Redacția: 09

CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021

STUDII UNIVERSITARE
Pag. 1/25
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 2/25

I. PRELIMINARII
 Prezentarea generală a disciplinei: locul și rolul disciplinei în formarea competențelor
specifice ale programului de formare profesională / specialității
Disciplina morfopatologie reprezintă o componentă importantă din domeniul educației
preclinice și clinice, are drept obiectiv major studierea substratului material al bolii, alcătuind
subiectul nozologiei. Preconizează cunoașterea etiologiei și patogeniei, necesare pentru a
pătrunde în esența bazelor teoretice și practice ale medicinii, pentru un studiu aprofundat al
manifestărilor clinice si morfologice ale bolii și folosirea acestor cunoștințe în practica
cotidiană a medicului.
Morfopatologia este o disciplină studiată la anul III a Facultății de Medicină, a cărei
programă analitică se corelează cu un număr mare de discipline preclinice (anatomia omului,
biologia moleculară, biochimie, anatomie clinică, histologia, citologia, embriologia,
fiziologie, microbiologie, genetica medicală) și clinice (cardiologia, chirurgia, medicina
internă, ginecologia, neurologia, dermatologia etc). Cuprinde noțiunile necesare înțelegerii
substratului lezional al bolilor, făcând astfel legătura dintre științele fundamentale și practica
medicală. În acest scop urmărește dobândirea cunoștințelor de patologie generală privind
procesele fundamentale la diferite nivele structurale; însușirea noțiunilor de patologie
sistemică, referitoare la modificările morfologice în diferite boli la nivelul sistemelor,
indispensabile înțelegerii mecanismelor de producere și manifestărilor acestora.

 Misiunea curriculumului (scopul) în formarea profesională

Misiunea acestui program de studii este fundamentarea cunoștințelor de anatomie
patologică generală și specială necesare înțelegerii proceselor patologice în concordanță cu
etiologia și mecanismele de producere a bolilor, însușirea aspectelor macroscopice și
microscopice ale diferitelor categorii de leziuni. Cunoașterea și înțelegerea modalității de
producere, evoluției și consecințelor leziunilor. Definirea și identificarea leziunilor după
aspectele macroscopice și histopatologice. Înțelegerea necesității identificării leziunilor în
contextul general de boală. Însușirea tehnicii de examinare macroscopică și histopatologică a
organelor și țesuturilor. Cunoștințele obținute din studiul morfopatologiei se vor integra cu
alte discipline pentru a oferi mijloace de evaluare și diagnosticare pacienților.
Limba/limbile de predare a disciplinei: română, rusă, engleză.

 Beneficiari: studenții anului III, Facultatea de medicină.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul disciplinei F.05.O.044

Denumirea disciplinei Morfopatologie

Responsabil de disciplină Niguleanu Radu

Anul III Semestrul/Semestrele V/VI

 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 3/25

Numărul de ore total, inclusiv:

Curs 30/30 Lucrări practice/ de laborator 25/25
Seminare 20/20 Lucrul individual 45/45
Forma de evaluare E/E Numărul de credite 4/4

III. OBIECTIVELE DE FORMARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI

La finele studierii disciplinei studentul va fi capabil:
 la nivel de cunoaștere și înțelegere:
 Însușirea unui glosar specific anatomiei patologice, necesar în dialogul cu
reprezentanții diferitelor specialități medicale;
 Corelarea acestor noțiuni cu cele prezentate în cadrul altor discipline clinice
sau preclinice;
 Corelarea manifestărilor clinice ale bolilor cu modificările macroscopice și
microscopice;
 Formularea unui diagnostic diferențial adecvat al leziunilor prezente la un
pacient dat;
 Înțelegerea rolului examenului anatomopatologic în stabilirea diagnosticului
 Determinarea unui diagnostic corect cu ajutorul datelor clinice și
anatomopatologice;
 Cunoașterea principalelor leziuni din punct de vedere anatomopatologic
(histopatologic) și mecanismelor de producere a acestora.

 la nivel de aplicare:
 Să utilizeze corect terminologia specifică bolilor;
 Să poată descrie și comenta din punct de vedere anatomo-patologic afecțiunile
studiate în clinică;
 Să poată interpreta un buletin de analiză histopatologică;
 Să sensibilizeze viitorii clinicieni asupra importanței decisive a diagnosticului
histopatologic pentru practica medicală.

 la nivel de integrare:
 Să fie capabil de a evalua locul și rolul morfopatologiei în pregătirea preclinică a
studentului-medic;
 Să fie competent de a utiliza cunoștințele și metodologia anatomiei patologice pentru
a explica natura unor procese patologice;
 Să fie apt să facă legătură dintre structură și funcție la nivel molecular → celular →
tisular→ de organ;
 Să fie apt să identifice cauzele posibile ale proceselor patologice și consecințele
lor asupra celulei, țesutului, organismului în întregime;
 Să fie capabil să implementeze cunoștințele acumulate în activitatea de cercetător;
 Să fie competent să utilizeze critic și cu încredere informațiile științifice obținute
utilizând noile tehnologii informaționale și de comunicare;
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 4/25

 Să fie abil să utilizeze tehnologia multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce,
prezenta și schimba informații, și pentru a comunica și a participa în rețele prin
intermediul internetului;
 Să fie capabil să învețe, ceea ce va contribui la managementul traseului profesional.

IV. CONDIȚIONĂRI ȘI EXIGENȚE PREALABILE

Studentul anului III necesită următoarele:
 Cunoașterea limbii de predare;
 Competențe confirmate la disciplinele anilor precedenți de studii;
 Competențe digitale (utilizarea internetului, procesarea documentelor, tabelelor
electronice și prezentărilor, utilizarea programelor de grafică);
 Abilitatea de comunicare și lucru în echipă;
 Calități – toleranță, compasiune, autonomie.

V. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Cursuri (prelegeri), lucrări practice/ lucrări de laborator/seminare și lucru individual
Nr. Numărul de ore
ТЕМА Lucrări Lucru
d/o Prelegeri
practice individual
Introducere în morfopatologie, noțiuni despre boală, diagnostic,
1. 2 3 3
etiologie, patogeneză, erori medicale, citopatologie, CIM.
Leziunile (acumulările) intra- și extracelulare reversibile. Etiologia
2. tulburărilor metabolice, clasificarea lor. Degenerări hidropice, 1 3 3
proteice, glucidice și lipidice, boli metabolice ale unor aminoacizi.
3. Pigmentațiile endogene și exogene. Calcinoza patologică. 1 3 3
Leziunile tisulare ∕ celulare ireversibile, manifestările morfologice.
4. Necroza si apoptoza. Moartea somatică, semnele morții, 2 3 3
modificările postmortem.
Procesele de adaptare și compensare. Regenerarea țesuturilor. Reacții
celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia,
5. hiperplazia, metaplazia. Aspecte ale regenerării celulare/ tisulare. 2 3 3
Repararea incompletă prin țesut conjunctiv. Angiogeneza, fibroza.
Vindecarea plăgilor.
Tulburările circulației sanguine și limfatice (I). Modificări
6. morfologice în edem, hiperemie, congestie și stază. Ischemia acută și 2 3 3
cronică. Infarctul.
Tulburările circulației sanguine și limfatice (II). Hemoragia.
Tromboza. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia
7. 2 3 3
lipidică, embolia cu lichid amniotic, embolia celulară și gazoasă.
Leziuni morfologice în șoc.
Totalizarea Nr. 1: temele 1-7.
Inflamația. Inflamația acută. Modificările din focarul inflamator acut.
8. Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, 1 3 3
supurativă. Variante de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și
flegmonul.
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 5/25

Nr. Numărul de ore

ТЕМА Lucrări Lucru
d/o Prelegeri
practice individual
Inflamația cronică. Modificări celulare în inflamația cronică
nespecifică. Inflamația granulomatoasă, generalități și clasificare.
9. Caracteristica morfologică a granuloamelor în tuberculoză, sifilis, 1 3 3
lepră, boala ghearelor de pisică, toxoplasmoză, corpi străini,
sarcoidoză.
Procese imunopatologice. Reacțiile de hipersensibilitate. Modificările
morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare.
10. Imunodeficiențele congenitale și dobândite, SIDA. Respingerea 4 3 3
transplantului. Boli autoimune. LES, sindromul Sjőgren, scleroza
sistemică, artrita reumatoidă. Amiloidoza.
Tumori: aspecte generale. Nomenclatura. Caracterele generale ale
neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia
dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-
patologice în tumori. Gradarea și stadializarea neoplasmelor
11. maligne. Caracterele macroscopice, histologice și citologice, 2 3 3
creșterea și propagarea tumorilor, procesul de metastazare și
recidivare. Clasificarea histogenetică a tumorilor: tumorile
epiteliale, mezenchimale, melanocitare, embrionale și germinale,
tumorile țesuturilor nervoase și ale sistemului neuroendocrin difuz.
Bolile infecțioase, generalități. Infecțiile aerogene (gripa, rujeola,
difteria). Tuberculoza, patogeneza și leziunile tipice. Modificările
12. morfologice comparative în diferite forme de tuberculoză. 2 3 3
Tuberculoza primară, secundară, miliară. Complicațiile fiecărei
variante de tuberculoză.
Patologia pre-și perinatală. Infecțiile perinatale. Patologiile
progenezei și kimatogenezei. Anomalii congenitale, leziuni la
13. 2 3 3
naștere, boli ale nou - născuților, erori înnăscute ale metabolismului,
tumorile.
Afecțiunile tumorale ale sistemului hematopoietic. Leucemiile
(leucozele). Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor,
policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative, leucemii acute și
14. 1 3 3
cronice. Patologia nodulilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute
și cronice. Patologia splinei.
Totalizarea Nr. 2: temele 8-14.
15. Proliferări tumorale limfoide: limfoamele. 1 3 3
Patologia vasculară: Ateroscleroza, hipertensiunea arterială,
16. modificările morfologice. Vasculite. Anevrisme, disecția de aortă. 2 3 3
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze, varice.
Patologia inimii: cardiopatia ischemică acută și cronică. Infarctul
miocardic. Modificările cordului în hipertensiunea arterială
sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare. Febra
17. 2 3 3
reumatismală cardiacă acută și cronică. Endocardite. Cardiomiopatii
primare și secundare. Miocardite. Patologia pericardului.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă. Tumorile inimii.
Patologia pulmonară acută: rinofaringite, laringite, traheite și
18. 4 3 3
bronșite. Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 6/25

Nr. Numărul de ore

ТЕМА Lucrări Lucru
d/o Prelegeri
practice individual
Atelectazia. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară.
Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale. Abcesele pulmonare.
Patologia pulmonară cronică: bronhopneumopatia cronică
obstructivă, astmul bronșic, emfizemul pulmonar, bronșita cronică,
bronșiectazii. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic,
sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori
neuroendocrine, metastaze pulmonare. Patologia pleurei.
Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare.
Patologia sistemului digestiv superior: Bolile esofagului:
malformații, esofagite, stenoze-dilatări, tumori. Bolile stomacului:
19. gastrite, ulcerațiile gastroduodenale, hiperplazia mucoasei gastrice, 2 3 3
tumorile benigne și maligne ale stomacului, malformații
congenitale.
Patologia intestinală: tulburări circulatorii, modificări ale lumenului
(megacolon, diverticuli), enterocolite, inflamații ale unor segmente
intestinale (apendicita, proctita). Boala inflamatorie intestinală (boala
20. 2 3 3
Crohn, colita ulceroasă nespecifică), tumori benigne și maligne.
Infecțiile intestinale: febra tifoidă, salmonelozele, dizenteria, holera,
candidoza tractului digestiv, echinococoza.
Bolile ficatului: icterul și colestaza. Hepatitele virale acute și
cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita
autoimună. Hepatite induse medicamentos și toxice: afecțiuni
hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale
metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-
antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea
21. 2 3 3
portală. Tumori benigne și maligne. Patologia căilor biliare:
colelitiaza, colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică.
Carcinomul vezicii biliare și a căilor biliare extra-hepatice. Patologia
pancreasului exocrin: fibroza chistica, pancreatitele acute și cronice,
tumorile benigne și maligne.
Totalizarea Nr. 3: temele 16-21.
Bolile rinichilor. Anomalii congenitale.
Nefropatii glomerulare: patogeneza leziunilor glomerulare;
sindroamele clinice; modificările histologice. Glomerulonefrita
proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid
progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă. Boala cu
modificări minime (nefroza lipoidică). Leziuni glomerulare în boli
22. 2 3 3
sistemice.
Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută. Nefrita tubulo-
interstițială: pielonefrite acute; cronice; nefropatia de reflux; nefrita
tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii
vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei
renale. Tumorile renale.
23. Patologia sistemului genital masculin. Bolile testiculului și 2 3 3
epididimului: malformații, inflamații, tumori. Patologia ductului
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 7/25

Nr. Numărul de ore

ТЕМА Lucrări Lucru
d/o Prelegeri
practice individual
deferent și a cordonului spermatic. Patologia prostatei: prostatite,
hiperplazia nodulară, carcinomul de prostată. Patologia organelor
genitale externe. Tulburări ale diferențierii sexuale. Infecțiile sexual
transmisibile (gonoreea, clamidioza, tricomonaza). Sifilisul.
Patologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale,
inflamații, tumori benigne și maligne.
Patologia organelor genitale feminine. Metode morfologice de
investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală;
cervicite; polipi endocervicali; neoplazia intraepitelială cervicală;
carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza;
24. 2 3 3
adenomioza; endometrite; leziuni dishormonale; tumori benigne și
maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice; tumori.
Patologia ovarului: inflamații; ovarul polichistic; pseudotumori și
tumori.
Patologia glandei mamare: tulburări de dezvoltare; inflamații.
Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: tipuri
histologice; factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul;
tumora filoidă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al
carcinomului de glandă mamară. Ginecomastia.
25. Patologia sarcinii, lăuziei și a placentei. Patologia sarcinii și nou- 4 3 3
născutului: avortul; sarcina extrauterină; toxicozele gravidice;
patologia placentei și membranelor fetale; complicațiile nașterii și
lăuziei. Bolile trofoblastice gestaționale. Traumatismele obstetricale
ale nou-născutului, asfixia nou-născutului, moartea intrauterină a
fătului.
Patologia glandelor endocrine: Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem);
hipertiroidismul (tireotoxicoza); boala Basedow-Graves; tiroidite
acute și cronice; gușa difuză netoxică simplă; gușa multinodulară;
tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție-aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și
secundar. Patologia glandelor corticosuprarenale: hipercortizolism
26. (sdr. Cushing); hiperaldosteronism primar; sindromul adrenogenital; 2 3 3
insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-
Friderichsen), insuficiența adrenocorticală cronică (boala Addison).
Tumori adrenocorticale. Patologia medulosuprarenalei:
feocromocitomul; neuroblastom; ganglioneuromul. Patologia
pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip
I și II. Tumori: insulinom; gastrinom.
Patologia pielii și a țesuturilor moi. Boli non-neoplazice ale pielii.
Tumori benigne și maligne ale pielii. Tulburări ale pigmentării.
Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi
27. melanocitari; nevi displazici; melanomul malign. Atrofia de 2 3 3
denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne; boala Becker;
distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale
joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis. Patologia sistemului
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 8/25

Nr. Numărul de ore

ТЕМА Lucrări Lucru
d/o Prelegeri
practice individual
osteoarticular. Patologia oaselor: Boli asociate cu matricea anormală:
osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei
mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Infecții: osteomielite
piogene, tuberculoza osoasă. Bolile oaselor: tulburări congenitale
ale osteogenezei; leziuni neinflamatoare; periostita; osteomielita
nespecifică și specifică; tumori osoase. Bolile articulațiilor: leziuni
degenerative (artroza); inflamații nespecifice și specifice; tumorile
articulațiilor. Tendovaginite și bursite.
Patologia sistemului nervos central: hidrocefalia; hemocefalia
internă. Bolile creierului: encefalopatia hipertensivă și
aterosclerotică. Accidente cerebrale vasculare. Patologia nervilor
28. periferici. Bolile demielinizante și neurodegenerative. Infecții: 2 3 3
meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar:
abcesul cerebral; empiemul subdural; abcese extradurale.
Meningitele cronice.
Tumorile sistemului nervos central. Tumori primare și secundare.
29. 2 3 3
Totalizarea Nr. 4: temele 22-29.
Sepsisul: formele de sepsis; clasificarea etiologică. Șocul toxico-
30. septic. Particularități morfologice și corelări clinice, complicații și 2 3 3
cauze de deces.
Total 60 90 90

VI. MANOPERE PRACTICE ACHIZIȚIONATE LA FINELE DISCIPLINEI

Manoperele practice esențiale obligatorii sunt:

 Însușirea metodei de descriere a leziunilor macroscopice și microscopice;
 Însușirea metodei de formulare a unui diagnostic anatomopatologic;
 Însușirea și utilizarea corectă a terminologiei medicale specifice
din domeniul anatomiei patologice și a citopatologiei;
 Aplicarea diagnosticului diferențial între diferitele tipuri de leziuni în funcție
de metoda de studiu;
 Însușirea tehnicii de recoltare a probelor pentru examen histopatologic;
 Conștientizarea rolului stabilirii diagnosticului anatomopatologic în urma
examenului intravital, post-mortem cât și pentru și activitățile de cercetare;
 Înțelegerea necesității corelării diagnosticului anatomopatologic cu alte
metode de investigație (examen ecografic, radiologic, microbiologic etc.),
întrucât diagnosticul fiind în final rezultanta muncii în echipă;
 Dezvoltarea abilităților privind întocmirea și prezentarea unui referat de
specialitate;
 Conștientizarea necesității de documentare permanentă și de exersare
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 9/25

continuă a tehnicilor însușite.

VII. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI UNITĂȚI DE CONȚINUT

Obiective Unități de conținut

Capitolul 1. Introducere în morfopatologie, noțiuni despre boală, diagnostic, etiologie, patogeneză,
CIM, erori de diagnostic, citopatologie
 Să cunoască noțiunile de boală, etiologie, patogeneză, 1. Etiologie și patogeneză. Aspecte
morfogeneză; nozologice;
 Să cunoască rolul leziunilor morfologice în dezvoltarea și 2. Patomorfoza bolilor. Patologia
evoluția bolilor; terapiei (iatrogenia), patologia
 Să cunoască conceptul de iatrogenie și eroare medicală; terapiei intensive și reanimării;
 Să cunoască factorii de risc in dezvoltarea iatrogeniilor în 3. Clasificarea și nomenclatorul bolilor.
condițiile medicinei contemporane. Diagnosticul, principiile pe care se
bazează. Boală principală, boli
concomitente, complicații, cauze de
deces.
Capitolul 2. Patologia celulei. Leziuni celulare reversibile și ireversibile
 Să cunoască conceptul și definirea modificărilor morfologice 1. Manifestările ultrastructurale ale
în degenerescențe și necroză; leziunilor celulare;
 Să cunoască cauzele și modificările structurale ale leziunilor 2. Cauzele leziunilor celulare și ale
tisulare și celulare. necrozei;
3. Concept și manifestările morfologice
ale degenerescenței celulare/tisulare,
distrofiei hidropice, lipidice, hialine,
fibrinoide;
4. Concept și tipuri de necroză,
modificări patologice și consecințele
necrozei.
Capitolul 3. Procesele de adaptare și compensare. Regenerarea țesuturilor
 Să cunoască conceptul și manifestările morfologice ale 1. Conceptul de adaptare, hipertrofie,
atrofiei, hipertrofiei, hiperplaziei și metaplaziei; hiperplazie, atrofie, metaplazie;
 Să cunoască cauzele și variantele atrofiei; 2. Conceptul de regenerare și reparație,
 Să înțeleagă conceptul de regenerare și reparare, a capacitatea și procesul de
morfologiei și funcției țesutului de granulație; regenerare tisulară;
 Să cunoască tipurile de regenerare a țesuturilor, procesul de 3. Conceptul, morfologia și funcția
vindecare a plăgilor; țesutului de granulație și a procesului
 Să cunoască factorii ce afectează vindecarea plăgilor. de organizare;
4. Procesul de vindecare a plăgilor,
specificul vindecării pielii și a
fracturilor osoase.
Capitolul 4. Tulburările circulației sanguine și limfatice
 Să cunoască conceptul de congestie, caracteristicile 1. Conceptul și tipurile de hiperemie,
congestiei hepatice și pulmonare, conceptul de tromboză, cauzele, morfologia și consecințele
embolism și infarct, cauzele și consecințele trombozei, congestiei, manifestările patologice
variantele și morfologia infarctului; ale congestiei cronice pulmonare și
 Să cunoască conceptul și tipurile de embolie și efectele hepatic;
asupra organismului; 2. Conceptul, cauzele, mecanismul
trombozei, evoluția morfologică și
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 10/25

Obiective Unități de conținut

 Să cunoască conceptul, cauzele și consecințele hemoragiei. efectele trombozei;
3. Conceptul de embolie, tipuri de
embolie și efecte asupra
organismului.
4. Conceptul, cauzele și morfologia
infarctului;
5. Conceptul, cauzele și tipurile de
hemoragie.
Capitolul 5. Inflamația acută și cronică
 Să cunoască conceptul, modificările patologice de bază și 1. Definiția și cauzele inflamației,
clasificarea inflamației, mediatorii inflamației; leziunile morfologice (alterarea,
 Să cunoască cauzele și manifestările locale ale inflamației; exudarea și proliferarea), patogeneza
 Să cunoască efectele sistemice ale inflamației. inflamației mediatorii. Semnele
locale și efectele sistemice ale
inflamației;
2. Clasificarea morfologică a
inflamației: inflamație alterativă,
exudativă și proliferativă;
3. Variantele inflamației acute:
seroasă, fibrinoasă, supurativă și
hemoragică;
4. Inflamația cronică: concept,
modificări patologice de bază,
clasificare. Caracteristica
morfologică a inflamației
granulomatoase;
5. Consecințele și semnificația
clinică a inflamației.
Capitolul 6. Patologia sistemului imunitar
 Să cunoască termenii generali, structura și celulele 1. Sistemul imun, organele centrale și
efectoare ale sistemului imunitar; periferice, structura, particularitățile
 Să descrie particularitățile reacțiilor imune în bolile morfofuncționale;
țesutului conjunctiv: artrita reumatoidă, lupusul eritematos 2. Importanța timusului în evoluția
diseminat, scleroza sistemică, dermatomiozita/ polimiozita, proceselor imune la copii și maturi;
sindromul Sjögren, poliarterita nodoasă; 3. Reacțiile de hipersensibilitate,
 Să cunoască clasificarea antigenelor histocompatibilității tipurile și mecanismele de evoluție;
și modul în care acestea se raportează la complexul 4. Bolile complexelor imune (cu
histocompatibilității majore și la transplant. referire specială la
glomerulonefrita);
5. Bolile autoimune;
6. Sindroamele de imunodeficiență.
HLA și transplantul.
Capitolul 7. Tumori
 Să definească neoplazia și proprietățile celulelor 1. Conceptul de neoplasm,
maligne; nomenclatorul tumorilor,
 Să cunoască clasificarea tumorilor după caracteristicile lor caracteristicile tumorii (arhitectura
clinice și histopatologice; tumorală, atipia, gradul histologic);
 Să descrie tumorile benigne și maligne, efectele locale și 2. Modificările biologice ale celulelor
sistemice, acțiunea tumorilor asupra gazdei; canceroase, creșterea tumorilor (rata
 Să definească metastazele și mecanismele de creștere, modul și răspândire),
acestora; efectele tumorii asupra gazdei,
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 11/25

Obiective Unități de conținut

 Să cunoască nomenclatura și formele de carcinom și sarcom; etiologia și patogeneza cancerului;
 Să fie familiarizat cu gradele și stadiile tumorilor maligne; 3. Metodele de diagnostic al tumorii,
 Să cunoască nomenclatorul tumorilor și al proceselor compararea tumorilor benigne și
pseudotumorale; maligne, compararea carcinomului și
 Să înțeleagă rolul oncogenelor în cancer, factorii carcinogeni sarcomului;
de mediu. 4. Leziunile precanceroase. Tumorile
intraepiteliale. Tumorile benigne și
maligne frecvente (carcinomul și
sarcomul).
Capitolul 8. Patologia procesului infecțios. Tuberculoza.
 Să determine rolul celulei gazdă în infecțiile bacteriene; 1. Infecții respiratorii virale acute: gripa,
 Să cunoască modalitățile prin care bacteriile pot distruge paragripa, rujeola, rubeola.
celulele și/ sau pot provoca leziuni tisulare; Epidemiologie, etiologie, patogeneză,
 Să cunoască infecțiile bacteriene, care se dezvoltă în anatomie patologică, complicații,
perioada copilăriei; cauze de deces;
 Să explice apariția unor noi tulpini de agenți microbieni 2. Infecții bacteriene: infecția
rezistenți la medicamente; meningococică, difteria, scarlatina.
 Să identifice elementele structurale ale tuberculomului; Etiologie, epidemiologie, patogeneză,
anatomie patologică, complicații,
 Să identifice formele de tuberculoză în baza tabloului
cauze de deces;
morfologic și corelarea acestuia cu manifestările clinice;
3. Tuberculoza: etiologia, patogeneza,
 Să identifice consecințele tuberculozei. clasificarea. Tuberculoza primară,
secundară și progresivă: anatomie
patologică, complicații, cauze de
deces. Patomorfoza tuberculozei.
Capitolul 9. Patologia pre- și perinatală. Infecțiile perinatale
 Să diferențieze trăsăturile de malformație, deformare, 1. Patologia perioadei de progeneză
secvență și sindrom; și kimatogeneză. Cauzele
 Să cunoască caracteristicile clinice și cauzele majore ale gametopatilor, blastopatiilor și
secvenței oligohidramnios; embriopatiilor. Malformații
 Să definească agenezia, hipoplazia și displazia; congenitale ale inimii, sistemului
 Să cunoască clasificarea malformațiilor congenitale și nervos central, tractului urinar,
semnificația clinică a acestora; tractului digestiv;
 Să cunoască viciile cardiace congenitale palide și cianotice, 2. Pre- și supramaturitate fetală.
structura și semnificația clinică; Asfixia nou-născutului, cauze și
 Să cunoască cauzele, semnificația clinică și consecințele consecințe. Pneumopatii. Tulburări
hidrocefaliei; perinatale ale circulației cerebrale.
 Să cunoască morfologia anencefaliei, herniei cerebrale și Hemoragii cerebrale intranatale;
spinei bifida; 3. Boala hemolitică a nou-născutului.
Citomegalie, herpesul, rubeola și
 Să cunoască complexul TORCH de infecții perinatale.
toxoplasmoza - semnele
histomorfologice specifice.
Capitolul 10. Patologia sistemului hematopoietic
 Să definească noțiunea de anemie, leucemie și limfom, 1. Anemie: cauze, patogeneză, tipuri,
clasificarea acestora; clasificare. Anemia ca urmare a
 Să descrie diferite tipuri de limfom Hodgkin și non- hemoragiei (post-hemoragie) și a
Hodgkin; hemolizei (hemolitice),
 Să descrie diferite tipuri de leucemii și limfoame și să caracteristici morfologice;
înțeleagă modificările patologice de bază raportate la 2. Tumorile sistemului sanguin,
simptome clinice. hemoblastoze, clasificarea;
3. Leucemia ca boală tumorală
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 12/25

Obiective Unități de conținut

sistemică a țesuturilor
hematopoietice, cauze, patogeneza,
caracteristicile morfologice;
4. Leucemie acută, clasificarea;
5. Leucemie cronică mielocitară și
limfocitară;
6. Limfomul Hodgkin, micoza
fungoidă, plasmocitomul.
Capitolul 11. Patologia sistemului cardiovascular
 Să descrie leziunile patologice în ateroscleroză și 1. Endocardita: cauzele, mecanisme
complicațiile majore; de dezvoltare, morfologie,
 Să descrie patogeneza, fiziopatologia și simptomele bolii consecințe;
coronarien; 2. Cardioscleroza: cauzele, mecanisme
 Să cunoască manifestările morfologice și complicațiile de dezvoltare, variante morfologice.
aterosclerozei arterelor diferitelor organe; Ateroscleroza și hipertensiunea
 Să cunoască caracteristicile morfologice și complicațiile arterială: etiologie și patogeneză,
infarctului miocardic și corelarea acestor constatări cu anatomie patologică, stadiile,
simptomele clinice și paraclinice; formele clinico-morfologice și
 Să descrie patogeneza și modificările patologice în caracteristica lor, cauzele de deces;
hipertensiunea arterială; 3. Interrelațiile dintre ateroscleroză și
 Să descrie efectele morfofuncționale ale hipertensiunii infarctul miocardic;
arteriale asupra organelor de importanță vitală; 4. Cardiopatia ischemică (boala
 Să cunoască patogeneza reumocarditei și să descrie coronariană). Infarct miocardic.
leziunile tipice cardiace în febra reumatică; Morfologia infarctului miocardic
acut, repetat și recidivant,
 Să identifice variantele valvulopatiilor cardiace: stenozei
complicații, cauzele morții;
aortei, regurgitării și stenozei mitrale (reumatice).
5. Cardiopatia ischemică cronică:
caracteristicile morfologice,
complicațiile, cauzele morții;
6. Cardiomiopatia primară și
secundară: cauzele, patogeneza,
manifestările morfologice.
Capitolul 12. Patologia sistemului respirator
 Să cunoască situații clinice asociate cu afectarea 1. Patologia pulmonară acută: bronșita
mecanismelor de apărare a sistemului respirator; acută, cauze și mecanisme de
 Să cunoască cele 4 stadii clasice ale pneumoniei lobare; dezvoltare, clasificare, caracteristici
 Să cunoască caracterul, cauzele și implicarea tipică a morfologice;
bronhopneumoniei; 2. Pneumonia: pneumonia lobară și
 Să identifice corelația dintre BPOC сu poluarea aerului și bronhopneumonia: etiologie,
fumat; patogeneză, anatomie patologică,
 Să identifice modificările morfologice asociate cu bronșita forme atipice, complicațiile;
cronică și emfizemul; 3. Procese distructive acute în
 Să compare și să coreleze modificările patologice în plămâni. Abces, gangrenă
emfizem și bronșiectazii; pulmonară: patogeneză,
 Să cunoască tipurile histologice de cancer pulmonar; morfologie;
4. Patologia pulmonară cronică,
 Să cunoască patogeneza și prognosticul cancerului
clasificarea. Bronșită cronică,
pulmonar.
bronsiectazie, emfizem pulmonar,
astm bronșic, abces cronic. Boala
interstițială a plămânilor: etiologie,
patogeneză, anatomia patologică a
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 13/25

Obiective Unități de conținut

formelor nosologice. Cordul
pulmonar cronic;
5. Cancerul pulmonar: frecvența,
etiologie, patogeneză, stări
precanceroase, caracteristici clinico-
morfologice. Morfologia cancerului
pulmonar central și periferic.
Pleurezii: cauze, mecanisme de
dezvoltare, morfologie, consecințe.
Capitolul 13. Patologia sistemului digestiv
 Să definească categoriile generale de tulburări 1. Patologia esofagului. Esofagul
esofagiene; Barrett: importanța clinică,
 Să cunoască variantele de esofagită conform tabloului modificări morfofuncționale și
morfologic; consecințe;
 Să definească morfologia gastritelor; 2. Gastrita acută și cronică: cauze,
 Să cunoască 2 tipuri morfologice de carcinom gastric; mecanismul dezvoltării, formele
 Să definească morfologia ulcerului gastric acut și cronic, morfologice și caracteristicile lor,
etiologia și complicațiile; complicațiile;
 Să cunoască boala ischemică a intestinului, aspecte 3. Boala ulceroasă a stomacului și a
macroscopice și microscopice, complicații; duodenului: frecvența, etiologia,
 Să poată diferenția boala Crohn și colita ulcerativă complicații, consecințe. Cancerul
nespecifică din punct de vedere morfologic și corelații cu gastric: stări precanceroase,
manifestările clinice; caracteristica clinico-morfologică,
tipuri histologice, particularități de
 Să cunoască morfologia polipilor adenomatoși;
metastazare;
 Să cunoască particularitățile macroscopice, microscopice și
4. Colită ulceroasă nespecifică: cauze,
caracteristicile clinice ale adenocarcinomului colonic. mecanisme de dezvoltare, anatomie
patologică, complicații;
5. Boala Crohn: cauze, mecanisme de
dezvoltare, anatomie patologică,
complicații;
6. Tumorile intestinale: frecvența,
etiologia, patogeneza, forme
morfologice, caracteristica lor,
metastazarea, complicații;
7. Peritonita: cauze, mecanisme de
dezvoltare, anatomie patologică,
complicații, cauzele decesului.
Capitolul 14. Bolile ficatului și pancreasului
 Să descrie morfologic formele de hepatită alcoolică, 1. Hepatoză ereditară și dobândită,
steatoză, hepatită și ciroză; acută și cronică: etiologie,
 Să diferențieze degenerescența lipidică nonalcoolică și a patogeneză, anatomie patologică,
steatohepatitei nealcoolice cu boala hepatică alcoolică și complicații;
infecția cu virusul hepatitei C; 2. Necroza fulminantă acută a ficatului
 Să cunoască caracteristicile microscopice ale cirozei și și ciroza hepatică, corelații și
semnificația clinică a acestora; consecințe;
 Să diferențieze cele două variante morfologice de ciroză 3. Rolul alcoolului în dezvoltarea
micronodulară și macronodulară și să înțeleagă de ce o steatozelor hepatice. Anatomia
astfel de clasificare poate fi înșelătoare din punct de patologică, complicații, consecințe;
vedere clinic; 4. Hepatită acută și cronică, primară și
 Să diferențieze patologia hepatitei acute, fulminante și secundară. Hepatita virala:
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 14/25

Obiective Unități de conținut

cronice; clasificarea, etiologie și patogeneză,
 Să cunoască particularitățile morfologice ale forme clinico-morfologice,
carcinoamelor hepatice și carcinoamelor hepatice complicații, consecințe. Hepatita
metastatice. virală și ciroza hepatică. Hepatita
alcoolică acută și cronică,
mecanisme de dezvoltare,
caracteristici morfologice,
complicații, consecințe;
5. Ciroza hepatică: etiologie,
patogeneză și morfogeneză,
clasificare, caracteristica
morfologică, complicațiile.
Sindromul hepatorenal. Sindromul
de hipertensiune portală. Cauze de
deces;
6. Cancerul hepatic: cauze,
mecanismele dezvoltării,
complicații, cauzele decesului;
7. Pancreatită acută și cronică: cauze,
mecanisme de dezvoltare, anatomie
patologică, complicații;
8. Cancerul pancreasului: cauze,
mecanismul dezvoltării,
complicații, cauzele decesului
Capitolul 15. Bolile rinichilor
 Să cunoască cauzele și mecanismele principale, care 1. Glomerulonefrita: clasificarea
produc insuficiență renală acută; modernă, etiologie, patogeneză,
 Să descrie sindromul uremic și mecanismele posibile, caracteristicile imunomorfologice
care cauzează manifestările sale clinice; ale diferitelor forme de
 Să înțeleagă patogeneza glomerulonefritei; glomerulonefrită;
 Să definească sindromul nefrotic și să cunoască 2. Insuficiența renală acută - nefroza
trăsăturile clinice și morfologice ale bolilor, care necrotică: cauze, patogeneză,
cauzează sindromul nefrotic; caracteristici morfologice,
 Să cunoască caracteristicile clinice și morfologice complicații, consecințe;
ale pielonefrite acute și cronice; 3. Tubulopatia cronică obstructivă.
 Să cunoască sindroamele clinice majore cu care se Nefroza paraproteinemică:
poate prezenta un pacient cu afecțiuni renale; patogeneza, morfologia,
complicații, consecințe;
 Să cunoască sindroamele clinice glomerulare majore;
4. Nefrită tubulointerstițială:
 Să cunoască diferența fibrozei în pielonefrita cronică
etiologie, patogeneză, anatomie
de cea în glomerulonefrita cronică sau hipertensiunea
patologică, complicații, consecințe;
benignă cronică;
5. Pielonefrita acută și cronică:
 Să cunoască diferența macroscopică între adenom și
etiologie, patogeneză, anatomie
carcinomul nefrocelular.
patologică, complicații, consecințe;
6. Nefrolitiază: etiologie, patogeneză,
anatomie patologică, complicații,
consecințe. Interrelațiile cu
pielonefrita. Particularitățile
nefrolitiazei la copii;
7. Tumori renale. Carcinomul
nefrocelular. Cauze, caracteristici
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 15/25

Obiective Unități de conținut

morfologice.
Capitolul 16. Afecțiunile organelor genitale masculine. Patologia vezicii urinare. Infecțiile sexual
transmisibile
 Să cunoască factorii etiologici în prostatită 1. Hiperplazia benignă de prostată
bacteriană acută și cronică; (hiperplazia nodulară): forme,
 Să cunoască cauzele și consecințele tumorilor caracteristici morfologice,
prostatice; complicații;
 Să cunoască clasificarea tumorilor testiculare. Să 2. Cancerul prostatei: frecvență,
compare morfologia celor două tipuri majore de tumori cauze, caracteristici morfologice,
testiculare din celule germinale: seminomatoase și complicații;
nonseminomatoase; 3. Cancerul testiculelor: clasificare,
 Să cunoască caracteristicile patologice și clinice ale caracteristici morfologice,
hiperplaziei prostatice benigne; complicații;
 Să cunoască trăsăturile patologice și caracteristicile 4. Tumorile de epididim, cordoanele
clinice ale carcinomului prostatic și conceptul spermatice și membrana testiculară,
clasificării și etapizării pentru prognostic; morfologie;
 Să cunoască leziunile inflamatorii acute și cronice ale 5. Sifilisul: etiologie, patogeneză.
vezicii urinare; Sifilis primar, secundar, terțiar.
 Să identifice particularitățile morfologice ale cancerului Sifilis congenital (precoce, tardiv).
de vezică urinară. Sifilis visceral. Anatomia
patologică, complicații, cauze de
deces;
6. Cancerul vezicii urinare:
clasificare, caracteristici
morfologice, complicații, cauzele
decesului.
Capitolul 17. Patologia sistemului genital feminin. Patologia glandei mamare. Patologia sarcinii,
lăuziei și a placentei
 Să cunoască LSIL și HSIL, neoplazia 1. Hiperplazia glandulară a
glandulară și scuamoasă cervicală; endometrului, caracteristicile
 Să cunoască care este diferența dintre CIN 3 și morfologice, complicațiile;
carcinomul invaziv; 2. Endometrita acută și cronică: cauze,
 Să cunoască clasificarea tumorilor ovariene patogeneză, morfologie, complicații;
maligne, tumorile asociate cu endometrioza; 3. Cancer uterin: frecvența, cauze,
 Să cunoască semnificația tumorilor ovariene procese precanceroase, clasificare,
borderline; caracteristici morfologice;
 Să înțeleagă clasificărea hiperplaziei endometriale și 4. Particularitățile cancerului de col
importanța clinică a hiperplaziei simple / complexe cu/ uterin: forme histologice,
fără atipie citologică; particularitățile dezvoltării
 Să cunoască definiția și tipurile de sarcină ectopică metastazelor, complicațiile;
5. Cancer ovarian: frecvență, cauze,
 Să diferențieze mola hidatiformă completă și
stări precanceroase, clasificare,
incompletă în ceea ce privește histologia și corelarea
caracteristici morfologice, forme
clinică;
histologice, particularitățile
 Să cunoască cele mai frecvente leziuni precursoare
metastazării, complicațiile;
ale bolii trofoblastice gestaționale.
6. Mastita acută și cronică: cauze,
 Să cunoască modificările placentei în eclampsie; patogeneză, morfologie, complicații;
 Să definească noțiunile de placenta accreta, 7. Boala fibrochistică a glandei
discreta, placenta praevia. mamare: clasificare, forme
neproliferative și proliferative,
caracteristicile morfologice,
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 16/25

Obiective Unități de conținut

complicațiile;
8. Cancerul glandei mamare:
frecvență, cauze, stări
precanceroase, clasificare,
caracteristici morfologice,
particularitățile dezvoltării
metastazelor;
9. Avortul spontan, travaliul prematur:
cauze, caracteristici morfologice;
10. Afecțiunile trofoblastice. Mola
hidatiformă, caracteristici
morfologice, complicațiile;
11. Corioncarcinomul: histogeneza,
caracteristicile morfologice,
particularitățile dezvoltării
metastazelor;
12. Patologia placentei și membranelor
fetale, complicațiile nașterii și
lăuziei;
13. Traumatismele obstetricale ale nou-
născutului, asfixia nou-născutului,
moartea intrauterină a fătului.
Capitolul 18. Patologia glandelor endocrine.
 Să cunoască particularitățile morfologice, moleculare și 1. Hipofiza: acromegalie: etiologie,
clinice ale adenoamelor hipofizare, incluzând tabloul patogeneză, morfologie, cauzele
macroscopic și microscopic, manifestări legate de morții. Boala Cushing: etiologie,
efectul de masă, manifestări endocrine legate de patogeneză, morfologie, cauzele
producerea hormonului de creștere, ACTH, prolactină; morții;
 Să diferențieze principalele caracteristici 2. Distrofie adiposo-genitală:
macroscopice, microscopice și clinice ale următoarelor etiologie, patogeneză, morfologie.
neoplasme tiroidiene: adenomul folicular, carcinomul Diabet insipid: etiologie,
papilar, folicular, medular; patogeneză, morfologie;
 Să cunoască cele mai frecvente cauze ale 3. Glandele suprarenale: Boala
hiperparatiroidismului primar; Addison: etiologie, patogeneză,
 Să cunoască particularitățile clinice și patogeneza morfologie. Tumorile glandelor
bolii Graves ca prototip al hipertiroidismului; suprarenale, tipuri, morfologice,
 Să coreleze patogeneza diferitelor cauze ale complicații;
sindromului Cushing; 4. Glanda tiroida: gușa (struma),
 Să cunoască modificările morfologice ale diferitelor clasificare. Hipotiroidia și
organe în diabetul zaharat: pancreasul, vase mici și atireoidia, caracteristici
mari, rinichii, retina. morfologice. Tumorile glandei
tiroide, morfologie, complicații;
5. Pancreasul endocrin: diabetul
zaharat: etiologie, patogeneză,
anatomie patologică. Macro- și
microangiopatia ca manifestare a
diabetului zaharat, tipuri de
microangiopatie diabetică,
morfologie. Glomeruloscleroza
diabetică. Complicațiile diabetului
zaharat, cauzele morții.
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 17/25

Obiective Unități de conținut

Particularitățile dezvoltării
diabetului zaharat la copii
(sindromul Mauriac).
Capitolul 19. Patologia pielii și țesuturilor moi
 Să compare morfologia diferitelor erupții 1. Erupții cutanate: clasificare,
cutanate; tabloul morfologic;
 Să cunoască particularitățile morfologice ale 2. Carcinomul scuamos și
tumorilor scuamoase benigne și maligne; bazocelular;
 Să cunoască particularitățile morfologice și biologice 3. Melanomul cutanat;
ale carcinomului bazocelular; 4. Patologia degenerativă musculară;
 Să cunoască particularitățile morfologice și biologice 5. Tumori musculare: clasificare,
ale melanomului; morfologie, aspecte clinice,
 Să cunoască particularitățile tumorilor musculare benigne; particularități de metastazare.
 Să cunoască criteriile de malignitate specifice
sarcoamelor
uterine și sarcoamelor non–miometriale.
Capitolul 20. Patologia sistemului osteoarticular
 Să cunoască modificările morfologice în formarea 1. Fracturi ale oaselor tubulare și
calusului osos; spongioase: cauze, consecințe.
 Să cunoască mecanismul osificării în procese Modificări de vârstă a sistemului
degenerative. osteoarticular. Necroza aseptică.
 Să cunoască modificările morfologice în necroza Osteomielita;
aseptică și infecțioasă osoasă; 2. Artrite infecțioase, reactive și
 Să cunoască nomenclatura și morfologia tumorilor degenerative autoimune, modificări
osoase. morfologice și consecințe;
3. Tumori ale oaselor și cartilajelor,
clasificare, morfologie, consecințe.
Capitolul 21. Patologia sistemului nervos central și periferic
 Să se familiarizeze cu terminologia specială din 1. Patologia discirculatorie a
domeniul patologiei sistemului nervos; creierului. Ictusul cerebral, cauze
 Să înțeleagă mecanismele patogenetice de bază ale și consecințe;
bolilor neurologice; 2. Patologia degenerativă cerebrală:
 Să coreleze caracteristicile clinice și Boala Alzheimer: etiologie,
morfologice ale bolilor cerebrovasculare; patogeneză, schimbări morfologice
 Să cunoască procesul de organizare a unui ictus; ale creierului, complicații;
 Să cunoască rolul trombozei și embolismului în 3. Scleroza laterala amiotrofică:
infarctul SNC; etiologie, patogeneză, caracteristici
morfologice, complicații;
 Să explice mecanismul hemoragiei în infarctul
4. Scleroza diseminată: etiologie,
hemoragic, să poată diferenția cu hemoragia
patogeneză, morfologie,
primară parenchimatoasă;
complicații. Encefalita:
 Să cunoască neoplasme cerebrale primare și secundare;
clasificarea, etiologia, patogeneza,
 Să compare manifestările clinice ale formațiunilor de
morfologia, complicațiile.
volum și a presiunii intracraniene generalizate.
Encefalita provocată de căpușe;
5. Tumori ale sistemului nervos:
neuroectodermale, meningo-
vasculare, ale sistemului nervos
vegetativ și periferic.
Capitolul 22. Sepsisul
 Să cunoască conceptul de sepsis, particularitățile 1. Sepsisul, variantele morfologice;
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 18/25

Obiective Unități de conținut

etiopatogenetice, clasificarea etiologică, clinică, 2. Caracteristica focarului septic
morfopatologică; primar;
 Să cunoască particularitățile morfologice ale 3. Leziunile locale și generale în
septicemiei, șocului septic, septicopiemiei, sepsisului septicemie și septicopiemie;
cronic; 4. Endocardita infecțioasă, variantele
 Să cunoască particularitățile endocarditei infecțioase ca de evoluție, particularitățile
formă specifică de sepsis, interrelațiile cu valvulopatiile morfologice.
reumatice și aterosclerotice și viciile congenitale de
dezvoltare a cordului, complicațiile.

VIII. COMPETENȚE PROFESIONALE (SPECIFICE) (CP) ȘI

TRANSVERSALE (CT) ȘI FINALITĂȚI DE STUDIU

 Competențe profesionale (CP)

 CP1. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale cu aplicarea valorilor și normelor eticii
profesionale, precum și prevederilor legislației în vigoare.

 CP2. Cunoașterea adecvată a științelor despre structura organismului, funcțiile fiziologice și

comportamentul organismului uman în diverse stări fiziologice și patologice, cât și a relațiilor
existente între starea de sănătate, mediul fizic și cel social.

 CP3. Integrarea interdisciplinară a activității medicului în echipă cu utilizarea eficientă a tuturor

resurselor.

 CP4. Efectuarea cercetărilor științifice în domeniul sănătății și în alte ramuri ale științei.

 Competențe transversale (CT)

 CT1. Autonomie și responsabilitate în activitate.

 Finalități de studiu
 Să demonstreze capacitatea de a analiza legitățile dezvoltării leziunilor structurale ale
organelor și sistemelor de organe, aplicând cunoștințele anatomo-fiziologice
fundamentale, metodele moderne clinico-morfologice și de laborator în scopul
stabilirii diagnosticului morfologic oportun al diferitelor afecțiuni și procese
patologice.
 Să demonstreze abilități de corelare a leziunilor morfologice cu datele clinice.
 Să demonstreze profesionalism și standarde etice înalte în toate aspectele legate de
practica medicala, in special competenta, onestitate, integritate, empatie, respect față
de ceilalți, responsabilitate profesională și socială.
 Să demonstreze capacitatea de a dobândi noi informații și date și să aprecieze critic
validitatea și aplicabilitatea acestora la luarea deciziilor profesionale, inclusiv
aplicarea tehnologiilor informaționale pentru susținerea clinică de luare a deciziilor .
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 19/25

IX. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
. preconizat realizare
Lecturarea prelegerii sau
materialul din manual la tema
respectivă, cu atenție.
Citirea întrebărilor din temă, care
necesită o reflecție asupra
subiectului.
De făcut cunoștință cu lista
Lucrul cu Capacitatea de a extrage
surselor informaționale Pe
sursele esențialul; abilități
1. suplimentare la tema respectivă. parcursul
informațional interpretative; volumul
De selectat sursa de informație semestrului
e muncii.
suplimentară la tema respectivă.
Citirea textului în întregime, cu
atenție și scrierea conținutului
esențial.
Formularea generalizărilor și
concluziilor referitoare la
importanța temei/subiectului.
2. Lucrul cu Până la rezolvarea sarcinilor din Volumul de muncă, Pe
albumul de caiet de a analiza informația și identificarea procesului parcursul
lucrări imaginile de la tema respectivă patologic și definirea semestrului
practice din prelegere și manual. cauzelor și consecințelor
Identificarea proceselor patologice acestuia. Rezolvarea
la microscopul optic și schițarea problemelor de situație,
în albumul de lucru a imaginilor abilitatea formulării
ce detestă patologia cu indicarea concluziilor.
modificărilor morfologice.
Descrierea modificărilor
macroscopice în patologiile
propuse de tematica lecției.
Rezolvarea sarcinilor consecutiv.
Formularea concluziilor la finele
fiecărei lecții. Verificarea
finalităților lecției respective și
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 20/25

aprecierea realizării lor. Selectarea

informației suplimentare, folosind
adrese electronice și bibliografia
suplimentară.
Volumul de muncă,
gradul de pătrundere în
esența diferitelor
Aplicarea subiecte, nivelul de
Pe
diferitelor argumentare științifică,
3. parcursul
tehnici de calitatea concluziilor,
semestrului
învățare elemente de creativitate,
demonstrarea înțelegerii
problemei, formarea
atitudinii personale.
Autoevaluarea on-line, studierea
Lucrul cu Numărul și durata Pe
materialelor on-line de pe site-ul
4. materiale on- vizitelor pe site, parcursul
catedrei, exprimarea opiniilor
line rezultatele autoevaluărilor semestrului
proprii prin forum și chat.
Volumul de muncă,
gradul de pătrundere în
Selectarea temei cercetării, esența temei proiectului,
stabilirea planului cercetării, nivelul de argumentare
stabilirea termenilor realizării. științifică, calitatea
Pregătirea și
Stabilirea componentelor concluziilor, elemente de Pe
susținerea
5. proiectului / prezentării creativitate, formarea parcursul
prezentărilor /
PowerPoint – tema, scopul, atitudinii personale, semestrului
portofoliilor
consecințe, concluzii, aplicații coerența expunerii și
practice, bibliografie. Recenzii corectitudinea științifică,
colegi. Recenzii profesori. prezentarea grafică,
modalitatea de
prezentare.

X. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

 Metode de predare și învățare utilizate

La predarea disciplinei Morfopatologie sunt folosite diferite metode și procedee
didactice, orientate spre însușirea eficientă și atingerea obiectivelor procesului didactic.
În cadrul lecțiilor teoretice, de rând cu metodele tradiționale (lecție-expunere, lecție-
conversație, lecție de sinteză) se folosesc și metode moderne (lecție-dezbatere, lecție-
conferință, lecție problemizată). În cadrul lucrărilor practice sunt utilizate forme de
activitate individuală, frontală, în grup, probleme de situație. Pentru însușirea mai
profundă a materialului, se folosesc diferite sisteme semiotice (limbaj științific, limbaj
grafic și computerizat) și materiale didactice (tabele, scheme, microfotografii). În
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 21/25

cadrul lecțiilor și activităților extracurriculare sunt folosite Tehnologii Informaționale

de Comunicare – prezentări PowerPoint, lecții on-line.
Metode de învățare recomandate:
 Observația - Identificarea elementelor caracteristice în diferite patologii,
compararea structurilor normale cu cele patologice.
 Analiza - Descompunerea imaginară a întregului în părți componente.
Evidențierea elementelor esențiale. Studierea fiecărui element ca parte
componentă a întregului.
 Analiza schemei/figurii - Selectarea informației necesare. Recunoașterea în baza
cunoștințelor și informației selectate structurile indicate în schemă, desen.
Analiza funcțiilor/rolului structurilor recunoscute.
 Comparația - Analiza primului obiect/proces dintr-o grupă și determinarea
trăsăturilor lui esențiale. Analiza celui de-al doilea obiect/proces și stabilirea
particularităților lui esențiale. Compararea obiectelor/proceselor și evidențierea
trăsăturilor comune. Compararea obiectelor/proceselor și determinarea
deosebirilor. Stabilirea criteriilor de deosibire, care stă la baza diagnosticului
morfologic diferențial dintre mai multe procese patologice. Formularea
concluziilor.
 Clasificarea - Identificarea structurilor/proceselor necesare a fi clasificate.
Determinarea criteriilor în baza cărora trebuie făcută clasificarea. Repartizarea
structurilor/proceselor pe grupe după criteriile stabilite.
 Elaborarea schemei - Selectarea elementelor, care trebuie să figureze în schemă.
Redarea elementelor alese prin diferite simboluri/culori și indicarea relațiilor între
ele. Formularea unui titlu adecvat și legenda simbolurilor folosite.
 Modelarea – Identificarea și selectarea elementelor necesare pentru modelarea
fenomenului. Imaginarea (grafic, schematic) a fenomenului studiat. Realizarea
fenomenului respectiv folosind modelul elaborat. Formularea concluziilor,
determinate din argumente sau constatări.
 Experimentul – Formularea unei ipoteze, pornind de la fapte cunoscute, cu
privire la procesul/fenomenul studiat. Verificarea ipotezei prin realizarea
proceselor/fenomenelor studiate în condiții de laborator. Formularea concluziilor,
deduse din argumente sau constatări.

 Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei)

„Brainstorming”, „Multi-voting”; „Masa rotunda”, „Interviul de grup”, „Studiul de
caz”, „Controversa creativa”, „Tehnica focus-grup”, „Portofoliu”. Lucrări practice
virtuale.

 Metode de evaluare (inclusiv cu indicarea modalității de calcul a notei finale)

Curentă: control frontal sau/și individual prin:
(a) aplicarea testelor docimologice;
(b) rezolvarea problemelor/exercițiilor;
(c) analiza studiilor de caz;
(d) realizarea unor jocuri de rol la subiectele discutate;
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 22/25

(e) lucrări de control.

La disciplina Morfopatologie, pe parcursul a două semestre de studii, sunt 4 testări

constituite din 8 probe ( 4 testări la calculator și 4 deprinderi practice), după cum urmează:
Testul Nr. 1 (testare la calculator și deprinderi practice): Introducere în
morfopatologie. Leziunile (acumulările) intra- și extracelulare reversibile. Leziunile
celulare ireversibile. Pigmentațiile endogene și exogene. Calcinoza patologică. Procesele
de adaptare și compensare. Vindecarea plăgilor. Tulburările circulației sanguine (I).
Tulburările circulației sanguine (II).
Testul Nr. 2 (testare la calculator și deprinderi practice): Inflamația acută și cronică.
Procesele imunopatologice. Bolile autoimune. Tumorile epiteliale și nonepiteliale. Bolile
infecțioase, generalități. Infecțiile aerogene. Tuberculoza. Patologia pre- și perinatală.
Infecțiile perinatale. Afecțiunile tumorale ale sistemului hematopoietic. Leucemiile
(leucozele) și limfoamele.
Testul Nr. 3 (testare la calculator și deprinderi practice): Patologia vasculară.
Patologia inimii. Patologia pulmonară. Patologia esofagului și stomacului. Patologia
intestinală. Infecțiile intestinale. Bolile ficatului, colecistului și pancreasului.
Testul Nr. 4 (testare la calculator și deprinderi practice): Bolile rinichilor. Afecțiunile
organelor genitale masculine. Patologia vezicii urinare. Infecțiile sexual transmisibile.
Afecțiunile organelor genitale feminine. Patologia glandei mamare. Patologia sarcinii,
lăuziei și a placentei. Patologia glandelor endocrine. Patologia pielii, sistemului osteo-
articular și a țesuturilor moi. Patologia sistemului nervos central.
Astfel, evaluarea formativă pentru fiecare semestru este alcătuită din 4 probe totale (2
testări la calculator și 2 deprinderi practice), fiecare probă se notează separat cu note de la 0
pana la 10. Fiecare probă poate fi susținută de 3 ori, plus o dată în ultima săptămână a
semestrului (săptămâna de atestare). Media semestrială se formează din suma notelor
acumulate de la testări și deprinderi practice pe parcursul semestrului de studii împărțită la
4.
Testele computerizate pentru fiecare probă constau din variante a câte 25 de întrebări
fiecare (compliment simplu şi compliment multiplu). Studentul are la dispoziție în total 25
min pentru a răspunde la test. Evaluarea se efectuează după criteriile sistemului SIMU a
USMF „Nicolae Testemițanu”.
Deprinderile practice constau din 2 piese microscopice și 2 piese macroscopice pentru
fiecare probă.

Finală: examen.
La disciplina Morfopatologie sunt 2 examene de promovare la finele semestrului V
și VI. Fiecare examen constă în proba de testare la calculator a câte 50 teste din toate
temele în semestru respectiv, dintre care 40 % de teste sunt cu compliment simplu și 60%
cu compliment multiplu. Studentul are la dispoziție în total 50 minute pentru a răspunde la
test. Proba se notează cu note de la 0 până la 10.
Subiectele pentru examene (testări) se aprobă la ședința catedrei și se aduc la cunoștința
studenților cu cel puțin o lună pană la sesiune.
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 23/25

Nota finală constă din 2 componente: nota medie semestrială constituită din 2 testări
la calculator susținute la catedra de Morfopatologie și 2 testări orale (deprinderi practice)
(coeficientul 0.5). Testare la calculator susținut în centrul de evaluare academică a USMF
„Nicolae Testemițanu” ,coeficientul 0,5.

Modalitatea de rotunjire a notelor la etapele de evaluare

Grila notelor intermediare (media Sistemul de
Echivalent
anuală, notele de la etapele notare național
ECTS
examenului)
1,00-3,00 2 F
3,01-4,99 4 FX
5,00 5
5,01-5,50 5,5 E
5,51-6,0 6
6,01-6,50 6,5
D
6,51-7,00 7
7,01-7,50 7,5
C
7,51-8,00 8
8,01-8,50 8,5
B
8,51-9,00 9
9,01-9,50 9,5
A
9,51-10,0 10

Nota medie anuală și notele tuturor etapelor de examinare finală (asistate la

calculator, testare, răspuns oral) - toate vor fi exprimate în numere conform scalei de
notare (conform tabelului), iar nota finală obținută va fi exprimată în număr cu două
zecimale, care va fi trecută în carnetul de note.

Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” și se

echivalează cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susțineri repetate ale
examenului nepromovat.
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 24/25

XI. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:

A. Obligatorie:
1. Materialele prelegerilor
2. Ie. Zota, V. Vataman. Morfopatologie generală, Chișinău, 2014
3. Vinay Kumar, Abul Abbas, Jon Aster. Robbins PATOLOGIE: Bazele Morfologice si
Fiziopatologice ale Bolilor, Editura: Medicala CALLISTO, 2015
4. Vinay Kumar, Abul K. Abbas, Jon C. Aster. Robbins Basic Pathology, tenth edition, 2018

5. Rosai, Juan, Lauren V. Ackerman, and Juan Rosai. Rosai and Ackerman's Surgical
Pathology. Edinburgh: Mosby, 2011. Internet resource.
6. Vinay Kumar, Abul Abbas, Jon Aster. Robbins Basic Pathology. 9th ed. Elsevier Saunders,
2013.
7. Harsh Mohan. Textbook of Pathology, 7th edition, 2015.
8. Steven G. Silverberg. Silverberg's Principles and Practice of Surgical Pathology and
Cytopathology, 2-Volume Set. Churchill Livingstone/Elsevier, 2006.
9. Julian L. Burton, Guy Rutty. The Hospital Autopsy 3rd Edition: A Manual of Fundamental
Autopsy Practice (Hodder Arnold Publication) Hardcover, 2010.
10. Edward C. Klatt. Robbins and Cotran – Atlas of pathology – international edition, 2014.
11. Alan Stevens, James S. Lowe, Ian Scott. Core Pathology, 2009.
12. A. Strukov , V. Serov. Anatomia patologică, Chișinău, 1999

B. Suplimentară
1. Jones Bruce. Atlas of Gross Pathology With Histologic Correlation, 2009.
2. Noel Weidner, Richard Cote, Saul Suster, Lawrence Weiss. Modern Surgical Pathology 2nd
Edition, 2009
3. Molavi Diana. The Practice of Surgical Pathology, 2008
4. AFIP / Atlase de tumori.
5. CIM-O Clasificarea Internațională a Maladiilor pentru Oncologie.

C. WEB:
General Informations: www.path2.sote.hu
Online available case center: http://casecenter-korb2.sote.hu/casecenter/
Panoramic Viewer free download: http://www.3dhistech.com/
Practice test: http://casecenter-korb2.sote.hu/espractice/
http://www.pathologyoutlines.com/
 Redacția: 09
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 08.09.2021
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 25/25