APA SI IMPORTANTA EI PENTRU BARLADENI

Se stie cu siguranţă, că apa a avut, şi are un rol esenţial în viaţa şi activitatea omului. Acest
scenariu este valabil şi pentru locuitorii oraşului Bârlad. Pe lângă faptul, că ea reprezintă leagănul
vieţii este şi furnizoarea unei părţi de energie, dacă avem în vedere sistemul energetic naţional, care
furnizează oraşului o parte din energia electrică produsă în hidrocentralele ţării.
Totodată este un element indispensabil economiei, industria şi agricultura utilizând o mare
cantitate de apă. Apa din zonă a devenit şi un factor recreativ. Oamenii au regăsit în preajma
lacurilor şi râurilor, din apropierea oraşuului, frumuseţe, armonie şi odihnă. Şi pentru perimetrul
municipiului Bârlad şi zona înconjurătoare apa este un mediu de desfăşurare a proceselor vitale. Ea
formează cea mai mare parte a corpului plantelor şi animalelor, majoritatea reacţiilor metabolice ale
acestora, producându-se în soluţiile apoase. Este şi mediu de viaţă. În apa lacurilor din vecinătatea
oraşului trăesc mai multe vieţuitoare decât în mediul terestru.
Apa de băut este un aliment indispensabil vieţii, ştiut fiind că, zilnic un om consumă cca.3
litri de apă. Din cele mai vechi timpuri oamenii din zona oraşului Bârlad au pescuit pentru
satisfacerea nevoilor de hrană. Astfel apa a devenit şi un rezervor de proteine.
Cu toate acestea, extinderea oraşului şi creşterea numărului de locuitori au ridicat mari
probleme resurselor naturale de apă, poluarea şi uneori consumul iraţional ameninţând dezvoltarea
durabilă. Asigurarea necesarului de apă pentru oraş nu este uşor de realizat. Nu se pune numai o
problemă de asigurăre a nevoilor cantitative ale oraşului, ci şi de asigurare a calităţii apei. În Bârlad
există pierderi mari în reţeaua de transport a apei, sunt zone care nu au apă potabilă permanentă, şi
zone care nu au canalizare, precum şi perioade în care apa ce curge de la robinete este ruginie sau cu
mare cantitate de mâl în suspensie. Sunt şi zone în care apa nu este suficientă, raportată la cerinţe, şi
de aceea furnizarea ei se face după program.
             Apele de suprafaţă din vecinătatea oraşului Bârlad sunt: râul Bârlad, pârâul Valea Seacă,
pârâul Sohodol şi pârâul Simila, cu debite variabile. Râul Bârlad are un debit mediu de 1,7 m2/s, iar
pentru tronsonul cuprins între Bârlad şi Tecuci, cu o lungime de 50 km, are valori medii ponderate
pentru indicatorii privind regimul de oxigenare şi regimul toxinelor speciale, ceea ce indică
încadrarea în categoria a III-a de calitate, conform datelor puse la dispoziţie de Agenţia de mediu
Vaslui şi de Primăria municipiului Bârlad. Râul Bârlad este apa cea mai insemnată din oraş, care
după rectificarea cursului, în urma inundaţiei din 1932, curge prin partea de est a oraşului. Prin oraş
curge Valea Seacă întâlnită în documente istorice  şi cu alte denumiri: Periana, Cacaina.
   Hidrografia mai este reprezentată, în perimetrul strict al oraşului, şi de câteva meandre
părăsite ale Bârladului, cu apă mai mult staţionară. Dintr-un asemenea meandru s-a amenajat în
partea de sud a oraşului lacul de agrement Prodana.
Valea Seacă, în perimetrul oraşului Lacul Prodana - zona de agrement
             S-au efectuat mai multe studii, pentru înţelegerea relaţiilor ecologice, în vederea atenuării
impacturilor omului asupra mediului şi pentru a schimba poziţia noastră din adversar al naturii, în
aliat al ei.
             Regimul de scurgere al râului Bârlad, ca şi al Văii Seci, este tipic continental. Din datele
consemnate la Staţia Hidrologică a oraşului, rezultă, că aproape 30% din volumul anual al
scurgerilor se produce primăvara, în tip ce, sfârşitul verii înseamnă scurgeri doar de 0,5-4% din
volumul anual. Scurgerea pe majoritatea apelor curgătoare este semipermanentă.
             Nici Bârladul nu face excepţie. Secarea lui se produce periodic, în cel mai bun caz din trei în
trei ani. Arterele hidrografice din zona Bârladului se alimentează în principal din surse superficiale,
apele din ploi şi zăpezi participând cu 45-50% la scurgerea râurilor, alimentarea subterană fiind
redusă. Debitul Bârladului în zona oraşului este de 3,75/m³/s.   
             În studiul de faţă am încercat să analizăm calitatea apei în zona Bârladului, pornind de la
situaţia existentă. Apa ca factor de mediu, a fost supusă agresiunii activităţii umane, ceea ce i-a
schimbat progresiv calitatea, având şi unele repercursiuni de ordin social, sau afectând calitatea
vieţii. Ramurile industriale consumatoare de apă, utilizarea de tehnologii uzate, neexecutarea de
reparaţii la reţeaua de distribuţie, insuficienţa echipamentelor de epurare a apelor uzate şi
exploatarea lor defectuasă au condus la o deteriorare a calităţi apei. Din fericire municipiul Bârlad
are o tradiţie  industrială puţin poluantă. La aceasta s-a adăugat şi scăderea activităţii industriale din
ultimii ani. Dar ţinând cont de influenţa poluantului asupra stării de sănătate a populaţiei, de măsura
în care efectul poluanţilor este reversibil, de mărimea colectivităţii umane expusă poluării, urmărind
gradul în care problema poate avea valoare negativă local sau regional, se poate afirma că, industria
municipiului Bârlad, duce la  poluarea apei, prin deversarea apelor uzate în Bârlad, Simila, Valea 
Seacă. 
 A
Deversare de ape uzate în Pârâul Valea Seacă în pe uzate pe Valea Sohodolului
centrul oraşului

Depuneri de gunoaie pe Pârâul Sohodol

              Sursele de suprafaţă pentru alimentarea cu apă a oraşului sunt: Lacul de acumulare “Râpa
Albastră”, pe râul Simila şi Lacul “Cuibul Vulturirilor”, pe râul Tutova. Prin staţia de tratare “Râpa
Albastră” se asigură un debit mediu de 400 l/s. Sursa “Râpa Albastră” este un lac de acumulare cu
rol în aprovizionarea cu apă industrială a Intreprinderii de rulmenţi, care de multe ori se completează
prin pomparea apei din râul Bâlad. Exploatarea lipsită de interes din partea proprietarului (S.C.
KOMBASAN S.A ), face ca această apă să fie improprie consumului uman.
Staţia de pompare – Lacul  Râpa Albastră Lacul Cuibul Vulturilor - vedere de ansamblu
             A doua sursă de suprafaţă este Lacul “Cuibul Vulturilor”, cu un volum de 10 milioane m2 şi
care prin staţia de tratare “Crâng” asigură un debit de 300 l/s, lacul constituind una din sursele de
aprovizionare cu apă ale oraşului. Analiza chimică a apei lacului scoate în evidenţă câteva aspecte
caracteristici. La intrarea şi la ieşirea apei din staţia de tratare “ Crâng ” aceastea au calitativ
următoarele valori:
                                                
Tabel 1.
Principalii indicatori  la intrarea şi ieşirea apei din staţia de tratare
 
ADMIS  PRIN
INDICATOR INTRARE             IEŞIRE           
STAS 1242 / 91
PH   8,2  7 6,6-7,6
Oxigen dizolvat mg/l 11,01 12,2 6
Rezidiu fix mg/l 527 489 100-800
Fier mg/l 0,03 0,01 0,1
Mangan 0,26 0,1 -
Duritate totală 9,98 11,1 20
Amoniac 0,18 - 0,5
Azotaţi 9,85 9,85 10
Azotiţi 0,05 - -
Cloruri 17,7 21,3 25
Hidrogen sulfurat mg/l - - 0
Clor rezidual liber mg/l - 0,62 0,1-0,25
              Faţă de STAS1342/ 91, indicatorul pentru apa potabilă distribuită după staţia de tratare
“Crâng”, prezintă depăşiri la parametrul substanţe organice fără ca acestea să influenţeze oxigenul
dizolvat sau să genereze amoniac, nitriţi, nitraţi, făcând apa potabilă. Calitatea apei potabile în
Bârlad depinde de eficienţa staţiei de tratare “Crâng”.
             Sistemul de alimentare a oraşului  cu apă din subteran cuprinde captarea de la Negrileşti din
judeţul Galaţi, cu 18 foraje, la adâncimi cuprinse între 1,70-8,0 m şi cu debit de cca 180 l/s. Captarea
de la Negrileşti a fost extinsă cu încă 5 foraje, cu debit 600 m/s, în aceeaşi  zonă, dar şi cu 10 foraje
pe traseul aducţiunii, cu debit estimat la 40 l/s. In zona oraşului sunt încă 15 puţuri cu debit total de
30 l/s. De la sursa Negrileşti, şi de la puţurile forate pe tratraseu nu ajunge decât 80 % din debitul
apelor, restul fiind consumat în localităţile străbătute de aducţiunea Negrileşti-Bârlad.
             Supusă în permanenţă contactului cu diferiţi agenţi impurificatori, rezultaţi, de cele mai
multe ori, din activităţile umane, apa subterană freatică devine un element poluat, deşi ea reprezintă
principala sursă de apă potabilă a oraşului Bârlad. Conform buletinelor de analiză, eliberate de staţia
de epurare a oraşului, apele subterane sunt salubre din punct de vedere chimic şi bacteriologci,
înscriindu-se în indicatorii stabiliţi de STAS 1343/91. Din tabelul de mai mai  jos, reies valorile
principalilor indicatori din STAS 11343/91 atât la intrarea cât şi la ieşirea apei din Uzina de Apă.
 
Tabel 2.                    
Valorile principalilor  indicatori la intrarea şi ieşirea din Uzina de apă.
 
   ADMIS PRIN
INDICATOR INTRARE IEŞIRE
  STAS 1343/91
Miros Inodor Inodor     Inodor
Culoare Incolor Incolor     Incolor
Transparenţa Transparentă Transparentă Transparentă
PH 7,1 7,1 6,6-7,6
Oxigen dizolvat mg/l 8,3 9,7 6
Rezidiu fix mg/l 392 386 100-800
Fier mg/l - - 0,1
Mangan - - -
Duritate totală - - 20
Amoniac - - 0,5
Azotaţi - - 10
Azotiţi - - -
Cloruri - - 250
Hidrogen sulfurat - - 0

-Surse de poluare ale apei in municipiul Bârlad-

            Prezenţa surselor de apă de suprafaţă şi subterane

în zona Bârladului, au determinat dezvoltarea agriculturii,
a sectorului zootehnic, a industriei şi o dată cu acestea a
oraşului în sine. Reversul medaliei îl constitue apariţia
poluării şi creşterea proporţională a apelor uzate evacuate
direct, sau ineficient epurate. Fiecare sector economic şi-a
adus aportul său. Ţinând cont de influenţa poluantului
asupra stării de sănătate a populaţiei, problema trebuie
analizată.

            Industria alimentară reprezentată prin  S.C. Deversarede ape uzate de la

MÂNDRA S.A. (fabrică de ulei), S.C. IRIS S.A., şi Intreprinderea  de prelucrare a cărnii
abatoarele Industriei de prelucrare a cărnii (fabrică de
mezeluri), evacuează ape uzate, încăcate cu cantităţi mari de materii organice. S.C. FEPA S.A., S.C.
KOMBASAN S.A., ramuri ale industriei constructoare de maşini şi ABROM S.A. (prelucrarea
pietrelor abrazive) duc la poluarea apei prin deversarea apelor uzate în râurile Bârlad, Simila, Valea
Seacă. Acestea sunt încărcate cu amoniac, metale grele ( Zn, Cr)  cu efecte negative asupra faunei,
florei şi calităţii apei râurilor menţionate.
Deversarede ape uzate de la Intreprinderea  de prelucrare a cărnii
            S.C KOMBASAN îşi sporeşte rolul de poluant al râului Bârlad prin depozitarea deşeurilor
metalice direct în apa râului, ce trece prin dreptul socităţii, nu la mare distanţă.
            Agricultura, prin folosirea intensă a pesticidelor şi îngrăşemintelor chimice, constituie o
veritabilă “bombă chimică”, cu efect întrziat, datorită infiltrării lente a acestora, la ploi, către pânza
de apă freatică. S.C. AVICOLA S.A. ZORLENI, prin apele uzate şi dejecţiile animale, devine sursă
de poluare, cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi a celor subterane.
            Dacă în sectorul agro-industrial procesul de prevenire şi combatere a poluării apelor este mai
lent şi mai  greoi, datorită costurilor mari pe care le implică, este mult mai uşor de intervenit în
sectorul urban al cărui aport nu este de loc neglijabil. Staţiile de epurare ale oraşului funcţionează
necorespunzător. Apele utilizate în scopuri casnice se evacuează poluate, cu reziduri de provenienţă
biologică şi cu substanţe chimice în conţinut, fiind medii prielnice pentru bacterii. RAGCL, prin
staţia de epurare, poluează de asemenea râul Bârlad. Gunoaele menajere depuse de locuitorii
cartierelor Munteni şi Podeni, direct în albia râului Bârlad, ca şi situarea gropii de gunoi în
vecinătatea văii râului, sporesc gradul de poluare al apelor acestuia.
 

Valea Bârladului poluată

Bârladului în vecinătatea gropii de gunoi

Valea Seacă
             Folosirea  apei în gospodăie înseamnă şi poluarea chimică a acesteia cu diverse
substanţe: leşie, săpun, vopseluri, uleiuri, diluanţi, detergenţi, substanţe nediziolvate
(suspensii), săruri dizolvate, ioni de metal, reziduri petroliere. Pe lângă poluarea chimică, apa
este supusă şi unei poluări organice. Materia organică ce derivă din diverse acţiuni umane
reprezintă o sursă majoră de poluare prin
deversările în râuri. Descompunerea
acestor materii organice este favorizată de
microorganisme şi are loc mai ales la
suprafaţa sedimentelor şi vegetaţiei, în
râurile mici, în coloana de apă. Deoarece
acest proces necesită consum de oxigen,
poluarea organică accentuată duce la o
rapidă pierdere a oxigenului din apa râului
şi determină în acest fel dispariţia peştilor
şi a nevertebratelor acvatice. Vor rezista
doar câteva specii care pot suporta Lacul Prodana - acumulare de materie organică