Ingineria genetic este acea ramur a genetici, care modific genomul organismelor vii, astfel nct s le confere acestora

caracteristicile dorite de om. Majoritatea aplicaiilor sale sunt n domeniul agricol. Cu toate acestea, cercetri se fac i pentru animale. Modificnd genomul plantelor i animalelor domestice, omul poate s le confere acestora anumite caracteristici benefice lui ca rezistena la boli, rezistena la diferii factori de mediu (temperatur, umiditate, sol etc), o anumit dimensiune, un anumit aspect fizic etc. Dei termenul de inginerie genetic este relativ nou, omul a nceput s modifice genomul organismelor vii acum multe mii de ani, o dat cu domesticire animalelor. Primele animale domesticite au fost oile i caprele, acum aproximativ 7000 de ani. Este bine cunoscut faptul ca cercetarile de inginerie genetica si noile biotehnologii necesita laboratoare speciale, aparatura si utilaje de laborator foarte sofisticate si extreme de scumpe, substante si reactivi de mare puritate, dar mai ales, cercetatori si specialisti de inalta calificare. In aceste conditii, este evident ca cercetarile de inginerie genetica s-au dezvoltat, prioritar, in tarile cu mari resurse financiare si umane.
Pentru modificarea genetica a plantelor este nevoie de: - gene de interes; - metode care sa permita patrunderea si integrarea transgenelor in nucleul celulei care va fi la originea unei noi plante; - selectia plantelor in care transgena se exprima la un nivel adecvat scopului urmarit (toleranta la ierbicid, rezistenta la atacul unui daunator etc.). Transgeneza presupune, deci, parcurgerea a trei etape: - pentru identificarea, izolarea si clonarea genelor de interes; - transferul genelor de interes la plantele de cultura ; - selectia plantelor care exprima, la un nivel optim, caracterul transferat si testarea acestora in camp pentru evaluarea stabilitatii expresiei transgenei in timp, in conditii naturale. Comparativ cu metodele clasice de ameliorare, transformarea prin ingineria genetica prezinta, cel putin, doua avantaje: - ofera posibilitatea introducerii unui singur caracter la o varietate, deja evaluata ca performanta; - gena transferata poate proveni din orice sursa, ceea ce extinde, practic, in mod nelimitat, posibilitatile de ameliorare.

Iata citeva cazuri uimitoare de inginerie genetica:

Caprele paianjen Panza de paianjen are numeroase utilizari benefice, preconizandu-se ca ar putea fi folosita chiar si pentru vestele antiglont, cipurile de calculator sau cablurile de fibra optica folosite in chirurgie. Pentru a avea destula panza pentru toate acestea, este nevoie de mii de paianjeni si de foarte mult timp. Tocmai de aceea, oamenii de stiinta s-au gandit ca o varianta de a obtine panza ar reprezenta-o caprele cu mutatii genetice. Profesorul Randy Lewis de la Universitatea din Wyoming a izolat genele care produceau matasea de paianjen si le-a combinat cu genele care permit caprelor sa produca lapte. Se pare ca trei din sapte iezi au pastrat gena producatoare de matase. Ramane de vazut daca cercetatorii vor stabili si celelalte etape ale proiectului "capra-paianjen". Soarecii cantareti Cele mai multe astfel de proiecte au de la bun inceput un scop precis. Exista, insa, si experimente unde rezultatul nu poate fi intuit de oamenii de stiinta. Cercetatorii iau mai multe gene, le combina si asteapta sa vada rezultatul. La fel s-a intamplat si in cadrul unui experiment japonez pe soareci. In cadrul acestuia s-a constatat ca unele dintre rozatoare scoteau sunete asemanatoare pasarilor. 100 astfel de exemplare modificate genetic au avut aceasta caracteristica. Ba mai mult, si soarecii normali care au crescut langa cei cantareti au inceput sa foloseasca diverse sunete si tonuri, asemanatoare unui dialect. Super somonul Somonul de Atlantic modificat genetic este proiectat astfel incat sa fie de doua ori mai mare si mai rapid decat cel normal. Transformarea s-a produs cu ajutorul a doua gene: una a somonului Chinook, nu atat de consumat precum cel de Atlantic, dar care creste mult mai repede, si a doua de la un peste care continua sa creasca pe tot parcursul unui an, spre deosebire de somon, care trece prin acest proces doar vara. Rezultatul ar putea fi primul animal modificat genetic aprobat pentru consum. Banane "vaccinate" Vaccinul contra hepatitei B ar putea avea un recipient ceva mai neobisnuit: bananele, morcovii, salata verde, cartofii sau chiar tutunul. Dintre toate, se pare ca bananele sunt cele

preferate de specialisti. Porci ecologici "Enviropig" reprezinta un tip de porc modificat genetic pentru a putea absorbi acidul fitic, reducand astfel cantitatea de fosfor din deseurile produse de porc. Aceste deseuri sunt raspandite in sol, acumulandu-se si revarsandu-se in sursele de apa din apropierea fermelor. Cu un exces de fosfor in apa, algele cresc foarte repede, folosind tot oxigenul din apa si sufocand astfel pestii. Lapte de vaca asemanator celui matern uman Oamenii de stiinta din China au modificat genetic 200 de vaci, incercand sa produca lapte matern uman. Experimentul a functionat, sapte dintre aceste vaci producand lapte identic celui produs de femei atunci cand alapteaza. Cercetatorii spera sa gaseasca o alternativa la laptele praf pentru copii, insa oamenii sunt inca circumspecti cu privire la o asemenea solutie. Varza Scorpion Androctonus australis este o specie foarte periculoasa de scorpion, veninul sau fiind de multe ori letal. In 2002, cercetatorii de la College of Life Sciences din Beijing au combinat genele scorpionului cu cele ale verzei. Ei au izolat toxina specifica scorpionului si au modificat genomul verzei astfel incat sa produca toxina respectiva, eficienta doar impotriva insectelor, nu si a oamenilor. Astfel, varza rezultata avea in componenta o substanta care actiona precum un pesticid. Porcul modificat genetic pentru organe Multe dintre organele porcilor pot fi folosite pentru transplant la om, insa organismul uman le respinge din cauza unei enzime pe care o au aceste animale. Tocmai de aceea, mai multe echipe de cercetare s-au gandit sa cloneze mai multi porci astfel incat sa nu mai prezinte enzima respectiva. Un cercetator din cadrul Universitatii din Missouri a reusit sa cloneze patru astfel de porci, iar o companie scotiana a clonat alti cinci. In viitor, acesti porci modificati genetic ar putea fi folositi pentru transplanturi.

Oamenii au folosit din vremuri strvechi ingineria genetic pentru a controla evoluia plantelor i animalelor. Prin urmare, nu este nicio ndoial c vom ajunge s o folosim pentru a da form propriei noastre evoluii. Pn acum, eforturile noastre n acest sens au fost modeste: serviciile de ntlnire online ncep s le caute abonailor o pereche pe baza compatibilitii lor genetice; prinii recurg la tot mai multe screeninguri ale embrionilor i fetuilor, permindu-le doar acelora cu cele mai sntoase gene s se nasc; geneticienii i mbuntesc treptat capacitatea de a manipula direct ADN; nimeni nu este interesat s opereze mutaii ale liniei germinale umane, care s fie transmise generaiilor viitoare. Ingineria evolutiv uman la scar larg nu este nc de actualitate, ns, ntr-un anumit moment din viitor, ar putea deveni chiar o rutin.