Adevarul: Cat de poluate sunt apele Romaniei

Vineri, 8 Mai 2009 - 07:24

a|A

Peste 28% din raurile de la noi din tara se incadreaza in categoriile inferioare de calitate a apei,
sub limitele stabilite la nivel european. Principalul factor de poluare ramane lispa statiilor de
epurare a apei din marile orase.

Raportul privind calitatea resurselor de apa din Romania, realizat de Administrratia Nationala
Apele Romane pentru anul 2008, indica o usoara imbunatatire a situatiei fata de anul precedent,
aproximativ un sfert din apele de la noi din tara incadrandu-se in prima categorie – „foarte buna”.

Monitorizarea s-a facut pentru sase subsisteme, respectiv rauri, lacuri naturale si artificiale, ape
subterane, ape tranzitorii, ape costiere si ape uzate.

„Primele doua categorii- buna si foarte buna – sunt cele care respecta standardele europene.
Cresterea ponderii cu trei procente in prima categorie, fata de anul 2007, s-ar putea explica, pe de
o parte, prin modernizarea unor statii de epurare a apei.

Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont de faptul ca anul 2008 nu a fost nici pe departe la fel de
secetos cum a fost 2007, iar temperaturile ridicate reduc capacitatea de autoepurare a apelor”, a
explicat, pentru „Adevarul”, purtatorul de cuvant al ANAR, Ana-Maria Tanase.

In acelasi timp insa, aproape o treime din apele Romaniei raman in categoriile inferioare de
calitate – moderata (19,4%), slaba (5,6%) si proasta (3,1%), adica sub limitele valabile la nivelul
UE.

Apele de munte, cele mai curate

„Specificul reliefului, al climei, impreuna cu sursele de poluare creeaza cateva particularitati la

nivelul resurselor de apa de suprafata din bazinele hidrografice. De aceea, apele de munte se
incadreaza in categoria «foarte buna». Din acelasi considerent, raurile de la ses sunt in categoriile
a doua, a treia si a patra”, a mai spus Ana-Maria Tanase.

Potrivit reprezentantilor ANAR, aceleasi caracteristici se aplica si apelor de suprafata din

Dobrogea, unde temperaturile ridicate si debitele scazute duc la scaderea nivelului de oxigen din
apa. „Fenomenul este si mai acut in cazul lacurilor din sud-estul tarii, a caror capacitate de
regenerare este mult redusa”, spune purtatorul de cuvant al ANAR.

Dambovita „moarta”

Bazinele hidrografice unde se regasesc sectoare de rauri de categoria slaba si proasta sunt in
bazinele hidrografice Siret, Ialomita-Buzau, Arges-Vedea, Olt, Mures, Somes-Tisa, Crisuri, Prut,
Jiu.Cauzele tin de activitatile industriale si de lipsa statiilor de epurare a apei.

„Dambovita ramane insa cu cele mai mari probleme. Aici este vorba, pe de o parte, de lipsa statiei
de epurare pentru apele menajere ale Bucurestiului, iar, pe de alta parte, de apele uzate ale
localitatilor din jur, care sunt deversate in Dambovita sau in afluentii ei. Chiar daca se va construi
statia de epurare, raul va avea nevoie de mult timp pentru regenerare, probabil 20-25 de ani”, a
mai spus Ana-Maria Tanase.
Potrivit acesteia, ponderea apelor neepurate provenite de la principalele surse de poluare a scazut
in 2008 fata de anul precedent de la 80% la 70%. „Cu toate acestea, procentul de ape neepurate
ramane destul de mare, asa incat realizarea de noi statii de epurare si, in marile aglomerari
urbane, a treptelor tertiare a statiilor de epurare este un imperativ”, spun cei de la ANAR.

Totodata, o mare problema a apelor de suprafata din Romania ramane cea a salubrizarii,
suprafete intinse din luciul de apa al lacurilor fiind acoperite de peturi si alte deseuri de ambalaje.

Aproximativ 40 de orase din tara noastra, printre care si Bucurestiul, deverseaza apele uzate
direct in rauri, fara epurare prealabila, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafata.

Potrivit reprezentantilor ANAR, Romania este printre ultimele tari la epurarea apelor uzate, dupa
noi fiind Bulgaria si Grecia.Investitiile in statiile de epurare la nivelul intregii tari ar trebui sa fie,
pana in 2018, de 5,7 miliarde de euro.

Bucurestiul ramane pentru moment singura capitala europeana care nu are statie de epurare a
apelor uzate. Pe fondul lipsei unei statii de epurare, Capitala este una dintre marile surse de
contaminare a Dunarii.

Conform datelor de monitorizare a calitatii apei realizate de Administratia Nationala Apele

Romane, 98,7% din lungimea fluviului Dunarea se incadreaza in categoria a doua de calitate,
respectiv „buna”, avand o stare ecologica satisfacatoare si conforma cerintelor europene.

20-25 de ani

Reprezentantii ANAR spun ca Dambovita are nevoie de cel putin 20-25 de ani pentru a se
regenera din punct de vedere chimic si biologic. Principala cauza de poluare a raului e data de
lipsa statiei de epurare a apelor menajere din Capitala.

taguri: administrratia nationala apele romane, anar, apa, poluarea apei

Comentarii

Titlul proiectului: EXTINDEREA LABORATORULUI DE ECOLOGIE ACVATICA SI

ACVACULTURA POTOCI PENTRU EVALUAREA POLUARII APEI LACURILOR MONTANE
INDUSA DE FERMELE SALMONICOLE FLOTABILE CONFORM DIRECTIVEI CADRU APA
60/2000 CEE
Acronim: ACVAPUR
Programul: Cercetare de excelenţă (CEEX)
Modulul: IV
Tipul proiectului: P-CONFORM
Aria tematică: Managementul durabil al resurselor
Platforma tehnologică: Apă curată
Contractor: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Autoritatea contractantă: RENAR
Director Proiect: Şef de lucrări dr. Neagu Anca-Narcisa
Rezumat
Conservarea calităţii apei marilor lacuri hidroenergetice din ţara noastra este o cerinţă conformă
cu Directiva Cadru 60/2000 în domeniul apei. Prin Directiva 78/659 EEC, transpusă prin HG
202/2002, sunt stabilite normele de calitate a apei în scopul susţinerii vieţii piscicole. Prin
Directiva 91/216 EEC, transpusă în legislaţia noastră prin Ord. comun 296/216/2005 MMGA,
MAPDR, sunt stabilite normele de protecţie a apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse
agricole. Prin Directiva 76/160 EEC, transpusă în legislaţia noastră prin HG 88/2004, sunt
prevăzute exigenţele calităţii apei utilizate pentru îmbăiere. Lacurile de acumulare deja constituite
în tara noastră, precum Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Vidra, Fântânele, Tarniţa, Valea lui Iovan
şi altele, însumând zeci de mii de hectare luciu de apă şi un volum de miliarde metri cubi, deşi au
ca folosinţă principală hidroenergia, susţin dezvoltarea durabilă a comunităţilor limitrofe, prin
valoarea lor agrementală-îmbăiere, hidroterapie, potenţialul bioproductiv sau prin potabilitatea
apei. Asigurarea acestor folosinţe multiple şi sincrone este posibilă numai prin păstrarea calităţii
apei la nivelul standardelor europene. Una din aceste folosinţe este şi bioproducţia piscicolă,
obţinută în fermele flotabile de creştere intensivă a salmonidelor. In prezent, funcţionează deja
trei asemenea ferme pe lacul Bicaz, cu o capacitate de 230 t păstrăv de consum/an şi o fermă pe
lacul Brădişor Vâlcea, cu cca 100 t păstrăv/an. Potenţialul global al lacurilor noastre montane
este estimat (Miron, 1883) la cca 10.000 tone păstrăv/an, cu o valoare a producţiei marfă de cca
100 milioane RON. Aceste ferme salmonicole sunt însă un factor de poluare a apei prin nutrienţii
eşapaţi din fluxul de creştere, dacă se depăşeşte capacitatea de autoepurare a apei prin lanţul
trofic natural. De aceea, este necesară dezvoltarea capacităţii Laboratorului de Ecologie acvatică
şi Acvacultură Potoci, de evaluare si certificare a conformităţii calităţii apei lacurilor de acumulare
în contextul normelor europene. Laboratorul de Ecologie acvatică şi Acvacultură posedă o
prioritate naţională în promovarea cercetării calităţii apei lacurilor de acumulare, prin publicarea a
peste 1000 de lucrări în reviste de specialitate, prin asigurarea condiţiilor de specializare prin
doctorat a 20 de cercetători şi prin promovarea biotehnologiei de creştere intensivă a
salmonidelor în ferme flotabile, fundamentată cu peste 20 de invenţii. Proiectul, prin obiectivele
sale, se încadrează în Aria tematică a Managementului durabil al resurselor acvatice, promovând
realizarea unor metode si proceduri noi bazate pe utilizarea speciilor bioindicatoare, dar si
adaptarea metodelor existente de determinare a calităţii apei lacurilor de acumulare la cerinţele
directivelor europene şi a legislaţiei naţionale de transpunere.
Obiective:
Obiectivul principal care stă la baza proiectului este evaluarea si certificarea conformitatii in
relatiile complexe intre calitatea apei si acvacultura intensiva a salmonidelor in lacurile
hidroenergetice montane. Aspectele care necesita rezolvare sunt urmatoarele:
-Extinderea capacităţii Laboratorului de Ecologie acvatică si Acvacultură Potoci pentru stabilirea
diagnozei ecologice a calitatii apei inainte si pe parcursul implementarii biotehnologiei de
acvacultură.
-Specializarea si valorificarea optima a potenţialului de cercetare, prin integrarea in proiect a
specialiştilor alaturi de doctoranzi, tineri cercetatori si studenţilor.
-Sustinerea dezvoltarii unei biotehnologii protective (safety biotechnology), cât mai puţin
poluante, de creştere a salmonidelor pentru valorificarea potentialului bioproductiv al lacurilor de
acumulare.
-Asigurarea accesului la aplicarea acestei biotehnologii a unor parteneri performanţi, capabili să
obţină productii ridicate de salmonide, cu respectarea implicita a normelor europene de calitate a
apei.
-Definirea criteriilor si normelor care sa stea la baza omologarii la Laboratorul de Ecologie
acvatica si Acvacultura Potoci ca organism de evaluare si certificare a conformitatii pentru a
asigura implementarea legislatiei UE.
Rezolvarea acestor probleme va fi posibila prin indeplinirea urmatoarelor obiective masurabile
incluse in program:
-elaborarea unei metodologii de diagnoză ecologică asupra calitatii apei sub influenta acvaculturii
-determinarea structurii comunitatilor de organisme acvatice bioindicatoare a calitatii apei
lacurilor, in conditii normale si in spatiul fermelor salmonicole pentru reliefarea interrelatiilor dintre
ferma si lac.
-determinarea experimentală a cantităţii de materii organice particulare si solvite induse in lac,
raportate la cuantumul de biomasa piscicolă.
Aceste obiective sunt conforme cu priorităţile Programului CERCETARE
DE EXCELENTA (CEEX), asigurând prin indeplinirea lor realizarea
capacităţii Laboratorului ACVAPUR de a evalua şi certifica
conformitatea calităţii apei cu normele europene.
Planul de realizare a Etape/ Activităţi/ Termene Rezultate/
proiectului Anul Parteneri Documente de prezentare
a rezultatelor
2006 Etapa I. 20. 12. Documentatie tehnico-
Studiu privind 2006 stiintifica.
identificarea Optimizarea spatiului de
principalelor lucru
documente necesare Dotare cu echipamente
acreditarii Raport anual de
laboratorului activitate.
ACVAPUR pentru
evaluarea calitatii apei
lacurilor
hidroenergetice
montane in conditiile
acvaculturii intensive a
salmonidelor.
Optimizarea spatiului
de lucru, completarea
dotărilor cu
echipamente conform
standardelor.
Activitate I.1. Identificarea principalelor documente si cerinte ce stau la baza realizarii proiectului.
Activitate I.2. Stabilirea analizelor ce urmează a fi documentate în vederea solicitării acreditării laboratorului.
Documentare asupra criteriilor si mijloacelor de determinare a calitatii apei.
Activitate I.3. Optimizarea spaţiului în care va funcţiona laboratorul.
Activitate I.4 Achiziţionarea unor echipamente din lista dotărilor.
2007 Etapa II. 15. 07. 2007 Manualul calitatii
Elaborarea sistemului Proceduri generale
calitatii. Proceduri specifice
Experimentari asupra Instrumente de lucru,
impactului fermelor Raport de analiza
salmonicole asupra biocenotica
calitatii apei lacului Achizitionare
Izvorul Muntelui-Bicaz, echipamente
raportat la Directivele
76/160 si 78/659 EEC.
Activitate II.1. Elaborarea documentelor sistemului calitatii
Activitate II.2. Analiza comparativa calitativa si cantitativa a fitoplanctonului, zooplanctonului, zoobentosului
si ihtiofaunei
Activitatea II.3. Completarea dotării laboratorului.
2007 Etapa III. 30. 10. 2007 Buletin de analiza,
Implementarea Audit intern
sistemului calitatii. Documentatie,
Cerere de acreditare

Sute de pesti morti pe raul Bistrita

Duminică, 24 Mai 2009 - 08:44
a|A

Sute de pesti morti au fost

gasiti plutind, sambata
dimineata, pe raul Bistrita, in
dreptul municipiului cu
acelasi nume, banuiala
specialistilor fiind ca seceta si
debitul scazut au condus la
scaderea nivelului de oxigen
din apa, informeaza
Agerpres.

Pestii morti au fost observati

pe rau, pe o distanta de mai
bine de un kilometru, unde
apa a scazut, pe alocuri, pana
la fundul albiei, din cauza
lipsei precipitatiilor din
ultima perioada.

"Este cel mai scazut debit al

raului din ultimii 20 de ani. Am trimis la fata locului reprezentanti ai Sistemului de Gospodarire a
Apelor, ai Agentiei de Mediu, pentru a stabili cauzele mortalitatii piscicole. De asemenea,
Asociatia Judeteana de Vanatoare si Pescuit a prelevat probe si au mers cu ele la Directia Sanitar-
Veterinara, pentru a face un examen toxicologic. Parerea mea, insa, este ca pestii au murit din
cauza lipsei de oxigen din apa", a declarat, sambata, comisarul-sef al Garzii de Mediu Bistrita-
Nasaud, Ioan Bors.

Potrivit acestuia, probele prelevate in ultima saptamana din raul Bistrita au aratat o crestere
continua a nivelului de amoniu si de substante organice, fapt cauzat de descompunerea
namolului. Garda de Mediu a luat legatura cu reprezentantii Hidroelectrica, pentru a incerca sa
alimenteze raul Bistrita, controlat, din barajul de la Colibita.

"Am inteles ca au inceput de ieri (vineri - n.r.) sa uzineze si ca unda va ajunge la Bistrita dupa 12
ore, deci debitul apei va creste", a dat asigurari Ioan Bors.

Pestii morti au fost culesi, in mare parte, de pescarii adunati dimineata pe marginea raului
Bistrita, astfel incat paguba nu a putut fi estimata. Raul Bistrita reprezinta principala sursa de
alimentare cu apa a municipiului Bistrita, dar nu s-au inregistrat probleme in ceea ce priveste
resursele necesare populatiei.

Foto: www.pcworld.ro
 

taguri: bistrita, pesti, oxigen, biodiversitate, protectia animalelor

Comentarii
Adaugă comentariu nou