Universitatea “ Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Științe Economice

Specializarea: B8
Categoria Studiilor: Master, Zi

Utilizarea sistemelor
informatice-economice

Masterand: Dobrițan Cătălina

Prof.coord: Marian Cristescu

22
 Cuprins

Introducere……………………………………………………………1

1. Aspecte generale privind creditul…………………………………….4

2. Modelarea conceptuală a datelor……………………………………..5

Concepte de bază……………………………………………………..5

Modelul EA………………………………………………………….12

Restricții de integritate………...…………………………………….13

Dependențe funcționale……………………………………………...19

3. Modelarea conceptuală a prelucrărilor………..……………………..22

4. Modelarea Logică a datelor………………………………………….28

Concluzii…………………………………………………………….30

2
Introducere
În conținutul acestui proiect îmi propun să realizez modelul conceptual al
activității de creditare. Voi porni de la detalierea activității de creditare, cu
precădere, creditarea persoanelor fizice, voi determina entitățile care iau parte
la procesul de modelare a fenomenului, respectiv relaționarea ce se realizează
la nivelul înregistrărilor dintre tabele; drept urmare voi construi modelul
entitate-asociere la nivelul modelării conceptuale a datelor.
La nivelul modelării conceptuale a prelucrărilor voi realiza succesiunea
operațiilor executate ca urmare a apariției evenimentelor declanșatoare și
generatoare la rândul lor de evenimente rezultate , obținând în cele din urmă
modelul conceptual al prelucrărilor.
Voi realiza de asemenea modelul relațional la nivelul modelarii logice a
datelor.
Toate aceste modele au scop documentativ pentru partea de implementare a
activității analizate.

3
 Activitatea de creditarea

1. Aspecte generale privind creditul

Esența operațiunii de creditare constă în aceea că o parte numită creditor ( investitor
sau împrumutător) transmite o valoare actuală unei alte părți numită debitor
( împrumutat) care se angajează la un anumit termen și în anumite condiții specifice în
cadrul acordului să ramburseze valoarea împrumutată și de asemenea să plătească o
anumită dobandă pentru a-l remunera pe creditor.
Tipuri de credite acordate personelor fizice
- Credit de nevoi personale
- Credit imobiliar
- Credit ipotecar
Creditul de nevoi personale
Această categorie de credit este printre cele mai utilizate categorii de credit datorită
gradului de accesibilitate ridicat.
Acest tip de credit nu necesită garanții iar destinația banilor nu este specificată,
sumele împrumutate nu sunt foarte mari, de regulă nu depășesc 20.000€, durata de
creditare în general este între 12-120 luni, nivelul dobânzii respectiv al comisioanelor
este specific fiecărui creditor.

Creditul imobiliar
Creditul imobiliar presupune existența unei garanți, particularitatea garanției vine
din factul că aceasta poate fi orcare alt imobil, depozit bancar decât cel pentru care se
solicită creditul dar care acoperă valoare creditului solicitat. Durata de creditare este
în general mai surtă decât la creditul ipotecar și pot exista restricții din punct de
vedere al valutei.
Gradul de accesibilitate al acestui tip de credit este mai restrâns, însă sumele care pot
fi obținute sunt mai ridicate.

Creditul ipotecar
Creditul ipotecar presupune existența unei garanți care se identifică cu bunul
achizționat cu ajutorul creditării. Durata de creditare este relativ mare, în cele mai
multe cazuri până la 30 ani și ajunge la o valoare creditata de până la 250000€. Aceste
particularități țin de politica bancii creditoare cu privire la acest tip de credit. Exeple
de credite ipotecare: Prima Casă, creditul pentru mașină etc.

4
 2. Modelul Entitate – Asociere (EA)
Modelul EA urmăreşte obţinerea unei reprezentări fidele, utilizând concepte
specifice, a realităţii (problemei de rezolvat ce urmează a fi informatizată). Această
reprezentare a lumii reale se va realiza făcându-se abstracţie de orice restricţie fie ea
informatică sau organizatorică. Pornind de la semantica obiectelor lumii reale şi a
legăturilor stabilite între acestea modelul EA serveşte în egală măsură ca un mijloc de
comunicare între modelator (informatician) şi viitorul utilizator al sistemului
(beneficiarul sistemului informatic), care descrie realitatea supusă modelării în
conformitate cu propria lui percepţie.

Concepte de bază
ENTITATEA reprezintă un obiect al realităţii modelate caracterizat printr-o existenţă
proprie, cu o identitate proprie (care-l face identificabil în raport cu celelalte obiecte de
acelaşi tip) şi o mulţime de caracteristici care exprimă proprietăţile acestuia
Exemplificare: Voi lua tipul de entitate client

Client
Tip de entitate
Cod_client
Nume
Prenume
CNP Atribute
Strada
Nr.
Localitatea
Judetul
Angajat al
Salariu de
incadrare
C001 Alte venituri C0125
Andreescu Popescu
Mihai Raluca
1901202324865 2880530325493
M.Viteazu Realizari ale atributelor V.Milea
18 15
Talmaciu Sibiu
Sibiu Sibiu
SC.Romanofir.Sa Entitati SC.Ambient.SA
1100 1500
200 300
Fig.1 Entitati apartinand aceluiasi tip

5
 ATRIBUTUL defineşte o proprietate distinctă a unei entităţi. Fiecare atribut
prezintă un domeniu, adică o mulţime de valori admise. Într-o entitate se regăsesc
realizări corespunzătoare caracteristicilor definitorii pentru tipul de entitate.
Atributele pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii:
a) După complexitate atributele sunt:
• elementare (simple) ale căror realizări nu pot fi descompuse (exemplu: unitate
monetară, preţ unitar, număr matricol al studentului, marca angajatului, etc).
• decompozabile (complexe) ale căror realizări sunt decompozabile (ex: data
calendaristică – se poate descompune în zi, lună, an; adresa - se poate
descompune în stradă, număr,).
b) După realizările pe care le pot prezenta atributele pot fi:
• obligatorii (trebuie să prezinte obligatoriu o realizare, ceea ce corespunde
sintagmei NOT NULL – orice realizare).Ex: angajator, salar de incadrere, nume
prenume , CNP etc.
• opţionale ( sunt atribute care pot să nu prezinte nici o valoare (realizare) în
cadrul unei entităţi (de exemplu atributele: telefon, fax, e-mail - nu toate
persoanele au telefon, fax, adresă e-mail).
• monovaloare: atribute care prezintă o singură valoare în cadrul unei entităţi
(exemplu: nume client, cnp, data naşterii, etc).
• multivaloare: atribute care prezintă mai multe realizări în cadrul aceleiaşi
entităţi (spre exemplu clientul Xulescu poate contracta mai multe tipuri de
credite).
Exemplificare atribute complexe

Client
Adresa
Cod_client Caracteristici multivaloare ( Cod_adresa
Nume la aceiasi adresa pot locuii Strada
Prenume mai multi clienti) Nr.
CNP Localitatea
Cod_adresa Judetul
Strada
Nr.
Localitatea
Judetul
Angajat al Tip entitate
Salariu de
incadrare Obiect compozit
Alte venituri
Fig.2 Reprezentarea obiectelor compozite sub formă de tipuri de entități

6
 Client
Identificator
Cod_client
Nume
Contract de credit Prenume
Nr.contract CNP
Data Data Nașterii
Client Tipuri
Valoare contract Entitați
Garantii

Garantie
Cod_gar
Obiect compus Denumire
Valoare
Data emiterii

Fig.3 Reprezentarea obiectelor compuse sub formă de tipuri de entități și menționarea identificatorilor

Tipul de entitate contract de credit - definit prin atributele: număr contract, data
contract, client,
valoare contract, garanţii – corespunde unui obiect compus al realităţii de modelat.
Creditul şi garanţia sunt două obiecte distincte ale problemei de modelat, fiecăruia
trebuind să-i corespundă în MCD un tip de entitate distinct.
Ca urmare, se vor include în MCD tipurile de entităţi:
 Clientul definit prin: Cod_client, Nume, Prenume, CNP
 Garanție care poate fi definite prin: Cod_gar, denumire, valoare, data emiterii
 Contract de credit definit prin: Nr. Contract, Data contract, Valoare contract,
Moneda.
Fiecare tip de entitate prezintă un IDENTIFICATOR reprezentat de un atribut sau
un grup minimal de atribute al cărui rol este de a permite identificarea în mod unic,
fără echivoc, a entităţilor.
De multe ori identificatorul este reprezentat de un atribut de tip “număr contract”
(incrementat cu 1 pentru fiecare nouă valoare atribuită) sau de un cod (construcţie
artificială având o anumită semnificaţie).

7
Asocierea
ASOCIEREA dintre entităţi exprimă legătura stabilită dintre acestea şi rolul pe care
îl joacă fiecare entitate participantă la legătură. Exprimând o legătură dintre entităţi ea
nu are o existenţă de sine stătătoare.
TIPUL DE ASOCIERE se defineşte ca ansamblul legăturilor, prezentănd aceeaşi
semnificaţie, dintre entităţile aparţinând la două sau mai multe tipuri de entităţi.
CARDINALITATEA cuplului entitate-asociere reprezintă cuplul de valori întregi (x,y) astfel
încât:
• x (cardinalitate minimală) exprimă numărul minim de realizări ale legăturii
(asocierii) existând pentru o entitate.
• y (cardinalitate maximală) reprezintă numărul maxim de apariţii ale corespondenţei
putând exista pentru o entitate.

Cardinalitatea minimală “0” indică faptul că pot exista entităţi care să nu participe la nici o
asociere: Asfel există client potențiali care nu au incheiat nici un contract de credit la polul
opus poate exista un client care încheie mai multe contracte de creditare.

Client 0,n 1,1

Contract de credit
Cod_client Nr.contract
Nume semnează Data
Prenume Client
CNP Valoare contract
Data nașterii Garantii
Roluri
semnează Este semnat

Fig.4 Cardilalitate 0/tipul de asociere Semnat

8
 Cardinalitatea minimală “1” indică faptul că toate realizările tipului de entitate trebuie să
participe la o realizare a tipului de asociere. De exemplu, unui credit i se stabilește o rată
de rambursare respectiv rata ii corespunde doar acelui tip de credit.

Credit
1,1 1,1
Cod_credit Rata
Denumirea
Dobanda Cod_rata
Comisioane include Valoare
Valoare Data scadentei
Garanții

include Este inclusă

Fig.5 Cardinalitatea 1

Cardinalitatea maximal ” n” indică faptul că mai multe entităţi de un anumit tip participă la
o asociere. Exemplu: Banca acordă cel puțin un credit, iar creditul este acordat de cel puțin
o bancă.

Banca 1,n 1,n Credit

Cod_bancă Cod_credit
Denumirea Acordă
Denumirea
CIF Dobândă
Adresa Comisioane
Valoare
Garanții

acordă Este acordat

Fig.6 Cardinalitatea “n”

9
După numărul de tipuri de entități participante asocierea poate fi:

 Unară
 Binară
 Complexă

Asocierea unară : se caracterizează prin faptul că exprimă legăturile stabilite între

entităţi aparţinând aceluiaşi tip.
Exemplu: Creditul solicită un tip de garanție spre exemplu o garanție imobiliară, în
lipsa acestui tip , garanția se poate înlocuii cu un depozit bancar.

0,n Garanție
0,n
Cod_gar
Denumire
Valoare
Data emiterii

Substituie
Este Substituit

Substituie

Fig.7 Asocierea reflexivă

Asocierea binară: reprezintă legături (corespondenţe) stabilite între realizările

aparţinând la două tipuri de entităţi diferite. Exemplu: Banca acordă credite, creditele
sunt acordate de către bancă(Fig.6), Creditul include rata, rata este inclusă în credit.(fig.5)

Asocierea complex: exprimă legături stabilite între realizările mai multor tipuri de entităţi.
Spre exemplu, o entitate ternară se poate stabili între tipurile de entităţi: Client, Credit,
Contract de creditare.

10
 0,n 1,n
Client Credit
Cod_client Cod_credit
Nume Denumirea
Solicită
Prenume Dobândă
CNP Comisioane
Data nașterii Valoare
Garanții
Monedă
Solicitant
acordat
1,1

Contract de credit
Nr.contract
Data
Client
Valoare contract
emis
Garantii

Fig.8 Asociere ternară

Se recomandă descompunerea asocierilor ternare în asocieri binare , astfel voi

descompune asocierea ternară prezentată în figura 8 in asociere binară.

Client Credit
0,n
1,n Cod_credit
Cod_client solicită
Nume Denumirea
Prenume Dobândă
CNP Comisioane
Data nașterii Valoare
…….. Garanții
Monedă
0,n

Contract de credit prevede

încheie
Nr.contract
Data
Client
Valoare contract
Garantii
11
 Fig.9 Reducerea asocierii ternate la asocieri binare

Modelul Entitate - asociere

0,n Client 0,n 1,n Credit

Cod_client Solicită Cod_credit
Nume Denumirea
Prenume Dobândă
0,n Comisioane
CNP 1,1
0,n 1,1
Stare civilă Valoare_cr
achită include Garanții
Date Rata
contact 0,n Rată
Angajat al Cod_rata Monedă
0,n
Salariu Valoare_rat
Data 1,n
Alte
venituri scadentei

1,1 depune necesită

Garanție acordă
1,n 1,n
Cod_gar
are Denumire
1,1 Valoare
Data
Date emiterii
1,n
contact Banca
Cod_date Cod_bancă
Str. Denumirea
Nr. CIF
Bloc. Credit
Scara
Ap.
Telefon
e-mail 1,n

1,1 Contract de 1,n

credit
încheie Nr.contract
Data întocmește
Client
Banca
Credit
Valoare contract
Garantii

Fig.10 Modelul EA
12
Pe modelul prezentat mai sus o să specific restricțiile care apar.

Restricţiile de integritate definesc cerinţele pe care datele trebuie să le respecte

pentru a fi corecte şi coerente în raport cu realitatea pe care o reflectă.
Restricţiile de integritate reprezintă o modalitate de integrare a semanticii datelor în
mod indirect în modelul entitate asociere pe care astfel îl îmbogăţesc.
Restricţiile de integritate privesc:
• valorile pe care le pot lua atributele entităţilor şi asocierilor;
• valorile identificatorilor entităţilor;
• rolurile jucate de entităţi în asocierile la care participă;
• asocierile stabilite între entităţi.
Pentru modelul EA prezentat în Figura 10 pot fi definite următoarele restricţii de
integritate privitoare la realizările atributelor: data contractului de credit să fie egală
cu data curentă, salariul de încadrare să fie mai mare de 1200 , dobânda poate fi între
9-15, modeda poate fi Ron, Eur, Dolar., rata mai mica sau egală cu 40% veniturile
totale etc
Restricţiile de integritate pot fi:
• statice (se verifică permanent)ex: restricțiile referitoare la monedă, data
contractului.
• dinamice (privesc evoluţia întimp a datelor)ex: restricțiile referitoare la
dobândă, salar de încadrare , rata

1. Restricţii de domeniu
Domeniul, ca mulţime de valori pe care le poate lua un atribut, poate fi definit
printr-o proprietate (o condiţie privind un atribut sau un grup de atribute), prin
precizarea unui interval de valori sau prin enumerarea mulţimii de valori admise.

Restricţiile de domeniu reprezintă condiţii (reguli) care privesc ansamblul de valori

admise pentru un atribut în cadrul tipului sau domeniului său. Restricţiile pot viza
realizările unui/unor atribute aparţinând unei aceleiaşi entităţi sau asocieri, caz în
care se numesc restricţii intraentitate, sau a unui/unor atribute aparţinând unor
entităţi şi/sau asocieri diferite, caz în care se numesc restricţii interentităţi.
Restricţiile pe domeniu se pot exprima cu privire la:
• Conținutul unui singur atribut al unei entități sau asocieri
Entitate Atribut Restricție
Data nașterii ≥ 31.12.1994
Client
Salar ≥1200 Ron
dobânda Between 9% and 15%
Credit
monedă Ron, Eur, Dolar
Contract Data contract = data curentă
13
 • Corelaţiile ce trebuie să se respecte între valorile mai multor atribute sau
asocieri aparţinând aceleiaşi entităţi sau asocieri
Entitate Atribut Restricție
Dobânda = 9% monedă =
Eur or dolar
Valoare ≤ 10000€, durata ≤
Credit
60 luni
Valoare ≥10000€ - garanția =
valoare + costuri

• Corelaţiile care trebuie să existe între atributele aparţinând mai multor entităţi
sau asocieri diferite respectiv corelaţii realizate pe baza unor valori obţinute
prin operaţii de sintetizare (însumare, calculul mediei, valorii minime
/maxime etc.) a unui ansamblu de entităţi:

Entitate Atribut Restricție

Valoare Valoare credit >10000€ - valoare
Garanție garanție = 30%*Valoare credit

Valoare Max 40% din veniturile totale ale

Rata
clientului
Valoare Valoare credit ≤ 10000€, valoare
Garanție
garanție = 0
Data emiterii Data emiterii garanției ≤ data
Garanție semnării contractului

Restricţii structurale - Identificarea entităţilor

Fiecare entitate va trebui să poată fi identificată fără echivoc. Acest lucru impune ca
identificatorul entităţii să ia valori unice diferite de NULL (NULL înseamnă că nu s-a
atribuit nici o valoare, deci valoarea NULL este diferită de zero sau spaţiu).

14
Restricţii de integritate de roluri
În definirea asocierii am subliniat faptul că aceasta exprimă legătura stabilită între entităţi
diferite, fiecare dintre acestea jucând un anumit rol. Plecând de la rolurile jucate de entităţi
în cadrul asocierilor putem defini o serie de restricţii de integritate şi anume de : egalitate,
incluziune şi excluziune de roluri.

Restricţia de incluziune de roluri

Restricţia de incluziune de roluri statuează faptul că, dacă o entitate E1 care joacă rolul r1
în asocierea A1 va trebui să joace şi rolul r2 în asocierea A2. Rezultă că rolul r1 include
(implică prin incluziune) rolul r2 . Pentru reprezentarea restricţiei de incluziune de roluri se
va utiliza următoarea reprezentare grafică

Client
Contract de credit
Cod_client Nr.contract
Nume încheie Data
Prenume Client
CNP Valoare contract
Data nașterii Garantii
……..
încheiat

încheie I

Credit
Cod_credit
Denumirea
Dobândă
Comisioane
Valoare
Garanții
Monedă acordat
Fig.11 Incluziune de roluri

Astfel încheierea contractului de către client include acordarea creditului. Un alt exempu
îl reprezintă valorificarea garanției, atfel neachitarea ratei de către client include
valorificarea granției.

15
 Restricţia de egalitate de roluri : egalitatea de roluri presupune ca restricţia de
incluziune între roluri să fie reciprocă

Banca
Cod_bancă
Denumirea
CIF
Adresa

încasează
acordă

Rata Credit
= Cod_credit
Cod_rată Denumirea
Valoare Dobândă
Data scadentei Comisioane
Valoare
Garanții
Monedă
încasează acordat

Fig.12 Egalitate de roluri

Astfel dacă Banca acordă creditul, acesta are dreptul de a încasa rata de rambursare.

Restricția de excluziune de roluri : excluziunea de roluri specifică faptul că un rol r1 jucat

de o entitate E1 în asocierea A1 exclude existenţa rolului r2 jucat în asocierea A2.
Respectiv un client nu poate fi în același timp titularul contractului de credit și
reprezentantul băncii care întocmește contractul. Respectiv faptul că rata este plătită ,
exclude valorificarea garanției.

Dar aceste restricţii legate de participarea entităţilor la asocieri nu pot fi judecate

doar la nivel de roluri ci este necesară uneori precizarea unor restricţii de integritate la
nivelul tipului de asociere, deci a ansamblului de asocieri prezentând aceeaşi
semantică.

16
Resticțile de integritate de asocieri

Restricţiile analizate vizează asocierea însăşi împreună cu entităţile participante.

Altfel spus restricţiile se referă la mulţimea tuturor rolurilor aparţinând asocierii

Restricţia de incluziune de asocieri

Restricţia de incluziune exprimă faptul că asocierea A1 stabilită între două entităţi va
determina existenţa unei alte asocieri A2 în cadrul modelului EA.

Client Credit
Cod_client Cod_credit
Nume obține Denumirea
Prenume Dobândă
CNP Comisioane
Data nașterii Valoare
…….. Garanții
Monedă

I prevede

depune Garanție
Cod_gar
Denumire
Fig.13 Incluziune de asocieri Valoare
Data emiterii

Opținerea creditului de către client, include depunerea garanției de acesta.

Restricții de excluziune de asocieri

Restricţia de excluziune de asocieri exprimă faptul că asocierile aparţinând tipului de

asociere A1 exclud asocierile aparţinând tipului A2.

17
 Rata
Cod_credit
Banca Încasează Valoare
Cod_bancă La scadență
Data scadentei
Denumirea
CIF
Adresa #

Valorifică

Garanție
Cod_gar
Denumire
Valoare
Fig.14 Excluziune de asocieri
Data emiterii

Restricții de egalitate de asocieri

Restricţia de egalitate de asocieri exprimă faptul că asocierile aparţinând tipului A1

determină existenţa asocierilor aparţinând tipului A2 şi invers

Client încheie Contract de

credit
Cod_client
Nr.contract
Nume
Data
Prenume
Client
CNP = Valoare contract
Data nașterii
plătește Garantii
……..
Rata
Cod_rata
Valoare
Data
scadentei

Fig.15 Egalitate de asocieri

18
Dependențele funcționale

O dependenta functionala evidentiaza raporturile de determinare stabilite intre

atributele unei entitati

 Dependențe complete (dacă Y este dependent funcţional de X fără să fie

dependent funcţional de nici una din componentele lui X)
Ex: cod_client Numele
 Dependență parțială ( dacă Y este dependent funcţional atât de X cât şi de o
parte a lui X.)
 Dependență multivaloatre (se manifestă atunci când valorii unui atribut/grup de
atribute îi corepund mai multe valori ale unui alt atribut
Cod_bancă Cod_credit

Matricea dependenţelor funcţionale

Matricea dependenţelor funcţionale poate fi realizată în două variante:
 matricea simplificată
 matricea completă
Matricea simplificată reprezintă un tablou în care coloanele cuprind determinanţii
dependenţelor funcţionale iar fiecare linie un atribut aparţinând mulţimii atributelor
supuse modelării.
Matricea completă reprezintă un tablou asemănător matricii simplificate cu singura
deosebire că numărul de coloane este egal cu numărul liniilor, cu alte cuvinte antet de
coloană va fi orice atribut (regăsit şi ca antet de linie) şi nu doar atributele (grupurile
de atribute) cu rol de determinant într-o dependenţă funcţională.
Să elaborăm matricea simplificată a dependenţelor funcţionale pentru atributele
necesare elaborării MCD privind consumul normat de materii prime stabilit pentru
produsele din nomenclatorul de fabricaţie al firmei.

19
Matricea simplificată a dependențelor funcționale

Nr.crt Determinanți 1 6 8 14 17 20 22 17+22 8+17 8+14 1+8 14+222

1 Cod_client 1 1
2 Nume 1
3 Stare civilă 1
4 Date contact 1
5 Venit
6 Cnp 1
7 Str.,nr 1
8 Cod_credit 1 1
9 Denumire 1
10 Dobândă 1
11 Comisioane 1
12 Val_cr 1
13 Monedă 1
14 Cod_rată 1
15 Valoare_rat 1
16 Data_sc 1
17 Cod_gar 1
18 Valoare 1 1
19 Data emiterii 1 1
20 Cod_banca 1
21 Denumire 1
22 Nr.contr 1 1
23 Data 1

20
Matricea completă a dependențelor funcționale
Atribute
Atribute

Nr.contract
Date contact

Comisioane
Stare civilă

Valoare _rt

Cod_bancă
Cod_credit

Denumirea
Data _scad
Cod_client

Valoare cr
Denumire
Cod_date

Cod_rată
Dobândă

Data_em
Cod_gar
Monedă

Valoare
Str.nr.
Nume

Venit

Data
Cod_client 1
Nume 1 1
Stare civilă 1 1
Date contact 1 1
Venit 1 1
Cod_date 1
Str.nr. 1 1
Cod_credit 1 1
Denumire 1 1
Dobândă 1 1 1
Comisioane 1 1
Valoare cr 1 1 1 1
Monedă 1 1
Cod_rată 1
Valoare _rt 1 1 1 1
Data _scad 1 1
Cod_gar 1 1 1 1
Valoare 1
Data_em 1 1
Cod_bancă 1
Denumirea 1
Nr_ctr 1 1
Data 1 1

Din analiza matricei complete a DF constatăm:

• diagonala de valori 1 rezultată (aşa cum am precizat şi în cadrul matricei simplificate) este consecinţa
proprietăţii de reflexivitate a df;
• existenţa dependenţelor elementare (prezentând un determinant elementar, format dintr-un atribut);
• existenţa dependenţelor neelementare al căror determinant este format dintr-un grup de atribute în
cazul nostru (dobânda, commission, valoare credit)

21
• existenţa unor dependenţe multivaloare între atributele cod care conduc la apariţia
mai multor valori 1 în cadrul liniilor matricei.

III. Modelarea conceptuală a prelucrărilor

Modelul conceptual al prelucrărilor(MCP)

 este o reprezentare schematică a activităţii specifice unui domeniu din cadrul
întreprinderii
 independentă de particularităţile organizatorice şi mijloacele concrete de
realizare
 răspunde la întrebarea “Ce prelucrări se realizează ?”
 permite reprezentarea înlănţuirii operaţiilor cu precizarea condiţiilor necesare
pentru declanşarea acestora si consecinţele derulării operaţiilor respective.

În cadrul MCP se impune respectarea cerinţelor determinate de regulile de gestiune,

impunând următoarele aspecte:
• dacă unele operaţii s-au realizat, înseamnă ca alte activităţi urmează să se
execute
• unele operaţii trebuie executate înaintea altora
• unele operaţii nu pot fi executate decât dacă alte operaţii au fost deja
realizate;
• unele operaţii pot fi declanşate în timp ce altele sunt în curs de desfăşurare;
• un obiect al realităţii supus unei operaţii (transformări) îşi schimbă starea.
Tipul de operaţie
- reprezintă o categorie de operaţii prezentând aceleaşi caracteristici;se
caracterizează prin:
o conţinutul acţiunilor elementare ce formează operaţia;
o durată;
o evenimentele produse şi condiţiile de emisie a acestora.
Exemplu
Operația Analiza cererii
Acțiunea Analiza cererii și a documentației
Regulă de Valoare credit ≥10000€
emisiune
OK NOT OK

Credit acordat Credit acordat

cu garanții fară garanții

22
 Evenimentul reprezintă o circumstanţă (un semnal) adusă la cunoştinţa sistemului la
care acesta trebuie să răspundă
• grafic tipul de eveniment se reprezintă printr-o elipsă

Condiţii pentru ca un semnal să poată fi considerat eveniment:

• trebuie să se producă CEVA în interiorul sau exteriorul sistemului studiat
• acest “CEVA” produs trebuie să fie perceput de către sistem;
• acest fapt produs interesează sistemul în măsura în care el poate fi
declanşatorul posibil al unei operaţii.
Clasificarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor:
 Evenimente externe: provin din exteriorul organismului studiat (banca) sau al
domeniului investigat şi nu sunt controlabile de către sistem (exemplu:
modificarea ROBOR)
 Evenimente interne: sunt generate de desfăşurarea unei operaţii şi se clasifică
în:
• Evenimente rezultate: reprezentate de ieşiri (rezultate) ale unei operaţii
destinate mediului exterior sistemului (ex. Cererea de credit aprobată)
• Evenimente interne intermediare: sunt generate în urma executării unor
operaţii şi au rolul de a declanşa alte operaţii în cadrul sistemului (ex. Cerere
de credit înregistrată)
Sincronizarea
• reprezintă un ansamblu de condiţii, exprimate prin evenimente contributive şi
care determină declanşarea unei operaţii;
• este expresia condiţiilor ce trebuie să se realizeze pentru ca o operaţie să se
poată declanşa.
Sincronizarea se exprimă printr-o propoziţie logică ce trebuie să respecte două
cerinţe:
• condiţiile exprimate trebuie să privească evenimentele declanşatoare ale
operaţiei;
• trebuie să existe situaţii care să permită declanşarea acestor evenimente.

Regulile de construire a modelului conceptual al prelucrărilor

Regula 1
• O operaţie este o succesiune neîntreruptă de prelucrări.
• Orice intervenţie a unui actor extern care conduce la o întrerupere determină
o decupare a operaţiei.
Regula 2
• În interiorul unei operaţii nu se admite producerea unui rezultat intermediar
care să condiţioneze derularea operaţiilor procesului (operaţia trebuie să fie
omogenă în raport cu evenimentele pe care le generează).

23
Modelul conceptual al prelucrărilor

E1

OP1 Analiza cererii

A1 Analiza cererii și a documentelor
R1 R1+R2

E4 E5

E2

E4 și E5

Op.2 Depunerea garanțiilor

A2 Depunerea documentelor
privind garanția
R3 Valoare garanție≥ Valoare
credit+costuri
OK NOT OK

E3 E6 E7

E3 sau E6

Op.3 Acordarea creditului

A3 Întocmirea și semnarea
contractului de credit

24
 E8

Op.4 Plata ratelor

A4 Încasarea ratelor
R4 Data scadenței≤ Data
Plății
Ok Not Ok

E10

Op.5 Cumularea ratelor restante

A5 Însumarea debitelor
R5 Data plății nu depășește 3
luni de la data scadenței
Adevărat Fals

E12

Op.6 Recuperare debite

A6 Recuperarea creanțelor de la
clienți
R2 Valoare credit≥ 10000€
Fals Adevărat

25
 E13 E14
E9 E11

E9 sau E11 sau

E13sau E14

Op.7 Încheierea contractului

A7 Rambursatrea totală a creditului

E15

Prezentarea evenimentelor

Numar Denumire
eveniment
E1 Cerere de creditare
E2 Cerere respinsă
E3 Cerere aprobată
E4 Credit aprobat cu garanții
E5 Prezentarea garanțiilor
E6 Acceptarea garanției
E7 Respingerea garanției
E8 Datorare rată
E9 Achitarea ratelor
E10 Plăți restante
E11 Rate restante achitate
E12 Rate restante neachitate
E13 Executare client
E14 Valorificare garantii
E15 Contract de credit finalizat

26
Prezentarea regulilor de validare:

Număr regulă Denumirea

R1 Venituri >1200 ron
R2 Credit≥10000€
R3 Valoare garanție ≥ Valoare
credit+costuri
R4 Data scadenței≤ data plății
R5 Data plății nu depășește 3 luni
de la data scadenței

Operațiile respective acțiunile sunt descries integral în cadrul modelului.

Prinipalii actori care apar sunt banca respective clientul. Derularea proceselor are
loc în felul următor:

Clientul solicită creditul la bancă

Banca verifică cererea și și solicită garanții dacă este cazul

Depune garanția solicitată

Se primește- se acordă creditul

Datorează rata

Achită creditul

Se încheie contractul

27
Tabloul evenimentelor

Eveniment Acțiune Evenimente rezultate

E1 Analiză cerere E2, E3, E4
E4, E5 Depunere garanție E6,E7
E6 sau E3 Acordare credit E8
E8 Plata ratelor E9, E10
E10 Însumarea debitelor E11, E12
E12 Recuperarea debitelor E13,E14
E9 sau E11sau E13 sau Încheierea contractului de E15
E14 credit

IV Modelarea Logica a datelor

- Modelul relațional

Relaţia
• este o submulţime a produsului cartezian de N domenii
• se prezintă sub formă bidimensională (tabelară) pe linii şi coloane
• este formată din linii (rânduri) şi coloane mai este numită şi tabelă
Tuplul
• reprezintă o linie în cadrul tabelului
• se mai numeşte înregistrare (în engleză “record”)
Domeniul
• reprezintă un set de valori pe care le poate lua o dată (un atribut).
Exemplu
Moneda = {Eur, Ron, Dolar }

Atributul
• reprezintă o caracteristică care poate lua valori într-un domeniu, fiecărei
caracteristici fiindu-I rezervată o coloană în cadrul relaţiei.

Cheia primară reprezintă un atribut sau un grup minimal de atribute ale cărui
realizări pot permite identificarea unică a unui tuplu într-o tabelă.
Cheia candidat reprezintă un atribut sau grup de atribute care pot prin realizările
lor să identifice un tuplu; dintre cheile candidate se alege atributul sau grupul de
atribute care va juca rol de cheie primară.
Cheia externă este un atribut din schema unei tabele care joacă rol de cheie primară
într-o altă tabelă; atributul cu rol de cheie externă trebuie să respecte cerinţele de
integritate referenţială.

28
 Modelul logică a datelor

Cheie primară Cheie externă.

Clienți(Cod_client, Nume, Prenume,Data nasterii, CNP…, Cod_credit)

Credit(Cod_credit, denumire, dobanda…, cod_banca,cod_garanție)
Date Contact(CNP, strada, nr…)
Banca( Cod_Banca, Denumirea, Strada, Nr…)
Garanția(Cod_garanție, Denumirea)

29
Concluzii

În concluzie pot spune că mi-am atins țelurile stabilite în startul proiectului și anume
am conceput modelarea procesului de creditare. Am realizat Modelarea conceptuală a
datelor, respective Modelul EA, Modelarea conceptuală a prelucrărilor și modelarea
logica a datelor. Implementarea se realizează in SGBD-ul Microsoft Acces

30