Infarctul miocardic acut

c.s. Testul 1. Infarctul miocardic acut reprezintă:

A. necroză miocardică
B. proces cauzat de ocluzia unei artere coronariene
C. una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate la vârstă medie şi înaintată
D.proces patologic realizat în 80 - 90% cazuri prin tromboza intravasculară
E. toate corecte
R: (E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 466
c.s. Testul 2 Ocluzia arterei coronariene drepte provoacă infarct miocardic:
A. anterior
B. anteroseptal
C. inferior - diafragmal
D. anterior extins
E. apical
R: (C)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 467
c.s. Testul 3. Manifestarea clinică de bază în infarctul miocardic acut este:
A. vertije
B. durerea retrosternală cu o durată de peste 20 min.
C. voma
D. fatigabilitatea
E. durerea precordială cu o durată de 24 ore
R: (B)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 468
c.s.. Testul 4. În infarct miocardic anterior la examenul obiectiv starea generală a pacientului
poate fi:
A. gravă
B. satisfăcătoare
C. extrem de gravă
D. gravitate medie
E. toate enumerate mai sus
R: (E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 469
c.s.Testul 5. În infarct miocardic acut limitele cordului sunt de regulă:

1
 A. deviate spre dreapta
B. normale sau uşor deviate spre stânga
C. totdeauna normale
D. normale sau uşor deviate spre dreapta
E. toate enumerate mai sus
R: (B)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 469
c.s. Testul 6. În infarct miocardic cu şoc cardiogen TA va fi:
A. crescută
B. variază de la caz la caz
C. evident scăzută
D. normală
E. evident crescută
R: (C)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 469
c.s.Testul 7. Formarea pe EKG a undelor Q patologice cu formarea complexului QS în infarct
miocardic acut reflectă prezenţa:
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
R: (A)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 469
c.s.Testul 8. Supradenivelarea segmentului S-T în infarct miocardic acut reflectă prezenţa:
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
R: (C)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 469
c.m. Testul 9 Ce enunţuri caracterizează faza supraacută a infarctului miocardic acut:
A. durează câteva ore
B. durează câteva săptămâni

2
 C. supradenivelarea segmentului S-T pe EKG
D. segmentul S-T este la izolinie
E. prezenţa undei Q patologic
R: (A,C)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 470
c.m. Testul 10. Ce enunţuri caracterizează faza acută a infarctului miocardic acut:
A. durează câteva ore
B. durează 1-2 săptămâni
C. supradenielarea segmentului S-T pe EKG
D. segmentul S-T revine la izolinie
E. stabilizarea undei T
R: (B,D,E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 470
c.s. Testul 11. În infarct miocardic septal anterior semnele directe ECG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
B. V1-V2
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I,AVL
R: (B)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 471
c.s. Testul 12. În infarct miocardic inferior semnele directe pe EKG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
B. V1-V2
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I, AVL
R: (D)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 471
c.s. Testul 13. Câte criterii majore stau la baza diagnosticului pozitiv în infarct miocardic acut:
A. 5
B. 3
C. 4
D. 7
E. 8

3
 R: (B)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 474
c.m. Testul 14. Selectaţi criteriile EKG definite pentru diagnosticul infarctului miocardic acut:
A. inversia sau reversia undei T
B. apariţia undei Q patologice
C. apariţia blocului complet de ramură stângă
D. subdenivelerea segmentului S-T
E. supradenivelerea segmentului S-T cu o durată de peste 24 ore
R: (B, E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 474
c.m. Testul 15. Care modificări se includ în criteriile de laborator a diagnosticului pozitiv în
infarctul miocardic acut?
A. creştere proteinei C-reactive
B. hiperfermentemia de 2 ori de la normal
C. creşterea troponinelor cardiace
D. creşterea VSH
E. leucocitoză
R: (B, C)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 474
c.m.Testul 16. Ce modificări stau la baza diagnosticului diferenţiat al infarctului miocardic acut
cu angorul pectoral instabil?
A. caracterul durerilor
B. durata sindromului anginal
C. creşterea troponinelor cardiace
D. efectul la administrarea nitroglicerinei
E. cifrele TA
R: (B, C, D)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 474
Testul 17. În pericardita acută spre deosebire de infarct miocardic acut:
A. durerile se accentuează la respiraţie adâncă
B. apare unda Q patologică
C. creşte nivelul troponinelor cardiace
D. supradenivelarea segmentului S-T este concordantă în toate derivaţiile implicate
E. supradenivelarea segmentului S-T este discordantă
R: (A, B, C, D)

4
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 475
Testul 18. Selectaţi complicaţiile tardive ale infarctului miocardic acut:
A. sindromul Dressler
B. ruptura inimii
C. anevrizmul ventriculului stâng
D. şocul cardiogen
E. toate enumerate mai sus
R: (A, B, C, D)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 475
c.s. Testul 19. Blocurile atrioventriculare se întâlnesc mai frecvent în infarct miocardic acut cu
localizare:
A. inferior -diafragmală
B. anterioară
C. laterală
D. septală
E. antero-septală
R: (A)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 477
c.s. Testul 20. Sindromul postinfarctic Dressler reprezintă un proces autoimun, cu inflamaţie
nespecifică preponderent în:
A. miocard
B. pericard
C. endocard
D. mediastin
E. toate corecte
R: (B)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 478
c.m. Testul 21. Primele măsuri de urgenţă în infarct miocardic acut prevăd:
A. nitroglicerină sublingval, repetat
B. aspirină 250-500 mg (prima doză)
C. betaadrenoblocante
D. amiodaronă
E. oxigenoterapie
R: (A, B, E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 479

5
c.m. Testul 22. Tratamentul patogenetic de bază în infarct miocardic acut include:
A. trombolitice
B. aspirină 250-500 mg (prima doză)
C. pontaj aorto-coronarian
D. angioplastie coronariană
E. inhibitori ai enzimei de conversie
R: (A, D)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 479
Testul 23. În infarct miocardic acut prima doză de heparină nefracţionată recomandată este:
A. 1000 UI i/v
B. 10000 UI i/v
C. 5000 UI i/v
D. 2500 UI i/v
E. la discreţia medicului
R: (C)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 479
c.m. Testul 24. Selectaţi preparatele trombolitice recomandate în infarct miocardic acut:
A. heparina
B. streptokinaza
C. alteplaza
D. aspirina
E. reteplaza
R: (B, C, E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 480
c.s. Testul 25. Profilaxia secundară la persoanele după infarct miocardic acut include:
A. statine
B. tratamentul antiplachetar
C. betaadrenoblocante
D. IECA
E. toate răspunsurile corecte
R: (E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 483

6
7