Hipertensiune arteriala

1. c.s. În stadiul clinic I de evoluţie a hipertensiunii arteriale se determină:

A. Hipertrofia ventriculului sting.
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice
D. Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele
iliace, femurale şi în aortă.
Răspuns corect: D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350.

2. c.s. „Salus-Gunn” sau semnul încrucişării este cauzat de:

A. Hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.
B. Edemul retinei.
C. Edemul difuz al papilei nervului optic.
D. Spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor retinei.
E. Comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în locul încrucişerii lor.
Răspuns corect:E, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 354.

3. c.s. Semnul încrucişării sau „Salus-Gunn” denotă:

A. Hipertensiune arterială de scurtă durată.
B. Hipertensiune arterială de timp îndelungat.
C. Hemoragie în regiunea maculară.
D. Edem papilar marcat.
E. Vedere ca prin ceaţă
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 355.

4. c.m. În stadiul clinic II al evoluţiei hipertensiunii arteriale sunt prezente următoarele

semne de afectare a organelor ţintă:
A. Hipertrofia ventriculului stâng( radiologic, ECG, ecografic)
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Ictus.
D. Proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2- 2,0
mg/dl)
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele
carotide , iliace, femurale şi în aortă
Răspuns corect: A,B,D,E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350

5. c.s. „Ritm de galop ” în cardiopatia hipertensivă reflectă:

A. Leziuni aterosclerotice de artere mezenterice.
B. Complianţa ventriculară afectată.
C. Leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem.
D. Leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne.
E. Reflectă afectarea renală.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 354.

6. c. s. Hipertensiunea arterială sistolică izolată se consideră:

A. Sistolică130 – 139 mmHg ,diastolică 85 – 89 mmHg
B. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.
C. Sistolică ≥140 mmHg , diastolică < 90 mmHg.
D. Sistolică 160 – 179 mmHg , diastolică 100 – 109 mmHg.
 E. . Sistolică 140 – 159 mm Hg , diastolică 90 – 99 mmHg.
Răspuns corect: C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 357.

7. c.s. Turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacient cu hipertensiune artereală atestă:

A. Coarctaţie aortică.
B. Obezitate trunculară.
C. Decompensarea gravă biventriculară
D. Sindrom Cushing.
E .Tromboflebită superficială.
Răspuns corect: C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 353.

8. c.m. Simptome tipice în hipertensiunea artereală sunt:

A. Cefaleea (frontală,occipitală,constrictivă, matinală).
B. Diareea.
C. Manifestările neuropsihice (iritabilitatea, anxietatea, asteniea).
D. Tulburări de vedere şi auditive( vedere neclară, scotoame, acufene).
E. Constipaţii.
Răspuns corect: A,C,D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350.

9. c.s. La un hipertensiv în stare critică asimetria pulsului la membrele superioare

semnalează:
A. Criză hipertensivă
B. Disecţie de aortă
C. Obezitate
D. Personalitate stenică
E. Afectare cerebrovasculară.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 353.

10. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul II (moderată) este cuprinsă între următoarele
valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90
mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 –
109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 –
89 mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 –
99 mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110
mmHg.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.

11. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul III (severă) este cuprinsă între următoarele
valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90
mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 –
109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 –
89 mmHg.
 D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 –
99 mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110
mmHg.
Răspuns corect: E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.
12. c.m. Semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază pulmonară venoasă sunt
următoarele:
A. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
B. „Imaginea cifrei 3”
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale
Răspuns corect: A, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p.
356.

13. c.m. Semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă sunt
următoarele:
A. „Imaginea cifrei 3”
B. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale.
Răspuns corect: A, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 356.

14. c.m. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului
include:
A. Atacul ischemic tranzitoriu
B. Ictusul
C. Encefalopatia hipertensivă avansată
D. Îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei
E. Claudicaţie intermitentă.
Răspuns corect: A, B, C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p.
350.

15. c.s. Apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un pacient cu

hipertensiune arterială îndelungată semnalează:
A. Stenoza aortei
B. Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică
C. Complianţă cardiacă afectată
D. Majorarea presiunii telediastolice în VS
E. Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 354.

16. c.m. Următoarele semne sunt caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină
din sindromul Cushing:
A. Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)
B. „Faţă în lună plină”
C. Atrofia pielii cu desen vascular manifest
D. Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
E. „Livedo reticularis”.
 Răspuns corect: A, B, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p.
353.

17. c.s. Indicele Socolov – Lyon este caracterizat prin următoarea caracteristică
electrocardiografică:
A. Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
B. Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai
înaltă de 35 mm (SV1 + RV5-6 > 35 mm)
C. Unda T este aplatizată sau negativă
D. Segmentul ST subdenivelat
E. Devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 356.

18. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul I (uşoară) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90
mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 –
109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 –
89 mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 –
99 mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110
mmHg.
Răspuns corect: D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.

19. c.m. Criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu

hipertensiune arterială sunt următoarele:
A. Dislipidemie (colesterol seric total > 6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0
mmol/l)
B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
C. Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
D. Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei ≥
88 cm)
E. E. Fumatul.
Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p.
351.

20. c.m. În cardiopatiea hipertensivă tabloul clinic este reprezentat prin acuzele:
A. Palpitaţii
B. Dispnee la efort fizic
C. Accese de angor pectoral
D. Durere precordială de diferită durată
E. Surditate
Răspuns corect: A, B, C,D. Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008,
p. 425
 Dislipidemiile
1. c.m. Care sunt reprezentanţii principali a lipidelor sangvine:
A. Trigliceridele
B. γ-globulinele
C. Acizii graşi neestereficaţi
D. Fosfolipidele
E. Colesterol.
Răspuns corect: A, C, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p.
466.
2. c.m. Sindromul X metabolic include:
A. Circumferinţa abdominală > 102 cm bărbaţi şi > 88 cm femei
B. Trigleceride ≥ 1,7 mmol/l
C. HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi <1,3 mmol/l la femei
D. Tensiunea artereală ≤ 120/80 mm.Hg
E. Glicemia ≥ 6,1 mmol/l.
Răspuns corect: A,B,C,E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 490.
3. c.m.Care sunt căile de reciclare a colesterolului:
A. Reutilizarea colestirolului pentru sintesa lipoproteinelor
B. Stocarea în rinichi
C. Stocarea în interiorul hepatocitelor
D. Excreţia cu urina
E. Excreţia în bilă
Răspuns corect: A,,C,E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 469.

4. c.m. Care sunt factorii care conduc la scăderea HDL-colesterolului:

A. Obezitatea
B. Dieta săracă în carbohidraţi
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat tip 2
E. Factorii genetici
Răspuns corect: A,C,D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 478.

5. c.s. Care lipoproteine transportă colesterolul tusular de la ţesuturile periferice spre ficat si
realizează un efect protector vascular.
A. Lipoproteinele cu densitate foarte mică(VLDL)
B. Lipoproinele cu densitate intermediară(IDL)
C. Lipoproinele cu densitate mică(LDL)
D. Lipoproinele cu densitate mare(HDL)
E. Chilomicronii

Răspuns corect:D . Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 472

6. c.m. Enumerati factorii de risc lipidici pentru cardiopatie ischemică:

A. Nivelul crescut de LDL- colesterol

B. Nivelul scazut de LDL – colesterol
C. Nivelul crescut de trigliceride
D. Nivelul crescut de non-HDL-colesterol
E. Nivelul micsorat de HDL- colesterol
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 478
7. c.m Dislipedimie aterogenă este asocierea urmatoarelor tulburări:

A. Cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l

B. Scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ l
C. Apariţia particulelor mici LDL
D. Dispariţia particulelor mici LDL
E. Reducerea HDL- colesterolului (< 1,0 mmol/l )
Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 478

8. c.m. Enumerati factorii de risc non-lipidici modificabili pentru cardiopatia ischemică:

A. Hipertensiunea arterială
B. Hipotensiunea arterială
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat, obezitatea
E. Dieta aterogenica
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 479

9. c.m. Enumeraţi simptomele funcţionale ale hipercolesterolemiei

A. Cefaleea
B. Dizurie
C .Acufene
D. Edeme
E.Fatigabilitate

Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 493

10. c.m. Care sunt principalele stigmate oculare ale hiperlipidemiei

A. Xantelasma
B. Semnul Salus-Gunn
C. Arcul cornean
D. Strabismul
E. Lipaemia retinalis

Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 493

11. c.m. Pentru caracterizarea tulburărilor metabolismului lipoproteinelor se determina:

A. Estrogenii
B. Colesterol total
C. Trigliceridele
D. HDL colesterol
 E. LDL colesterol
Raspuns corect: B, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 494

12. c.s. Care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult.
A. < 5,5 mmol/l
B. < 5,8 mmol/l
C. < 5,0 mmol/l
D. < 6,0 mmol/l
E. < 6,2 mmol/l
Raspuns corect: C Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.494

13. c.s. Care sunt valorile normale ale trigliceridelor la adult

A. 2,2 mmol/l
B. 2,5 mmol/l
C. 2,8 mmol/l
D. 1,7 mmol/l
E 3,0 mmol/l
. Raspuns corect: D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.494

14.c.m. Ce măsuri include modificarea stilului de viaţa in tratamentul nemedicamentos al

hiperolesterimiei

A. Scaderea consumului de grăsimi saturate

B. Majorarea consumului de glucide
C. Scaderea consumului de colesterol < 200 mg/zi
D. Majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi )
E. Majorarea activităţii fizice

. Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.496

15. c.m. Elevarea colesterolului total poate apărea prin:

A. Cresterea de LDL- colesterol: tipul II A

B. Micşorarea de LDL- colesterol
C. Cresterea de HDL-colesterol : hiper α – lipoproteine
D. Creşterea de VLDL – colesterol
E. Elevarea trigliceridelor

Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.486

 Infarctul Miocardic Acut

1. c.m. Infarctul miocardic acut se datoreaza:

A. Rupturilor de placă aterosclerotica

B. Trombozei coronariene
C. Spasmului coronarian
D. Vegetaţiilor endocardice
E. Ocluziei vasului coronarian

Raspuns corect: A, B, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 240

2. c.m. Extinderea infarctului miocardic în peretele venticular este urmatoarea:

A. Subendocardial
B. Subepitelial
C. Intramural
D. Transmural
E. Subepicardial

Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 241

3. c.m Factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian sunt :

A. Endotelina
B. Sideroblaştii
C. Tromboxanul A2
D. Reducerea oxidului nitric
E. Sfacelul
Raspuns corect: A, C, D Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 466

4. c.m. În clinica infarctului miocardic acut sunt umratoarele acuze:

A. Durere retrosternală cu durata mai mult de 20 minute

B. Durere traheobronşică
C. Durere iradiază în umăr, omoplat, mâna stângă
D. Dispnee
E. Transpiraţie pronunţată

Raspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 468

5. c.m. In examenul obiectiv a pacientului cu infarct miocardic acut depistăm:

 A. Pacient agitat
B. Tegumente palide, umede
C. Acrocianoză
D. În pulmoni raluri umede
E. Acorie
Raspuns corect: A, B, C, D Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469

6. c.m. La examenul cordului a unui pacient cu infarct miocardic acut depistăm

A. Atenuarea zgomotului I
B. Prezenţa ritmului de galop
C. Spută ,,perlată”
D. Dedublarea zgomotului I
E. Suflu sistolic la apex

Raspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469

7. c.s. Unda Q patologică pe ECG este:

A. Zona Zoster
B. Zona de necroză
C. Zona de leziune
D. Zona de ischemie
E. ,,Zone critice Brock”

Răspuns corect: B Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469

8. c.s. Zona de leziune pe ECG în infarctul miocardic acut se manifestă prin:

A. Sindrom Leriche
B. Sindrom Meigs
C. Sindrom Raynaud
D. Sindrom Lutembacher
E. Supradenivelarea segmentului ST

Raspuns corect: E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469

9. c.s. În infarct miocardic acut pe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă reprezintă:

A. Timpul de conducere atrioventriculară

B. Durata totală a sistolei electrice ventriculară
C. Timpul de conducere a impulsului la nivelul joncţiunii atrioventriculare
D. Depolarizarea atrială
E. Zona de ischemie

Raspuns corect: E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469

10. c.m În faza supraacută a infarctului miocardic acut pe ECG se înregistrează:

A. Supradenivelarea [ST] progresivă

B. Zgomotul III
 C. Unda T amplă monofazică (unda Pardee)
D. Zgomotul IV
E. Zgomotul metalic
Raspuns corect: A, C Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 470

11. c.m. În faza acută în infarct miocardic acut pe ECG se înregistrează:

A. Sindrom Eisemenger
B. Apariţia undei Q patologice
C. Reducerea undei R
D. Formarea complexului QS
E. Unda T devine negativă, simetrică
Raspuns corect: B, C , D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 470

12. c.m. Infarctul miocadic acut non-Q se caracterizează prin :

A. Unda P negativă
B. Subdenivelarea segmentului ST
C. Unda T negativă simetrică
D. Scurtarea intervalului PQ
E. Unda P bifazică

Raspuns corect: B, C Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 471

13. c.m Marcherii biologici de necroză miocardică sunt creşterea concentraţiei:

A. Createnin fosfochinazei – MB
B. Lactico dehidrogenazei (LDH)
C. Fierului seric
D. Troponinelor cardiace I sau T
E. Mioglobinei
Raspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 473

14. c.m. Radiografia cutiei toracice în infarctul miocardic acut este necesară pentru:

A. Aprecierea stazei pulmonare

B. Trombemboliei pulmonare
C. Blocurilor atrioventriculare
D. Pneumoniilor asociate
E. Extrasistolelor ventriculare
Răspuns corect: A, B, D Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 473

15. c.m Ecocardiografia în infarct miocardic acut determină:

A. HÎpochinezie
B. Miocloniie
C. Akinezie
D. Dischinezie
E. Trombi intra cavitari
Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag.
473,474

16. c.m. Criteriile clinice de diagnostic în infarct miocardic acut sunt:

A. Stare anginoasă cu durata peste 20- 30 minute

B. Strabismul
C. Semne de insuficienţă cardiacă acută
D. Şoc cardiogen
E. Stări sincopale
Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 474

17. c.m Şoc cardiogen în infarct miocardic acut se manifestă prin :

A. Hipotensiune arterială ≥ 80 / 50 mmHg

B. Sindrom Turner
C. Slăbiciune generală, transpiraţie
D. Hipotermie
E. Oligoanurie

Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 476

18. c.m. Sindrom postinfarctic Dressler se manifestă clinic prin:

A. Dureri precordiale persistente

B. Febră
C. Tahicardie
D. Frecătura pericardică
E. Melenă
Răspuns corect: A, B, C, D Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 478

19. c.m. Anevrizm ventricular stâng se manifestă prin:

A. Bombare a peretelui ventricular subţiat

B. Dischinezia zonei respective
C. Insuficienţă cardiacă cronică
D. Baraj mitral
E. Tulburări de ritm

Răspuns corect: A, B, C, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 478
 Insuficienţa cardiacă

1.c.m.Debutul cardiac este asigurat de următorii parametri:

A. Contractilitate
B. Presarcină
C. Postsarcină
D. Disfuncţie renală
E. Frecvenţa contracţiilor cardiace
Răspuns corect: A, B, C, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 565

2.c.m.Mecanismele de realizare a sistemelor compensatorii în insuficienţa cardiacă:

A. Modificările structurale ale cordului(hipertrofie şi dilataţie)

B. Mărirea volemiei (retenţie hidrosalină)
C. Supraîncărcarea cardiomiocitelor cu calciu
D. Bradicardia
E. Adaptarea circulaţiei periferice
Răspuns corect: A, B, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 565

3.c.m. Mecanismul neuroendocrin în insuficienţa cardiacă cuprinde:

A. Activarea sistemului simpatic şi a sistemului renin-angiotensină-aldosteron

B. Creşterea volumului intravascular la eliberarea crescută a peptidului natriuretic atrial
C. Creşterea contracţiei plasmatice de cateholamine
D. Modificările metabolice tisulare
E. Desaturarea hemaglobinei
Răspuns corect: A, B, C Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 566

4.c.m. Insufucienţa acută cardiacă se datorează:

A. Disfuncţiei sistolice sau diastolice cardiace

B. Deviaţiei axiale
C. Tulburărilor de ritm cardiac
D. Afectării presarcinii
E. Afectării postsacinii

Răspuns corect: A, C,D,E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 567

5.c.m. Insufucienţa cardiacă la tineri este cauzată de:

.
A. Cardiomiopatia dilatativă
 B. Aritmii
C. Cardiopatie ischemică
D. Maladii congenitale
E. Maladii valvulare,miocardice

Răspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 567

6. c.s. În care stadiu după Kilip sunt prezente: Edem pulmonar franc cu raluri pe toată suprafaţa
câmpurilor pulmonare

A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu

Răspuns corect: C Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569

7 c.s. În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Hipotensiune arterială≤ 90mm
Hg,oligurie, cianoză, diaforeză.

A. Stadiul I
B. Sadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu

Răspuns corect: D. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569

8. c.s În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Raluri umede în ariile
inferioare ale câmpurilor pulmonare, zgomot III galop şi hipertensiune venoasă pulmonară,
semne de congestie pulmonarară.

A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într-un stadiu

Răspuns corect: B. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569

9. c.s. În insuficienţa cardiaca cronică ortopnee este o poziţie forţată.

A. Pentru micşorarea durerii

B. Pentru facilizarea expectoratiei
C. Pentru micşorarea durerilor abdominale
D. Pentru micşorarea durerilor cardiace
 E. Dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii accesorii respiratorii.
Somn cu ½ de trunchi ridicat pe perne

Răspuns corect: E. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 573

10.c.m. În insuficienta cardiacă stânga auscultativ la cord se detectează:

A. Prezenţa zgomotului III( galop ventricular stâng)

B. Întărirea zgomotului II la focarul pulmonarei
C. Hipertrofie ventriculară
D. Suflu sistolic apexian de insuficienţă mitrală funcţională
E. Tahicardie sau tahiaritimie

Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 150

11c. m. În insuficienţa cardiacă cronică stângă la pulmoni se detectează următoarele

modificări:

A. Polipnee
B. Raluri subcrepitante bazal bilateral
C. Raluri în baza dreaptă
D. Suflu amforic
E. Suflul crural Durozier
Răspuns corect: A, B,C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 150

12. c.m. În insuficienţă cardiacă cronică stângă sunt prezente următoarele simptome:

A. Dispnee
B. Tuse preponderent nocturnă
C. Hemoptezie
D. Astenie (fatigabilitate)
E. Anorexie

Răspuns corect: A, B,C, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 149

13. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică stângă la examenul obiectiv determinăm:

A. Ortopnee
B. Cianoză
C. Tegumente reci
D. Transpiraţii profuze
E. Hepatomegalie

Răspuns corect: A, B,C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 149

14. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică dreaptă sunt prezente urmatoarele acuze:

A. Hepatalgie
 B. Greaţă
C. Anorexie, vărsături
D. Balonări postprandiale
E. Diplopie

Răspuns corect: A, B,C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 153

15. c.m. În insuficienţă cronică dreaptă examenul obiectiv evidenţiaza:

A. Turgescenţa venelor superficiale, jugulare

B. Nevi pigmentari
C. Edeme hidrostatice
D. Hepatomegalie
E. Suicter

Răspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 153,154

16. c.m. În insuficienţă cronică dreaptă examenul cardiac arată:

A. Pulsaţie epigastrică
B. Şoc cardiac amplificat
C. Clapotaj
D. Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta
E. Lărgirea matităţii absolute a cordului

Răspuns corect: A, B, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 154

17. c.m. În insuficienţă cronică dreaptă auscultativ la cord apreciem:

A. Accent zgomotului II la focarul pulmonarei

B. Suflu diastolic
C. Semnul Graife
D. Suflu sistolic din insuficienţa tricuspidiană funcţională
E. Galop protodiastolic drept

Răspuns corect: A, B, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 154

18. c.m. În tratamentul ÎNsuficineţii cardiace acute furosemid administrat intravenos manifestă
efecte:

A. Fibrinolitice
B. Vazodilatotoare
C. Vazoconstrictoare
D. Diuretic
E. Anitaritmice

Răspuns corect: B, D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 175

19. c.m. În insuficienţa cardică cronică spironolactona este utilizată datorită urmatoarelor efecte:
 A. Blocării receptorilor AT1 ai angiotenzinei II
B. Diuretice
C. Antifibrinogenetice
D. Inhibării progresiei hipertrofiei miocardului
E. Blocării canalului de calciu

Răspuns corect: B, C, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 162
20. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt
administrati deoarece:

A. Alungesc intervalul Q-T

B. Reduc vasocontricţia cauzată de angiotensină
C. Micsorează retenţia de sodiu şi apă
D. reduc degradarea bradichiniei
E. Majorează formarea prostaglandinelor vasodilatotoare

Răspuns corect: B, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 162
 ANGINA PECTORALĂ

1.c.m. Enumeraţi tipurile de leziuni aterosclerotice:

A .Sqatting
B. Striuri lipide
C. Placa urticară
D. Placa fibroasă
E. Placa de aterom complicată

Răspuns corect: B , D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228

2 c. m. Sindrom coronarian acut include:

A. Angina pectorală de efort

B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Moartea subită
E. Angina stabilă

Răspuns corect: B, C, D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228

3.c.m. Formele dureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:

A .Angina pectorală
B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Aritmiile
E. Insuficienţa cardiacă:

Răspuns corect: A ,B, C, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228

4. c.m. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:

A. Moartea subită coronariană

B. Tulburările de ritm şi de conducere
C. Angina pectorală
D. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
E. Ischemiea silenţioasă

Răspuns corect: A ,B, D, E 2008, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 228
 5 c.m. Care simptome ale ischemiei pot fi şi ,,echivalenţii anginei pectorale” :

A. Dispneea de efort
B. Durerea toracică atipică
C. Durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D. Discomfortul toracic de repaus
E. Sindromul Tietze

Răspuns corect: A ,B, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 229

6.c. m Factorii implicaţi în patogenia anginei pectorale sunt:

A. Diminuarea debitului coronarian

B. Insuficienţa hepatică
C. Creşterea parametrilor cardiaci
D. Creşterea travaliului inimii
E. Scăderea presiunii oxigenului sangvin

Răspuns corect: A,C,D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 451

7.c.m În declanşarea insuficienţei coronariene sunt implicate următoarele verigi:

A. Modificarea organică a valvelor coronariene

B. Sindrom Claude-Bernard-Horner
C. Spasmul vascular
D. Sindrom Pancoast-Tobias
E. Tulburarea coagubilităţii sanguine

Răspuns corect: A,C, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 452

8. c. m. Factorii cu acţiune procoagulantă elaboraţi de endoteliu sunt:

A. Tromboplastina tisulară
B. Factorul Willbrand
C. Nodulii Heberden
D. Colagenul
E. Factorul activator al plachetelor
Răspuns corect: A,B, D, E. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 453
9 c.s. Trombocitele agregate elimină un puternic vasoconstrictor:

A. Kernicterus
B. Asterixis
C. Tromboxanul A2 ( Tx A2)
D. Asialie
E. Chelozis

Răspuns corect: C. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 453
 10 c. m. În timpul crizei de angor pectoral pe ECG se înregistrează:

A. P pulmonar
B. Subdenivelarea segmentului ST > 1 mm
C. P mitral
D. Unda T negativă
E. Supradenivelarea segmentului ST

Răspuns corect: B, D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 454

11 c.m. Zonele de iradiere a durerii în angina pectorală sunt:

A. Umărul stâng
B. Regiunea lombară
C. Scapula stânga
D. Partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi V
E. Partea stângă a feţei şi gâtului

Răspuns corect: A, C, D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 454

12 c. m. În angina pectorală de decubit pentru reducerea presarcinii se utilizează:

A. Terapia cu diuretice
B. Terapia trombolitică
C. Terapia cu vasodilatatoare
D. Terapia cu digitalice
E. Terapia cu sechestranţii acizilor biliari

Răspuns corect: A ,C Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 233

13 c.m. Angina instabilă reuneşte următoarele forme clinice:

A. Angina „de novo”

B. Angina tardivă postinfarct
C. Angina agravată
D. Angina precoce postinfarct
E. Angina Prinzmetal

Răspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 234

14.c.m. În farmacoterapia anginei pectorale stabile efect antianginal îl posedă următoarele
grupe de preparate:

A. Nitraţii
B. β-Blocantele
C. Diureticele
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Alfa-blocantele

Răspuns corect: A, B, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 256

 15 c.m În timpul crizei anginoase examenul fizic oferă următoarele date:

A. Poziţia ,,spectatorului în vitrină”

B. Paloare
C. Transpiraţii
D. Poziţia,, rugăciune mahomedană”
E. Semne de anxietate

Răspuns corect: A, B, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 234

16.c.m. Testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se consideră pozitiv atunci
cănd:
A. Apare un acces tipic de angină pectorală
B. Subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu
C. Apare inelul Kayser-Flaischer
D. Subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata peste 0.08 sec
E. Supradenivelarea de segment ST

Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 236

17. c.m. În tratamentul anginei variante (vasospastice, spontane ) se va administra

A. Nitroglicerina
B. α – blocantele
C. Antagoniştii canalelor de calciu
D. Tratament trombolitic
E. Tratament diuretic

Răspuns corect: A, C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 233

18. c.m. Înregistrarea electrocardiografică prelungită (Holter) permite aprecierea:

A. Tipului modificărilor ischemice

B. Severitatea modificărilor ischemice
C. Durata modificărilor ischemice
D. ,,Pete reci ”
E. Evidenţa episoadelor de ischemie silenţioasă

Răspuns corect: A, B, C, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 235

19. c.m. Testul cu efort în angina pectorală este contraindicat în:

A. Stenoza aortică semnificativă

B. Infarctul miocardic recent
C. Hipertensiunea arterială necontrolabilă
D. Extrasistole polimorfe
E. Torticolisul
Răspuns corect: A, B, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 237

20.c.m. Testele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice sunt:

 A. Testul cu dipiridamol
B. Testul Coombs direct
C. Testul cu izoproterenol
D. Testul cu ergometrină
E. Testul Coombs indirect

Răspuns corect: A, C, D . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 456-
457