Romanul incepe prin prezentarea personajului principal, Mara Barzovanu, "o precupeata" din Radna si

prin descrierea locurilor unde urmeaza sa se petreaca actiunea. Mara ramasese vaduva cu doi copii,
"saracutii de ei", dar era inca tanara, voinica, harnica si nu se plangea de noroc. Barbatul sau,
Barzovanu, fusese "mai mult carpaci decat cizmar" si-si petrecuse viata stand mai ales "la birt decat
acasa", lasandu-Ie copiilor o livada de "vreo doua sute de pruni", o vie pe dealul Paulis si casa, care
era a Marei, primita ca zestre cand se maritase.

Radna este situata pe malul drept al Muresului, iar peste rau, pe malul stang, se afla Lipova, de unde,
pana la Arad se fac numai "doua ceasuri". Pe coasta dealului se afla manastirea minoritatilor "Maria
Radna", iar biserica romaneasca este numai la Lipova. Mara face negot, "vinde ce poate si cumpara ce
gaseste", duce de la Radna "ceea nu gasesti la Lipova ori la Arad" si aduce de la Arad "ceea ce nu
gasesti la Radna ori la Lipova.". Marti dimineata isi asaza "satra (macat, covor - n.n.) si cosurile pline
in targ la Radna, joi trece Muresul si-si intinde marfa la Lipova, iar vineri noaptea pleaca la Arad, "in
piata cea mare", unde se aduna lume multa, din sapte tinuturi. Adesea, Mara mai castiga si dreptul de
a-si pune masa si cosurile la capul podului, pe unde trecea toata lumea, cu sau fara treaba. Ea
respecta, instinctiv, un principiu esential al economiei capitaliste, prefera sa dea tot ce are de vanzare
pe "castig putin", decat sa-i "cloceasca" marfa si sa se intoarca acasa cu ea.

Ca sa nu-i lase singuri, Mara ii poarta dupa ea pe cei doi copii, Persida si Trica, prin targuri, de aceea
ei sunt "nepieptanati si nespalati si obraznici, saracutii mamei", dar ii iubeste mult si este foarte
mandra de ei: "Tot n-ar nimeni copii ca mine!".

Mara isi tinea banii stransi pana acum repartizati in trei ciorapi: "unul pentru zilele de batranete si
pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica" si nu trecea nici o zi fara ca ea sa
nu puna in fiecare macar cate un creitar. Avea ambitia ca sa-si vada fata preoteasca, iar pe Trica
ajuns staroste in breasla cojocarilor. Persida este dusa la manastirea din Radna si data in grija maicii
Aegidia pentru o educatie aleasa, iar pe Trica il angajeaza ucenic "pe patru ani" la Bocioaca, starostele
cojocarilor din Lipova.

Copiii s-au facut mari si, odata cu ei "au crescut si ciorapii". Frumusetea si farmecul Persidei il
fascineaza pe Natl, feciorul lui Hubar, macelar la Lipova. Natl fusese ucenic, de doi ani ajunsese calfa,
iar acum, asa cum erau randuielile breslei, trebuia sa mai faca "doi ani de calatorie" ca sa ajunga
patron. Persida se indragosteste, la randul ei de Natl si refuza cu fermitate sa se marite cu teologul
Codreanu, spre marea supararea a Marei, care voia s-o vada preoteasa. Pentru dragostea ei, Persida
sfideaza cu hotarare si brutalitate prejudecatile vremii, intre care aceea ca Natl era neamt. Cand
implineste optsprezece ani, Persida se casatoreste, in taina, cu Natl si fug impreuna la Viena, ca sa-si
termine el perioada de calatorie, care ii va da dreptul sa devina maistru macelar. intorsi la Lipova,
tanara familie deschide un birt, pe care-l va conduce mai ales Persida, deoarece Natl incepuse sa bea,
sa joace carti si sa trandaveasca, ba chiar isi batu sotia, atunci cand ii reproseaza ca prietenii de
bautura nu plateau si ca socotelile pe care Ie facuse insumau bani foarte multi. Persida pierduse mult
din infatisarea aleasa si gingasa pe care o capatase la manastire, se facuse mai voinica si mai
puternica din cauza ca muncea din greu toata ziua. Schimbarea se produsese si in sufletul ei, contactul
permanent cu slugile si clientii din carciuma o inasprisera, "nu se mai rusina cand auzea vorbe
proaste, nu se simtea jignita cand i se zicea vreo vorba aspra". Fata are mustrari de constiinta pentru
cununia lor facuta fara binecuvantarea parintilor, avand complice pe preotul Codreanu care facuse
slujba pentru ca era un om slab si nu putuse rezista rugamintilor Persidei.

Dupa ce Persida naste un copil, Mara si parintii lui Natl se impaca, dar, nu mult dupa aceea, batranul
Hubar este ucis de fiul sau nelegitim, Bandi. Hubar-macelarul avusese o legatura amoroasa ascunsa
cu Reghina, care fusese servitoare la Radna. Femeie voinica si frumoasa, ea il nascuse pe Bandi dar
ramasese paralizata de o mana si de un picior, i se strambase gura si se smintise, asa ca nimeni nu
putuse afla cine era tatal. Maicile ii tineau la manastire si ii hraneau pe amandoi, din mila crestina.
Reghina muri cand baiatul implinise opt ani, iar cand crescuse, Mara il ia de ajutor ca sa-i care cosurile
si sa-i fie de folos la treburi. Bandi semana din ce in ce mai mult cu Natl si toti si-au dat seama ca
iubitul misterios al Reghinei fusese Hubar-macelarul.
Paralel cu destinul Persidei, Slavici relateaza viata lui Trica.

Angajat uncenic la Bocioaca, starostele cojocarilor, Trica este cuminte si harnic, ajunge calfa, dar
refuza sa devina ginerele stapanului, desi acesta si-ar fi dorit sa-l insoare cu singura lui fiica. Trica
rezista cu stoicism si la avansurile pe care i le facea sotia patronului, Marta, si vrea numai sa devina
mester cojocar pentru a avea o viata independenta.

Mara refuza sa-i plateasca lui Trica stagiul militar si baiatul pleaca pe frontul din Italia, este ranit in
sold de o bomba si internat intr-un spital din Verona. Intors acasa, Mara vede ca flacaul se schimbase,
avea obrazul ras si o mustacioara rasucita, nimic din infatisarea lui nu mai amintea de "prostalanul
motolog din care putea orisicine sa faca ce vrea". In postul Pastelui, "amandoi cumnatii au fost scosi
maiestri", Trica devine "maiestru" cojocar, iar Natl "maiestru" macelar.

Finalul romanului ilustreaza intalnirea dintre Bandi si Hubar, care recunoaste, in sfarsit, ca este tatal
lui. In clipa aceea, Bandi "il lovi cu pumnul in piept, apoi cuprins de un fel de turbare, se napusti
asupra lui si-l musca in gatlej". Persida il gasi pe Hubar prabusit in mijlocul casei, cu ochii inchisi, iar
pe Bandi apasand pieptul tatalui sau si razand demential.

Mediul in care actioneaza eroii din romanul Mara se situeaza din punct de vedere social, in
lumea targurilor transilvanene, Lipova, Radna, Arad, legate intre ele prin podul arendat de
Mara.