TEHNOLOGIA CRISPR

INOVAŢIE SAU PERICOL IMINENT?

Daria-Alexandra Mărgărit
Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr

Oamenii şi-au dorit dintotdeauna să testeze limitele geneticii umane. De la schimbarea

aspectului fizic, la proiectarea copilului perfect sau deţinerea de superputeri, cerul este
limita când vine vorba, bineînţeles, de imaginaţie. Când vorbim despre astfel de concepte,
ne gândim la ceva intagibil, nerealizabil, o fantezie dintr-un film ştiinţifico-fantastic... până
când introducem în ecuaţie metoda de modificare a genelor cunoscută drept CRISPR.

Aceasta metodă câştigătoare a Premiului Nobel pentru chimie a revoluţionat universul

molecular aşa cum îl cunoşteam noi. A fost descoperită de Emanuelle Charpentier şi
Jeniffer A. Doudna, care astfel le-a oferit oamenilor de ştiinţă de pretutindeni oportunitatea
de a altera cu precizie, pentru prima oară, molecula de ADN a unui organism, promiţând
noi posibilităţi, de la îmbunătăţirea diverselor culturi de plante până la tratarea unor boli
genetice.
Însă, aşa cum deja ştim, în lumea ştiinţei nimic excepţional nu vine de la sine, fără riscuri.
Aşadar, în referatul meu voi urmări câteva puncte principale, pentru a putea sumariza
această tehnologie revoluţionară cuprinzând o scurtă introducere în proces, aplicaţiile
acestei metode în agricultură şi diverse boli, dar şi limitările şi riscurile din acest domeniu,
controverse şi viitorul de mare amploare al acestei tehnologii.

În primul rând ne punem întrebarea: ce este metoda CRISPR-Cas-9, mai exact, cum
funcţionează aceasta? Pentru a defini acest proces avem nevoie de două elemente cheie:
prima este Cas 9, o enzimă. Practic, ea acţionează ca o foarfecă moleculară, care poate tăia
două catene de ADN la o locaţie fixă din genom pentru ca ulterior să se poată adăuga sau
îndepărta diferite părţi din ADN. Mai avem nevoie şi de a doua parte, ARN-ul care
ghidează proteina Cas 9 catre partea dorită a genomului. Acest tip de ARN este construit
special pentru a găsi diferite secvenţe de ADN. Acest ARN-ul “ghid” este alcătuit din
baze ARN care sunt complementare celor din secvența de ADN țintă din genom. Astfel, cel
puțin în teorie, ARN-ul ghid se va lega doar de secvența țintă și nu de alte regiuni ale
genomului. Cas9 urmează ARN-ul ghid în aceeași locație în secvența ADN și face o
tăietură peste ambele catene ale ADN-ului. În acest stadiu, celula realizează că ADN-ul
este deteriorat și încearcă să-l repare.
În acest moment, oamenii de știință pot folosi maşinării de modificare a ADN-ului pentru a
aduce schimbări la una sau mai multe gene în genomul unei celule de interes.

Însă, tehnlogia CRISPR nu reprezintă singura metodă prin care se poate realiza ingineria
genetică.  Manipularea directă a ADN-ului a luat amploare în anii 1970, însă sistemele
bazate pe tehnologia CRISPR au schimbat fundamental acest domeniu. În trecut, au existat
mai multe metode de editare a genomului dar utilizarea lor era lentă, greoaie și
costisitoare. CRISPR nu numai că funcționează cu ușurință și cu o viteză remarcabilă, ci
este și prima tehnică care permite cercetătorilor să modifice mai multe gene într-un singur
experiment.
Unul dintre primele domenii în care a fost aplicată tehnologia CRISPR este reprezentat de
industra alimentară. In 2008, compania Danisco a folosit tehnologia pentru prima oară în
domeniul alimentar, pentru imunizarea culturilor bacteriene împotriva virușilor. Mulți
producători de alimente folosesc acum acest sistem pentru a produce brânză și iaurt.
Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale din Regatul Unit consideră că
tehnicile de editare genetică au potențialul de a produce alimente abundente și sănătoase și
de a reduce impactul asupra mediului generat de o populaţie globală în creștere. Recent,
Institutul de Cercetare Rothasmend din Marea Britanie a primit permisiunea de a desfăşura
o serie de teste asupra grâului care a fost modificat genetic, cu efortul de a obţine ulterior o
pâine cu niveluri mai scăzute de asparagină, care se poate transforma in acrilamidă chimică
potenţial cauzatoare de cancer atunci când pâinea este coaptă.  CRISPR oferă, totodată,
posibilitatea de a aborda problema alergiilor alimentare prin rescrierea acelor regiuni ale
genei care sunt recunoscute de sistemul imunitar și care provoacă o reacție alergică. 

Aplicaţiile metodei CRISPR-Cas-9 sunt multiple, însă de departe cea mai fascinantă o
constituie posibilitatea eradicării diverselor boli. Cu toate avantajele pe care le are față de
alte instrumente de editare genetică, CRISPR a devenit o alegere pentru oamenii de știință
care studiază cancerul. Î

Însă nu trebuie să uităm faptul că tehnologia CRISPR este departe de a fi perfectă. Un

dezavantaj major este acela că taie uneori ADN-ul în afara genei țintă – fenomen ce este
cunoscut sub numele de editare „în afara țintei”. Însă, dacă această tehnologie se pretinde a
fi atât de exactă, cum se produce acest fenomen? În cele mai multe cazuri, ARN-ul ghid
constă dintr-o secvență specifică de 20 de baze. Aşa cum am precizat şi anterior, acestea
sunt complementare cu secvența țintă din gena care urmează să fie modificată. Cu toate
acestea, nu toate cele 20 de baze trebuie să se potrivească pentru ca ARN-ul ghid să se
poată lega. Problema cu aceasta este că o secvență cu, de exemplu, 19 din cele 20 de baze
complementare poate exista într-un loc complet diferit în genom. Astfel există posibilitatea
ca ARN-ul ghid să acționeze în acel loc și nu în secvența țintă. Enzima Cas9 va tăia apoi la
locul greșit și va introduce o mutație în locația greșită. Această mutație ar putea să nu
aducă schimbări majore, însă, de asemenea, ar putea afecta o genă crucială.

Oamenii de știință sunt îngrijorați că astfel de modificări neintenționate ar putea fi extrem

de dăunătoare și chiar ar putea transforma celulele normale în unele canceroase, așa cum
s-a întâmplat în cadrul unui studiu din 2002 al unei terapii genice.
Un alt exemplu este cel al oamenilor de ştiinţă din China care, în 2016, au tratat o persoană
bolnavă de cancer prin metoda CRISPR-Cas-9. În celulele extrase din sânge, cercetătorii au
dezactivat gena care codifică o proteină numită PD-1, care ține sistemul imunitar în frâu,
dar poate proteja celulele canceroase în acest proces. Oamenii de știință au reinjectat apoi
celulele. Din păcate, deşi nu au existat probleme medicale, situaţia nu s-a îmbunătaţit
deoarece doar un mic procentaj din celulele canceroase au fost afectate. Există încă o
mulţime de întrebări cu privire la modalităţile prin care CRISPR ar putea fi utilizat în
cercetarea şi tratarea cancerului, însă un lucru este sigur: domeniul se mişca incredibil de
rapid şi noi aplicații ale tehnologiei apar în mod constant.

Posibilităţile sunt infinite, iar dacă reușim să folosim metoda CRISPR în combaterea
cancerului, atunci cu siguranță vom putea să eliminăm multe alte boli și să salvăm mii de
vieți. Însă în acest moment, etica vine să ne taie aripile, iar întrebarea rămâne: unde
spunem stop ingineriei genetice? Cea mai controversată utilizare a CRISPR-Cas9 are de-a
face cu modificarea genomului embrionului uman. Atunci când oamenii sunt tratați cu
tratament CRISPR pentru diverse boli, posibilele rateuri afectează doar respectivul pacient.
Însă, modificările aduse spermei, ovulelor sau embrionilor pot fi transmise generațiilor
viitoare, ridicând miza pentru orice greșeli făcute pe parcurs. În 2017 o echipă de
cercetători de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon au condus un experiment
unde au format embrioni unind un spermatozoid care purta o mutație care poate îngreuna
pomparea sângelui inimii cu un ovul cu o versiune sănătoasă a genei. Dr. Mitalipov și
echipa sa au folosit CRISPR-Cas9 pentru a tăia copia ruptă a genei, pentru a vedea dacă
versiunea intactă ar ghida repararea acesteia. Ei au raportat că experimentul a fost un
succes. Însă studii mai recente pun la îndoială experimentul din 2017. Alți cercetători au
condus un studiu asemănător, folosind sperma care conținea o mutație într-o genă numită
EYS. Au fost fertilizate ouă care aveau copii normale ale EYS, apoi au trimis CRISPR -
Cas9 pentru a tăia mutația. Aproximativ jumătate dintre embrionii rezultaţi au fost
incapabili să facă față traumei rupturii. Daunele genetice nu s-au vindecat, iar în unele
celule întregul cromozom a fost pierdut.

Din păcate, problema etică nu reprezintă singurul obstacol atunci când vine vorba de
tehnologia CRISPR. Pe măsură ce tehnologia se îmbunătăţeşte, oamenii de ştiinţă vor
trebui să găsească o soluţie pentru a reduce costurile. De exemplu, în prezent, tratamentul
anemiei falciforme folosind tehnologia CRISPR poate atinge preţul exorbitant de 2
milioane de dolari per pacient.

În marea de incertitudine a folosirii corecte a acestei descoperiri, un lucru este sigur.

Tehnologia CRISPR reprezintă una dintre cele cele mai fascinante, dar şi importante
descoperiri ale secolului nostru. În viitorul apropiat, această inovaţie ar putea fi
responsabilă pentru eradicarea unora dintre cele mai dificile boli de pe Pământ. Într-adevăr,
suntem la început încă, dar, cu ritmul accelerat al dezvoltării tehnologiei din zilele noastre,
putem spune cu siguranţă că tehnologia CRISPR are un viitor strălucit.
 Bibliografie

1. Ayanoğlu, Fatma Betül ; Elçin, Ayşe Eser ; Yaşar Murat Elçin. Bioethical issues in
genome editing by CRISPR-Cas9 technology, 2020
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7129066/ accesat în 04.11.2021

2. CRISPR-Cas9 https://www.whatisbiotechnology.org/index.php/science/summary/crispr
accesat în 04.11.2021

3. Georgescu, Carmina. CRISPR/Cas9: promisiunile și provocările editării genice în

medicină. Care sunt aplicațiile practice?, 2020 https://raportuldegarda.ro/crispr-cas9-
promisiuni-provocari-editare-genica/ accesat în 05.11.2021

4. How CRISPR Is Changing Cancer Research and Treatment https://www.cancer.gov/news-

events/cancer-currents-blog/2020/crispr-cancer-research-treatment accesat în 04.11.2021

5. Ledford, Heidi. Quest to use CRISPR against disease gains ground, 2020
https://www.nature.com/articles/d41586-019-03919-0 accesat în 04.11.2021

6. Morrison, Oliver. News News of this trial will likely be welcomed by the food industry:
Europe’s first CRISPR edited wheat set to be grown, 2021
https://www.foodnavigator.com/Article/2021/09/03/News-of-this-trial-will-likely-be-welcomed-by-
the-food-industry-Europe-s-first-CRISPR-edited-wheat-set-to-be-grown?

utm_source=copyright&utm_medium=OnSite&utm_campaign=copyright accesat în 04.11.2021

7. Thomas, Ian. How CRISPR gene editing will treat diseases in future: Nobel-winning

Intellia co-founder Jennifer Doudna, 2021 https://www.cnbc.com/2021/06/30/how-crispr-gene-

editing-will-treat-disease-intellia-founder-doudna-.html accesat în 04.11.2021

8. What is CRISPR-Cas9? https://www.yourgenome.org/facts/what-is-crispr-cas9 accesat în

04.11.2021

9. Wu, Katherine J. Crispr Gene Editing Can Cause Unwanted Changes in Human Embryos,
Study Finds în The New York Times, 31 octombrie 2020
https://www.nytimes.com/2020/10/31/health/crispr-genetics-embryos.html accesat în
04.11.2021