GUȘATU CLAUDIA, GHEORGHIȚĂ ALEXANDRA- CARAGIU, POPESCU ANDREI

NUMELE PROIECTULUI: NARKOMFIN BUILDING

BIROUL DE PROIECTARE: OSA GROUP (MOISEI GINZBURG, IGNATY MILINIS)
LOCALITATEA: MOSCOVA, RUSIA
ANUL EXECUȚIEI: 1928-1930

PLAN DE SITUATIE

PLAN PARTER

PLAN ETAJ 3

PLANURI LOCUINTE

SECTIUNE APARTAMENTE SECTIUNE SPATII INTERMEDIARE

Spații intermediare Apartamentele de tip K Accesul în locuințe Apartamentele de tip F

Modalitatea de acces Modalitatea de acces

etaj 1

Modalitatea de acces
etaj 4

Cladirea Narkomfin

Cladirea Kudrinskoy

Galeria Altmans

Ambasada SUA

Biserica celor nouă mucenici din Kyzic

1. Ce tipologie de locuire este, care este aspectul inovator in materie de tipologie de locuire?

Tipologia de locuinta este cea comunitara, materializata printr-o arhitectura specifica curentului con-
structivist din perioada Rusiei sovietice. Schimbarile stilului de viata comunist care au influentat consider-
abil ideea de „locuire”, realizand un salt de la partiul locuirii unifamiliale la cel plurifamilial, s-au facut prez-
ente prin ratiunea ideologica si economica al regimului sovietic. Complexitatea imobilului aflata la interior
este oferita de o varietate de rezolvare a apartamentelor. Ceea ce consideram inovator in acest context
este impletirea a trei tipologii spatiale destinate unor diferite clase sociale, printr-un mod inteligent de a
imparti duplexurile raspunzand atat nevoilor de intimitate ale omului cat si normelor impuse de regim. Cele
3 tipuri de apartamente, al carui gabarit difera, au un principiu comun: cel al dezvoltarii pe verticala. Acesta
este folosita si cu scopul de a fixa o forma clara care nu permite repartizarea mai multor familii in aceeasi
locuinta si totodata posibilitatea unei exprimari mai sigure in propria casa. Primul tip de apartament, tipul F,
este cel mai compact si raspunde cerintelor minimale corespunzatoare cuplurilor de tineri si persoanelor
singure, cuprinzand un dormitor, o baie si un living. Al doilea apartament, tipul K, este destinat familiilor si
beneficiaza de mai mult spatiu, tipic pentru modul de viata traditional. Penthouseul reprezenta, spatiul, de
dimensiuni mari in raportul cu celelalte apartamente,destiant unei clase sociale superioare. Complexitatea
accesului variaza in functie de apartament. Etajul 4 este strict destinat acesului catre locuinta de tip F,
reprezentand un coridor comun, care are cate doua apartamente alaturate, cu intrarea una langa alta si
dezvoltarea locuintelor diferita. Folosirea a numai doua etaje dintr-un total de 5, pentru acces si circulatie
reprezinta un alt aspect inovator al tipologiei folosite. Gandirea economica era potrivita pentru ratiunile
ideologice ale regimului comunist. Datorita gandirii economice, ca miza a regimului comunist, arhitectura a
folosit o abordare cat mai compacta si eficienta pentru a rezolva cerintele locuirii de dupa razboi.

2. O descriere a vecinatatii imediate, a tipurilor de spatii intermediare si cum se face tranzitia

public-privat.

Locuinta comunitara dispune de un parc de jur imprejurul sau, fiind independenta fata de restul
cladrilor, fapt ce genereaza un spatiu public aerisit. Prezenta parcului echivaleaza prin dimensiunea sa
spatiul interior al imobilului. Accesul in incinta acestuia se realizeaza de la strada, fiind limitat de o bariera
care reprezinta prima limita dintre public si privat. Aleea din fata imobilului directioneaza catre accees.
Acesta se realizeaza prin parter, care este in mare parte descoperit, permeabil, generand un spatiu public
acoperit. Acoperirea si multitudinea pilonilor creaza o atmosfera protejata, o simulare de portic. Imobilul de
apartamente, se leaga, incepand cu etajul 1, de un corp care contine functiuni utiliare comune strict pt locu-
itorii complexului (bucatarii, spatii de dining, spatii de recreere si bai) , cu scopul de a aduna comunitatea
si a incuraja la convietuirea colectiva.

3. Care sunt acele calitati ale locuirii generate de folosirea tipologiei respective? Care este
forma specifica de vecinătate aflată la intersecția dintre spațiul construit și spațiul trăit?

Printre calitatile locuirii se numara: parcul deschis publicului, parterul care confera si un
filtru intre exterior si interior prin acoperire, cele doua accese plasate la capetele cladirii cu
doua scari separate, dispunerea diferita pe verticala a apartamentelor care ofera o bariera fonica, prezenta
unui corp destinat strict comuniunii vecinilor si desfasurarea activitatilor cotidiene la comun.
Toate apartamentele sunt iluminate pe o latura iar coridorul aflat pe toata extremitatea imoblului este ilumi-
nat natural de un bandou continuu care este orientat spre spatiul verde. Modul de acces in locuinte reprez-
inta o combinatie intre cursiva inchisa si strada intrioara a lui Le Corbusier. Astfel ,corpul adiacent nu
ramane singurul in care se petrec activitati la comun intre locuitori, acest coridor devenind o simulare a unui
living destinat tuturor locatarilor. Un prim contact al locuitorului cu spatiul exterior al locuintei sale este
vederea catre parc prin fereastra din hol. Scarile din capete sunt iluminate natural de o fereastra continua
pe verticala. Planul liber si dematerializarea spatiului de la parter reprezinta un aspect inovator cat si o
granita foarte pronuntata, simtindu-se un punct de plecare pentru arhitectura modernista. Acesta reprezinta
principalul motiv al folosirii pilotis-ului.