spalat pe cap ; Nas: - epistaxis persistent; Fa: patata, cu eczema faciala, acnee; glande submandibulare edematiate; eruptii crustoase; Gur: - gust amar; Stomac: sete mare de apa rece; apetit diminuat cu satietate rapida; greata cand scuipa, eructatii; Abdomen: dureri ca si cum intestinele ar fi lovite (cu vanatai) ; colica de la ombilic la anus ca si cum ar urma diareea ; disenterie si flatus ; Rect: fisuri anale ; hemoroizi durerosi ; Rinichi: - cantitate mare de acid uric si nisip in urina ; Genital feminin: Fibroame uterine sangerande ; Mare frilozitate la menstruatie dar isi doreste aer rece ; Menstruatie prea devreme si abundenta ; Genital masculin: Polutii cu sperma sanguinolenta ;

178

Erectii prelungite si dureroase ; Edem inflamator al penisului cu uretra aproape obstruata ; Spate: - Lumbago, intepeneala si crampe < cand se ridica din sezut Respiraie - Tuse: - Tuse spasmodica, tusei convulsivae. - Hemoptizia alterneaza cu reumatismul. - Dispnee cu senzatie de constrictie, sufocare ; - Bronsita cu emfizem la batrani ; Piept: - dureros la atingere ; durere de-a lungul traheei ; Extremiti: Dureri in articulatiile mici datorate gutei. Nodozitati gutoase. Cracmente articulare. Picioare umflate si echimozice. Talpi atat de dureroase incat merge cu greutate. Face usor entorse. Degetul mare de la picior umflat. Somn: mare inclinatie de a dormi in timpul zilei; insomnie cu agitatie, tresariri si imagini fantastice cand inchide ochii; vise agitate si anxioase in care face tot timpul ceva; polutii datorate viselor lascive; Piele: fasciculatii, contracturi musculare in jurul ranilor intepate ; decolorare persistenta dupa injurii ; echimoze ; antidot al otetarului ; Senzaii particulare: ca de intepatura, muscatura; ca si cum ochii ar iesi din orbite; de zgomote in urechi ca si cum ar suna clopote; mancarime ca de paduchi pe piept; Temperatura: Frilozitate; Raceala a anumitor parti, < la nivelul membrelor in timpul durerilor; Remedii complementare: Arn, sulph, tub, sep; Remedii similare: Apis, guaj, hyper, arn; Bibliografie: Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). RADAR key notes. Boerickes New Manual of Homeopathic Materia Medica;

179

CAMPHORA - Dr Adrian Dumitrescu

Camphora este un remediu homeopat preparat dintr-o secretie rasinoasa a copacului Laurus Camphora (familia Lauracee). Istoric : Face parte din Triada lui Hahnemann n holera : Veratrum, Camphora, Cuprum. Se foloseste sub forma de tinctura ca: revulsiv in boli reumatice localizate. ca tonic cardiac in cazuri de urgenta (tinctura in putin zahar la fiecare 5 minute). in raceli cu frisoane. Camphora corecteaza cazurile deteriorate (prin administrarea gresita de remedii) si antidoteaza majoritatea remediilor, in special pe cele din regnul vegetal. Esena remediului: Impiedica sangele sa ajunga la periferie prin spasm arterial (cap, extremitati, penis, piele) Cazurile care beneficiaza de Camphora intrunesc mai multe simptome cheie: stare de colaps (puls rar si slab, pierdere brusca a puterii, buze violacee); raceala ca de gheata a intregului corp (suprafata si extremitati); crampe si convulsii insotite de suferinta psihica extrema (ca si cum ar fi torturat). Aparatul digestiv, urinar, nasul si sistemul nervos predominant afectate; Cauzalitate: Soc in urma - traumatismelor operatiilor chirurgicale insolatiei muscaturilor de serpi Simptome psihice - Iritabilitate si dispozitie proasta; Insensibilitate, pierderea tuturor simturilor, anxietate; Delir, manie religioasa sau puerperala; Excitabilitate nervoasa, nimic nu il satisface; Stari de panica noaptea, isterie : zgarie, scuipa, musca, rupe hainele; Simptome generale Raceala a corpului cu coloratie albastruie; Este rece ca gheata dar nu vrea sa fie invelit (Carbo-veg, secale); Agravat de frig si aer rece; Colaps, slabiciune, soc; Crampe, convulsii; Dureri insotite de senzatia de rece; Doreste bauturi reci; Modalitati: de eliminari, transpiratie, bauturi reci; durerea sau problema se > cand se gandeste la ea; < de supresii, miscare, noaptea, soc, curent si aer rece Simptome fizice Cap:

180

- Gripa, dureri de cap cu simptome de catar si stranut; - transpiratie rece; Ochi: privire fixa, pupile dilatate; globi oculari adanciti in orbite; protruzioneaza in timpul maniei; Nas: rece, obstructie nazala si stranut sau catar. Epistaxis persistent. Fa: palida, supta, vanata, distorsionata, anxioasa. Buza superioara retractata si maxilarul inclestat cu spuma la gura; Gur: halena fetida dimineata; spuma la gura; acumulare de saliva abundenta si vascoasa; limba tremurasi este rece; Dini : durere a dintilor care se clatina; senzatie de alungire; Stomac: raceala urmata de arsura, senzatie de presiune puternica; sete de nestins pentru lichide reci; Abdomen: crampe ; colica noaptea ; durere ca inainte de diaree ; senzatie de raceala sau fierbinteala in abdomen ; Rect: - scaune apoase, holeriforme insotite de crampe in gambe, raceala corpului, anxietate, slabiciune mare ; Vezic urinar : - cistita cu inflamatie intensa si tenesme, cu sange in urina asemanator remediului Cantharis de care se deosebeste prin raceala corpului ; Rinichi: Durere cu caracter de arsura, tenesme vezicale, retentie urinara si hematurie. Genital masculin: - impotenta (are erectie dar o pierde in timpul actului sexual) : Male genitalia/sex erections wanting disapearing coition ; during : Camph, Phosac, fl-ac, nux-v, ambr ; - Priapism : Male genitalia/sex erections continued painful ; Genital feminin: menstre absente sau abundente; bufeuri de caldura cu abdomen si extremitati reci la menopauza; dureri ca de nastere; dorinta sexuala crescuta;

181

Spate: tensiune si intepeneala a gatului; dureri reumatice interscapulare; Piept: senzatie de raceala in piept urmata de respiratie rece ; crampe si senzatie de impunsatura ; dispnee cu senzatie de sufocare si atacuri violente de tuse uscata !!! Extremiti: Extremities cramps leg calf cholera, in: CUPR, SULPH, VERAT, Camph, Ant-t, Kali-p, Mag-p, Colch; Extremities coldness foot icy cold: CAMPH, VERAT, SEP, SIL, Cupr Extremities pain tearing joints; Somn: Agitat insotit de tremor sau comatos; insomnie cu extremitati reci; Piele: rece si albastruie, palida sau livida ; vrea sa fie dezvelit si mai tarziu sa fie invelit la loc, corp rece ca gheata cu stare de intensa caldura interna + anxietate ; sensibilitate mare la orice atingere ; Remedii complementare: Cantharis, carbo-veg; Remedii similare: Ars, Verat, Sec, Phos, Op, Canth, Laur, Ant-t Bibliografie: - George Vithoulkas (Esena Materiei Medica). Murphy Robin. ( Materia Medica). RADAR key notes.

182

HOMEOPATIA IN BOLILE CRONICE - Dr Adrian Dumitrescu Definitia bolilor acute si cronice data de Hahnemann in paragraful 72 din Organon: Bolile la care este expus omul sunt: fie procese morbide rapide ale fortei vitale afectata intr-un mod anormal, procese care au tendinta de a se opri de la sine mai mult sau mai putin rapid dar intotdeauna intr-un interval de timp moderat acestea se numesc boli acute; fie boli care au un astfel de caracter incat prin mai multe debuturi insidioase (imperceptibile) perturba organismul viu fiecare in modul sau particular si il fac sa devieze de la starea de sanatate in asa fel incat energia vietii numita forta vitala (si a carei menire este sa pastreze sanatatea) se va opune doar intr-o maniera imperfecta, nepotrivita si fara rezultat, nefiind capabila sa le tina piept ci modificandu-se catre stari din ce in ce mai anormale pana cand in timp, organismul este distrus acestea sunt bolile cronice. Ele sunt cauzate (bolile cronice) de infectia cu o miasma cronica (diateza in limbaj modern). Prin miasma Hahnemann intelege un principiu infectios acut (cum ar fi principiul infectios al scarlatinei - streptococul ) sau un principiu infectios raspunzator de boli cronice: lueza, sicoza si psora la care mai tarziu s-au adaugat tuberculinismul si cancerinismul. - Lueza asa cum a fost acceptat de majoritatea scolilor vremii era produsa de sifilis cu intregul cortegiu de simptome corespunzatoare lues-ului primar, secundar si tertiar. - In cadrul sicozei este clasata si vaccinoza (cum a numit-o dr. Burnett) sau tulburarile de ordin primar si secundar care apar dupa un anumit vaccin. Exemplul cel mai folosit in trecut facea referire la vaccinul antivariolic cand, dupa ce virusul era inoculat in pielea subiectului, acesta dezvolta mai intai o vezicula, urmata de o pustula care facea o crusta si in final o cicatrice. In tot acest timp persoana manifesta si alte simptome de ordin mai general, in special febra si o stare de sanatate alterata (proasta dispozitie). In unele cazuri forta vitala reusea sa incheie procesul aici si sa scape de miasma. De multe ori insa apareau schimbari constitutionale mai profunde, raceli frecvente cu catar si supuratie cronica inclusiv modificari comportamentale care durau ani in sir dupa vaccin si care puteau scurta viata. Hahnemann nu a considerat aceste schimbari ca fiind boli noi ci doar manifestari diferite ale aceleiasi boli: miasma vaccinului care a produs boala vaccinoza. In ceea ce priveste psora, Hahnemann vedea multe cazuri in care starea de sanatate precara aparea si dura ani de zile dupa momentul delimitabil in timp in care se facea supresia unei boli de piele. Exemplul cel mai curent fiind cel al astmului bronsic aparut dupa tratamentul reusit al unei dermatite cu topice locale. Adevarul doctrinei lui Hahnemann poate fi recunoscut aruncand o privire la istoria individuala a unui pacient: dermatitele din copilarie, dezvoltarea intarziata a oaselor si dintilor, anginele repetate, anemia de la pubertate, astmul bronsic, pneumoniile si in final boala tuberculoasa care ingropa subiectul erau tot atatea manifestari ale unei singure boli.

183

Aceasta boala, Hahnemann a numit-o miasma cronica. Sediul unde isi desfasoara operatiunea este forta vitala care poate fi eliberata de actiunea miasmei cu ajutorul remediilor homeopate bine alese, respectand principiul similitudinii. In zilele noastre, este foarte util ca medicul homeopat sa cunoasca manifestarile principale ale diatezelor si remediile principale care tin de fiecare diateza in parte. Ele orienteaza alegerea primului remediu in functie de miasma dominanta si de simptomele cele mai intense, clare si frecvente care fac parte din tabloul pacientului. Prescriptia in bolile cronice pleaca de la un interogatoriu centrat pe 3 niveluri: - nivelul I: cel al semnului principal, (+ semne mentale induse de boala) ; - nivelul II: extensia (globalizarea) investigatiei prin: sindroame homeopate, semnele generale, (semne mentale permanente ale pacientului), remedii complementare si drenaj; (acest nivel furnizeaza alte indicatii medicamentoase sau le confirma pe cele obtinute la primul nivel). - nivelul III (conceptual): reprezentat de diateze, tip constitutional si tip sensibil; 1. Nivelul I: al semnului principal: Constituie demersul fundamental al prescriptiei in cazurile cronice; Plangerea principala a pacientului reprezinta fara exceptie, elementul esential al diagnosticului de remediu!!! Necesitatea de a extinde chestionarul homeopat catre simptome generale poate sa ne faca sa uitam acuza principala (ar fi neplacut sa vindecam verucile unui pacient care vine pentru episoade diareice recurente); Pacientul are intotdeauna dreptate, chiar daca pare absurd in ceea ce afirma deoarece convingerile sale stau la baza adevarului sau si a mentalului sau. Semnul e diferit de simptom!!! Simptomul este patologic si determina boala; Exemplu: arsura de stomac lumbago gastrita, ulcer piloric, artroza = diagnostice Homeopatia strict clinica nu exista, dar diagnosticul clinic poate servi in anumite cazuri (Hahnemann trata scarlatina cu Bell si tusea convulsiva cu drosera)! Semnul este: A: simptomul patologic pus in valoare de precizari suplimentare (schema lui Hering); B: semne care nu sunt patologice dar care tin de personalitatea pacientului (preferinte, aversiuni, ritm, comportament)

184

Schema lui Hering intrebari: - De ce? urmare a ce? Stabileste cauzalitatea, etiologia (include si cauza atribuita de pacient). Exemplu: etiologia unui impetigo este contaminarea streptococica = blocaj dar daca se invoca drept cauza : - un esec scolar temporar = Silicea - cearta, reprosuri facute de familie = Staphysagria - indopare cu mezeluri si carne de porc = Ant-crud;! - Ce? stabileste senzatia (durerea) - Cand? cum? stabileste modalitatile (de timp, loc, pozitie, ambient, ale mentalului) conditiile, ritmul, periodicitatea; - Unde? stabileste localizarea (organ, tesut, functie) nivelul (lateralitate, variabilitate, migrare); - Cu ce? stabileste simptomele concomitente si alternanta; Medicamentul gasit cu schema lui Hering trebuie confirmat de semnele generale si mentale; La nivelul I se studiaza doar semnele mentale induse de boala: Exemplu: Copil cu eruptie uscata, piele fisurata, ingrosata (sau varicela), se izoleaza, e iritabil si morocanos, nemultumit, respinge anturajul intr-un mod certaret: Ant-c Caracterul lui obisnuit este politicos, serios si muncitor = lyc ca medicament fundamental si permanent (inutil de prescris in criza). Trebuie asteptate simptome patologice coresp. pentru a-l prescrie! Indicatiile se pot suprapune de fiecare data cand o stare acuta exacerbeaza sau confirma structura mentala obisnuita a pacientului. Atentie: multi pacienti suporta boala fara modificari comportamentale!!! 2. Nivelul II: Sindroamele homeopatice = coexistenta mai multor patologii a caror asociere sau concomitenta evoca un singur remediu (sau un numar mic de remedii): Exemplul: Alergie respiratorie si semne digestive = sulph, ars Tulburari menstruale si venoase = puls, lach Ateroscleroza si tulb. hepatice = lyc Astm la adolescent slab = nat-m Hemoragii si semne hepatice = phos Celulita si eliminari purulente = thuj Execese alimentare si eruptii = ant-c, sulph Anxietate extrema si cronicitate extrema = ars Eruptii si constipatie = graph Semne hepatodigestive si ginecologice = sep Crestere rapida si sensibilitate ap. respirator = calc-p Supuratii si emaciere = sil Anemie si bufeuri de caldura = ferr

185

Anemie si diaree epuizanta = chin Anxietate de anticipatie si ulceratia mucoaselor = arg n Tulburari de echilibru si hipertrofia prostatei = con Piele uscata si constipatie atona = alum Semnele generale: Exprima adaptarea pacientului la patologie si la mediu. Boala cronica este intotdeauna generala; Se cauta: - durerea si senzatiile generale: tipul uzual de durere senzatii si parestezii deficienta organelor de simt - oboseala: orarul - variatii ale greutatii - stare generala (efectul bolii asupra); - reactii la mediu (frig/cald, umed/uscat, sezon, climat, poluare) - ritm si alternanta (orar, periodicitate, succesiune boli, substitutii) - obisnuinte alimentare (sete, foame, alimente, lichide, dorinte si aversiuni, agg) - eliminari (transp., scaun, urina, menstre, secretii, supuratii, edeme, adenopatii) Exemple: Organe de simt: Pacient in varsta cu vedere si auz slabite, se deplaseaza cu neindemanare si rigiditate = caust Hipersensibilitate la zgomot, lumina, atingere, disperare emotionala = phos Slabirea intr-o boala cronica este obisnuita dar: O slabire rapida cu ocazia unei crize de anxietate = ars O slabire cu apetit important = na-m sau iod Crize epileptice < de luna plina = calc Reumatism > pe timp ploios = caust Remedii complementare = completeaza actiunea remediului principal. Asigura urmatoarele prescriptii in functie de evolutia cazului. Exemplu: Nux-v si sulph = una din asocierile cel mai frecvent prescrise. Nux-v si sep : multe din cazurile de nux-v au faze de sep si invers in cazul simptomelor digestive si mentale; Ant-c poate sa intareasca efectul lui nux-v in indigestiile cu vomismente alimentare Drenajul = completarea actiunii medicamentelor principale cu medicamente cu actiune locala sau limitata la emonctorii; Utilizeaza substante vegetale in dilutie joasa (D6, Ch 3); Prin extensie se poate considera drenaj si prescrierea de medicamente secundare destinate actiunii locale si complementare medicamentului principal; Conditii: Se tine cont de patogenezia remediului; Organul drenat trebuie sa aiba un simptom neacoperit de remediul principal; Obiective: A: stimularea eliminarii spontane, eliminarea deseurilor acumulate prin actiunea remediului principal; Ex: berberis d6 va drena calcarea inntr-un caz de litiaza renala

186

Ex: aloe dreneaza intestinul si regiunea rectala cand s-a prescris sulphur pentru diaree cronica; B: Completeaza actiunea medic. principal acoperind simptome care nu se gasesc in patogenezia medic. principal; Ex: carduus marianus dreneaza si completeaza lyc la un hepatic cu greata produsa la palparea epigastrului; C: permite mentinerea unei actiuni terapeutice in ferestrele unui tratament principal de lunga durata: Ex: Pacient bronsitic tratat cu Silicea, Hepar sulph, Senega poate fi drenat cu Myrtus communis d6 si Squilla maritima d6; Nivelul III: Diatezele, tipul constitutional si tipul sensibil; Conceptul de Grupe de sanatate

Diatezele, tipul constitutional si tipul sensibil; Ceea ce diferentiaza cel mai bine diatezele este tipul de evolutie in timp, servind astfel la aprecierea si interpretarea evolutiei bolilor cronice si facilitand prescriptia medicamentului homeopat. Utilizarea medicam. de baza care corespund celor 4 diateze (psorinum, thuya, luesinum, tuberculinum): A: In functie de patogenezia lor: Ex; psorinum pentru eruptia asem. raiei care se repeta in fiecare iarna; Ex: med: pentru sciatica cu lateralitate stanga > la malul marii si timp umed; B: Pentru completarea actiunii unui medicam. prescris in legatura cu diateza: Tub este alternat cu sil la un copil slab cu adenopatii si raceli frecvente. C: In cursul unui tratament care se blocheaza: Tuberc residuum este justificat dupa prescriptia lui caust. in retractia aponevrozei palmare; Lues completeaza merc. si bar-c cand anginele recidivante nu se opresc; D: La sfarsitul unui tratament pentru asigurarea rezultatelor: Ex: med completeaza pe thuj, kreos si helonias in caz de cervicita recidivanta; Michel Guermonprez distinge pentru fiecare diateza : un medicament homeopat de intrare sau drenor general (de exemplu Nux Vomica pentru psora); un medicament central a carui patogenezie reproduce marea majoritate a semnelor ce apartin diatezei (de ex. Thuja pentru sicoza); un medicament de origine bacteriana sau organica bioterapic (de ex: luesinum pentru lueza); alte medicamente homeopate care apartin destul de clar, prin patogenezia lor unei anumite diateze; medicamente homeopate polidiatezice. 1. Psora: se manifesta frecvent prin dermatoze; cand acestea dispar de obicei apare o alta patologie

187

evolueaza prin crize si vindecari intercritice aparente; miros ofensiv al corpului (secretii, excretii, transpiratie); prurit; tendinta ciclica; Debutul este adesea in copilarie prin eczema atopica urmata de astm bronsic sau afectiuni ORL cu repetitie. La varsta adulta se pot intalni toate patologiile. Crizele intestinale sunt mai frecvent diareice. Artroza e insotita de dureri care isi schimba localizarea si evolueaza cu faze asimptomatice iar boala cardiaca ramane mult timp asimptomatica. Medicament de intrare: Nux Vomica Medicament central : Sulphur Bioterapic: Psorinum Medicamente care tin de diateza psorica: calc si lyc. 2. Sicoza: evolutie progresiva si lineara catre agravare fara remisiuni clare sau intervale libere (ca la psora); scurgeri purulente sau mucopurulente de durata lunga; tumori benigne: veruci, papiloame si condiloame; retentie hidrica cu infiltrarea tesuturilor, < de umiditate; evolutie ulterioara catre scleroza, fibroza si induratii; tendinta obsesionala, perturbare a constientei in ceea ce priveste trecerea timpului; Medicament de intrare : Natrium sulphuricum (datorita sensibilitatii la toate formele de umiditate). Manifesta inca ciclicitatea lui sulphur. Devine sicotic cand tulburarile se permanentizeaza. Medicament central: Thuja (scurgeri durabile, neoformatii de orice tip, celulita, mentalitate obsesiva si evolutie lineara catre agravare. (si Dulcamara); Medicament bioterapic: Medorrhinum (supuratie, algii articulare cronice, tulburari neurologice si mentale). Plecand de la thuja: Conium, Nitric acid si Causticum reprezinta 3 cai de evolutie: Conium: catre tumori indurate si scleroze glandulare; Nitric ac: catre scurgeri cronice complicate cu ulceratii; Causticum: scleroza si inflamatia mucoaselor; 3. Lueza: evolutie neregulata si imprevizibila; agravare nocturna; scleroza precoce, tisulara si vasculara; ulceratii; complicatii neurologice si mentale; comportament insolit, inadaptat cu perturbare emotionala si a sociabilitatii;

188

Medicament de intrare propus: Phytolacca angine eritematoase sau pultacee, dureri articulare si osoase nocturne si migratorii, nodozitati mamare si periarticulare; Medicament central: Mercurius solubilis: prezinta toate semnele luezei (sifilisul se trata in trecut cu mercur); agravare nocturna, transpiratii care <, semne neurologice la batrani, angine la copil; Medicament bioterapic: Luesinum; Alte medicamente: aurum metallicum: scleroza precoce, ulceratii, congestiv, melancolic si tensionat; argentum nitricum: medicament de ulcer si sistem nervos; arsenicum album: polidiatezic. 4. Tuberculinismul: Seamana cu o psora astenica ale carei fluctuatii nu mai trec prin perioada de remisiune totala. evolutia este ciclica dar starea de sanatate nu e completa intercritic; astenia si oboseala insotesc toate bolile; patologie orl si respiratorie; intoleranta la frigul umed; mica insuficienta digestiva si numeroase intolerante alimentare; hiperemotivitate si hipersensibilitate generala; labilitate in emotii si comportament; Medicament de intrare: Pulsatilla varianta benigna, variabila si reversibila; Medicament central: Phosphorus leziuni distructive, tendinta hemoragica, evolutie brutala si imprevizibila; Bioterapic: Tuberculinum Alte medicamente: Natrium-mur: intrebuintat frecvent in perioada de crestere si in adolescenta (perioada de electie a tuberculinismului); Silicea: slab si obosit. Conceptul de Grupe de sanatate: Este introdus de experimentatul homeopat contemporan George Vithoulkas. El imparte oamenii in 4 grupe de sanatate. Grupul 1: fac parte oamenii care se nasc cu o sanatate foarte buna. Acestia fac foarte rar boli acute si nu au boli cronice. Atunci cand au o problema de sanatate, unul sau doua remedii in dilutie inalta (au forta vitala puternica) produc rapid vindecarea. In general ei au o afectare uni miasmatica, foarte rar sunt implicate 2 miasme. Grupul 2: face foarte frecvent boli acute; sunt implicate 2-3 miasme. Pentru a ameliora sau vindeca persoana este nevoie de 3-6 remedii homeopate in dilutie nu foarte inalta. Grupul 3: grupul in care sunt incluse multe din bolile cronice. 3-5 miasme implicate. Forta vitala mai redusa. Sunt necesare pana la 10 remedii bine administrate intr-o succesiune cat mai corecta si in dilutie mai mica.

189

Grupul 4: boli grave: cancere, epilepsii, psihoze, schizofrenie, AIDS. Miasme intrepatrunse (greu de decelat). Simptome neclare (forta vitala insuficienta). Sunt necesare multe remedii (20) in dilutie mica (D6 D12). Stiind aceasta impartire, homeopatul poate sa stabileasca o durata aproximativa a tratamentului si sa prevada o evolutie si un prognostic. Ierarhizarea dupa Kent: - Etiologie, cauzalitate - Mental - General - dorinte si aversiuni alimentare - genital - somn - Local Bibliografie: Clarke J. H. - Homeopatia explicata Guermonprez Michel - Homeopathie: principes clinique techniques Vithoulkas George, Erick van Woensel Levels of Health - The second volume of The Science of Homeopathy"

190