UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

COORDONAT: APROBAT:
Şeful catedrei inter. Electrificarea prin Hotărârea Consiliului facultății de
agriculturii şi bazele proiectării I.A.T.A din “_30__” _august_ 2018
_______ dr., conf. univ. L. Malai Decanul facultății
__________ conf. univ. V. Gorobeţ
“_29__” ____august___ 2018

Programa analitică

Unitatea de curs –Teoria mecanismelor şi a maşinilor

Specialitatea 0716.1 – Ingineria transportului auto

Învățământ cu frecvență

Titulari: R. Gorobeţ, lector universitar

Ia. Valuţa, lector universitar
 Chișinău 2018

DESCRIEREA UNITĂŢII DE CURS TEORIA MECANISMELOR ŞI A MAŞINILOR

Codul cursului: F.03.O.23

Tipul cursului: crus obligatoriu, componenta fundamentală
Ponderea activităţilor realizate:
Contact direct
inclusiv Studiul
Total ore Numărul de
Total ore curs seminar laborator Lecţii practice individual
credite
ore % ore % ore % ore %
120 60 30 50 - - 16 27 14 23 60 4
Repartizarea orelor pe teme de studiu
Nr. Denumirea temei Total ore Contact inclusiv Studiul
crt. direct curs Lucrări lecţii individual
laborator practice
1. Teoria mecanismelor ca baza ştiinţifică în crearea tehnicii moderne. 8 6 2 4 2
2. Structura lanţurilor cinematice. 8 4 2 2 4
3. Structura mecanismelor. 8 4 2 2 4
4. Analiza cinematică. 8 4 2 2 4
5. Cinematica mecanismelor plane. 8 4 2 2 4
6. Întroducere în dinamica mecanismelor şi a maşinilor. 8 4 2 2 4
7. Frecarea din cuplurile cinematice în mecanisme. 8 4 2 2 4
8. Forţele de inerţie ale elementelor. 8 4 2 2 4
9. Calculul forţelor în mecanisme plane. 8 4 2 2 4
10. Reducerea forţelor şi a maselor la maşini 8 4 2 2 4
11. Geometria şi indicii calitativi ai angrenajelor 8 4 2 2 4
12. Sinteza mecanismelor planetare 8 4 2 2 4
13. Sinteza mecanismelor cu bare 8 2 2 6
14. Sinteza mecanismelor cu came 8 4 2 2 4
15. Metode de echilibrare şi de balansare a mecanismelor 8 4 2 2 4
Total 120 60 30 16 14 60
 Competente dezvoltare în cadrul cursului şi finalităţile de studiu

a) Specifice

- deținerea cunoştinţelor fundamentale, inginerești generale şi de specialitate;

- deținerea cunoştinţelor de specialitate în domeniu (construcția, principiul de funcţionare, exploatarea şi mentenanța autovehiculelor);
- capacitatea de a confirma, de sine stătător experimental, ipoteze practice şi teoretice deja cunoscute;
- identificarea elementelor prioritare în elaborarea şi utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu
asigurarea certitudinii necesare;
- cunoașterea celor mai importante arii din ingineria agrară şi capacitatea de a se adapta situațiilor noi;
- selectarea şi utilizarea informației din literatura de specialitate, Internet, alte normative etc;
- abordarea noilor domenii prin studiul individual şi aprofundarea cunoştinţelor obţinute;
- cunoașterea şi aplicarea bazelor agriculturii, materialelor din ingineria agrară, metodelor de prezentare grafică a ideilor constructive şi
tehnologice, bazele teoriei mecanismelor şi a maşinilor, principalelor soluții constructive şi a elementelor de calcul al organelor de
mașini şi sistemelor de transport; confecționarea diferitor piese prin forjare, sudare, lăcătușărie, așchiere, conducerea tractorului şi
automobilului.

b) Generice

- cunoştinţe de bază în domeniu; cunoștințe de bază în profesie; capacitatea de analiză şi sinteză; capacitatea de a învăţa; creativitate;
aplicarea cunoştinţelor în practică; abilităţi critice şi autocritice; cunoaşterea unei limbi străine; comunicare orală şi scrisă.

Condiționările sau exigenţele prealabile

Cunoştinţe şi deprinderi obţinute în procesul studierii unităţilor de curs – matematica superioară I - (F.01.O.01); II - (F.02.O.09); geometrie
descriptivă (F.01.O.02); fizică (F.01.O.04); mecanica teoretică (F.02.O.13); desen tehnic (F.02.O.10).

Conţinutul cursului/modulului

Conţinuturi corespunzătoare domeniului, specialităţii

 Conținuturile unităţii de curs contribuie la realizarea unui caracter formativ (înţelegerea fenomenelor, însușirea metodelor de rezolvare a
problemelor specifice, respectarea rigorii şi a preciziei, dezvoltarea deprinderilor de a obţine rezultate de calcul cât mai apropiate de situaţia reală)
al viitorilor specialiști în domeniul de formare profesională – inginerie şi activităţi inginereşti.

Conţinutul de bază al cursului

Repartizarea orelor pe prelegeri şi lucrări de laborator, repartizarea subiectelor în cadrul acestor activităţi şi a sarcinilor pentru studiul
Prelegeri
1. Teoria mecanismelor ca baza
ştiinţifică în crearea tehnicii
moderne (2 ore).
1.1. Principalele sarcini ale cursului 1.1. Schema cinematică a
TMM.
1.2. Definiţii de bază. Noţiuni de
element, cuplă cinematică,
mecanism.
2. Structura lanţurilor cinematice
(2 ore).
2.1. Cuplurile cinematice şi
clasificarea lor.
2.2. Reprezentările convenţionale
ale cuplurilor cinematice.
2.3. Lanţuri cinematice.
2.4. Formula de structură pentru
cazul general al unui lanţ cinematic.
3. Structura mecanismelor (2ore).
3.1. Gradul de mobilitate.
3.2. Familiile de mecanisme.
3.3. Structura mecanismelor plane
şi spaţiale.
individual ghidat de profesor este prezentată în următorul tabel:
Lucrări de laborator Lecţii practice Studiul individual
1. Analiza cinematică și Scurte premize istorice referitoare
structurală a mecanismelor plane la apariţia şi dezvoltarea teoriei
(4 ore). mecanismelor şi a maşinilor.
(2ore)
mecanismelor studiate.
1.2. Gradul de mobilitate, formula
de structură a mecanismelor.
1.3. Principiul de funcţionare a
mecanismelor studiate.
1. Analiza cinematică ale Mecanisme cu pârghii, cu
mecanismelor dinţate cu axele elemente dinţate, cu şurub şi cu
fixe ale roţilor (2 ore). elemente flexibile. (4 ore)
1.1. Parametrii de bază a
mecanismului cu roţi dinţate.
1.2. Tipurile de mecanisme cu roti
dinţate.
2. Cercetarea cinematică a Structura mecanismelor plane.
mecanismului bielă-manivelă Metode moderne de clasificarea
(2ore). mecanismelor (4 ore)
2.1. Determinarea traiectoriei pe
care le descriu punctele
elementelor.
2.2. Determinarea vitezei
punctelor şi ale elementelor

4. Analiza cinematică (2 ore).
4.1. Problemele analizei
cinematice.
4.2. Metodele cinematice de
cercetare ale mecanismelor.
4.3. Cinematica celor mai simple
mecanisme cu elemente dinţate.
5. Cinematica mecanismelor
plane (2 ore).
5.1. Curbele polare în mişcările
absolută şi relativă.
5.2. Relaţiile dintre vitezele
diferitor elemente dintr-un
mecanism.
5.3. Determinarea vitezelor şi
acceleraţiilor elementelor cuplurilor
cinematice.
6. Analiza de forțe a
mecanismelor, luându-se în
considerație acțiunile dinamice.
(2 ore).
6.1. Trecerea în revistă a forțelor ce
acționează asupra mecanismelor.
6.2. Principalele probleme ale
cinetostaticei.
6.3. Determinarea forțelor de inerţie
ale elementelor și a reacțiunilor din
cuplurile cinematice.
7. Frecarea din cuplurile
cinematice în mecanisme. (2 ore). redactor cu melc prin încărcare
7.1. Natura frecării.
mecanismului.
2.3. Determinarea acceleraţiei
punctelor şi ale elementelor
mecanismului.
3. Cinematică mecanismul Cinematica mecanismelor
diferenţial.(2 ore) planetare. (4 ore).
3.1 Schema diferenţialului.
3.2. Principiul de funcţionare al
diferenţialului.
3.3. Gradul de mobilitate, raportul
de transmisie.
4. Cercetarea cinematică a Determinarea vitezelor şi
mecanismului ciurului (2 ore). accelerațiilor, la grupele de clasa
4.1. Construirea schemei II. Caracteristicele cinematice
cinematice a mecanismului. principale ale mecanismului.
4.2. Determinarea vitezei Metoda contorului vectorial
punctelor şi ale elementelor (4 ore).
mecanismului ciurului.
4.3. Determinarea acceleraţiei
punctelor şi ale elementelor
mecanismului, determinarea
valorii şi direcţiei acceleraţiei lui
Coriolius.
5. Analiza de forță a Forţele motoare şi forţele de
mecanismului bielă-manivelă prin rezistenţă productive.
metoda reacțiunilor (2 ore). Caracteristicile mecanice ale
5.1 Determinarea forţei de inerţie şi maşinilor (4ore).
momentului forţei de inerţie din
elementele mecanismului.
5.2 Determinarea forţei
echilibrante la elementul primar
2. Determinarea randamentului la Frecarea în cuplul cinematic
elicoidal şi de rotaţie (4 ore)
directă cu frână din bandă. (2 ore)
7.2. Frecarea de alunecare în
corpurile neunse.
7.3. Frecarea într-un cuplu
cinematic de translaţie.
8. Forţele de inerţie ale
elementelor. (2 ore).
8.1. Determinarea forţelor de inerţie compusă din mecanism. (2 ore).
ale elementelor mecanismului.
8.2. Metoda reducerii maselor.
9. Calculul forţelor în mecanisme
plane (2 ore).
9.1. Condiţiile pentru determinarea
statică a lanţurilor cinematice.
9.2. Determinarea reacţiunilor din
cuplurile cinematice de clasa a II.
9.3. Calculul forţelor elementului
conducător al mecanismului.
10. Reducerea forţelor şi a
maselor la maşini. (2 ore).
10.1. Forţele şi momentele reduse.
10.2 .Pârghia lui Jukovski
10.3. Energia cinetică a
mecanismului
2.1. Schema instalației.
2.2. Parametrii de bază a instalației.
3.3. Prelucrarea datelor
experimentale și determinarea
randamentului mecanic.
3. Determinarea momentului de Determinarea forţelor de inerţie
inerţie a elemenlui de formă şi forţelor de echilibrare prin
metoda pîrghiei lui N. E.
3.1. De determinat masa şi centrul Jucovski. (4 ore)
de greutate a pieselor.
3.2. De determinat perioada de
oscilaţii a pieselor.
3.3. Prelucrarea datelor
experimentale și determinarea
momentului de inerţie.
6. Studiul influenţei funcţionării Determinarea reacţiunilor din
uniformime a volantului la cuplurile cinematice, luînduse în
maşină (2 ore). consideraţie forţele de frecare.
6.1. Consideraţii teoretice. Calculul forţelor din elementele
6.2. Diagrama lucrului mecanic al mecanismului (4 ore).
mecanismului.
6.3 Diagrama energiei cinetice al
mecanismului.
6.4. Determinarea dimensiunii
volantului.
4. Determinarea capacităţii de Determinarea forţelor reduse şi a
ridicare a dispozitivului de forţei echilibrante prin metoda lui
suspendare a tractorului MTZ – Jukovski.
80 (2 ore). Masa redusă şi momentul de
4.1. Construirea schemei inerţie redus al mecanismului. (4
dispozitivului de suspendare a ore).
tractorului MTZ – 80.
4.2. Construirea pârghiei lui
Jukovski.
4.3. Determinarea forţei
echilibrante la dispozitivului de
suspendare al tractorului MTZ-80.
11. Geometria şi indicii calitativi
ai angrenajelor
(2 ore).
11.1. Teorema fundamentală a
angrenajului.
11.2. Evolventa circumferinţei şi
proprietăţile ei.
11.3. Angrenajul în evolventă şi
proprietăţile lui.
12. Sinteza mecanismelor
planetare (2 ore).
12.1. Schemele de bază ale
angrenajelor planetare.
12.2. Condiţia de asamblare a
angrenajelor coaxiale.
13. Sinteza mecanismelor cu bare
(2 ore).
13.1. Sarcina sintezei mecanismelor
cu tije.
13.2. Sinteza pe baza poziţiilor
prestabilite ale elementelor.
13.3. Sinteza mecanismelor de
ghidare
14. Sinteza mecanismelor cu
came (2ore)
14.1. Clasificarea mecanismelor cu
came.
14.2. Legile mişcării tachetului
14.3. Ordinea efectuării sintezei.
15. Metode de echilibrare şi de
balansare a mecanismelor (2 ore) a rotoruloir (2 ore).
15.1. Problema echilibrării maşinilor 7.1. Noţiuni generale.
5. Profilarea dinţilor evolventici Principalii parametri ai roţilor
(2 ore). dinţate.
5.1. Calculul parametrilor dintelui Executarea roţilor dinţate. Indicii
roţii proiectate. calitativi ai angrenajului.
5.2. Verificarea parametrilor Transmisii evolventice (4 ore)
dinţilor calculaţi şi cei executaţi.
6. Determinarea parametrilor de Cutia de angrenaje
bază a roților dințate . (2 ore). planetară.Mecanisme cu sateliţi
6.1. Schema de măsurare a roții (4 ore).
dințate
6.2. Calculul parametrilor roții
dințate.
6.3. Determinarea unghiului de
angrenare a angrenajului.
Sinteza mecanismelor hidraulice
(6 ore)
7. Determinarea gabaritului Studiul cinematic şi proiectarea
camelor plane rotative cu tachet mecanismelor cu camă.
în mişcare de translaşie prevăzut Determinarea razei minime
cu rolă (2 ore) vectoare a camei cu taler.
7.1. Schema mecanismului. Ordinea efectuării sintezei la
7.2. Diagrama acceleraţiei diferite tipuri ale mecanismelor
tachetului. cu camă. (4 ore).
7.3. Construirea diagramelor
vitezei şi a drumului tachetului.
7. Echilibrarea statică şi dinamică Bazele teoriei protecţiei contra
vibraţiilor.
Procedeele de protecţie contra
 pe fundaţii. 7.2. Schema echilibrării dinamice a vibraţiilor. Exemple de mijloace
15.2. Determinarea poziţiei centrului rotorului. moderne contra vibraţiilor (4 ore)
de greutate a mecanismului. 7.3. Echilibrarea şi corectarea
experimentală a echilibrării statice.

Bibliografia recomandată
1.Artobolevskii, I. Teoria mecanismelor şi a maşinilor. – Ed. ŞTIINŢA, Chișinău, 1992. – 605 p.
2. Artobolevskii, I. Teoria mehanizmov i maşin. – Ed. Nauka, Moskva, 1988. – 629 p.
3. Pelicudi, C., Moroş, D., Pandrea, N. Mecanisme. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985. – 395 p.
4. Mor, E., Valuţa, Ia. Teoria mecanismelor şi maşinilor: analiza structurală şi cinematică. –UASM, Chişinău, 1991. - 70 p.
5. Mor, E., Valuţa, Ia. Teoria mecanismelor şi maşinilor: cinetostatica şi analiza mişcării agregatelor de maşini. –UASM, Chişinău, 1991. – 80 p.
6. Mor, E. Teoria mecanismelor şi maşinilor: echilibrarea mecanismelor şi bazele teoriei protecţiei contra vibraţiilor. –UASM, Chişinău, 1990. –
64 p
Metode de predare şi învăţare utilizate
Expunerea, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, activitatea în grup, E-learning, MOODLE, Problem-Based Learning.

Sugestii pentru activitatea individuală

Studiul individual al studentului, inclusiv ghidat de profesor, include studiul materialelor suplimentare în conformitate cu temele, sarcinile şi
numărul de ore indicate în tabelul „Conţinutul de bază al cursului”, consultaţii individuale sau în grup solicitate de studenţii cu o reuşită scăzută, cu
condiţia că aceştia au frecventat nu mai puţin de 75% din orele de contact, realizarea evaluărilor curente, verificarea lucrărilor studenţilor etc. Formele
interactive aplicate în procesul studiului individual ghidat de profesor sunt: expunerea euristică, disputa, studiul de caz, E-learning, MOODLE,
Problem-Based Learning.
Metode de evaluare
Pe parcursul semestrului se va efectua evaluarea curentă a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenţi la unitatea de curs după cum
urmează:
a) după studierea a 50% din conținutul de studiu prevăzut de curriculum-ul unităţii de curs se va desfășura o testare asistată la calculator;
b) în cadrul lucrărilor de laborator şi a lecţiilor practice se va efectua evaluarea studenților prin intermediul chestionării orale şi în scris, studiilor
de caz, conversației, expunerii rapoartelor, probelor practice. În baza notelor obţinute la lucrările de laborator şi lecţii practice se va determina
media curentă semestrială ca medie aritmetică a notelor obţinute, cu condiţia că numărul acestora este de cel puţin două;
c) la finele semestrului se va determina media generală semestrială ca medie aritmetică a mediei curente semestriale şi notei obţinute la testarea
asistată la calculator.

Evaluarea finală (sumativă) a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenţi se va efectua în cadrul sesiunii de examinare, prin
intermediul unui examen în formă scrisă care va include 100% din materialul teoretic şi practic.
În nota finală la unitatea de curs 60% va deţine media generală semestrială şi 40% - nota obţinută la examen.
Autoevaluarea studentului pe perioada însuşirii unităţii de curs (pe teme, compartimente, integral) va fi asigurată prin intermediul accesului liber
la setul de teste plasat în reţeaua locală a UASM, precum şi la materialele expuse pe platforma www.moodle.uasm.md.
 Limba de predare
Română, rusă.