Tema 1-3 Recapitulativa

Contabilitatea instituțiilor de credit Prof.univ.dr.Aurelia ŞTEFĂNESCU Conf.univ.dr.
Cosmina PITULICE
Suport de curs/CIG, III, Seria D
Anul universitar 2021-2022
Tema 3bis
Recapitularea conceptelor și practicilor contabile intersedii specifice instituțiilor de credit
1- Instituţii de credit: abordări conceptuale şi normative, organizare şi instrumente

specifice de lucru
1. Care sunt componentele sistemului bancar din România?
BNR si institutiile de credit
2. Care este rolul BNR?
Banca centrală cu rol de coordonare şi reglementare în domeniile: monetar, de credit, valutar şi

de plati, asigurând totodată supravegherea celorlalte instituţii bancare.
3. Care sunt formele de funcționare a instituțiilor de credit?
 Instituţii de credit ce se pot constitui şi pot funcţiona ca: (1) bănci; (2)organizaţii
cooperatiste de credit; (3)bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ; (4)bănci de credit
ipotecar.
4. Enumerați activitățile pe care le pot desfășura instituțiile de credit. In cadrul Temei 1 din Suportul de curs
pg 2 operatiunile de la a) - r)
Atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public si în acordarea de credite în

cont propriu. (leasing financiar, schimb valutar)
5. Prezentați rețeaua instituției de credit.
Centrala, sucursalele, agentiile, pct de lucru
6. Conform principiului permanenţei metodelor, modificarea unei politici contabile din iniţiativa instituției
de credit:
a) Trebuie justificată în notele explicative la situaţiile financiare anuale.
b) Trebuie menţionată fără a fi justificată în notele explicative la situaţiile financiare anuale.
c) Trebuie justificată în raportul de audit financiar.
d) Nu trebuie menţionată şi nici justificată în notele explicative la situaţiile financiare anuale.
e) Nu este permisă modificarea politicii contabile din iniţiativa instituției de credit.
1 Acest material este destinat în exclusivitate studenților din anul III, seria D, CIG. Utilizarea materialului în alt scop
(trimiterea către terțe persoane care nu au participat la acest curs, postarea pe diverse site-uri sau altă formă de
publicare parțială sau totală, utilizarea în scopul efectuării unor alte prezentări,etc.) este interzisă, intrând sub incidența
Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile de proprietate intelectuală
Contabilitatea instituțiilor de credit Prof.univ.dr.Aurelia ŞTEFĂNESCU Conf.univ.dr. Cosmina PITULICE
7. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată?
a. Principiul necompensării prevede ca orice element care are o valoare semnificativă să fie prezentat distinct
în situaţiile financiare.
b. Principiul independenței exercițiului nu se aplică la prezentarea situaţiilor financiare.
c. Principiul continuităţii presupune ca instituţia să îşi continue în mod normal funcţionarea într-un viitor
previzibil;
d. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii prevede stabilirea valorii separat, a valorii
aferente fiecărui element individual de activ sau de datorii.
8. O instituție de credit acordă unui client nefinanciar, pe 02.12.2000N, un credit bancar în valoare de
6.000 lei, durata de acordare 3 luni, rata dobânzii 20%. Metoda de rambursare a creditului este prin rate
egale, cu plata dobânzii la fiecare scadență. Precizați:
a) Care este valoarea dobânzii ce va fi recunoscută la veniturile curente în luna februarie;
b) Principilul contabil aplicabil.
a) Rate constante
Valoare de Valoare rămasă de
Scadenţă Rată Dobândă
rambursat rambursat
6000 2000 100 6000-2000=4000
02.12.2000N
4000 2000 66,67 4000-2000=2000
02.01.2000N+
1
2000 2000 33,33 0
02.02.2000N+
1
Total - 6000 200 -
Dobanda = Val de rambursat * rd * nr zile / 360
Dobanda 1= 6000 *20% *30/360 = 100

30/360 = 1/12
Dobanda 2 = 4000 *20% *30/360 = 66,67
Dobanda 3 = 2000 * 20% *30 /360 =33,33

=> a) 100 lei
b) Principiul independentei ex
9. În luna octombrie 200N, instituția de credit X deschide un depozit la termen în valoare de 10.000 lei,
clientului A; depozitul se constituie prin transfer bancar. În luna noiembrie, acordă clientului A un
credit bancar pe termen scurt în valoare 30.000 lei și plătește un cec în valoare de 4.000 lei. În luna
decembrie, X efectuează următoarele tranzacții la ordinul lui A: decontează ordine de plată în valoare de
20.000 lei, alimentează cu numerar 5.000 lei contul curent, rambursează 2.000 lei din creditul bancar.
La 01.10.200N, A deținea în contul curent gestionat de X, 15.000 lei.
Precizați:
a. Soldul contului curent al lui A la 31.12.200N și intepretarea semnificației acestuia.
b. Elementele și valorile aferente care vor fi prezentate la 31.12.200N în bilanțul instituției de credit X
și al clientului A.
c. Principiul contabil aplicabil.
5121 2511
SI: 15.000 SI: 15.000
3)30.000 1)10.000 1)10.000 4)30.000
5.000 5)4.000 6)4.000 9)5.000
7)20.000 8)20.000
10)2.000 2.000
SFD: 14.000 SFC: 14.000
Pincipiul evaluarii separate al elementelor de activ si datorii.
10. În luna decembrie 200N, instituția de credit Y gestionează contul curent în valoare de 5.000 lei, al
clientului B și un depozit la termen în valoare de 10.000 lei, al aceluiași client. Y acordă lui B, un credit
pe termen lung în valoare de 9.000 lei și îi deschide un acreditiv în valoare de 200 lei. Precizați care
sunt grupele bilanțiere și valorile aferente la 31.12.200N, în cazul Y? Care este principiul contabil
aplicabil?
- Conturile curente – alte elemente bilantiere

- Depozite – datorii
- Credite bancare pe termen lung – creante (din perspectiva bancii)
- Acreditivele – alte datorii financiare
-
11. O instituție de credit acordă unui client nefinanciar, pe 01.03.200N, un credit bancar în valoare de
9.000 lei, durata de acordare 3 luni, rata dobânzii 10%. Metoda de rambursare a creditului este prin
anuități
constante. Anuitatea a doua nu se încasează de la client la scadență, ci cu 10 zile întârziere. Precizați
tratamentul contabil și principiul contabil aplicabil.
- Tratamentul contabil se constituie o ajustare pt depreciere conform principiului prudentei
12. Particularități privind planul de conturi1:

Planul de conturi în vigoare pentru instituţiile de credit cuprinde următoarele clase de conturi:
Clasa 1 Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare grupează conturi care reflectă tranzacţiile
efectuate de bănci în lei şi valute prin trezoreria proprie, în nume propriu şi în relaţii cu alte bănci partenere,
inclusiv cu banca centrală;
Clasa 2 Operaţiuni cu clientela regrupează conturi care evidențiază relaţiile băncii cu clienţii, persoane
fizice şi persoane juridice, atât sub aspectul gamei de tranzacţii solicitate de clienţi, cât şi sub aspectul naturii
clientelei;
Clasa 3 Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse cuprinde conturi în care sunt înregistrate operaţiunile cu
titluri de valoare, efectuate în nume propriu dar şi în numele clienţilor. O componentă importantă a acestei clase
de conturi o reprezintă structura contabilă specifică relaţiilor între sediile aceleiaşi bănci, denumite în practica
bancară, decontări intrabancare/intersedii;
Clasa 4 Valori imobilizate este alcătuită din conturi care evidenţiază aspectele legate de activele imobilizate
ale instituţiilor de credit, dar şi conturi care sunt specifice activităţilor de leasing şi creditare subordonată;
Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane este clasa conturilor de surse proprii ale băncilor unde
sunt reflectate atât rezultatul exerciţiului cât şi rezultatul reportat;
Clasa 6 Cheltuieli reuneşte conturi care evidenţiază cheltuielile după natură;
Clasa 7 Venituri reuneşte conturi care evidenţiază veniturile după provenienţă;
Clasa 9 Operaţiuni în afara bilanţului cuprinde conturi care înregistrează angajamente bancare ce nu
afectează activele și capitalul instituției.
Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră şi nu au funcţie contabilă. Ele conţin grupe de conturi, care de
asemenea nu au funcţii contabile şi care sunt simbolizate cu două cifre. Grupele sunt formate din conturi
sintetice de gradul I, simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul al doilea, simbolizate cu patru cifre şi
conturi sintetice de gradul al treilea simbolizate cu cinci cifre.
Conturile sintetice înscrise în planul de conturi sunt conturi contabile utilizate pentru recunoaşterea
tranzacţiilor şi evenimentelor derulate în contabilitatea instituţiei de credit. Simbolurile conturilor sintetice
urmate de un şir de caractere alfanumerice ce reprezintă analiticele create în funcţie de necesităţile informative
ale managerilor băncii şi cerinţele formulate de către BNR reprezintă conturi bancare utilizate în relaţiile cu
clienţii. Astfel, de exemplu, la un cont din clasa 2 Operaţiuni cu clientela analiticul poate fi construit având în
vedere:
 statutul juridic al clientului;
 apartenenţa sau nu la domeniul financiar – bancar;
 moneda de tranzacţie;
 felul operaţiunii;
 perioada de gestiune în care are loc tranzacţia;
 suportul operaţiunii etc.
În relaţia cu clientul, contul bancar apare întotdeauna pe extrasul de cont, care reprezintă documentul
prin care banca, periodic sau la cerere, comunică titularului situaţia mişcării şi soldului monedei tranzacţionate
Din analiza planului de conturi pentru instituţii de credit rezultă clar obiectul de activitate pentru care a
fost conceput. Pondere covârşitoare au conturile care evidenţiază tranzacţii cu bani şi titluri, contabilizează
dobânzi, comisioane, datorii, creanţe. De asemenea conturile de ajustări pentru depreciere îşi găsesc locul în
fiecare dintre primele patru clase. În toate cazurile ele sunt cuprinse în grupe care au pe poziţia a doua în simbol,
cifra 9. Ajustările create pentru evenimentele consemnate în conturile acestor clase sunt deprecierile potenţiale
ale valorilor rezultate din tranzacţii ce fac obiectul activităţii principale a unei bănci, adică: relaţii interbancare,
relaţii cu clienţii, tranzacţii cu titluri şi alte operaţii specifice.
O altă caracteristică a primelor patru clase este aceea că în toate se regăseşte o grupă de conturi care are
pe poziţia a doua în simbol, cifra 8. Aceste grupe reunesc conturi de creanţe restante şi îndoielnice pentru
relaţiile între bănci, operaţiunile cu clienţii, cele cu titluri şi respectiv credite subordonate şi leasing. Toate
acestea atrag dobânzi penalizatoare, comisioane suplimentare etc.
Conturile de cheltuieli şi venituri au simbolurile construite în aşa fel încât să putem identifica din simpla
citire evenimentul care le-a generat. De exemplu, pentru înregistrarea unui depozit interbancar la banca
deponentă (titulară) se foloseşte contul 131 Depozite la instituţii de credit. Depozitul este purtător de dobândă,
care este venit al băncii şi se contabilizează în contul 7013 Dobânzi de la conturile de depozit la instituţii de
credit. Dacă menţinem genul de tranzacţie, constituire depozit, dar schimbăm partenerul, deci depozitul este al
unui client persoană fizică, atunci conturile afectate vor fi:
 253 Conturi de depozite;
 6025 Dobânzi la conturi de depozite
Conturile exemplificate mai sus, ca și toate conturile din planul de conturi sunt conturi contabile
utilizate în contabilitatea băncii pentru recunoașterea tranzacțiilor și evenimentelor perioadei. Prin adăugarea
atributelor la contul contabil se obține un cont analitic. În relația cu clienții, instituțiile de credit au obligația să
înscrie în documentele transmise clienților (de ex., extrasele de cont, ordinele de schimb valutar, foi de
depunere/retragere etc.) terminațiile analiticelor, care devin astfel conturi bancare. În funcție de politica
instituției de credit contul bancar poate fi reprezentat și de întregul șir de caractere reprezentând cont analitic
(sinteticul din 4 sau 5 cifre + șirul de caractere corespunzător atributelor alese ca semnificative).
Începând cu 1 Septembrie 2004 toate instrucţiunile de plată primite de la clienţi și destinate altor
instituții de credit se execută de către bănci doar în măsura în care conţin codurile IBAN. Codul IBAN
(International Bank Account Number) se descrie printr-un şir de caracter care identifică, în mod unic la nivel
internaţional, contul unui client la o instituţie, cont utilizat pentru efectuarea plăţilor în cadrul sistemelor de
plăţi. Procesul de generare a codului IBAN este unic şi se desfăşoară conform unei proceduri explicitate prin
regulament BNR.
Structura codului IBAN pentru România este prezentată în tabelul de mai jos și cuprinde un şir de 24 de
caractere alfanumerice care, citite de la dreapta la stânga, au următoarea semnificaţie:
Semnificația caracterelor codului IBAN
Număr Tipul
Semnificaţie
caractere caracterelor
2 Alfabetice Codul de ţară al României (RO)
2 Numerice Caractere de verificare a codului IBAN (determinate
după o metodă standard prezentată în regulament)
4 Alfabetice Caractere care identifică în mod unic instituţia,
respectiv primele patru caractere ale codului BIC (Bank
Identifier Code) atribuit instituţiei
16 Alfanumerice Caractere care identifică în mod unic unitatea teritorială
a instituţiei şi contul clientului de la respectiva unitate
teritorială
Caracterele eligibile pot fi majusculele din alfabetul latin şi cifrele arabe, de la 0 la 9, fără caractere de
separare sau spaţii. Ultimele 16 caractere, care identifică unitatea teritorială şi contul clientului, se stabilesc de
către banca respectivă şi se comunică Direcţiei Supraveghere din BNR.
Identificați componentele codului IBAN: RO 09 RNCB 0069 0076 6442 0001
13. Care sunt atribuțiile BNR privind sistemul de decontări și plăți? (Raspunsul se regaseste in cadrul Temei 1,
subpct 1.3.2, pagina 7)
 reglementarea sistemului de plăţi ca întreg, incluzând instrumentele de plată;
 supravegherea sistemelor de plăţi individuale;
 identificarea etapelor care trebuie parcurse pentru a preveni orice situaţie care ar putea pune în pericol
buna funcţionare a sistemelor de plăţi;
 monitorizarea şi prevenirea riscurilor ce ar putea interveni în sistemele de plăţi şi a riscurilor de credit
în sistemul bancar.
14. Definiți instrumentele de plată scripturale.

Instrumentele de plată scripturale (instrumente fără numerar): permit transferul fondurilor deţinute în
conturi deschise de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei instrucţiuni de plată.
15. Dați exemple de instrumente de plată.

Cec , op , card, aplicatii bancare
16. Care din următoarele afirmații privind cecul, este adevărată:

a. Trasul execută ordinul de plată;
b. Cecul este emis de banca beneficiarului; (Incasarea CECului de catre beneficiar se recunoaste
astfel: Cont debit = Cont curent beneficiar)
c. Cecul se decontează din inițiativa plătitorului;
d. Decontarea cecului de către banca beneficiarului implică creditarea contului acestuia.
17. Care sunt actorii implicați și responsabilitățile aferente în decontarea cecului?
Trasul = este intotdeauna o banca. Ea executa ordinul de plata a filei de cec

Tragator = emite cecul. Are calitatea de platitor fata de un partener comercial
Beneficiar = posesorul filei de cec si cel care va incasa suma
2- Rapoarte financiare specifice instituţiilor de credit
18. Enumerați tipologia raportărilor financiare ale instituțiilor de credit?

Exista 4 tipuri de raportari specifice (Pb 18 - pg 10, Tema 2, subpct 1.1)
 Situaţii financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială.
 Raportări periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din
România ale instituţiilor de credit din alte state membre
 Raportări contabile semestriale aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii
Naţionale a României
 Raportări contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor Publice
19. Care dintre următoarele componente nu se regăsește în situaţii financiare FINREP cu periodicitate de
raportare lunară:
a. Bilanțul/situația poziției financiare;
b. Situația fluxurilor de trezorerie;
c. Contul de profit și pierdere;
d. Situația rezultatului global.
20. Care este grupa bilanțieră în care sunt prezentate depozitele clientelei?  Datoriile
21. Precizați grupa bilanțieră, atât din perspectiva instituției de credit, cât și a clientului, în care sunt
prezentate următoarele elemente:
Bilanț/Situația poziției financiare

Instituție de credit Client
Cont curent la bancă Datorie Activ
Depozite la termen Datorie Activ
Credite bancare Activ Datorie
Acreditiv Datorie Activ
22. Precizați componenta/grupa situațiilor financiare ale instituției de credit, în care sunt prezentate
următoarele elemente:
Elemente Componenta/grupa situațiilor financiare

Cont curent la BNR Bilant/Activ
Materiale consumabile Bilant/Activ
Salarii Bilant/Datorii
Casa Bilant/Activ
Capital social Bilant/Cap proprii
Venituri din comisoane Cpp/Ven
Împrumuturi primite de la BNR Bilant/Datorie
Mijloace de transport Bilant/Activ
Avansuri de trezorerie Bilant/Active
Primele de capital Bilant/CP
Furnizori Bilant/Datorie
Cheltuieli cu dobânzi CPP/Ch
Credite acordate unei instituții de credit Bilant/Active
Rezultatul exercițiului Bilant/CP
Depozite ale instituțiilor de credit Bilant/Datorii
Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport CPP/Ch
Provizioane Bilant/Datorii
Amortizarea mijloacelor de transport Bilant/Active
Depozite deschise la alte instituții de credit Bilant/Activ
Rezervele din reevaluare Bilant/CP
3- Contabilitatea decontărilor intersedii: concepte, tehnica de derulare, sistemul de conturi, practici
contabile specifice
23. Identificați tipologia următoarelor decontări:
a) Garanti-Bank- Sucursala Cluj decontează din ordinul clienților, OP în valoare de 10.000

lei, destinate unor clienți ai Garanti-Bank- Sucursala Iași.
Sediul A – GB Cluj Sediul B – GB Iasi

1.Emitere AC 2.Confirmare AC
2511/pl = 341/GB Iasi 10.000 lei 341/GB Cluj = 2511/benef 10.000 lei
b) B al BRD - Iasi.
Centrala BRD BRD Academia

1.Transfer 2.Primire numerar
341/Acad = 101/lei 5.000 lei 101/lei = 341/centrala 5.000 lei
Sediul A – BRD Orizont Sediul B – BRD Iasi

1.Emitere AD 2.Verificare si plata
341/Iasi = 2621 4.000 lei 2511/pl = 341/orizont 4.000 lei
3.Incasare
2621 = 2511/ben 4.000 lei
c) Bancpost- Sucursala Craiova încasează pentru clienții proprii, OP în valoare de 7.000 de

la clienți ai Bancpost- Sucursala Moșilor.
Sediul A – BP Mosilor Sediul B – BP Craiova

1.Emitere AC 2.Confirmare AC
2511/pl = 341/Craiova 7.000 lei 341/Mosilor = 2511/benef 7.000 lei
24. Definiți avizele/ordinele intersedii.
25. Care este rolul Sediului A în decontările intersedii?
26. Care este rolul Sediului B în decontările intersedii?
27. Care din următoarele afirmații privind ordinul de plată, este adevărată:
a. OP este instrument de transfer debit;
b. OP este instrument de transfer credit;
c. OP se decontează din inițiativa beneficiarului;
d. Decontarea OP de către banca inițiatoare (a plătitorului) implică creditarea contului acestuia.
28. Care din următoarele afirmații privind cecul, este adevărată:

a. Cecul este instrument de transfer- credit;
b. Cecul se decontează din inițiativa plătitorului;
c. Cecul se decontează din inițiativa beneficiarului;
d. Decontarea cecului de către tras implică creditarea contului acestuia.
29. Precizați actorii implicați în verificarea avizelor intersedii, în cazul sistemului mixt.
30. Ce este cartoteca și cine o întocmește?
JC-cartoteca=diferenta
JC>cartoteca => inregistram diferenta conform p prudentei
31. Care este rolul centralei bancare în verificarea mixtă a ordinelor intersedii?
32. Care este rolul Sediului A în verificarea mixtă a ordinelor intersedii?
33. Verificarea avizelor intersedii se efectuează la:

a. Sediul B;
b. Sediul A;
c. Nu se verifică;
d. Sediul Controlor.
34. La sediul A, avizul de creditare ce are la bază o dispoziţie dată de client implică:
a. Creditarea contului clientului şi confirmarea primirii avizului;
b. Creditarea contului clientului, iniţierea tranzacţiei;
c. Debitarea contului clientului, confirmarea primirii avizului;
d. Debitarea contului clientului, iniţierea tranzacţiei.
35. La sediul B, avizul de debitare implică:

a. Debitarea contului clientului şi confirmarea primirii avizului;
b. Creditarea contului clientului, iniţierea tranzacţiei;
c. Creditarea contului clientului, confirmarea primirii avizului;
d. Debitarea contului clientului, iniţierea tranzacţiei.
36. În cazul avizului de debitare, sediul A reprezintă.................................................
37. În cazul avizului de creditare, sediul A reprezintă................................................
38. Care sunt particularitățile contului 341 Decontări intrabancare?
39. În cartoteca ATE – Sucursala Sibiu sunt confirmate 10.000 um avize de creditare (AC) și 23.000 um
avize de debitare (AD). Jurnalul de control cuprinde 14.000 um avize de creditare (AC) și 25.000 um
avize de debitare (AD) emise pentru Sucursala Sibiu. Care sunt implicaţiile contabile ale verificării
decontărilor intrersedii?
a. Pentru AC: 341/sediul A = 2621 4.000 um
Pentru AD se aşteaptă o nouă situaţie de verificare.
b. Pentru AC: 341/sediul A = 2621 4.000 um.
Pentru AD: 2611 = 341/sediul A 2.000 um.
c. Nu se înregistrează.
d. Pentru AC: 341/sediul A = 2621 4.000 um.
Pentru AD: 2511 = 341/sediul A 2.000 um;
AC  cartoteca = 10.000 u.m.
JCS = 14.000 u.m.
JCS > Carcoteca - Minus de 4.000 lei, conform .....
341/Sediul A = 2621 4.00 u.m.
AD  carcoteca = 23.000 u.m.
JCS = 25.000 u.m.
40. Sucursala unei bănci a înregistrat în luna decembrie 124.350 um venituri din operaţiuni interbancare,
210.000 um., venituri din operaţiuni cu clientela şi 24.000 um. venituri din operaţiuni cu titluri. Precizați
varianta corectă care reflectă în contabilitatea centralei, preluarea soldurilor şi închiderea conturilor de
venituri:
a. 341/Sucursală = % 358.350 c. % = 341/Sucursală 358.350
701 124.350 701 124.350
702 210.000 702 210.000
703 24.000 703 24.000
b. 341/Centrală = % 358.350
701 124.350
702 210.000
703 24.000
d. Nu se înregistrează preluarea soldurilor de către centrală, dar se închid conturile de venituri

% = 591 358.350
701 124.350
702 210.000
703 24.000

Tema 1-3 Recapitulativa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1-3 Recapitulativa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea instituțiilor de credit Prof.univ.dr.Aurelia ŞTEFĂNESCU Conf.univ.dr.

1- Instituţii de credit: abordări conceptuale şi normative, organizare şi instrumente

1. Care sunt componentele sistemului bancar din România?

BNR si institutiile de credit

2. Care este rolul BNR?

Banca centrală cu rol de coordonare şi reglementare în domeniile: monetar, de credit, valutar şi

3. Care sunt formele de funcționare a instituțiilor de credit?

Atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public si în acordarea de credite în

5. Prezentați rețeaua instituției de credit.

Centrala, sucursalele, agentiile, pct de lucru

Dobanda = Val de rambursat * rd * nr zile / 360

Dobanda 1= 6000 *20% *30/360 = 100

Dobanda 2 = 4000 *20% *30/360 = 66,67

Dobanda 3 = 2000 * 20% *30 /360 =33,33

Pincipiul evaluarii separate al elementelor de activ si datorii.

- Conturile curente – alte elemente bilantiere

- Tratamentul contabil se constituie o ajustare pt depreciere conform principiului prudentei

12. Particularități privind planul de conturi1:

14. Definiți instrumentele de plată scripturale.

15. Dați exemple de instrumente de plată.

16. Care din următoarele afirmații privind cecul, este adevărată:

17. Care sunt actorii implicați și responsabilitățile aferente în decontarea cecului?

Trasul = este intotdeauna o banca. Ea executa ordinul de plata a filei de cec

2- Rapoarte financiare specifice instituţiilor de credit

18. Enumerați tipologia raportărilor financiare ale instituțiilor de credit?

Bilanț/Situația poziției financiare

Elemente Componenta/grupa situațiilor financiare

23. Identificați tipologia următoarelor decontări:

a) Garanti-Bank- Sucursala Cluj decontează din ordinul clienților, OP în valoare de 10.000

Sediul A – GB Cluj Sediul B – GB Iasi

Centrala BRD BRD Academia

Sediul A – BRD Orizont Sediul B – BRD Iasi

c) Bancpost- Sucursala Craiova încasează pentru clienții proprii, OP în valoare de 7.000 de

Sediul A – BP Mosilor Sediul B – BP Craiova

24. Definiți avizele/ordinele intersedii.

25. Care este rolul Sediului A în decontările intersedii?

26. Care este rolul Sediului B în decontările intersedii?

28. Care din următoarele afirmații privind cecul, este adevărată:

30. Ce este cartoteca și cine o întocmește?

32. Care este rolul Sediului A în verificarea mixtă a ordinelor intersedii?

33. Verificarea avizelor intersedii se efectuează la:

35. La sediul B, avizul de debitare implică:

36. În cazul avizului de debitare, sediul A reprezintă.................................................

37. În cazul avizului de creditare, sediul A reprezintă................................................

38. Care sunt particularitățile contului 341 Decontări intrabancare?

d. Nu se înregistrează preluarea soldurilor de către centrală, dar se închid conturile de venituri

S-ar putea să vă placă și

Dobanda 1= 6000 20% 30/360 = 100

Dobanda 2 = 4000 20% 30/360 = 66,67