Sunteți pe pagina 1din 22

Update articol: 26.08.

2019, 21:01

Interviu cu Octavian Pătrașcu, antreprenor, investitor și business angel:

Cei care stau pe cash, în loc


să investească, pierd și bani
și oportunitatea să dea ceva
înapoi comunității

În startup-uri și piața de capital, investești doar bani pe


care ești dispus să îi pierzi
Un portofoliu de investiții bun este reprezentat de investiții cu risc scăzut, mediu și
mare, consideră Octavian Pătrașcu, un tânăr antreprenor care, la vârsta de 33 de ani,
conduce propriul fintech și are investiții în zona de real estate, startup-uri, companii
de medtech. Acesta le recomandă tuturor să nu mai stea pe cash. El vede investițiile
cu risc scăzut, momentan, în piața de imobiliare, mai ales în România, unde prețurile
sunt în creștere. “Dacă acum vedem yield-uri de 7%, de exemplu în cazul investițiilor
în clădiri de birouri, peste câțiva ani, vom vedea yield-uri de maxim 4-5%, pentru că
prețurile vor crește”, spune antreprenorul, adăugând: „Celelalte investiții, gen startup-
uri, piața de capital, le văd ca investiții cu risc mediu-mare, dar care pot oferi și o
satisfacție financiară bună pe termen lung. Rămân la ideea de diversificare,
diversificare, diversificare!”

Octavian Pătrascu a intrat în business imediat după terminarea facultății, cu


economiile sale și cu o sumă împrumutată de la prieteni. A deschis primul birou de
servicii financiare cu o investiție de 30.000 euro și 3 angajați.

Este în căutare de oportunități de investiții și analizează mai multe startup-uri cu care


să poată avea sinergie. În prezent este implicat în companii de medtech
(ConsultaClick), fintech (Key Way Group), în multe proiecte de real estate, atât
rezidențial, cât și comercial.
Reporter: Care au fost cele mai importante investiții pe care le-ați făcut?

Octavian Pătrașcu: Cea mai mare investiție de până acum este cea în fintech-ul Key
Way Group, compania în a cărei dezvoltare mă implic direct. Apoi, sunt investițiile în
real estate și diverse alte startup-uri din estul Europei.

Reporter: Cum vedeți viitorul sectorului financiar având în vedere evoluția


tehnologiei? Ce părere aveți despre fintech-uri? Sunt acestea un pericol pentru
viitorul sectorului bancar?

Octavian Pătrașcu: Din punctul meu de vedere, unul dintre domeniile cele mai
atrăgătoare este cel fintech, unde piața trece printr-un proces masiv, global și profund
transformativ pentru jucătorii tradiționali: bănci, case de brokeraj, furnizori de soluții
de plăți sau de compliance și screening.

Aș aminti și de Automation și AI (n.n. inteligența artificială), un “sector” de business


foarte atrăgător, în dezvoltare continuă și în care se fac investiții mari.

În fintech, la ora actuală, pentru orice serviciu oferit tradițional de marii jucători din
piața financiară, există startup-uri care oferă soluții mai agile, mai ieftine, mai
prietenoase pentru utilizatori.

E suficient să ne uităm la numele răsunătoare din ultimii ani – startup-uri ca Robin


Hood, în US, sau Revolut, în UK, au câștigat teren în mod spectaculos și au redefinit
standardele în piață, în special adaptându-se așteptărilor millennial-ilor – centralizare,
dezintermediere, ease of use și customer experience.

Noul asalt al startup-urilor din fintech va face multe servicii să fie accesibile în masă,
va oferi experiențe integrate de gestiune a banilor, economii, investiții, tranzacționare,
pensii etc.

Iar pentru un fintech, odată ce ai foarte mulți utilizatori, poți să devii un marketplace
și să virezi înspre noi direcții de business, deci potențialul de dezvoltare este
excepțional.

Reporter: Cât de pregătit este consumatorul român să apeleze la fintechuri?

Octavian Pătrașcu: Consumatorul român este încă insuficient educat din punct de
vedere financiar, deși lucrurile se schimbă gradual.
România este într-un trend de creștere din punct de vedere al adopției soluțiilor și
serviciilor din sfera fintech, dar în continuare educația financiară precară este unul din
obstacole, împreună cu infrastructura. Suntem, din anumite puncte de vedere, o țară
cu multe paradoxuri și cu foarte multe decalaje când vine vorba de servicii financiare.
Sunt oameni care folosesc Revolut sau alte servicii similare, dar în același timp nu au
economii și nu fac investiții; se introduc sisteme noi de plată cum ar fi ApplePay, dar
publicul știe de investiții mai mult din filme.

Ca să nu mai vorbesc de procentul important din populație care nu are acces nici
măcar la servicii bancare (așa numiții unbanked / underbanked, care în România sunt
uluitor de mulți).

Chiar și dintre oamenii care au construit afaceri impresionante și dispun de lichidități,


există destui care nu sunt experimentați în a-și administra averea. Nu doar că nu
generează plus valoare cu banii pasivi, deci valoarea lor se depreciază în termeni reali,
dar ei pierd și oportunitatea de a da ceva înapoi comunității și de a impulsiona
creșterea unor noi afaceri, oportunitate pe care fie nu o «simt», fie nu simt încă
declicul acela personal, de a fi parte dintr-un val de progres social și economic.

Reporter: Cum se finanțează start-up-urile din zona fintech?

Octavian Pătrașcu: Dacă ideea este bună, fondatorii determinați și execuția corectă,
ușor!

Reporter: Ce sfaturi de investiții ați da unui tânăr care a reușit să economisească o


sumă de bani? Să-i pună la bancă, să-i investească? Care sunt cele mai sigure
investiții? Dar cele mai riscante?

Octavian Pătrașcu: Aș recomanda investiții în real estate, pentru venituri recurente.


În startup-uri, investești doar bani pe care ești dispus să îi pierzi. O altă opțiune este
piața de capital, dar în același regim de risc ca și investițiile în startup-uri.

Dacă vorbim de sume mai mici, atunci aș sugera să se investească foarte mult în
educație (cursuri, MBA, work shop-uri etc), cu scopul de dezvoltare personală.

Reporter: Ce i-ați sugera unui om de afaceri să facă atunci când are o sumă mai
mare?

Octavian Pătrașcu: Aș recomanda să își definească propriul set de principii de


administrare a averii.
Să-și definească limitele de echilibru între risc și potențial de câștig. În funcție de
acest profil personal, își vor putea stabili o strategie care să combine investiții clasice,
versus investiții cu trend nou (de exemplu în startup-uri).

Majoritatea oamenilor de afaceri, care dispun de lichidăți, își fac un plan de investiții
diversificat. Un portofoliu de investiții bun este reprezentat de investiții cu risc scăzut,
mediu și mare. Cele cu risc scăzut le văd momentan în piața de imobiliare, mai ales în
România, unde prețurile sunt în creștere. Dacă acum vedem yield-uri de 7%, de
exemplu în cazul investițiilor în clădiri de birouri, peste câțiva ani, vom vedea yield-
uri de maxim 4-5%, pentru că prețurile vor crește.

Celelalte investiții, gen startup-uri, piața de capital, le văd ca investiții cu risc mediu-
mare, dar care pot oferi și o satisfacție financiară bună pe termen lung.

Rămân la ideea de diversificare, diversificare, diversificare!

Așa cum le spun tuturor, nu mai stați pe cash! În momentul acesta, este doar o rețetă
de a îți diminua capitalul! Iar atunci când nu ai experiența necesară sau timpul
necesar, este bine să primești sfaturi de la un specialist.

În Statele Unite de exemplu, conform unui sondaj Gallup din aprilie 2019, două treimi
dintre americanii cu vârsta între 30 – 64 ani au deținut sau dețin acțiuni. În România
cred că procentul este de 10 ori mai mic!

Problema rămâne că foarte mulți oameni de la noi din țară preferă să stea pe lichidități
în loc să investească. În acest fel, ratează nu doar oportunitatea de a-și crește valoarea
portofoliului propriu, dar, nefăcând investiții, ratează și șansa de a da ceva înapoi
comunității din care fac parte. Prin investiții, ar putea avea un impact important,
arătând încredere în mediul investițional și încurajând tineri antreprenori, creând
locuri de muncă, crescând tot ecosistemul de afaceri și punând în mișcare
mecanismele pe care se bazează bunăstarea socială și economică.

Reporter: Considerați că antreprenoriatul este încurajat în țara noastră? Ce ar


trebui să facă autoritățile statului pentru dezvoltarea antreprenoriatului?

Octavian Pătrașcu: Nu cred că este încurajat suficient, deși forță de muncă există, și
e foarte bună. Unul dintre atuurile României pentru antreprenori este că taxele pentru
companii (impozite pe profit și pe dividende) sunt atractive. Problema care creează
bariere mari în dezvoltarea unui mediu antreprenorial puternic rămâne la taxele pe
salarii și faptul că statul nu este încă Pro business.
Reporter: Sunt tinerii români interesați să investească? Ce măsuri ar trebui luate
pentru încurajarea lor?

Octavian Pătrașcu: Cred că tinerii români au nevoie de o educație financiară mult


mai puternică și, poate, și de măsuri în acest sens din partea instituțiilor statului.

Tinerii ar trebui să iasă din zona de confort – dacă vrei să ai succes, trebuie să iei niște
riscuri, dar și să depui mult efort. Efort înseamnă și anumite compromisuri sau
renunțări în plan personal, înseamnă să îți definești clar niște obiective și să le
urmărești cu determinare și cu multă muncă.

Nu cunosc pe nimeni să muncească puțin și să facă bani!

Reporter: Vă rugăm să ne povestiți cum a fost parcursul carierei dumneavoastră.


Când v-ați hotărât să deveniți antreprenor și cum a fost procesul? Ce probleme ați
întâmpinat pe parcurs?

Octavian Pătrașcu: Mereu mi-am dorit să fiu antreprenor, visul meu a fost
dintotdeauna să construiesc ceva de la zero și să cresc prin forțele mele.

Am înțeles de foarte tânăr, mulțumită principiilor și educației oferite de părinții mei,


că orice este posibil dacă investesc în mintea și cunoștințele mele și dacă am curajul,
încrederea și disciplina de a îmi urmări obiectivele.

Am studiat simultan la ASE și Drept, iar imediat după absolvire am început să lucrez,
scopul meu principal fiind să acumulez experiență directă de lucru.

După doi ani de experiență, oportunitatea m-a găsit pregătit: un prieten avocat m-a
recomandat unor clienți străini cu un business în servicii financiare în România, care
voiau să se extindă în Europa de Est și erau în căutare nu atât de angajați, cât de
parteneri care să poată duce business-ul înainte. Atunci am luat prima oară contact cu
investițiile online și cu domeniul serviciilor financiare. Pentru cineva ca mine, cu
background în finanțe și drept, era o direcție extrem de interesantă, așa că nu am
ezitat.

Ca mulți alți antreprenori, am pornit la drum cu economiile mele de până atunci și cu


o sumă împrumutată de la prieteni. Am deschis biroul din România – o investiție de
30.000 euro, cu 3 angajați. Am investit enorm de multă energie și muncă în
dezvoltarea business-ului și am reușit să câștig foarte mulți clienți instituționali din
țări ca Germania, Italia, Cehia, Polonia, Marea Britanie. Datorită creșterii rapide și
susținute, mi-a fost oferită o poziție de acționar minoritar, dar și rolul Head
of business development în cadrul companiei.

Câțiva ani mai târziu, compania a fost cumpărată de o corporație care se află în top
250 cele mai valoroase companii din UK (listată în indicele FTSE250), iar ca acționar
minoritar am avut primul exit din carieră. Se întâmpla la începutul lui 2015 și aveam
28 de ani.

Am început să investesc în businessuri din domenii diferite ca să încep un proces de


diversificare, începând cu investiții mai puțin riscante, cum ar fi în imobiliare și
reușind să întru ca acționar minoritar în start-up uri românești din domeniul medical și
consumer electronics.

Reporter: Care au fost cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră?
Dar eșecuri și cum le-ați depășit?

Octavian Pătrașcu: Cred că cele mai importante realizări de până acum s-au
întâmplat în 2015 și respectiv în 2017, când am reușit să am două exituri importante
din zona de fintech.

Aș menționa și proiectele din real estate, de exemplu clădirea Calderon din centrul
Bucureștiului, pe care am achiziționat-o ca distressed asset, am renovat-o și am atras
acolo companii de prestigiu, astfel încât clădirea a devenit o atracție pentru fonduri de
investiții, care sunt atrase de yield-uri bune. Am vândut clădirea către un fond de
investiții din Grecia, acesta fiind al treilea exit ca amploare pentru mine până în
prezent.

Pe partea de eșecuri, nu pot relata mult, pentru că le încadrez în zona de experiență


acumulată. Și întotdeauna, gândirea mea a fost să mă focusez pe arii unde am reușit,
iar pentru zona de eșecuri, să o privesc ca pe un know-how care mă va ajuta mai
târziu.

Reporter: De ce ați ales să activați în domeniul financiar?

Octavian Pătrașcu: Întotdeauna am fost atras de acest domeniu, de aceea am și


studiat atât la ASE, cât și Drept Comercial.

Mă atrage tot ce este legat de cifre, de structură, de reguli și aspecte legale – pare arid,
însă este interesant pentru mine. Așa că lucrurile pe care le-am studiat în teorie, le-am
și aplicat în practică.
În prezent sunt implicat în companii de medtech (ConsultaClick), fintech (Key
Way Group), în multe proiecte de real estate, atât rezidențial, cât și comercial.

După seria de proiecte și exit-uri din trecut în real estate, acum mă concentrez în zona
de fintech cu compania mea, Key Way, și investighez mai multe startup-uri în care să
investesc, cu care pot avea sinergie și proiectele în curs. Sunt foarte interesat de
companii de lending, tehnologie, marketing, inclusiv partea de e-commerce.

https://financialintelligence.ro/cei-care-stau-pe-cash-in-loc-sa-investeasca-pierd-si-
bani-si-oportunitatea-sa-dea-ceva-inapoi-comunitatii/ (accesat 17.10.2020)
Cum înființezi o firmă în România

Ca sa sa poti face legal o afacere ar trebui sa ai o companie inregistrata.


Firma legal inregistrata iti da posibilitatea sa obtii finantare (mai ales
daca e vorba de fonduri europene, de exemplu), sa iei credit de la banca,
sa angajezi oameni, sa inchei parteneriate de afaceri, sa colaborezi mai
simplu si mai credibil cu furnizori si clienti.

Infiintarea unei firme nu garanteaza ca ideea ta de afacere va fi o reusita si nu


inseamna ca, odata ce ti-ai infiintat firma ai devenit antreprenor veritabil; e o
conditie necesara dar nu suficienta. Pe de alta parte, e bine sa stii ca atunci
cand ai o firma vei avea mai multa bataie de cap: acte, contabilitate, tot felul
de autorizari, controale, raportari.

In Romania, birocratia de afaceri poate fi, deseori, istovitoare dar fara o firma
legal infiintata nu poti face mare lucru. In plus, infiintarea unei firme inseamna
si o serie de raspunderi, dar despre asta vom discuta ceva mai incolo. Asa ca,
hai sa vedem cum pornesti la drum ca sa iti infiintezi firma si ce anume ar
trebui sa faci.
Cum alegi numele firmei. De ce numele firmei e important.
Daca te decizi ca e momentul sa infiintezi o firma, primul pas este sa iti alegi
un nume. Pentru unii antreprenori e ca si cum si-ar boteza primul copil:
numele firmei este colectie intreaga de aspiratii, emotii, atribute, dorinte.
Pentru altii, numele firmei e doar denumirea unei entitati juridice fara
incarcatura specifica a ceea ce ar urma sau ar trebui sa devina un brand.

Sunt specialisti care spun ca e important sa alegi un nume potrivit cu ceea ce


ar urma sa reprezinte ideea ta de afacere, sa spuna, sa transmita ceva
despre afacerea ta. Pe de alta parte, numele entitatii juridice poate sa nu
reprezinte nimic. Despre nume si brand se poate discuta la nesfarsit,
brandingul e un amestec eclectic de stiinta si arta, emotii si logia, concret si
abstract.

Putem adauga o lista lunga de denumiri care au facut sau fac deja istorie: de
la companii precum Amazon, Uber, Microsoft la unele care poarta ori sunt
legate de numele fondatorilor: Ford, Yamaha, Adidas, Boeing sau
Bombardier.

Denumirea firmei: Ce ai vrea si ce mai gasesti

Daca ti-ai ales deja o denumire pentru companie sunt doua locuri unde ar
trebui sa verifici daca denumirea este sau nu disponibila:

 la ONRC (Oficiul National al Registrului Comertului)

 la ROTLD (Registrul Domeniilor de Internet) daca e un domeniu .ro sau


la alte registre ori agenti pentru domenii
La Registrul Comertului inregistrezi denumirea legala a firmei, (ex. S.C.
Firma Mea SRL) adica numele sub care firma va opera: va emite facturi, va
incheia contracte, va achita taxe si impozite.

La ROTLD sau alt registru pentru domeniul de internet inregistrezi denumirea


adresei de web (ex. www.firmamea.ro) unde iti vor putea gasi website-ul
firmei, cei care te cauta pe internet.

Nota practica: Teoretic, poti verifica online la ONRC daca o denumire e sau
nu disponibila fara sa te deplasezi la Registrul Comertului. Iti trebuie un cont
in sistem si, chiar daca interfata web nu mi se pare foarte prietenoasa, cu
putina perseverenta ar trebui sa iti cam dai seama cum se face. Am scris
teoretic pentru ca, la momentul redactarii acestui text eu nu am reusit sa fac
acest lucru, cu succes, pana la capat.

Cu domeniul de internet e mult mai simplu, totul se rezolva online, inclusiv


plata domeniului.

Atentie: rezervarea domeniului e una si gazduirea lui este altceva, e un


serviciu separat.

Citeste si: "Cum si unde iti gazduiesti domeniul de internet si website-ul


firmei"

Ideal ar fi sa gasesti disponibila denumirea si intr-un loc si in celalalt. Poti


avea ghinionul sa vezi ca sunt deja rezervate. Pont: aici merita sa revenim
putin la ce fel de nume alegi. Daca e unul comun sau generic sansele ca
altcineva sa fi fost mai iute sunt destul de mari. Daca ai un nume unic (un
acronim interesant, o combinatie desteapta de litere, silabe sau cuvinte) ai
putea sa scapi usor cu rezervarea.
E bine sa iti faci o lista cu variante si combinatii ale denumirii. As cauta sa vad
prima data daca e liber domeniul de internet (mai cu seama in cazul unei idei
de afacere digitala). La urma urmei, denumirea legala nu trebuie sa fie
neaparat identica; poate avea unul-doua cuvinte in plus, de exemplu.

Sunt companii care au denumiri chiar diferite fata de domeniul de internet, ori
fata de produsul sau serviciul pe care il ofera si care ajunge sa fie foarte
cunoscut. Daca afacerea ta se va dezvolta, e posibil ca numele firmei cu care
ai pornit sa conteze mai putin decat o marca sau un brand de produs pe care
le-ai creat cu entitatea respectiva.

Retine ca marcile sau brandurile au in spate antreprenori sau firme dar nu toti
antreprenorii sau firmele pot deveni marci sau branduri.

Studii de caz in alegerea numelui: Facebook, Google, Apple


Am selectat pentru acest tutorial 3 studii de caz si va invit sa contribuiti
cu propriile voastre povesti in care sa spuneti viitorilor antreprenori cum
ati ales numele companiei voastre.

De la Facemash la Facebook

Sa luam, de pilda, Facebook. Fondatorul, Mark


Zuckerberg, dezvoltase deja website-uri de retele sociale pentru colegi de la
Harvard. Unul dintre proiecte se numea Coursematch, altul Facemash. In
2004 s-a apucat de The Facebook, nume luat de la pliantele in care erau
prezentati profesorii si studentii. Altfel spus, ceea ce avea sa se numeasca
ulterior Facebook, a preluat o denumire care sugera, cumva, ca e vorba de o
"colectie" un fel de anuar de profile ale unor persoane.

Student la psihologie, Mark a intuit probabil ca primul lucru de care oamenii


sunt interesati cand vor sa cunoasca alti oameni este sa vada cum arata
acestia, iar "anuarul fizionomiilor" - cum ar putea fi adaptata in romaneste
denumirea retelei sociale The Facebook, sugera ca e vorba despre o colectie
de imagini ale unor persoane.

Daca observati, Facemash, un proiect asemanator dezvoltat de Zuckerberg,


are la baza cam aceeasi idee. In 2004, The Facebook, ca denumire, nu avea
cine stie ce rezonanta; a starnit, probabil, curiozitate si cel mai important a
fost ceea ce puteau face studentii cu ideea propusa de fondator. As face un
pariu ca s-ar fi putut numi si altfel, fara ca asta sa schimbe prea mult din
succesul pe care avea sa il aiba compania.

Un motor de cautare

Pe de alta parte, haideti sa ne uitam la Google.


Denumirea in sine e rodul unei greseli de scriere la tastatura iar motorul de
cautare s-a numit initial altfel. Iata scurta poveste (in traducere) a genezei
numelui Google, asa cum a scris-o, in 2004, David Koller, un student de la
Standford, universitatea in care a luat nastere compania fondata de Larry
Page si Sergey Brin. Koller spune ca sursa informatiilor sale sunt prietenii si
colegii din aripa 3B a cladirii Gates Computer Science, Univeristatea
Standford.

"In 1996, Larry Page si Sergey Brin si-au numit motorul de cautare
"BackRub", denumire aleasa pentru algoritmul de analiza a backlink-urilor din
reteaua web. Larry avea biroul in sala 360 din cladirea Gates Computer
Science impreuna cu alti studenti printre care Sean Anderson, Tamara
Munzner si Lucas Pereira.

In 1997, Larry si colegii sau de birou, discutau o serie de noi nume pentru
tehnologia lor de cautare. Sean isi aminteste ca sesiunea finala de
brainstorming a avut loc intr-o zi din septembrie a acelui an. El si Larry
stateau in birou, in fata unei table albe, incercand sa gaseasca un nume bun -
ceva care sa aiba legatura cu indexarea unei cantitati enorme de date. Sean a
rostit cuvantul "googolplex" iar Larry a raspuns cu forma prescurtata "googol".
Ambele cuvinte se refera la numere foarte mari. (n.t. - este vorba de 1 urmat
de 100 de zerouri sau 10 la puterea 100).

Sean, care statea la calculator, a cautat in baza de date cu domenii de


internet sa verifice daca noul nume sugerat de Larry este liber si se poate
inregistra. Numai ca in timp ce tasta, a gresit si a scris "google.com" si a vazut
ca acesta era disponibil. Lui Larry i-a placut numele si in urmatoarele ore a
inregistrat domeniul "google.com" pentru el si pentru Sergey. Data oficiala a
inregistrarii domeniului este 15 septembrie 1997."
Marul si computerele

Rational vorbind, cati dintre voi s-ar fi gandit (in


romaneste, desigur) sa denumeasca o companie de computere "Calculatorul
Mar". Pe bune! Cum vine asta?! Marul e mar, computerul e computer! Ei, uite
ca un tip pe nume Steve Jobs a "iesit din cutie" si a intrat in istorie.

Noua biografie a fondatorului Apple scrisa de Walter Isaacson dezvaluie ca


Jobs a ales numele in timpul uneia dintre dietele sale bazate pe fructe. "Au
luat in considerare (n.r. - Jobs si Wozniak) cateva cuvinte tipice pentru
tehnologie cum ar fi Matrix, niste neologisme precum Executek dar si denumiri
plicticoase precum Personal Computers Inc. Urmau sa se decida pana in ziua
urmatoare cand Jobs voia sa inceapa formalitatile. In cele din urma Jobs a
propus Apple Computer.

"(...) Tocmai ma intorsesem de la o livada de meri. Suna amuzant, plin de


spirit, neintimidant". Apple umaniza cumva cuvantul <<computer>> In plus, ne
punea in fata celor de la Atari, in cartea de telefoane" marturiseste Steve.
Jobs i-a spus lui Wozniak ca daca nu gasesc un nume mai bun pana in
dupamiaza urmatoare vor ramane la Apple. Si asta au facut, adauga autorul
biografiei lui Steve Jobs in capitolul intitulat "Apple is Born".

PFA vs SRL
Societate cu Raspundere Limitata (SRL) sau Persoana Fizica Autorizata
(PFA)? Aceasta este intrebarea la care multi antreprenori la inceput de
drum sunt nevoiti sa raspunda. Startupcafe iti prezinta recomandarile
specialistilor in drept societar, care sunt cele mai populare domenii in
care activiteaza PFA-urile si SRL-urile din Romania, la ce se raporteaza
antreprenorii in alegerea lor, dar si care sunt avantajele si
dezavantajele pe care le vei avea in functie de alegerea facuta.

Un SRL te va obliga sa astepti sfarsitul primului an de activitate, plus inca


doua-trei luni (pana la depunerea bilantului) pentru a te bucura de profitul
obtinut, iar un PFA manageriat in mod eronat te poate lasa fara intreaga avere
personala.

Fiecare dintre cele doua forme de organizare juridica are avantaje si


dezavantaje, insa ce ar trebui sa aiba in vedere un antreprenor la inceput de
drum atunci cand face alegerea?

“Cel mai important aspect care trebuie avut in vedere de catre un antreprenor
la inceput de drum pentru alegerea formei de organizare juridica este ce
activitate urmeaza sa desfasoare. Activitatea desfasurata are o importanta
din punct de vedere al regimului fiscal. Cel putin in prezent, in lumina
actualului Cod Fiscal. De asemenea, o importanta deosebita o are si volumul
estimat al activitatii ce urmeaza a fi desfasurata.”, sustine Raluca Sima,
managing partner la Sirbu & Sima Professionals.

Ce au ales in 2016 antreprenorii romani in functie de domeniul de


activitate
In 2016, Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) a inregistrat
aproape 74.000 de SRL-uri, cu aproximativ 10.000 mai multe decat anul in
2015, relava datele statistice ale ONRC. Aceleasi informatii arata ca numarul
de persoane care au decis sa isi deschida un PFA a scazut cu circa 10.000
fata de anul 2015, ajungand la circa 20 de mii.

Cine opteaza pentru SRL si cine pentru PFA?

Avocata Raluca Sima sustine ca “de regula opteaza pentru PFA cei care
urmeaza sa desfasoare activitati ce se incadreaza in sistemul de impozitare la
norma de venit. Cel mai des este vorba despre activitati in domeniul IT”.

Norma de venit reprezinta o suma fixa stabilita anual de catre directiile


finantelor publice teritoriale, in functie de specificul activitatii si de zona in care
este desfasurata, cu conditia ca aceea activitate sa se regaseasca pe lista
activitatilor independente eligibile pentru acest sistem de impozitare.

Mai concret, contribuabilii vor plati anual un impozit de 16% aplicat valorilor
stabilite de directiile ANAF judetene, indiferent de nivelul real al veniturilor
realizate.

“Un exemplu sunt activitatile care se incadreaza pentru regimul fiscal de


impozitare la norma de venit. Pentru acestea, alegerea desfasurarii activitatii
ca PFA este mai avantajoasa atat timp cat veniturile anuale nu depasesc
100.000 EUR, impozitul de 16% datorat avand ca baza de impozitare norma
de venit si nu veniturile realizate. Pentru alte activitati insa, impozitul de 16%
raportat la veniturile realizate poate parea dezavantajos in comparatie cu
desfasurarea activitatii in cadrului unei microintreprindere care are obligatia
achitarii unui impozit de 3%.”, este de parere coordonatorul Departamentului
de Drept Societar al societatii de avocatura Sirbu&Sima.

De cealalta parte, persoanele care considera ca o Societate cu Raspundere


Limitata este mai potrivita pentru estimeaza o dezvoltare mai rapida a
activitatii si, de regula, au in vedere desfasurarea unor activitati de comert.

“Pentru SRL opteaza, de obicei, antreprenorii care vor desfasura activitati de


comert, comert online spre exemplu, sau cei care, indiferent de tipul de
activitate, au in vedere o evolutie in volum a activitatii mai rapida decat cei
care aleg PFA.”, apreciaza Raluca Sima.

Avantaje si dezvantaje, PFA si SRL

Din februarie 2017, majoritatea taxelor pentru infiintarea celor doua forme de
organizare juridica au fost eliminate. Practic, pentru infiintarea unui SRL va
trebui sa scoati din buzunar doar 200 RON, pentru a obtine dovada depunerii
capitalului social. Dupa finalizarea procedurilor de inmatriculare a firmei, banii
pot fi retrasi din cont si folositi. In cazul unei PFA, inmatricularea la ONRC
este practic gratuita, insa inainte de a face o alegere trebuie sa iei in calcul
faptul ca pentru a deveni persoana fizica autorizata este necesara depunerea
unei dovezi care sa ateste experienta in domeniul principal de activitate in
care doresti sa activezi.

In plus, iti este limitata si posibilitatea de a iti alege mai multe domenii de
activitate, pentru ca aceste trebuie sa fie in stransa legatura cu cel principal.
Potrivit legii, un PFA poate avea in obiectul de activitate cel mult 5 clase de
activitati prevazute de codul CAEN. In schimb, daca optezi pentru un SRL, iti
poti alege cate domenii de activitate doresti si nimeni nu iti va cere sa
dovedesti ca ai pregatire necesara pentru a activa in domeniul respectiv.

Pentru a deveni PFA, nu este necesar sa ai un capital social, insa trebuie sa fi


foarte atent la modul in care iti vei manageria viitoare activitate si ce contracte
vei semna, deoarece, din punct de vedere legal, poti raspunde cu averea
persoanala pentru eventualele datorii si prejudicii pe care le-ai putea pricinui
altor entitati.

Cum incasezi banii

Daca planuiesti ca noua ta afacere sa fie sursa ta de venit stabil luna de luna,
ar trebui neaparat sa iei in considerare faptul ca modalitatea legala de a
scoate banii dintr-o firma tip SRL este prin distribuirea dividendelor, dupa
inchiderea anului fiscal.

De cealalta parte, ca persoana fizica autorizata te poti bucura de profitul


realizat oricand.

“Un avantaj al PFA-ului este ca diferenta ramasa dupa achitarea impozitului


de 16% apartine titularului PFA, spre deosebire de societate unde atunci cand
profitul este repartizat ca dividende, se mai achita un impozit de 16%.”, afirma
avocata Raluca Sima.

Taxe si impozite pe care le vei plati pentru SRL (Societate cu


Raspundere Limitata)

1. 16% pe profit sau 3% sau 1% ( pentru cele care au cel putin un angajat)
pe venit pentru microintreprinderi. Pentru ca un SRL sa se califice ca
microintreprindere trebuie respectate urmatoarele conditii:
 realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in
domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de
capital sau in domeniile jocurilor de noroc;

 realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in


proportie de peste 80% din veniturile totale;

 realizeaza venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 500.000 euro;

 capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si


autoritatile locale,

 nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului


sau la instantele judecatoresti.

2. 16% impozit pe dividende la final de an

Taxe si impozite pe care le vei plati in ca PFA (Persoana Fizica


Autorizata)

1. 16% impozit pe venit

2. 10,5% sau 26,3% pentru CAS (sanatate) pe venitul declarat. Acesta nu


poate fi mai mic de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, dar nici mai mare de
echivalentul a de cinci ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat (in 2017, 3.131 RON) Pentru anul fiscal
2017, minimum 1.095,85 lei/luna si maximum 15.655 lei lei/luna.
3. 5,5% pentru CASS (asigurari sociale) in sistem real sau pe baza normei
de venit.

In sistem real baza de calcul este reprezentata de venitul net anual realizat
exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale (diferenta dintre totalul
veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri,
exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale).

La norma de venit, baza de calcul este valoarea anuala a normei de venit,


raportata la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mica decat un salariu de
baza minim brut pe tara

In privinta actelor contabile pe care le presupune desfasurarea oricarei


activitati economice, in cazul unui SRL acestea trebuie sa fie incheiate de un
contabil autorizat, ceea ce presupune anumite costuri lunare in plus.

In cazul unui PFA, contabilitatea se tine in partida simpla si poate fi realizata


chiar de catre tine. Chiar daca vei alege sa apelezi la serviciile unui contabil,
costurile aferente vor fi mai scazute.

Pentru un SRL nu exista limitari in privinta numarului de angajati pe care ii


poate avea sau a tipului de activitate pe care il desfasoara, insa in cazul PFA
exista limitari la angajare. Potrivit legii nr. 182/2016 pentru aprobarea OUG
44/2008, PFA poate desfăşura activităţile pentru care este autorizată singură
sau împreună cu cel mult 3 persoane angajate de aceasta, în calitate de
angajator cu contract individual de muncă încheiat şi înregistrat în condiţiile
legii.

In practica, cele doua forme de organizare juridica se mai diferentiaza si in


ceea ce priveste participarea la licitatii publice sau private. Pentru PFA-uri nu
se pot calcula anumiti indicatori necesari pentru castigarea unei licitatii, cum
ar fi cifra de faceri sau numarul de salariati.

GHID VIDEO: Ce pași trebuie să faci ca să deschizi o


companie
Cat de repede si simplu iti poti face singur firma (adica fara sa apelezi la
cineva care cu asta se ocupa)?

Recent, un antreprenor care a trecut prin asta ne-a trimis, pe mail, urmatorul
mesaj: “Salut! Am înființat o firmă în aprilie 2017 și am fost nevoit să stau la
cozi, am pierdut timp și nu am știut cum să completez formularele la ONRC.
După ce am terminat cu înființarea acestui SRL am decis să fac un ghid de
înființare în 13 pași”.

Alexandru Gabriel Tudor, un tanar de 25 de ani din Targoviste care planuieste


sa-si doteze prin Start-up Nation un studio foto a pus pe Youtube un filmulet
cu propriul ghid de înființare și ne-a vizitat la redacție să ne descrie experiența
sa, în caz că este utilă și altor antreprenori aflați la început de drum.

Link pentru accesarea ghidului video:


https://www.youtube.com/watch?v=yfY8mWbqK2Y&feature=youtu.be

Sursa: https://www.startupcafe.ro/infiintare-firma-srl-pfa-romania.htm (accesat


17.10.2020)

S-ar putea să vă placă și