Farmacologie C 1.

Farmacologia:

Este o stiinta biomedicala, care studiaza medicamentele in relatie cu sistemele si

organismele.

Este stiinta care se ocupa cu studil medicamentelor din toate punctele de vedere.

Cuprinde 6 ramuri principale.

• FARMACOCINETICA -“mişcarea” medicamentelor în organism, respectiv

absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi eliminarea.

• FARMACODINAMIA -fenomenele care se produc în urma interacţiunii dintre

medicament şi organism, respectiv efectele.

• FARMACOTOXICOLOGIA - manifestările produse de administrarea greşită

sau accidentală a medicamentelor şi de combatere a efectelor produse, precum şi

reacţiile adverse

FARMACOGRAFIA - stabileşte regulile de prescriere a medicamentelor.

• FARMACOTERAPIA - modul de administrare a unui medicament, indicaţiile,

contraindicaţiile.

• FARMACOEPIDEMIOLOGIA - măsurile de precauţie menite să evite sau să

diminueze posibilele efecte nedorite ale medicamentelor

Medicamentul = orice substanta de origine naturala, sintetica, semisintetica, care

administrate unui organism viu, singura sau in asociere cu altele, in doza corespunzatoare, in
timp util si la interval potrivite de timp, previne, vindeca, amelioreaza o boala sau unele
simptome ale acesteia sau o diagnosticheaza.
Originea medicamentelor:

■vegetală: morfina, atropina, digoxinul;

■animală: hormoni (insulina porcină, bovină); enzime (tripsina, amilaza);

■minerală: sulfatul de magneziu -un purgativ;

■semisintetice: unele antibiotic (ampicilina)

sintetice: chimioterapicele, sulfamidele antibacteriene, metode moderne biotehnologice:

tehnica ADN-ului recombinant (insulina umană).

Medicamentele pot fi obţinute în farmacie (oficină) după formule  înscrise în Farmacopee (medicamente

oficinale),

sau după reţete individualizate (preparate magistrale), sau se obţin în industria farmaceutică (medicamente
tipizate sau industriale).

Formele medicamentoasesau preparatele farmaceutice sUnt modalităţi concrete decondiţionare (în

farmacie sau în industrie) a substanţelor medicamentoase.

- Forme farmaceutice solide sunt pulberile, capsulele, pilulele, comprimatele, drajeurile,granulele,

supozitoarele, ovulele sau, globulele.
- Forme farmaceutice semisolide (moi), sunt unguentele, ceratele, săpunurile medicinale, emplastrele,
lichidele adezive.
- Formele farmaceutice lichide se clasifică, după lichidul în care sunt dispersatesubstanţele
medicamentoase, în: forme farmaceutice apoase nezaharate: soluţii, şi suspensii, forme farmaceutice
apoase zaharate: siropuri, poţiuni, forme farmaceutice alcoolice: soluţii alcoolice, tincturi,
- Forme farmaceutice uleioase
- Forme farmaceutice gazoase: aerosoli

Ex. algocalminul: comprimate, supozitoare, fiole

In compoziţia unui medicament intră, pe lângă substanţele active farmacologic, denumite principii
active, şi substanţe adjuvante, o serie de ingrediente inactive farmacologic, care au rol de diluanţi,
conservanţi, corectori de gust sau de miros, coloranţi, agenţi de dispersie.

Doza este cantitatea de medicament care se administrează o dată sau într -un anumit interval de timp, în
scopul obţinerii unui anumit effect.

Farmacocinetica urmăreşte modificările suferite de medicament în organism, sub aspectul proceselor de

absorbţie, transport, distribuţie, metabolizare şi eliminare.
Farmacodinamia: totalitatea modificarilor produse de un medicament asupra organismului se numesc
efecte.

Farmacotoxicologia se ocupă cu studiul intoxicaţiilor medicamentoase (acute şi cronice) şi cu modalităţile

de tratament; de asemenea, studiază cauza şi tipul reacţiilor adverse produse de medicamente.

La administrarea concomitentă a două sau mai mai multe medicamente pot săapară interacţiuni, cu
consecinţe favorabile (creşterea efectului terapeutic) sau defavorabile (scăderea efectului terapeutic sau
apariţia unor reacţii adverse).

Efectul farmacologic reprezinta totalitatea modificărilor produse de medicament în

organism.

Pt. producerea efectului medicamentul trebuie să îndeplinească 2 condiţii:

►substanţa activă să aibă proprietăţi fizico-chimice adecvate

►substanţa activă să ajungă în concentraţie adecvată la locul acţiunii.