Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A S U P R A
ARH!TECTURII
VLADOVICI ALEXANDRU
Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca
L u c r a r e d e d i s e r t a ț i e
S e s i u n e a i u n i e 2 0 1 6
A b s o l v e n t : V l a d o v i c i A l e x a n d r u
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................................................................................... II
E. CONCLUZIE ........................................................................................................................ - 64 -
GLOSAR ................................................................................................................................... - 66 -
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ - 68 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 1
Palatul Brukenthal Avrig,
Fotografie: arhiva personală, 2016
I
Introducere
INTRODUCERE
Peter Zumthor subliniază într-un mod inedit prin acest paragraf importanța luării în calcul
a principiilor umane care ne ghidează și ne provoacă în creația arhitecturală, afirmând că el încearcă
să le folosească în proiectele sale.
Așadar, putem spune că tehnicile pe care le folosim evoluează de la generație la generație, iar
în paralel cu acestea, dragostea față de frumos continuă să persiste, ea nu dispare niciodată,
reprezentând unul din principiile fundamentale ale creației arhitecturale. Împreună cu ele se
dezvoltă și dorința de a crea, de a simți propriu-zis materialitatea și implicit de a modela. Această
dorință este născută tot dintr-un principiu uman primordial, și anume setea de cunoaștere și
experimentarea dincolo de limite.
Arhitecții care au creat sau creează, pot fi descoperiți în rândurile cărților pe care le-au scris,
în clădirile pe care le-au gândit, le-au proiectat, le-au realizat, sau în micile gravuri, ornamente,
proporții, detalii. Dibăcia cu care au folosit materialul, implicarea deplină în căutarea atmosferei
spațiale, dar mai ales dragostea de a proiecta, de a crea și pe care au transpus-o în lucrarea lor o putem
resimți și noi, precum senzația oferită de o carte pe care o citim cu plăcere.
„I feel respect for the art of joining, the ability of craftsmen and engineers. I am impressed by the knowledge of how to make things,
which lies at the bottom of human skill. I try to design buildings that are worthy of this knowledge and merit the challenge to this
skill”
II
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 2
John Ruskin, Fribourg , Crayon,
encre, aquarelle et gouache sur
papier (Creion, cerneală, acuarelă
și cărbune pe hârtie) 1859
III
Introducere
CONTEXTUL/SCOPUL LUCRĂRII
Cu toate acestea unul dintre cele mai importante criterii este delimitarea inferioară a
perioadei de studiu.3 Pentru a putea sintetiza ideea pe care doresc să o transmit, vom începe cu
secolul al XII-lea, cu momentul în care breslele au fost create și au devenit recunoscute. Tot atunci,
meseriile au căpătat un alt interes, atrăgând tot mai mulți „cursanți”, dezvoltându-se în corporații
meșteșugărești, nume care li s-a și atribuit, fiind recunoscute ca primele firme de acest tip.
De asemenea vom încerca să găsim un răspuns provocărilor cu care s-au confruntat orașele
medievale după declinul corporațiilor meșteșugărești și vom reflecta asupra reacțiilor provocate
imediat după industrializarea în masă ce a urmat. În mod particular ne vom referi la mișcarea de
avangardă „Arts & Crafts” a secolului al XIX-lea, sustrăgând teoriile care au stat la baza acesteia,
pentru a observa dacă s-ar putea întrebuința arhitecturii contemporane. În același timp vom trece în
revistă regionalismul critic al lui Kenneth Frampton de la sfârșitul secolului al XX-lea, iar în final
vom contempla asupra industriilor creative care reprezintă în opinia mea o reacție naturală ce
promovează buna practică aducând totodată o contribuție pozitivă în societatea actuală.
Vom analiza principiile lui John Ruskin asupra unei arhitecturi pure și în paralel principiile
care îl ghidează pe arhitectul Peter Zumthor în realizarea unei arhitecturi totale. În urma descoperirii
lor voi sintetiza 4 principii personale de luat în calcul asupra unei arhitecturi de calitate. Pe baza
acestor principii vom analiza studiile de caz.
IV
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 3
Frederick Crawley, John Ruskin
Fribourg, Switzerland, Palm
Street and Berne Bridge, 1854
-1-
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Acest capitol își propune să urmărească o evoluție a principiilor morale care au stat la baza
dezvoltării corporațiilor meșteșugărești în adevărate exemple de bună practică. Studiul se
concentrează pe societatea breslelor din Europa, cu precădere din România. Țelul principal este să
determine factorii și tendințele principale de natură subtilă ale acestor grupări, care au lăsat în urma
lor o adevărată moștenire informațională și stilistică ce a modelat principiile arhitecturii de-a lungul
timpului. În același timp doresc să subliniez rolul măreț pe care aceste corporații meșteșugărești l-au
avut în conturarea orașelor și a economiei societății în întreaga perioadă în care acestea au guvernat.
Totodată vom trece în revistă perioada „Arts & Crafts” , relevantă pentru studiul de față
prin existența unor principii asemănătoare cu cele ale breslelor, bazate pe concentrarea asupra bunei
practici, atenție la detalii și manufactură, dând astfel un plus de valoare tuturor obiectelor rezultate.
De asemenea vom sublinia regionalismul critic de sfârșit de secol XX când teoreticianul Kenneth
Frampton dezbate relevanța unei culturi bazate pe importanța factorilor regionali, printre care
cultură, tradiție și meșteșug. La finalul studiului vom descoperi forma actuală a reinterpretării
mișcării „Arts & Crafs” sub forma industriilor creative, care exprimă necesitatea de a acorda mai
multă atenție lucrului făcut cu atenție, dedicare și pasiune. [Fig. 3]
4 Sitte, Camillo, Arta construirii orașelor,Rodica Eftenie, Hanna Derer, Mihai Eftenie (tradus), Editura tehnică, București, 1992, p. VI
5 Emil Sigerus, Cronica orașului Sibiu 1100-1929, Sibiu, (1930) 2006, p. 10
-2-
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 4
Piața Mare (1900). Anii 2000.
Necirculată,
Din colecția particulară Dan
Sasu. Constant SRL, Sibiu.
Fig. 5
Tehnici meșteșugărești
tradiționale Calfe călătoare, Sibiu,
2013
-3-
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
La nivelul întregii Europe, putem spune că existau trei dimensiuni distincte de dezvoltare a
orașelor: în funcție de posibilitățile materiale, sociale și culturale, pe care acestea le-au deprins de-a
lungul timpului. O primă categorie este reprezentată de țările nordice ale Europei, unde datorită
condițiilor aspre ale vremii, activitățile din spațiul public au fost nevoite să își găsească locul în spații
interioare. Acest fapt a determinat conturarea orașelor așa cum o putem observa astăzi. A doua
categorie este reprezentată de țările din Europa centrală și de Vest unde „ bogăția de materii prime a
permis dezvoltarea unei economii bazate în mod echilibrat, atât pe agricultură, cât și pe producția
meșteșugărească, iar ulterior pe industrie”6 În ceea ce privește a treia categorie, aceasta reprezintă
țările din Europa de Est, iar noi ne vom referi mai cu seamă la România. Aceasta a avut o economie
preponderent rurală, iar majoritatea orașele nu erau altceva decât târguri de desfacere a produselor
agricole și meșteșugărești. În ceea ce privește Sibiul, acesta alături de Cluj, Brașov, Bistrița, reprezintă
oraș mai puternic și mai bine dezvoltat.7 [Fig. 4]
Încă din evul mediu, din sec. al XII-lea – al XIII-lea8, meșteșugarii se organizau în asociații
numite bresle sau corporații meșteșugărești. Acestea au apărut aproape în același timp cu orașele,
deoarece meșteșugarii, care erau practic mici producători independenți de mărfuri, au avut nevoie
de o anumită grupare stabilă care să le apere producția și veniturile împotriva feudalilor, dar și
împotriva concurenței. O altă cauză care a determinat apariția breslelor a fost rezistența, apărarea
împotriva cavalerilor războinici, astfel fiecare breaslă și-a creat propriul detașament militar. Totodată
producerea și desfacerea mărfurilor a fost sporită datorită încrederii ridicate pe care breslele au
primit-o după dezvoltarea diviziei militare.
Breslele au evoluat, iar cu ele a evoluat și orașul, creându-se piețe publice, alei de promenadă,
locuri în care au început să apară și alte tipuri de activități. Atelierele meșteșugărești si-au pus în timp
tot mai mult amprenta în oraș, deseori fiind localizate în piețele centrale, în deosebi la parterul
imobilelor, având la partea superioară, de obicei, locuințele meșteșugarilor.9 [Fig. 5]
Aproximativ până spre sfârșitul secolului al XVI-lea, breslele au jucat un rol de catalizator al
unor condiții favorabile pentru dezvoltarea forțelor care produceau mărfuri pentru orașe. În același
timp, faptul că meșteșugarii au făcut parte din bresle, acest lucru le-a oferit prilejul de a se dezvolta
profesional într-un ritm alert. Astfel a fost posibilă adâncirea diviziunii sociale a muncii sub forma
evidențierii unor noi bresle cu o altfel de destinație, dar și extinderea sortimentelor și îmbunătățirea
calității mărfurilor produse.
Organizarea sub formă de breaslă cuprindea întreaga viață a unui meșteșugar, deoarece
aceasta participa atât în apărarea orașului cât și ca organizație de ajutor reciproc, acordând sprijin
meșteșugarilor dar și familiilor acestora în caz de necesitate.
În ceea ce privește activitatea breslelor din România și cu precădere cele din Sibiu, primele
statute ale acestora se afișează la finele secolului al XIV-lea, în 1376 numărând 19 bresle a câte 25 de
meserii. Acestea crescând treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea până la 29 de bresle, iar în
anul 1780 au ajuns la valoarea de 40.10 A fost o perioadă când rolul manufacturilor și al artizanatului
crescuse considerabil. Aceste corporații meșteșugărești care se numeau bresle săsești, au fost create de
către populația germană stabilită în zonă, ieșind în evidență prin acuratețea cu care lucrau și
rigurozitatea structurii lor atât din punct de vedere social cât și economic. Au avut puternice
influențe politice și economice, dar și militare. Astfel unul dintre principalele scopuri a fost cel al
apărării Cetății. Datorită acestor însușiri, cele mai puternice dintre bresle aveau în administrarea lor
câte un turn al cetății Sibiului, fiecare turn purtând numele breslei care îl administra. Spre exemplu
exista Turnul Dulgherilor, Turnul Rotarilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor11.
6 Ibidem, p. 12
7 Hanna Derer, Sibiu: Arhitectura în epoca barocă, București, 2003, p. 47
8 Emil Sigerus, op. cit. , p. 9
9 Ibidem , pp. 11-12
10 Ibidem, pp. 7-9
11Ioniță,Nicoleta, Breslele săsești de Odinioară. La Sibiu, articol online: http://www.sibiunews.net/articole/21-special/456-breslele-
sasesti-de-odinioara-la-sibiu.html accesat 25.04.2016
-4-
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 6
Johann Bobel – Strada Cetății din
Sibiu, Editor: Constant, Sibiu.
Mapa-set: Sibiul de altădată.
Albumul „Bobel”, Anii 2000
-5-
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Primele statute ale breslelor au fost redactate în secolul XV în limba latină pentru ca ulterior
acestea să fie scrise în limbile germană, maghiară ori română. Statutul breslei avea și o componentă
religioasă. Breasla avea propriul ei altar, pe care era datoare să-l alimenteze cu lumânări și obiecte
decorative.12 Membrii breslei erau obligați să participe la ceremoniile religioase îmbrăcați în haine de
sărbătoare, având un loc bine stabilit în biserică, iar la procesiuni trebuiau să poarte steagul breslei,
pe care era cusută stema ei. Fiecare breaslă avea un patron spiritual, un sfânt, care era respectat și
sărbătorit în mod regulat13.
Modelele de bună practică au fost preluate de-a lungul istoriei. Acest fapt poate fi observat
și la crearea alianței breslelor de aurari din Transilvania când aceasta s-a constituit preluând
configurația breslei, de aceeași meserie, situată în Sibiu.14 Alături de această breaslă, foarte renumită
era și breasla tâmplarilor care cu toate că avea un număr mai mic de meșteri, producea piese de
mobilier de valoare, care printre alte roluri, confecționa mobilier și pentru bisericile din Transilvania.
Acestea fiind spuse putem menționa faptul că aceste grupări meșteșugărești au reprezentat
un exemplu de bună practică, dedicare, pasiune, iar datorită acestor calități s-a dezvoltat concomitent
și valoarea și calitatea produselor realizate de către acestea.
12Sibiul reprezintă una dintre cele șapte cetăți medievale ale Transilvaniei. Prima mențiune documentară este 1191. Fortificația era
avansată înscriindu-se în nivelul tehnicii militare a timpului. Având un total de 41 turnuri de apărare cu crenele și guri de foc.
Turnul Sfatului, fost turn de poartă al incintei a II-a (Piața Mică), actuală trecere spre Piața Mare, este menționat documentar în 1370.
Din secolul XVI, acesta își pierde funcția de turn de poartă, fiind realizată incinta III. Inițial turnul număra trei nivele terminate în
creneluri, la care s-au adăugat în timp încă patru. Turnul Sfatului este prevăzut cu ceas, care a fost instalat la sfârșitul secolului al XVI
lea după reconstruirea și înălțarea suplimentară a turnului. Primul orologiu cu mecanism din lemn realizat la Sighișoara a fost înlocuit
cu un mecanism modern, fiind și iluminat începând cu anul 1906. Acoperișul a avut înfățișări diferite de la unul scund piramidal, la
cel de piramidă octogonală înaltă, flancată de patru turnulețe ca semn al dreptului jurisdicțional autonom al orașului. La forma actuală
de tip baroc s-a ajuns în anul 1826. Emil Sigerus, op. cit., p. 54
13 Ibidem.
14 Emil Sigerus, op. cit., p. 10
-6-
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 7
Casă țărănească, Muzeul
Civilizației Populare Tradiționale
ASTRA Sibiu, 2014
Fig. 8
Casă din țara Chioarului, Muzeul
Satului Baia Mare, 2013
-7-
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
ARHITECTURA „VERNACULARĂ”
Termenul de vernacular, provenit din cuvântul latin vernaculus, înseamnă indigen sau
propriu unei țări.16 Altfel spus „arhitectura vernaculară” desemnează toate aspectele care aparțin
unui loc specific, în cazul în care acestea sunt autohtone. Majoritatea caracteristicilor clădirilor, care
definesc personalitatea particulară a unui teritoriu derivă din tradiție. Toate acestea „construiesc” o
arhitectură care devine uzuală și care definește caracterul unei anumite zone geografice, a unui peisaj
antropic distinctiv. Ele își au originea în obiceiuri bazate pe experiența a numeroase generații de
oameni ancestral conectate cu acel „loc”, care ajung să-l înțeleagă și să-l cunoască perfect, cu clima și
resursele disponibile, care determină astfel modul în care aceștia proiectează și construiesc.17
Astfel, după cum afirmă și Amos Rapoport18 în cartea sa „House, Form and Culture”,
arhitectura vernaculară poate fi definită de diferite elemente caracteristice: „lipsa unor pretenții
teoretice sau estetice, buna legătură cu situl și microclimatul, respectul pentru oameni, casele lor și
în consecință pentru tot mediul înconjurător construit și natural, lucrul cu variațiuni ale elementelor
unui ordin”.19
Pe lângă acestea se pot menționa și calitatea cumulativă, aspectul său nespecializat și
nelimitat. Aceste particularități permit clădirilor vernaculare să accepte schimbări și adiționări.
Vernacularul este astfel caracterizat de importanța și semnificația relațiilor dintre elemente și modul
de concepere a acestor relații.20
Cu toate acestea, există interferențe asupra procesului, cauzate de arhitectura intelectuală și
stilistică, care contribuie la definirea caracteristicilor vernaculare ale unui spațiu. Arhitectura cultă,
datorată anumitor circumstanțe istorice particulare, poate determina caracterul unui oraș sau a unui
mediu înconjurător, așa cum se întâmplă cu Modernismul catalan din Barcelona, mișcarea
arhitecturii moderne din Brasilia sau, uneori cu arhitecturi care afișează numai criterii inutile sau
banale precum se întâmplă în Las Vegas.21
Prin urmare, tradiția populară reprezintă transpunerea în formă fizică a unei culturi cu toate
nevoile și valorile sale, precum și cu dorințele, visurile și pasiunile unui popor. Aceasta este mult mai
strâns legată de cultura majorității și viața așa cum este ea cu adevărat trăită.22 Putem spune că acest
fapt devine pentru un arhitect cheia fundamentală a unui concept de arhitectură. Unul din arhitecții
model care atestă cele menționate este Peter Zumthor, cel care pune accentul pe pasiune în actul
creației și gândirii arhitecturale. Așadar, ne stă drept mărturie această impresionantă arhitectură
vernaculară, care prin intermediul unor formule generice, simple și chiar naturale atestă principiile
fundamentale ale arhitecturii.
15 „Vernacular architecture does not go through fashion cycles. It is nearly immutable, indeed, unimprovable, since it serves its purpose
to perfection. As a rule, the origin of indigenous building forms and construction methods is lost in the distant past.”, Rudolfsky,
Bernard, Architecture without Architects, Academy Editions, London, 1981, p. 1
16 Marcu, Florin, Maneca, Constant, Dicționar de neologisme, Ed. Academiei, București, 1986
17 Martos, Manzano Rafael, Arquitectura e Identidad Local / Architecture and Local Identity, Ed. Mairea Libros, Madrid, 2014, pp. 92-93
18 Amos Rapoport (1929 – prezent): este un arhitect polonez, fondator al EBS (Environment-Behavior Studies)
19 Rapoport, Amos, House, Form and Culture, Prentince-Hall Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1969, p. 5
20 ibidem, pp. 5-6
21 Martos, Manzano, Rafael, op. cit., pp. 92-93
22 ibidem, p. 2
-8-
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 9
Apus, J. M. W. Turner, 1815
-9-
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Întreaga activitate umană, fie ea socială, teoretică, culturală, economică ș.a. are ca rezultat,
într-un sens generic, transformarea mediului construit, informațional dar și profesional, într-un
mediu natural dar care poate foarte ușor să fie interpretat artificial. De aceea pentru a înțelege într-
un mod mai amplu problemele care pot apărea în transmiterea cunoștințelor de la o generație la alta,
conștientizarea per ansamblu devine absolut necesară. Acest lucru se poate face printr-o examinare
critică a trecutului și prin înțelegerea sa cu ajutorul scrierilor și a practicii.
Există suficiente exemple ale unor personalități precum John Ruskin, Marcus Vitruvius,
Andrea Palladio, Eugene Viollet-le-Duc, Camillo Sitte, Le Corbusier, în care se pot regăsi cu
exactitate subtilitățile epocilor în care au trăit, dar și momente de referință care au influențat modul
de dezvoltare al orașelor și totodată principiile de guvernare ale acelei perioade. Aceste exemple ne
pot da informații despre necesitățile și constrângerile pe care societățile le-au întâmpinat de-a lungul
timpului.
De pildă, odată cu revoluția industrială orașul a suferit schimbări fundamentale de logică
funcțională și morală, ceea ce a obligat societatea la găsirea unor soluții la problemele apărute. Așadar
putem spune că studiile s-au orientat pe două direcții clare, legate de componenta temporală,
distingând astfel o direcție ce se întorcea în trecut și una ce privea spre viitor. O soluție este
redobândirea principiilor fundamentale ale meseriilor. [Fig. 19]
CONCLUZIA
- 10 -
Meditând asupra Arhitecturii
II
III
Fig. 10
Red House, 1859, Philip Webb,
Bexleyheath, England.,
I: Fațada principală
II: Axonometrie ansamblu
III: Plan parter
- 11 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
MOTIVAȚIA
25 Howard, Davis, The Culture of Building, Oxford University Press, New York, 1999, p. 18
26 Zumthor, Peter, Atmospheres, Birkhäuser Architecture, Basel, 2006, p. 11
27 Philip Webb, (1831 – 1915), este considerat tatăl mișcării Arts & Crafts
28William Morris, (1834 – 1896), a fost un arhitect, scriitor, artist plastic și traducător englez. A influențat alături de John Ruskin
mișcarea Arts & Crafts.
29 WIkipedia, Arts and Crafts, Social and design priciples, articol online: https://en.wikipedia.org/wiki/Arts_and_Crafts_
- 12 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 11
Hill House, 1903, Charles Rennie
Mackintosh, Helensburgh,
Glasgow, UK
Fig. 12
Casa și studioul lui Frank Lloyd
Wright,
Fotografie: arhiva personală
- 13 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Atât artiștii cât și arhitecții și designerii au format acest grup de inițiativă pentru a
reacționa împotriva condițiilor de producție în masă a industriilor, pentru ca arhitectura să nu se
îndepărteze de meserii.31 Charles Mackintosh [Fig. 11], unul dintre distinșii arhitecți promotori ai
mișcării „Arts & Crafts”, a considerat arhitectura care se genera la sfârșitul secolului XIX în Glasgow
ca fiind „rece și fără viață”32. Acest lucru reiese din revoluția industrială care a condus la inversarea
importanței între arhitectură și producția în masă.
EXEMPLE CONSTRUITE
Teoriile mișcării Arts & Crafts luau contextul sitului și urmăreau să armonizeze acest context
cu împrejurimile și cu designul contemporan. De asemenea, Baillie Scott și Edward Burne-Jones au
subliniat importanța contextului, dar au insistat și pe însemnătatea egală a exteriorului cu interiorul.
După cum Siers Judy a proclamat în paragraful de mai sus, era necesar să te raportezi în ceea
ce însemna creația arhitecturală, la împrejurimile sitului, la necesitățile reieșite din context și să fii
capabil să oferi o rezolvare clară, pură, în care să integrezi, materialele regăsite în împrejurimi. De
asemenea foarte valoros era să formulezi un concept flexibil, sentimental și personal. După cum
Henry Van de Velde a specificat că „designul de calitate în toată exclusivitatea sa are puterea de a
transforma o societate”34.
Frank Lloyd Wright35 [Fig. 12] a fost fondatorul școlii de Arte și Meserii din Chicago în 1897,
care urmărea promovarea principilor filosofice și sociale ale mișcării Arts & Crafts, întâmplare care a
avut o foarte puternică influență asupra arhitecților vremii respective.36 Pentru acesta, un lucru de
seamă a reprezentat apropierea de meșteșug, respectul meseriașilor, a meseriilor și a lucrului făcut cu
determinare. De asemenea respectul față de tradiții și loc l-a determinat să pună un plus de valoare și
dedicare în creația sa. Cu toate acestea, fundamentala sursă de inspirație a lui Frank Lloyd Wright a
fost natura, cea care reprezenta un tărâm de inspirație nemărginit. În toate operele sale a insistat pe
o înțelegere cât mai amplă a zonei, a necesității zonei, pentru a putea reda un concept care să
înglobeze în cât mai mare măsură caracterul subtil al spațiului. A luat în considerare tot aspectul
spațial, evolutiv, istoric, natural și temperamental al spațiului, totodată regăsindu-se în acesta expresii
și particularități naturale ale formei. Pentru Wright forma și ideea se completează una pe alta,
sugerând că ideea artistică reprezintă în esență doar un concept formal.37
30 Davis, Howard, The culture of building, Oxford University Press, New York, 1999, p. 243
31 Ibidem,p. 18
32 Buchanan, William, MAckintosh„s Masterwork- The Glasgow School of Art, Glasgow Drew, Scotland, 1989, p. 23
33 Siers, Judy, The Life and times of James Walter Chapman-Taylor, Millwood Heritage Productions 2007, p. 44
34 Tinniswood, Adrian, The Arts & Crafts House, Watson-Guptill Pubns, 1999, p. 43
35 Frank Lloyd Wright, (1867 – 1959), a fost un arhitect, designer de interior, scriitor și profesor care a crezut în armonia dintre
construcții, umanitate și mediu înconjurător sau context.
36 Filler, Martin, MAKERS OF MODERN ARCHITECTURE, The New York review of books, New York, 2007, p.20
37 Nute, Kevin, Frank Lloyd Wright and Japan, Routledge New York, 2000, p. 78
- 14 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 13
Legănatul, Wassily Kandinsky,
Swinging, 1925, Wassily
Kandinsky a fost un profesor de
design ce a predat din 1923 până în
1933 la BAUHAUS
Fig. 14
Ilustrarea corecta a principilor de
dezvoltare ale unui oraș,
Ebenezer Howard, în lucrarea
GARDEN CITIES OF TO-
MORROW, Ebenezer Howard a
fost un pionier în dezvoltarea
orașelor grădină
- 15 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Bauhaus a fost fondată la finele celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea reprezentând
un exemplu de bună practică și educație, care reușise să combine meșteșugurile cu artele plastice într-
un mediu educațional inedit. Principalul scop al acesteia putem spune că era întocmirea unei arte
totale care ar fi stat drept mărturie integrării artelor plastice, printre care și a arhitecturii, în procesul
de creație - Gesamtkunstwerk38. Accentul era pus pe detaliul din spatele obiectului creat,
încurajându-se astfel mintea făuritoare și spiritul inventiv al viitorului artist, odată cu acestea
răspândindu-se dorința acută de dedicare asupra muncii.
O derivată a acestui stil, a acestei mișcări o reprezintă Orașul grădină a lui Howard Ebenezer
[Fig. 14], care în jurul anului 1898 a propus o formă total nouă de așezare urbană, care a propulsat
până în zilele noastre idei și concepții ale dezvoltării urbanistice.40 Reprezenta o reacție asupra
tradițiilor și moștenirii mediului natural și a vieții sociale la adresa industrializării timp de un secol
din Marea Britanie, care a condus la supraaglomerare precum și condiții de locuit sărăcăcioase și
mizere.41
Principiul de bază al creării acestui concept, al unui urbanism nou, s-a născut din dorința și
atitudinea lui Ebenezer de a studia trecutul și realitatea prezentă socială a propriei țări. Acesta a
observat cum populația în creștere continuă era atrasă de centre industriale și în mod particular de
marile orașe deja aglomerate.
Motivul principal pentru care acest exemplu a fost ales este subliniat de modalitatea logică de
a aplica principiile vieții rurale într-un țesut urban, dezvoltat, unde se ține cont de mecanismele vieții
sociale, culturale, economice și arhitecturale. Consider că astfel putem observa cel mai bine cum
exemplele de bună practică au fost preluate și adaptate principiilor vremii respective, dar și
modalități prin care se ține seama și se consideră viața rurală un exemplu de urmat. Dezvoltarea
satelor de odinioară, care în fond sunt predecesorul așezărilor urbane, reprezintă în concepția lui
Howard Ebenezer un exemplu de urmat. Astfel se vor putea administra orașelor, aceleași metode
38 Walter Gropius a fost arhitectul care a folosit termenul Gesamtkunstwerk în descrierea școlii sale din Weimar. El considera că artiștii
și arhitecții ar trebui să fie în același timp meseriași, astfel fiind capabili să lucreze cu diferite materiale și medii artistice.
39 Zumthor, Peter, [School of Architecture], Presence in Architecture, Seven Personal Observations, [video], găsit la:
Istambul, 2006
42 Howard, Ebenezer, GARDEN CITIES OF TO-MORROW, Swan Sonnenschein & Co. Ltd., Londra, 1902, p. 17
- 16 -
Meditând asupra Arhitecturii
II
Fig. 15
Tadao Ando, Koshino House,
Osaka, 1981
I: Perspectivă interioară
II: Planuri ansamblu
- 17 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
naturale de dezvoltare urbană. Modul în care aceste principii au fost aplicate pot fi observate
în orașele Letchworth Garden City și Welwyn Garden City. Letchworth Garden City reprezintă
primul exemplu pe care Howard l-a creat pentru a putea demonstra că acest nou concept de oraș
poate funcționa.43
REGIONALISMUL CRITIC XX
În cultura contemporană, se pune accentul tot mai mult pe găsirea răspunsurilor la nevoile
globale, timp în care se păstrează și un sentiment de durabilitate locală. În arhitectură, se observă
prezența unei treceri treptate spre un mediu construit responsabil față de sit, față de consumul de
resurse și față de mediul natural. Necesitatea de a pune accentul pe o integrare socială, arhitecturală
și culturală în spațiile noastre de locuit devine imperativă în condițiile în care se creează spații
improprii, artificiale și chiar superficiale.
La ora actuală, se pune tot mai mult sub semnul întrebării cum se creează, dar mai ales cum
se manifestă arhitectura contemporană. Multe țări în curs de dezvoltare și nu numai, caută o
identitate și o modalitate de a se raporta la tendințele internaționale, timp în care încearcă să țină
seamă și de cultura și economia propriei țări. Tot mai mulți arhitecți și teoreticieni din domeniul
dezvoltării așezărilor umane încep să realizeze faptul că o conexiune autentică cu locul și cultura este
imperativă. Mai mult chiar, crearea unei arhitecturi care nu numai că răspunde la nevoile de bază ale
oamenilor, ci și la provocările mediului geografic, resurse și accesibilitate, este totodată o extensie a
identității locale și o reflectare a patrimoniului cultural.
Kenneth Frampton, autorul cărții : Modern Architecture: A Critical History, reprezintă cea
mai cunoscută personalitate a regionalismului critic de la finele secolului al XX-lea. În capitolul cinci
al cărții sale, intitulat Critical Regionalism: modern architecture and cultural identity, Frampton
stabilește cât de importantă este legătura dintre arhitectura produsă și loc, dar în aceeași măsură și
inovația în procesul de proiectare sau dezvoltare urbanistică.45 Frampton subliniază faptul că
regionalismul său critic nu este sinonim cu arhitectura vernaculară, dar condițiile climatice, cultura,
tradițiile și meșteșugul unei regiuni nu trebuie excluse din procesul de creație. Asemenea culturii
antice, nici cultura modernă nu reprezintă produsul finit al unei singure civilizații, ci mai degrabă
putem spune că este produsul finit al unei combinații a mai multor culturi regăsite în trecutul unei
regiuni. Modernizarea globală continuă să își facă simțită prezența reducând importanța culturii
noastre bazate pe o activitate agricolă. Totodată, ne îndepărtează treptat de tendințele istorice ale
societății noastre, în timp ce cultura mondială guvernează asupra tendințelor regionale. Prin urmare,
ca o reacție, cultura și tradiția regională trebuie să fie cultivată și afișată, prezentată prin intermediul
mediului construit.46
Deși Frampton critică rigurozitatea modernismului, el nu respinge valoarea tehnologică și
posibilitățile culturale cu care a contribui modernismul timp de un secol în societate. Mai degrabă,
Frampton urmărește un limbaj arhitectural care reinterpretează arhitectura vernaculară,
tradițională în felurite moduri, conform standardelor actuale. Acest limbaj arhitectural prin care se
reinterpretează anumite principii vechi prin intermediul tehnicilor actuale va face scopul
următoarelor capitole ale acestei teze.
43 Lewis, John, Preserving and Maintaining the Concept of Letchworth Garden City , Lucrare prezentată la conferința Societății
dezvoltării orașelor, Toronto, Octombrie, 3-6 2013, p. 1
44 Ibidem, p. 2
45 Frampton, Kenneth, Modern Architecture A critical history, Thames & Hudson, London, 2007, p. 314
46 Ibidem, p. 315
- 18 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 16
Radio City Music Hall,
Stil arhitectural: Art Deco
Arhitect: Edward Durell Stone
Fotografie: arhiva personală
Construită între 1929 – 1940
Fig. 17
Villa Empain – Centru cultural
Stil arhitectural: Art Deco
Arhitect: Michel Polak,
Construită între 1930 – 1934
Fig. 18
Muzeul Horta,
Stil arhitectural: Art Nouveau
Arhitect: Victor Horta
Construită între 1898 – 1900
- 19 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
MOTIVAȚIA
Ar fi corect să spunem că fiecare încarnare a mișcării Arts & Crafts, fie ea națională sau
regională, a adăugat o calitate culturală unică pentru fiecare interpretare individuală a mișcării. Cu
toate acestea, există calități de legătură ale mișcării în ansamblul ei, calități care diferențiază această
mișcare importantă de altele precum, Art Deco48 [Fig. 16, 17] sau Art Nouveau49 [Fig. 18] care au
fost în principal stiluri decorative, mai degrabă decât mișcări.
După cum am afirmat anterior „Arts & Crafts” accentuează elemente care în ciuda
numeroaselor încarnări ale mișcării au rămas încă în picioare. Elemente cum ar fi onestitatea față de
materialele bine alese, o simpatie față de cultura locală și tradiție, sustenabilitate, o reticență în a
alimenta moda contemporană, folosind natura ca sursă principală de inspirație. Așadar aceste însușiri
izbutesc să depășească dimensiunea temporală și să se propage în timp, influențând noi generații de
adepți ai noului stil creat.
Capacitatea mișcării Arts & Crafts de a adopta o abordare holistică a vieții și a designului,
reușind să aducă toate elementele a ceea ce înseamnă să fi om și să trăiești în armonie, compune
filosofia mișcării Arts & Crafts atât de atrăgătoare pentru propria noastră perioadă. Noi trăim într-o
eră în care nevoia față de elementele fundamentale ale mișcării Arts & Crafts se simte foarte puternic.
Aș îndrăzni să spun că această nevoie față de calitate, sentiment, trăire și ambianță se simte la fel de
mult ca în secolul al XIX-lea, cu toate că nu pot garanta pentru această afirmație, din simplul fapt că
nu am fost prezent în acel secol. Cu toate acestea, vom observa și motiva aceste afirmații în exemplele
din România dar și din străinătate, acestea reprezentând doar o firavă celulă a unui mecanism care se
află într-o continuă schimbare. O schimbare atât de complexă, detaliată și delicată încât nu voi reuși
să o înglobez în paginile alese, ci voi sublinia doar un fir narativ care după părerea mea există, se
manifestă și se metamorfozează chiar sub ochii noștri.
Lumea naturală dispare sub ochii noștri într-un ritm și mai alert decât o făcea la apogeul
revoluției industriale. Prăpastia dintre realitatea noastră umană și cea a lumii naturale crește mai larg
odată cu fiecare an care trece. Cu cât această fractură continuă să se mărească cu atât mai dificil ne va
fi să producem vreun fel de echilibru, inclusiv al speciei noastre care este una dintre numeroasele ce
populează acest pământ. Ne refugiem în orașe, suntem conduși să credem că umanitatea este singura
care are o relevanță reală și este independentă de acțiunile și consecințele acesteia. Realitatea nu este
nici pe departe așa, astfel trebuie să fim capabili să observăm clar lumea disfuncțională în care trăim,
în scopul de a aborda problemele reale cu care ne confruntăm. Prin atenția asupra mediului
înconjurător, clar-viziune și creativitate putem adopta o abordare diferită.
Mișcarea actuală Arts & Crafts ar trebui, prin diversitatea formelor pe care le adoptă, să fie
văzută ca un pionier al schimbării. O mișcare care înțelege și îmbracă soluții alternative de punere în
operă și acceptă proiectarea unor noi perspective. Arhitectura vernaculară trebuie studiată și prin
urmare trase concluzii de ce este nevoie de o abordare a ei într-un context și într-un mod
contemporan. O componentă indispensabilă este creativitatea, reprezentând, o parte fondată a
soluției, o parte integrată a unei noi lumi și nu doar irelevanța care adesea este regăsită în prezent.
- 20 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 19
„Creativitatea reprezint
inteligența care se distrează”
Albert Einstein
- 21 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Cu toate acestea fiecare perioadă din istorie se pare că a avut nevoie de anumite forme de
creativitate. Astăzi, avem nevoie de un tip complet diferit de creativitate, deoarece după cum putem
observa suntem tentați să acumulăm din ce în ce mai multe informații, dar ceea ce nu înseamnă
neapărat că înțelegem mai multe decât predecesorii noștri. Din acest motiv ar trebui să fim capabili
să sintetizăm, să selectăm, să facem legături între diferite sfere informaționale, reușind astfel să ne
deschidem intelectul către noi ideologii dacă este cazul, fenomene complexe, care nu întotdeauna vor
putea fi înțelese într-o manieră clasică. Adoptând o nouă postură va fi posibil să observăm alte
posibilități care au fost de neînțeles în trecut.
Tehnologiile se dezvoltă și astfel oferă o evoluție continuă, iar societatea este afectată de
aceste schimbări, cultura devenind punctul recursiv al acestui ciclu complex de schimbări, unde se
reflectă toate învățămintele51. Aceste industrii creative se referă la o gamă largă de activități economice
care se concentrează în principiu pe revitalizarea și explorarea cunoștințelor și a informațiilor noi
dobândite. Acest concept este unul nou, debutant în industria actuală, dar care avansează cu pași
repezi, dând naștere unor industrii recente precum: web design, programe cad, designul unor
aplicații pentru smartphone-uri, ș.a. De asemenea aceste industrii afectează arhitectura, artele,
publicitatea, cinematografia, muzica dar și meșteșugăritul. Industriile existente au fost astfel obligate
să se adapteze noilor cerințe ale pieței.
Cum putem defini creativitatea? [Fig. 19] Există o gamă largă de literaturi de specialitate care
oferă definiții ale acestui termen.52 Majoritatea oferind rezultate clare ale unor teste întocmite asupra
unor pacienți. Cu toate acestea, un aspect al acestor cercetări este acela că rezultatele bune la teste nu
reflectă faptul că subiectul va fi creativ în totalitate pe domeniul lui. „Foarte multă literatură de
specialitate caută răspuns în etimologia cuvântului „creativitate”, considerând creativitatea ca ceva
care oferă un răspuns limpede unor probleme dificile”.53 Cu toate acestea conceptul de creativitate
poate deveni un termen foarte des folosit, ca de exemplu orice „lucrare de literatură poate fi
considerată scriere creativă și chiar și autorii de reclame se consideră în mod oficial creativi” 54. Vom
reveni asupra subiectului în paginile ce vor urma.
50 Rapoport, Amos, Human Aspect of Urban Form. Towards a Man - Environment Approach to Urban Form and Design, Pergamon
https://www.gov.uk/government/statistics/creative-industries-economic-estimates-january-2014
52 Landry, Charles, The creative city, Demos, Londra, 1998, p. 16
53 Ibidem, p. 18
54 Williams, Raymond, Keywords, Oxford University Press, New York, 1983, p. 42
- 22 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 20
„Cultura este suma tuturor
formelor de artă, de iubire și de
gândire, care, în decursul
secolelor, au permis omului să fie
mai puțin înrobit” André
Malraux (scriitor și om politic
francez, 1901-1976)
Mottoul congresului mondial
UNESCO despre cultură și
industrii creative.
- 23 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Conform UNESCO , formularea Creative Industries cuprinde o gamă mult mai largă de
activități, printre care se includ și industriile culturale, plus toate producțiile culturale și artistice,
indiferent dacă au fost produse sub formă individuală sau complexă, parte componentă a unui
întreg. Industriile creative reprezintă acea gamă de preocupări în care produsul sau serviciul conține
un element substanțial de natură artistică sau creativă combinat cu activități de arhitectură sau
publicitate. La rândul lor industriile culturale se referă la industrii care combină creația cu producția
și cu comercializarea rezultatelor acestora. Rezultatele sunt de obicei protejate de dreptul de autor și
pot lua forma unui bun material sau a unui serviciu. Industriile culturale includ, în general, tipărirea,
publicarea și multimedia, producțiile audiovizuale, fotografice și cinematografice precum și meseriile
și designul.55
Industriile creative devin componente din ce în ce mai importante ale economiilor moderne,
post-industriale [Fig. 20]. Acestea nu doar că urmăresc să creeze locuri de muncă, dar în același timp
reprezintă și vehicule ale identității culturale care joacă un rol important în promovarea diversității
culturale. Ca urmare a avântului pe care aceste industrii l-au luat în ultimul deceniu, guvernele lumii
au creat anumite politici de promovare ale acestora.56 Această ascensiune a ceea ce era cândva
considerat un sector marginal al economiei de piață, fără să primească prea multă credibilitate din
partea investitorilor, a ajuns un organism puternic alcătuit din statistici, analize și concluzii asupra
relației dintre cultură, industrie și economie. Aceste materiale reieșite reprezintă produsul finit cu
care autoritățile pot lucra pentru întocmirea politicilor economice. Cu toate acestea sectorul rămâne
delicat și se luptă în continuare pentru a i se înțelege potențialul și pentru a fi adoptat și înțeles de
foarte multe guverne ale lumii.57
55 Global Alliance for Cultural Diversity, Understanding Creative Industries, p. 3, articol online:
http://portal.unesco.org/culture/es/files/30297/11942616973cultural_stat_EN.pdf/cultural_stat_EN.pdf, accesat 17.05.2016
56 Ibidem, pp. 3-4
57 Ibidem, p. 4
58 Roger, E. Bohn,, From Art to Science in Manufacturing: The Evolution of Technological Knowledge , University of California,
- 24 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 21
Ramurile multiple ale stilurilor
arhitecturale ale secolului al XX-
lea
- 25 -
Capitolul I – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
CONCLUZIA
- 26 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 22 Fig. 23
John Ruskin, 1819-1900, critic de artă, scriitor, Peter Zumthor, 1943- prezent, arhitect renumit
pictor, autorul cărții „Cele șapte lămpi ale pe plan internațional, laureat al premiului
Arhitecturii”, Pritzker 2009, realizatorul unei arhitecturi
Fotografie: William Downey, pentru albumul multisenzoriale.
W.&D. Downey Fotografie: Gerry Ebner,
1863 2009
- 27 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
În capitol următor voi enunța două perspective asemănătoare, a două personalități care au
activat și activează în domeniul arhitecturii, iar prin scrierile și creațiile lor oferă un mod de abordare
a arhitecturii. John Ruskin [Fig. 22], un teoretician desăvârșit al secolului al XIX-lea, a oferit un
discurs principial asupra arhitecturii și mai ales asupra raportării omului asupra arhitecturii. Peter
Zumthor [Fig. 23], arhitect contemporan, inedit prin ceea ce creează, are o abordare personală asupra
creației arhitecturale, iar prin discursul său oferă indicii asupra unei abordări atipice a arhitecturii, și
anume considerarea atmosferei mai presus de formă și funcțiune.
Cu toate că, John Ruskin nu a fost un arhitect și nu a proiectat sau construit clădiri
memorabile, am ales să îl includ în această listă deoarece prin creația lui a influențat foarte puternic
ceea ce avea să devină o mișcare de avangardă a sfârșitului de secol XIX. Ruskin a atacat capitalismul,
încercând să revitalizeze sistemul breslelor medievale. Conform acestora fiecare meșteșugar ar fi avut
oportunitatea să învețe tainele meșteșugăritului, să lucreze într-o atmosferă plăcută, să primească
libertate de expresie.60 Una dintre cele mai renumite cărți ale sale se intitulează Cele șapte lămpi ale
Arhitecturii scrisă în anul 1849. Aceasta conține șapte principii pe care autorul le consideră vitale și
inseparabile de orice arhitectură. „Sacrificiu, adevăr, putere, frumusețe, viață, memorie și ascultare”61
- 28 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 24
Decorație întocmită de către John
Ruskin, Edinburgh Lecture
diagram: Decorated cusped gothic
window, creion, cărbune, tuș,
ulei, vopsea, 1853, Fundația
Ruskin, Universitatea din
Lancester
- 29 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Scrisă în contextul perturbator al revoluției europene din 1848, cartea stabilește șapte
principii morale (sau lămpi) pentru a putea ghida practicarea arhitecturii. Unul dintre aceste
principii se intitulează „ Lampa memoriei” sau principiul memoriei. Această convingere articulează
respectul strict care se regăsește în creația clădirilor vernaculare, principiu ce mai apoi îl va inspira pe
William Morris și prin intermediul său mișcarea de conservare a secolului al XX-lea.63
1 – Sacrificiul
Pentru John Ruskin această noțiune se referă în primul capitol al cărții sale la motivația
interioară care ne determină să creăm arhitectură și să ne dedicăm întru totul ei. Ruskin explică faptul
că un obiect arhitectural devine prețios pentru simplul fapt divin că acest obiect este în sinea lui
prețios și exclude criteriile de necesitate și utilitate. [Fig. 24] Este un spirit, spune acesta, care dintre
două plăci ceramice, de aceeași frumusețe, aplicabilitate și durabilitate, ar alege placa cea mai
valoroasă. De asemenea dintre două decorații la fel de arătoase, ar alege decorația cea mai complex
elaborată. Acest aspect se definește ca fiind un lucru primordial, care sălășluiește în sinea oricărui
creator, fie el artist, arhitect sau meșteșugar, fără să existe o altă explicație în afara celei conduse de
dorința găsirii unui echilibru.65
2 – Adevărul
influence in all, has nevertheless such especial reference to devotional and memorial architecture—the spirit which offers for such
work precious things simply because they are precious ”p. 17
65 Ibidem, p. 16
66 Ibidem, „But in architecture another and a less subtle, more contemptible, violation of truth is possible; a direct falsity of assertion
- 30 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 25
Prefața celui de al VII-lea capitol
din lucrarea Cele șapte lămpi ale
arhitecturii,
Autor: John Ruskin, 1855
Fig. 26
Ornament ce simbolizează
legătura strânsă cu natura,
Ornament from St. Lo
Autor: John Ruskin, 1855
- 31 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
folosit cu alte indicative decât cele pe care acesta este sortit să le folosească. Pentru a se face înțeles,
John Ruskin, ne clarifică această afirmație prin exemplificarea faptului că lemnul nu trebuie folosit
îl locul pietrei67
3 – Puterea
O construcție se impune prin masă și formă. Imensitatea ei în comparație cu omul își are
propriul efect, exceptând ornamentația. O clădire așezată pe un deal poate să se exprime foarte bine,
dar aceeași clădire care are în fundal munți începe să nu se mai observe foarte bine. Dacă plasezi
aceeași clădire într-un țesut urban, fiind înconjurată de alte clădiri, vom realiza că ea cu atât mai puțin
va putea fi observată în întregime. John Ruskin se referă la o linie de legătură, o continuare subtilă a
unei linii de volum, verticală sau orizontală, care va informa ochiul să o însoțească. În templele
grecești această linie imaginară este reprezentată de către frize, astfel dacă se dislocă această linie, se
îndepărtează abilitatea noastră să percepem clădirea, volumetria, ca un întreg.69 [Fig. 25]
4 – Frumusețea
Frumusețea pentru John Ruskin se referă la învățămintele trase din natură, susținând că arta
regăsită în arhitectură ar trebui să preia și chiar să imite dacă este cazul forme din natură. [Fig. 26] Cu
toate acestea, autorul nu asumă faptul că toate creațiile arhitecturale sunt reinterpretări ale naturii,
ci dorește să afirme faptul că la baza oricăror invenții arhitecturale, adică crearea formei incipiente al
unui obiect arhitectural, dând drept exemplu coloana greacă dorică, stă inspirația din natură. Astfel
el susține faptul că dacă o coloană ni se pare frumoasă asta se întâmplă pentru că regăsim același lucru
în natură, spre exemplu în tulpina plantelor, sau chiar un arc care ne încântă privirea ar fi putut fi
observat înainte la o frunză. 71
- 32 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 27
Prefața celui de al VIII-lea
capitol, Fereastră din Ca`Foscari,
Veneția, din lucrarea Cele șapte
lămpi ale arhitecturii
Autor: John Ruskin, 1855
- 33 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
5 – Viața
Această categorie are mai puțin de a face cu obiectul arhitectural în splendoarea lui și se
concentrează îndeosebi pe procesul care stă la baza creației arhitecturale. Aici autorul se confruntă cu
principiile care stau la baza creației, invocând atât materialele folosite cât și tradiția locului. Pentru
Ruskin este important ca atunci când o clădire se elaborează trebuie să aducă un bagaj informațional
și emoțional din tradiția locului. Acest lucru ar trebui să se realizeze prin adoptarea unor elemente
tradiționale, a unor tehnici meșteșugărești regionale și al materialelor existente în zonă. Astfel un
obiect arhitectural pentru Ruskin trebuie să fie în primul rând făurit de mână omului. John Ruskin
a fost împotriva producției în masă a clădirilor dar și împotriva oricărei inovații care ar fi pus în
pericol calitatea meșteșugărească a unei clădiri.73
6 – Memoria
„Am putea trăi fără arhitectură, am putea venera fără ea, dar nu
putem rememora fără ea”74 [trad. ns.]
În opinia lui John Ruskin clădirile ar trebui să reflecte cultura generațiilor precedente pentru
a putea informa generațiile următoare asupra principiilor care au stat la baza clădirii arhitecturii.
Acest lucru se bazează pe transmiterea atât a informațiilor cât și a pasiunii asupra conceperii
arhitecturii, fiind considerat un lucru cu adevărat însemnat și chiar ridicat la rangul de onoare. Este
important să creezi un lucru care să dăinuie , fiind încărcat de valoare, tradiție și conținut. Prin
această modalitate de a pune întru totul pasiune creației, obiectul devine un templu, în care corpul
uman dar și mintea și sufletul se pot regăsi. 75 [Fig. 27]
7 – Ascultarea
John Ruskin a fost un conservator și orice inovație a fost privită cu foarte mult scepticism
din partea lui. A considerat că prin actul de conservare al unui principiu meșteșugăresc reușește să îl
transmită mai departe în forma lui incipientă, pură. A considerat acest aspect ca fiind unul natural,
conform căruia toate învățămintele ar trebui transmise. Astfel el a socotit că cel mai bun mod de a se
crea arhitectură este prin dobândirea în primul rând al principilor de proiectare și aplicarea lor
exactă.77
72 Ibidem, „Among the countless analogies by which the nature and relations of the human soul are illustrated in the material creation,
none are more striking than the impressions inseparably connected with the active and dormant states of matter!, p. 143
73 Ibidem, pp. 150-156
74 Ibidem, „We may live without her, and worship without her, but we cannot remember without her.”, p. 169
75 Ibidem, pp. 167-174
76 Ibidem, „Obidience principle refers to the fact that polity owes its stability, Life its happiness, Faith its acceptance, Creation its
continuance”, p. 188
77 Ibidem, pp. 188-195
- 34 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 28
Pavilionul Elveției Expoziția
Hanover „Klangkörper Schweiz”,
Autor: Peter Zumthor, 2000
Fig. 29
Pavilionul Serpentine Gallery,
Londra, U.K.
Autor: Peter Zumthor, Piet
Oudolf, 2011
- 35 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Peter Zumthor este adesea descris ca fiind unul dintre cei mai buni arhitecți contemporani.
El este renumit pentru băile termale proiectate în satul Vals, Elveția, pentru pavilionul Elveției
expoziției Hanover „Klangkörper Schweiz” [Fig. 28] precum și pentru capela Sfântului Klaus aflată
lângă Köln și muzeul Kolumba tot din Köln. El este un maestru al meșteșugului și un expert în
folosirea materialelor naturale, ceea ce oferă clădirilor sale o calitate superioară. Un lucru remarcabil
descoperit la el este plăcerea de care dă dovadă în a explora atmosfera spațiului și a remarca legături
între aceasta și memoria locului.79
Peter Zumthor este exemplul cel mai elocvent pe care arhitectura contemporană îl are,
aproape de un eremit.80 Încearcă prin ideile sale să descopere o lume fascinantă a unei percepții
arhitecturale, a atmosferei spațiale așa cum el însuși relata în lucrarea Thinking Architecture despre
prezența unui spirit creator într-un anumit loc. Spirit care te ghidează să iei în calcul elementele
naturale regăsite în spațiu, să fi atent la detalii, la principiile de bune practici, la materiale. Fiecare
material având, în opinia sa, un anumit rol, putând fi modelat într-un anumit fel, ca o taină pe care
trebuie să o dobândești înainte să o folosești. Ține foarte mult seamă de ceea ce înseamnă
meșteșugăritul unui material, cum poate acesta să fie aplicat fie el într-un mic detaliu dar chiar și per
ansamblu. Sentimentul pe care ți-l oferă acel material este elementul de bază în lucrările sale, la fel
cum mai marii meșteri lucrau lemnul sau piatra, pentru crearea unei capodopere de artă, asemenea
lor și Peter Zumthor încearcă să conlucreze cu materialele.
78 Zumthor Peter, Thinking Architecture, Birkhäuser, Basel, 2010, p. 71, „What is the nature of a thing that sparks a sensation of
beauty, that gives us a feeling at a certain moment of experiencing beauty, of seeing beauty?”
79 Dezeen magazine, New Project by Peter Zumthor, http://www.dezeen.com/2009/04/18/key-projects-by-peter-zumthor/, accesat
18.05.2016
80Volner, Ivan, „The Architect and the Plantsman”, The Wall Street Journal, New York, accesat 25.10.2012, articol online:
online: https://www.youtube.com/watch?v=MBKcmspiVsY,
- 36 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 30
Jocuri de textură, Băile termale
din Vals
Autor: Peter Zumthor, 1996
Fotografia: Peter Zumthor
Fig. 31
Paletă de texturi
Autor: Peter Zumthor, 1996
Fotografia: Peter Zumthor
- 37 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
1 – Amintirea || Memoria
Prezența se manifestă sub forma unui sentiment puternic în decursul stării conștiente a
persoanei. Moment în care trecutul și viitorul se contopesc, iar sufletul se copleșește de un val de iubire
și de împlinire. Acesta este felul în care Peter Zumthor explică ceea ce pentru dânsul această prezență
reprezintă. A experimenta actul de conștientizare al prezenței pentru prima dată a fost pentru
Zumthor o cale de urmat. A experimentat prezența spațiului, atmosfera, liniștea ce se simțea în
văzduh, ceea ce a reprezentat un moment de cotitură, o revelație în viața sa.
Cum poate fi tradusă sau experimentată prezența în arhitectură? Această întrebare reprezintă
principalul motiv cheie în arhitectura lui Zumthor. Acesta încearcă să rămână strâns legat de
prezență, revelație prin contemplare, relaxare și căutare. Câteodată obține acest sentiment al
prezenței atunci când lucrează cu materialele și creând o legătură strânsă cu locul. [Fig. 30]
2 – Asemenea naturii
Un copac, conform lui Zumthor, reprezintă un obiect demn de fascinația și admirația lui, ca
urmare a lipsei prezumției, copacul nu conține nici un mesaj, nu încearcă să convingă pe nimeni de
absolut nimic. Copacul există, el reprezintă un fenomen al naturii, un act de magie care este frumos și
pur. Acest aspect îl fascinează pe Zumthor determinându-l să mediteze asupra naturii, asupra
prezenței ei, asupra purității și ciclurilor naturale care sunt incredibil de puternice. Această puritate
este cheia a tot ceea ce există și se manifestă într-un fel sau altul pe această lume pentru el. Se simte
prin atmosferă, lumină , umbre , culori, miresme, sunet. [Fig. 31] Toate acestea combinate sub o
formă perfect echilibrată poate induce senzația de atemporalitate pe care Zumthor o caută în
proiectele sale.
82 Zumthor, Peter, [School of Architecture], Presence in Architecture, Seven Personal Observations, [video], articol online:
https://www.youtube.com/watch?v=MBKcmspiVsY, “[It] was a beautiful day. There was no school. It must have been early spring
- I could smell it [...] I remember myself running as a boy, and I had this lightness and elegance which I don’t have anymore.”, accesat
18.05.2016,
83 Ibidem, “I look at a tree and the tree doesn’t tell me anything.” , accesat 18.05.2016
- 38 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 32
Steilneset Memorial
Autor: Peter Zumthor și Louise
Bourgeois, 2011
Fotografie: Andrew Meredith
- 39 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Pentru a înțelege mai bine ceea ce Peter Zumthor dorește să exprime prin conceptul
arhitecturii fără autor, am ales să exemplific unul dintre momentele cele mai dificile prin care acesta
a trecut în proiectarea arhitecturală, și anume proiectarea unui centru muzeal al Holocaustului,
localizat în Berlin. Momentul când a realizat ceea ce se petrecuse pe situl respectiv l-a controversat
puternic făcându-l incapabil să reacționeze în vreun fel. Astfel în loc să conceapă o propunere
îndrăzneață pentru acest muzeu a preferat să transpună incapacitatea sa de a reacționa cu spațiul sub
forma unei clădiri „fără nici un sens, fără nici un comentariu”85, de construcție pură.
Cu toate acestea construcția pură a lui Zumthor reprezintă un capitol emergent al conștiinței
sale, un locaș informațional și sentimental al minții sale, locaș care a fost creat în urma unor concepții,
măcinări și gânduri. Din acest exemplu putem sustrage ideea unei clădiri care își trage seva existenței
nu dintr-o afirmație socială ci dintr-o legătură regională a istoriei. Obiect arhitectural care poate fi
compus după un set de reguli fără a fi complicat. Consider că acest exemplu are o foarte strânsă
legătură cu arhitectura vernaculară, care neavând un arhitect creator, ea există și creează prezență.
De asemenea exemplul „Steilneset Memorial” [Fig. 32] din Norvegia reprezintă o structură
a gândirii lui Zumthor exprimată într-un mod simplu. Aproape se rezumă la o formă matematică a
sistemului binar, în care plinul este „1”, iar ceea ce este gol este „0”. Pentru el această formă de
exprimare face directă legătura cu esența unei clădiri. Se poate înscrie foarte ușor în context, exprimă
un sentiment plăcut atunci când este privită și poate fi folosită pentru diverse țeluri. Nu are un scop
incipient, anume, ci lasă „auditoriul” să se contopească cu clădirea.
4 – Construind prezența în arhitectură: Al doilea pas – Fă ceva tipic, apoi va devenii special.
Atunci când reușești să creezi un lucru tipic, dar în care pui pasiune, se va putea observa
atmosfera plăcută pe care acest lucru o radiază. [Fig. 33] Acest simplu și elegant aspect asupra unui
lucru simplu poate fi cheia unui fenomen special. Zumthor adesea meditează asupra acestui aspect
considerând că pentru ca un lucru să fie într-adevăr romantic și special el trebuie să pornească în
primul rând dintr-o sferă echilibrată, elegantă ca design și plină de atmosferă.
- 40 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 33
Muzeul de artă Kolumba, Jocuri
de lumină și de umbră;
Cărămizile au fost concepute de
către meșteșugarul danez,
Petersen Tegl special pentru acest
proiect
Autor: Peter Zumthor,
Construit între anii 2003 – 2007
Fotografie: Hélène Binet
Fig. 34
Detaliu de fațadă, Muzeul de artă
Bregenz, Autor: Peter Zumthor,
Construit între anii 1990 – 1997
Fotografie: Timothy Brown
- 41 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
5 – Construind prezența în arhitectură: Al treilea pas – Forma urmărește orice sau Corpul arhitecturii
În timp ce preda la Harvard, Zumthor și-a însărcinat elevii cu proiectarea unei case fără formă.
Casa trebuia proiectată pentru o persoană apropiată, cu care exista o relație strânsă, emoțională.
Obiectivul a fost acela de a inspira un nou tip de spațiu, descris prin sunete, mirosuri și descrierea
verbală. Interesul principal a fost pentru acesta modalitatea prin care această casă va putea comunica
cu persoana care o străbate, o experimentează fără a observa neapărat forma ei. Meditarea asupra unei
astfel de modalități de a proiecta, bazată pe sentiment și legături emoționale și nu pe formă și context
poate reprezenta un exercițiu excelent de concepere a unei contopiri cu atmosfera pe care se dorește
a se regăsi în interiorul clădirii.
- 42 -
Meditând asupra Arhitecturii
- 43 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
7 – Construind prezența în arhitectură: Al cincilea pas – Kim Kashkashian cântă Sonata nr. 2 în
bemol major pentru violă și pian de Johannes Brahms
Prin intermediul acestui citat putem înțelege faptul că Peter Zumthor pune foarte mult
accentul pe ceea ce nu poate fi văzut, ci poate fi simțit. Evocă sentimentele care prin intermediul
simțurilor, auzului, mirosului și legătura emoțională dintre personaje și spațiu creează ceea ce el
numește atmosfera spațială. Când un spațiu poate fi explicat prin cuvinte, folosind toate elementele
fundamentale ale simțurilor, explicând ce fel de material se folosește, ce sunet este predominat, ce
mireasmă se prelinge în aer, atunci acel spațiu are atmosferă. Acest aspect este foarte important și
reprezintă principiul fundamental pe care Peter Zumthor îl urmărește.
89 Zumthor, Peter, [School of Architecture], Presence in Architecture, Seven Personal Observations, [video], găsit la:
https://www.youtube.com/watch?v=MBKcmspiVsY, „I remember when listening to this piece. [...] after a fragment of a second, I
was in it. Music has this capacity to go directly to your heart, much more than architecture. To me music can change the chemistry
within you.” , accesat 18.05.2016
- 44 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 35
Detaliu interior, Muzeul de artă
Kolumba
Autor: Peter Zumthor
Construit între anii 2003 – 2007
Fig. 36
Muzeul naval național Danez,
Copenhaga, Danemarca,
Autor: Bjarke Ingels, David Zahle
2013,
Fotografie: Rasmus Hjortshøj
Fig. 36
Universitatea Jyvaskyla, Jyvaskyla
Finlanda,
Autor: Alvar Aalto`s
Architecture, 1959
Fotografie: Nico Saieh
Fig. 38
Biserica luminii, Church with
Light, Ibaraki, Osaka, Japonia
Autor: Tadao Ando, 1989
Fotografie: Andras Pall, 2010
- 45 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
1 – Conceptul de bună practică (materiale, atenția la detalii, înțelegerea corectă a cum se folosește și
sub ce formă două materiale)
În opinia mea buna practică se referă la calitatea și valoarea rezultatelor urmărite. Această
valoare este conturată de către prezența unor criterii care trebuie întocmite. Un exemplu elocvent
este cunoașterea comportării materialelor, mod de folosință, abilitatea îmbinării a două sau mai
multe materiale. De asemenea se referă la criteriul atenției la detalii, acest aspect fiind elocvent în
situația în care ceea ce se creează urmărește transmiterea unui mesaj. Astfel prin detalierea unui obiect
arhitectural cât mai bine, acel obiect va transmite un mesaj cu atât mai coerent și mai plin de înțeles.
[Fig. 35]
3 – Necesitate (legătura dintre funcțiune și regiune; este necesar pentru dezvoltarea regională)
Un obiect arhitectural, o clădire în fazele incipiente de creație este doar un gând, o idee, iar
mai apoi cu cât se dezvoltă proiectul acel gând se conturează din ce în ce mai mult. O axă importantă
pe care se trasează ideea în sine este în jurul subiectului necesității. Necesitatea funcțională într-o
anumită zonă este direct legată de studii sociologice, economice, esențiale etc. în zonă care pot oferi
baza de date al unei prognoze. Astfel se decid ce fel de tipuri de funcțiuni se adoptă într-o anumită
zonă. Vine întrebarea dacă un anumit program arhitectural este necesar sau nu, pentru o anumită
zonă, cu un anumit scop și pentru anumite personaje care vor străbate această funcțiune. [Fig. 37]
4 – Atmosfera spațiului
- 46 -
Meditând asupra Arhitecturii
- 47 -
Capitolul II – O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
La finele studiului teoretic asupra importanței bunei practici în temeiul unei arhitecturi de
calitate am fost plăcut surprins de faptul că existența unui fir narativ care pornește de la practicile
breslelor de odinioară și continuă până în prezent. Acesta subliniază un lucru vrednic de consemnat
și anume pasiunea. Pasiunea devine un conductor, un partener, o sursă de inspirație și o grilă mereu
înfloritoare. Acel element natural care creează o arhitectură atemporală. Studiul continuă prin
descoperirea unor exemple care conțin în interiorul lor această unicitate, legătură subtilă dintre
creator și creație prin intermediul căreia creația se mulează bine pe loc, tradiție, societate. Devenind
Devine atemporală prin sentimentul pe care ți-l oferă. Cu toate acestea există o tendință regăsită
pretutindeni, aceea de a te inspira din meșteșug. Meșteșugul fiind catalizatorul unor creații cu simț,
pasiune. Putem chiar spune că fiind vorba despre o arhitectură a simțurilor, ea poate să creeze o
legătură cu arhitectura vernaculară. Vernacularul se referă la puritate, la necesitate și la nevoie. Există
din ce în ce mai mult interesul pasional spre tehnici vernacular structurale, spre atmosfera pe care o
induce un material bine lucrat, bine proporționat, și bine utilizat. Această schimbare climatică prinde
contur în prezent și prin intermediul industriilor creative, prin tehnologii noi și revoluționare de
eficientizare a muncii.
- 48 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 39
Piatră naturală Vals, Băile termale
din Vals
Autor: Peter Zumthor, 1996
Fig. 39
Compoziția ansamblului,
reprezentată printr-o machetă
din lemn
Autor: Peter Zumthor, 1996
- 49 -
Capitolul IV - O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
În capitolul următor voi dezvolta 4 studii de caz pe care eu le consider relevante pentru
studiul de față. Voi analiza aceste studii de caz din prisma criteriilor pe care le-am propus în capitolul
anterior.
2. Echilibru compozițional
Clădirea este localizată în interiorul unui careu de 5 hoteluri la sursa izvorului termal. Aceasta
se înscrie în peisaj, fiind parțial îngropată. Pentru a nu se bruia perspectiva principală de pe sit, din
hotelul principal, aceasta a fost îngropată deghizându-se în peisaj. Acoperișul clădirii este înierbat,
doar marcajele ce indică pereții interiori ai clădirii etalonate pe acoperiș indică prezența unei clădiri
sub acesta. Clădirea este compusă din volume paralelipipedice care se îmbină unele cu altele precum
un puzzle, aceste volume corespund și imaginii fațadei exterioare. În încercarea de a răspunde
90Zumthor, Peter, [School of Architecture], Presence in Architecture, Seven Personal Observations, [video], găsit la:
https://www.youtube.com/watch?v=MBKcmspiVsY, accesat 18.05.2016
- 50 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 40
Atmosfera spațiului interior,
Băile termale din Vals
Autor: Peter Zumthor, 1996
Fig. 41
Casa Pf, București, România
Autor: Șerban Sturdza
Fotografie: Cosmin Dragomir
- 51 -
Capitolul IV - O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
mediului natural, clădirea este construită din piatră naturală exploatată în zonă, astfel piatra
a devenit inspirația principală a designului și este utilizată cu multă demnitate și respect.
3. Necesitatea
În opinia mea acest program de arhitectură vine mai mult ca un adaos la unul deja existent. Astfel
îmbunătățindu-l, oferindu-i un plus valoare celui deja existent. Complexul montan de hoteluri are
menirea de a oferi un refugiu de relaxare oamenilor care doresc să se relaxeze într-un cadru inedit care
reușește datorită tenacității demiurgice a arhitectului, să atingă toate simțurile omului. Putem spune
că acest proiect oferă acea valoare complexului montan, astfel prin prezența sa oferă libertate atât
sufletului uman cât și corpului. Condiția noastră umană solicită prezența unui stimul care te
relaxează mereu.
4. Atmosfera
Noțiunile care l-au ghidat pe Zumthor au fost fascinația față de calitățile mistice ale unei lumi
de piatră sculptate în interiorul muntelui, reflecțiile de lumină din apă, umbrele tainice ce se
metamorfozează pe pereții din piatră, ritualul îmbăierii, sunetul apei curgătoare și mirosul aburului.
Toate acestea au fost concepute de la bun început, urmărite cu o tenacitate de care numai un meșter
poate da dovadă. Încăperile de piatră au fost special concepute astfel încât să scoată în evidență corpul
uman și nu să îl înlăture din prim plan, fie el tânăr sau bătrân.91
Deoarece clădirea a fost pe jumătate îngropată în pământ, pentru a răspunde într-o manieră
elegantă topografiei terenului, aceasta oferă astfel și o atmosferă inedită, prin coridoarele subterane
în care predomină o senzație de liniște și regăsire interioară. Clădirea are două piscine, una în mijlocul
clădirii, în interior, iar cea de a doua este parțial acoperită, fiind localizată în exterior. Aceste două
piscine se leagă între ele prin coridoare, în interiorul cărora jocurile de lumini și umbre oferă o
senzație plăcută.
Arhitectură: PRODID
Localitate: București, România
Arhitecți: Șerban Sturdza, Iulian Ungureanu
Arhitectul Șerban Sturdza este un personaj interesant al clasei arhitecturale românești, fiind
unul dintre cei mai renumiți arhitecți din România la ora actuală. Pe lângă alte funcții pe care le
ocupă, Șerban Sturdza ocupă locul de vicepreședinte al fundației Pro Patrimonio. Fundația luptă
pentru protejarea patrimoniului cultural din România, cu scopul de a învăța oamenii să aprecieze
valoarea acestuia. De asemenea oferă ajutor în restaurarea clădirilor clasate monument istoric sub o
componentă educativă respectând totodată măiestria tradițională și tehnicile de construcție
corespunzătoare.
- 52 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 42
Casa Pf, București, România
Autor: Șerban Sturdza
Fotografie: Cosmin Dragomir
Fig. 43
Perspectivă de pe teraclădirii,
Muzeul de istorie Ningbo,
Simbol al orașului, Zhejiang,
China
Autor : Wang Shu, 2008
Fotografie: Sue Anne Tay
Fig. 44
Detaliu de fațadă, materiale
reciclate, Muzeul de istorie
Ningbo, Simbol al orașului,
Zhejiang, China
Autor : Wang Shu, 2008
Fotografie: Sue Anne Tay
- 53 -
Capitolul IV - O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
2. Echilibru compozițional
Clădirea reprezintă o unitate locativă care păstrează un aliniament controlat față de clădirile
învecinate, iar față de clădirea de pe partea de nord se lipește pe calcanul acesteia. Fațada de la stradă
are aplicate foi de corten care datorită tehnologiei aplicate sunt ventilate. Prin distanțarea acestei falii
de clădire oferă senzația unui blindaj aplicat construcției. Finisajul metalic se continuă în plan
orizontal conturând peronul de acces și mai apoi face legătură cu gardul. În timp ce relația cu strada
este rezervată, relația cu curtea din spate este privilegiată, deoarece casa se deschide odată cu
parcurgerea ei treptat spre spațiul exterior. Acoperișul se distinge în peisaj oferind o imagine
pitorească a ansamblului și dând senzația unei case mai vechi decât cele din jur care au învelitoare de
țiglă.
3. Necesitate
Fiind vorba de o locuință unifamilială în pânza țesutului urban se pune accentul pe proporția
dintre spațiul interior și spațiul exterior. Astfel se dorește o exploatare a spațiului interior cât mai
eficientă, oferind curții exterioare mai mult spațiu pentru a putea fi amenajată. Se pune accentul pe
necesitatea spațiilor deschise, cât mai luminoase și pe legătura cu exteriorul cât mai fluidă. De
asemenea necesitatea înmagazinării energiei solare și redarea ei în circuitul casei oferă un prilej de
economisire a consumului de electricitate.
4. Atmosferă
Aportul luminii naturale dar și materialele bine alese, în combinație cu detaliile atent lucrate
oferă o senzație aproape feerică a spațiului. Folosirea materialelor calde în zonele de noapte arată
atenția arhitectului asupra sentimentelor locatarilor. În același timp jocurile de volume, subtil jucate
și îmbinarea scândurilor de lemn de pe fațadă oferă un limbaj care excită simțurile persoanelor care
parcurg spațiul.
Wang Shu este un arhitect contemporan, a cărui act artistic se reflectă printr-o arhitectură
bine aleasă. Acesta mereu începe procesul de proiectare printr-un studiu intens al sitului și al
tradițiilor zonei respective. Arhitectul petrece foarte mult timp pe sit pentru a înțelege și a absorbii
- 54 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 45
Muzeul de istorie Ningbo,
Simbol al orașului, Zhejiang,
China
Autor : Wang Shu, 2008
Fig. 46
Atmosfera interioară, Muzeul de
istorie Ningbo, Zhejiang, China
Autor : Wang Shu, 2008
Fotografie: Lv Hengzhong
Fig. 47
Atmosfera de seară, Casa din
Sălicea, Cluj, România
Autor : RAUM, 2009
- 55 -
Capitolul IV - O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
atmosfera magică a spațiului respectiv.93 Clădirile sale au un atribut destul de rar întâlnit, și
anume o prezență monumentală, timp în care funcționează normal și se creează o atmosferă plăcută
și calmă.
2. Echilibru compozițional
Muzeul este poziționat în partea de nord a unei piețe, diametral opus cu o clădire a
guvernului. Este o clădire de trei etaje, care pare a fi o cutie, dar odată ce te apropii de ea vei observa
că laturile sale sunt alterate, mari bucăți au fost îndepărtate pentru a oferi capete de perspectivă spre
anumite obiective importante a muzeului. Fațada este împânzită cu ferestre mici, aranjate arbitrar
care nu dezvăluie nimic din conținutul clădirii.
3. Necesitate
Tehnicile tradiționale pe care arhitectul a dorit a fi integrate în procesul creației reprezintă
un bagaj istoric de cunoștințe important al tradiției locale. Principalele tehnici se referă la folosirea
pietrei, a materialului găsit cu ușurință în zonă reprezentând principalul mecanism dezvoltat de-a
lungul vremii de pietrari prin care se puteau adăposti în siguranță de vremea capricioasă și mai ales
de taifunuri. De asemenea după cum spune Shu orașul Ningbo cu toate că are o istorie de cinci mii
de ani acesta și-a pierdut treptat tradițiile, iar prin acest muzeu simbol al orașului el încearcă o
revitalizare a tradițiilor. În opinia mea aspectul referitor la revitalizarea principiilor locale și
tradiționale este foarte important, totodată redobândindu-se spiritul local al acestui spațiu.
4. Atmosferă
Bogăția experienței spațiale, atât în interior cât și în exterior este remarcabilă, înglobând sub
aceeași cupolă puterea, pragmatismul și emoțiile. Fațadele compuse din diferite feluri de piatră,
reciclate de la clădiri distruse în zona orașului, care au diferite culori dar și mărimi oferă un limbaj
atipic, unic aproape pictografic.
CASA DE STUF – RAUM
Arhitectură: RAUM
Localitate: Sălicea, Jud. Cluj, România
Arhitecți: Horațiu Răcășan, Alexandru Tâmpău
Anul proiectării: 2005-2010
- 56 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 48
Imagine aeriană, Casa din Sălicea,
Cluj, România
Autor : RAUM, 2009
- 57 -
Capitolul IV - O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
Echipa RAUM consideră că normalitatea și firescul se referă la relația directă dintre calitatea
specificului autohton și folosirea corectă a materialelor. Aceștia pun accent clima zonei, topografia
terenului, elementele sociale și mai ales pe cultura zonală.
2. Echilibru compozițional
Clădirea se înscrie în peisaj, aflându-se la riviera pădurii pe o pantă lină. Aceasta se ridică
deasupra orizontului cu volumul principal inspirat din formele tradiționale de ogive, fiind acoperită
de stuf. Acest motiv tradițional care la rândui a fost inspirat din natură poartă o încărcătură feerică
astfel încadrându-se echilibrat în peisaj.
3. Necesitate
Acest proiect reprezintă o locuință unifamilială, iar nevoia de spațiu al unei locuințe rurale
în prezent a devenit mult mai mare spre deosebire de secolul anterior. Astfel gabaritele spațiului
construit au crescut. În acest sens, fără a modifica scara specifică și în același timp silueta casei (care în
același timp are rol de semnal) și pentru a răspunde acestei nevoi, arhitecții au procedat la ascunderea
în peisaj a celorlalte spații suplimentare, cu funcțiuni auxiliare.
4. Atmosferă
Datorită folosirii materialelor într-o formă elegantă și echilibrată dar mai ales prin folosirea
unor materiale tradiționale această clădire oferă senzația (că e dealocului) Tenacitatea folosirii
materialelor și a proporțiilor aceasta concepe o atmosferă prietenoasă familiară, transpunându-te
într-o perioadă istorică ca ieșită dintr-o poveste. Înălțimea spațiilor interioare te copleșește, oferindu-
ți o senzație de libertate și chiar de contemplare.
Consider de cuviință că la ora actuală există un sistem de valori de bună practică în conceperea
arhitecturii contemporane care are de-a-face cu principiile Arts & Crafts. În opinia mea acest sistem
de valori se concepe plecând de la cele șapte principii ale lui John Ruskin, care prezintă importanța
punerii în prim plan a pasiunii, credinței, devotamentului în proiectare, ajungând până în prezent la
principiile lui Peter Zumthor.
Studiile de caz pe care le-am ales vor fi trecute prin filtrul celor 7 principii pentru a observa
dacă acestea sunt încă valide la ora actuală. Exemplele arată diferite posturi, tradiții, loc, dar toate
împărtășesc un lucru și anume atmosfera spațiului foarte bine studiată, alături de calitatea
materialelor și aplicarea detaliată în folosul scopului suprem de a simții arhitectura.
- 58 -
Meditând asupra Arhitecturii
- 59 -
Capitolul IV - O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
- 60 -
Meditând asupra Arhitecturii
Arhiva personală
Atmosfera de lucru
Proiect: diplomă
Fotografie: arhiva personală, 2016
- 61 -
Capitolul IV - O perspectivă asupra regenerării principiilor vernaculare în Arhitectura contemporană
2. Echilibru compozițional
Spațiul curții interioare reprezintă nucleul compozițional al întregului ansamblu. Acesta se
află pe axa predominantă Sud- Est Nord-Vest, de-a lungul căreia s-au așezat toate funcțiunile
programului ales. În zona de Sud-Est am optat pentru poziționarea căminului studențesc deoarece
se află în proximitatea unei zone rezidențiale, iar din punct de vedere funcțional aceasta reprezintă o
delimitare spațială a zonei de odihnă de zona de lucru. În partea opusă deschizându-se spre o grădină
urbană dotată cu funcțiuni de agrement, terenuri de sport, sală de sport și un restaurant. În tot acest
desfășurător, axul central rămâne liber pentru a putea crea o legătură subtilă pe sit, între funcțiunea
școlii și cea de cămin. Școala, aflându-se în cel mai nordic punct al sitului creează o piațetă dotată cu
o cafenea și o galerie expozițională. De asemenea piațeta reprezintă și zona de intrare principală pe sit
fiind situată pe o arteră importantă a orașului. În imediata apropiere a piațetei se află râul Cibin care
reprezintă culoarul verde al orașului, canalizând un trafic pietonal spre piațeta propusă.
3. Necesitate
Necesitatea acestui program arhitectural își face simțită prezența atât la nivel regional cât și
național. Cu toate acestea dat fiind faptul că Sibiul deține o istorie îndelungată în arta
meșteșugăritului și încă deține mici activități meșteșugărești, datorate evenimentelor culturale
precum Festivalul Medieval, târguri cu obiecte artizanale pe tot parcursul anului datorate calfelor ce
continuă și astăzi tradiția. Conceperea acestui program este de o importanță majoră. Datorită
poziționării sitului în imediata apropiere a centrului, acesta poate fi în contact direct cu activitățile
enunțate mai sus. Totodată situl poate furniza suport pentru realizarea unor astfel de evenimente și
poate devenii furnizorul acestora.
4. Atmosfera spațiului
Modalitatea în care întreg arealul sitului a fost organizat și funcțiunile au fost poziționate
oferă caracterul intim al spațiilor pentru învățământ cât și nevoia de socializare prin realizarea unor
spații special amenajate. Crearea curții interioare și adâncirea ei la o cotă sub nivelul parterului,
creează o zonă protejată, în care studenții își pot exprima creativitatea, pot lucra și totodată se pot
relaxa. În același timp acest spațiu reprezintă și nucleul central al clădirii care datorită proporției, a
materialelor și a detaliilor atent studiate oferă o senzație de pace. De asemenea jocurile de lumină și
umbră realizate de către suprafețele vitrate dar și de pereții perforați oferă o senzație feerică locului.
Datorită nivelului scăzut zona este protejată de poluare fonică.
Conform spuselor lui Peter Zumthor, la conferința de presă de la bienala de arhitectură din
Veneția, în anul 2016 a afirmat că meșteșugăritul a revenit94.
94 Zumthor, Peter, „The Hand is back”, declară pentru conferința de presă, la lansarea bienalei de la Veneția, 2016
95 Ibidem, „Everyone says that manual labour is dying and the computer is taking over, but no, the computer is just a slave and we are
- 62 -
Meditând asupra Arhitecturii
Fig. 48
Tim Van De Velde, Bruder
Kapelle Peter Zumthor, 2007
- 63 -
Concluzie
E. Concluzie
- 64 -
Meditând asupra Arhitecturii
- 65 -
Glosar
GLOSAR
Bresle - Organizație de castă a meseriașilor din aceeași branșă, care avea scopul să împiedice
concurența dintre ei și să le păzească drepturile economice și politice împotriva exploatării feudalilor
și negustorilor; o dată cu dezvoltarea modului de producție capitalist, ea se transformă într-o
organizație închisă a meșterilor care exploatează calfele și ucenicii.97
Cluster - Conform Cadrului Comunitar pentru Ajutor de stat pentru Cercetare, Dezvoltare
și Inovare clusterul este reprezentat de grupări de companii independente (start-up-uri inovative,
IMM-uri) și organizații de cercetare, care activează într-un anumit domeniu și într-o anumită
regiune, în scopul stimulării activităților inovative, prin promovarea interacțiunilor intensive,
accesului la facilități comune, schimburilor de experiență și cunoștințe și prin contribuția la
transferul tehnologic, networking și diseminarea informațiilor.
Industrii creative- conform DSMS în 2006,(Departamentul pentru Cultură, Media și
Sport),din Marea Britanie), cuprind 12 sectoare: publicitate, arhitectură, arte și piața antichităților,
meșteșuguri, design, modă, film, video și fotografie, software, jocuri pe computer și publicații
electronice, muzica și artele vizuale și ale spectacolului, editurile, televiziunea și radio.
Industrii culturale- termen utilizat uneori pentru a descrie industriile creative, incluzând și
alte sectoare ( muzeografia, arhivarea, etc.)
- 66 -
Bibliografie
- 67 -
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI
- 68 -
Bibliografie
ARTICOLE ONLINE
- 69 -
Bibliografie
1. Lewis, John, Preserving and Maintaining the Concept of Letchworth Garden City,
Lucrare prezentată la conferința Societății dezvoltării orașelor, Toronto, Octombrie,
3-6 2013
2. Gossop, Chris, From Garden Cities to New Towns – An Integrative Planning
Solution?, al 42-lea congres al ISOCARP, Turcia, Istambul, 2006
WEBSITE-URI
1. SCRIBD – http://www.scribd.com
2. WORLD DIGITAL LIBRARY – http://www.wdl.org
3. INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ – http://www.insse.ro
4. WIKIPEDIA – http://www.wikipedia.org
5. ARHITECTURA – http://arhitectura-1906.ro
6. ARCHDAILY - http://www.archdaily.com/
7. PINTEREST - https://www.pinterest.com/
8. ARCHITIZER - http://architizer.com/
9. ARCH2O - http://www.arch2o.com/
10. PRITZKER - http://www.pritzkerprize.com/
FILME DOCUMENTARE
SURSE IMAGINI
- 70 -
Bibliografie
Fig. 8 Casă din țara Chioarului, Muzeul Satului Baia Mare, 2013,
fotograf: Moldovan Miruna
Fig. 9 Apus, J. M. W. Turner, 1815,
http://www.heritagedaily.com/2014/03/famous-paintings-help-study-the-earths-past-
atmosphere/102609
Fig. 10 Red House, 1859, Philip Webb, Bexleyheath, England.
https://www.studyblue.com/#flashcard/flip/2935471
Fig. 25 Prefața celui de al VII-lea capitol din lucrarea Cele șapte lămpi ale arhitecturii,
Autor: John Ruskin, 1855
http://www.victorianweb.org/painting/ruskin/drawings/7lamps1d.html
Fig. 26 Ornament ce simbolizează legătura strânsă cu natura, Ornament from St. Lo
Autor: John Ruskin, 1855
http://www.victorianweb.org/painting/ruskin/drawings/7lamps1d.html
Fig. 27 Prefața celui de al VIII-lea capitol, Fereastră din Ca`Foscari, Veneția, din lucrarea Cele șapte lămpi
ale arhitecturii, Autor: John Ruskin, 1855
http://www.gardnermuseum.org/collection/artwork/2nd_floor/short_gallery/the_casa_loredan_v
enice?filter=genre:3016
Fig. 28 Pavilionul Elveției Expoziția Hanover „Klangkörper Schweiz”, Autor: Peter Zumthor, 2000
https://ro.pinterest.com/pin/322429654545159166/
- 71 -
Bibliografie
Fig. 29 Pavilionul Serpentine Gallery, Londra, U.K. Autor: Peter Zumthor, Piet Oudolf, 2011
http://www.dezeen.com/2011/06/27/serpentine-gallery-pavilion-2011-by-peter-zumthor-2/
Fig. 30 Jocuri de textură, Băile termale din Vals, Autor: Peter Zumthor Fotografia: Peter Zumthor
http://www.stylepark.com/en/news/nothing-but-water-light-and-stone/290755
Fig. 31 Paletă de texturi, Autor: Peter Zumthor Fotografia: Peter Zumthor
http://indulgy.com/post/925sfyQmg1/peter-zumthor-materials-palette
Fig. 32 Steilneset Memorial Autor: Peter Zumthor și Louise Bourgeois, 2011 Fotografie: Andrew Meredith
http://www.archdaily.com/213222/steilneset-memorial-peter-zumthor-and-louise-bourgeois-
photographed-by-andrew-meredith
Fig. 33 Muzeul de artă Kolumba, Jocuri de lumină și de umbră; Cărămizile au fost concepute de către
meșteșugarul danez, Petersen Tegl special pentru acest proiect Autor: Peter Zumthor, Construi
între anii 2003 – 2007 Fotografie: Hélène Binet
http://www.helenebinet.com/photography.html
Fig. 34 Detaliu de fațadă, Muzeul de artă Bregenz, Autor: Peter Zumthor, Construi între anii 1990 – 1997
Fotografie: Timothy Brown
http://designobserver.com/feature/the-mystery-of-peter-zumthor/8417/
Fig. 35 Detaliu interior, Muzeul de artă Kolumba Autor: Peter Zumthor Construit între anii 2003 – 2007
https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/0f/3a/92/0f3a92f6d6c219690e48dadca4f1b5f8.jpg
Fig. 36 Muzeul naval național Danez, Copenhaga, Danemarca, Autor: Bjarke Ingels, David Zahle 2013,
Fotografie: Rasmus Hjortshøj
http://www.archdaily.com/photographer/rasmus-hjortshoj
Fig. 37 Universitatea Jyvaskyla, Jyvaskyla Finlanda, Autor: Alvar Aalto`s Architecture, 1959 Fotografie:
Nico Saieh
http://www.archdaily.com/203608/ad-classics-jyvaskyla-university-alvar-aalto
Fig. 38 Biserica luminii, Church with Light, Ibaraki, Osaka, Japonia Autor: Tadao Ando, 1989 Fotografie:
Andras Pall, 2010
https://i.ytimg.com/vi/7ZtfYOD5I8M/maxresdefault.jpg
Fig. 39 Piatră naturală Vals, Băile termale din Vals Autor: Peter Zumthor, 1996
https://ssb2012emilyashby.files.wordpress.com/2012/10/next2.jpg
Fig. 40 Compoziția ansamblului, reprezentată printr-o machetă din lemn Autor: Peter Zumthor, 1996
http://claire-ross.squarespace.com/therme-vals-study/
Fig. 41 Casa Pf, București, România Autor: Șerban Sturdza Fotografie: Cosmin Dragomir
https://ro.pinterest.com/pin/406449935096673162/
Fig. 42 Ibidem
Fig. 43 Perspectivă de pe teraclădirii, Muzeul de istorie Ningbo, Simbol al orașului, Zhejiang, China; Autor
: Wang Shu, 2008; Fotografie: Sue Anne Tay
http://www.urbanphoto.net/blog/wp-content/uploads/2012/04/IMG_6927.jpg
Fig. 44 Detaliu de fațadă, materiale reciclate, Muzeul de istorie Ningbo, Simbol al orașului, Zhejiang, China;
Autor : Wang Shu, 2008; Fotografie: Sue Anne Tay
http://www.urbanphoto.net/blog/2012/04/11/the-ningbo-history-museum/
Fig. 45 Muzeul de istorie Ningbo, Simbol al orașului, Zhejiang, China; Autor : Wang Shu, 2008
http://www.urbanphoto.net/blog/2012/04/11/the-ningbo-history-museum/
Fig. 46 Atmosfera interioară, Muzeul de istorie Ningbo, Zhejiang, China; Autor : Wang Shu, 2008;
Fotografie: Lv Hengzhong
http://www.domusweb.it/en/news/2012/02/28/wang-shu-wins-the-2012-pritzker-architecture-
prize.html
Fig. 47 Atmosfera de seară, Casa din Sălicea, Cluj, România; Autor : RAUM, 2009
http://www.arhiforum.ro/proiecte/casa-cu-stuf
Fig. 48 Tim Van De Velde, Bruder Kapelle Peter Zumthor, 2007
http://ideasgn.com/architecture/bruder-klaus-kapelle-peter-zumthor/
- 72 -