CUVINTE-CHEIE. TEMA. IDEE PRINCIPALĂ.

PLANUL SIMPLU DE IDEI

SECRETUL ANTICARULUI
de Ioana Pârvulescu
”Trecuseră deja câțiva ani de la intrarea noastră glorioasă în Societatea de Îndreptat Lumea. Era o zi
de august care topea toate contururile și făcea orașul să pară ca o cocă, oamenii se refugiaseră prin case, iar
Strada Maiakovski era pustie. Numai soarele călătorea încet de tot de-a lungul ei, umplând rigolele de
lumină. [...]
Era încă vacanță și, fiindcă afară era neobișnuit de cald pentru un oraș de munte, nu prea aveam ce
face. Dina împlinise 14 ani și știa deja o mulțime de lucruri despre viață, care pe mine mă lăsau
nedumerită. Doru făcea tot soiul de descoperiri pe cont propriu. Ca întotdeauna Matei era cel mai vioi din
grupul nostru, venea mereu cu câte o propunere neașteptată. Cât despre mine, eram cu siguranță cea mai
nătăfleață dintre toți, credeam orice mi se spunea, luam totul în serios și nu înțelegeam deloc metaforele,
așa că e de mirare că tocmai eu am ajuns, cum s-ar zice scriitoare. [...]
După ce ne-am tot foit căutând o idee bună de a petrece timpul, Doru, care aduna încă de pe atunci
povești de familie, ne-a întrebat, dacă știm despre bătrânul nostru unchi, mă rog, să zicem unchi, de fapt o
rudă mai îndepărtată, care ține un anticariat. Eu nu știam de el, știam doar, întâmplător, ce înseamnă un
anticar, fiindcă aveam unul în apropiere și treceam des pe lângă vitrina lui cu cărți închise și deschise. Așa
că, atunci când Dina s-a uitat la mine și mi-a spus că nu are nici o legătură cu cariile sau cu anticariile
(eram mereu amenințați de tata-mare, care făcuse și muncă de stomatolog la cabinetul lui din casa
noastră, că, dacă nu ne spălăm pe dinți, o să facem carii), cred că n-o să vă mirați că m-am bosumflat.
Habar n-aveam de ce are un nume atât de cariat, dar știam, oricum, că înăuntru se vând și se cumpără
cărți vechi. [...]
Mai târziu, când am început să înțeleg mai multe, părinții mi-au confirmat că unchiul acesta
inventase un pix de lemn cu pastă, numai că i făcuse ”artizanal”, împreună cu un prieten. Am văzut și
brevetul. Însă inventatorul oficial a ceea ce numim astăzi pix e altcineva, nu mă întreba cine.
Și-atunci am auzit glasul plin al Dinei:
-A, păi vreau neapărat să-l cunosc și eu...
Am îngânat-o imediat, ca ecoul, cum făceam adesea:
-Păi vreau să-l cunosc și eu! [...]
Și cum nicăieri nu era umbră, am mers de-a lungul străzilor topite până la marginea de sus a
orașului cu case vechi, unde, într-o curte interioară lunguiață, plină de iarbă și tufe, își avea bătrânul
anticar intrarea în magazinul lui de comori. Ne-a primit de parcă ne cunoștea dintotdeauna și de-am
împrietenit imediat, deplin, cum, uneori, te împrietenești cu un om dintr-o carte. [...]
Și-ntr-o zi, Dina, care se gândea la toate ca un om mare, a hotărât că trebuie să îi facem și noi un
cadou, de ziua lui. Aveam cu toții bani puși deoparte și ne-am gândit să-i luăm un ceas antiacvatic. Nu mă
întreba la ce i-ar fi folosit, poate doar să facă baie în cadă, cu el, dar nouă ne plăcea cum sună: un
antiacvatic pentru un anticar.
-Când e ziua dumneavoastră de naștere? A întrebat politicos verișoara mea?
și eu, imediat, îngânând-o ca ecoul:
-Când e ziua ta de naștere?
Și fratele meu, bucuros, punându-și ochelarii de soare, ca pentru a se ascunde:
-Avem o surpriză pentru tine.
Doru n-a zis nimic, dar așteptarea i se citea în privirile albastre mijite. Îți închipui că oricine ar fi
fost fericit să răspundă. Dar unchiul nostru inventator nu era oricine. S-a uitat la noi toți, ne-a privit cu
ochii ăia plini de lumini care îi străbăteau repede-repede, și ne-a trântit:
-E secret! [...]
Cu mintea mea mică de-atunci nu-mi puteam imagina decât că ziua de naștere a prietenului nostru e
titlul unei cărți.”
 1. Caută în dicționar semnificația cuvintelor inocent și anticar. Construiește câte un enunț în care să ilustrezi
sensurile cuvintelor.
2. Ce îți sugerează titlul textului? Răspunde într-un enunț.
3. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Unde se petrece întâmplarea povestită?
b) În ce moment al zilei începe acțiunea?
c) Care sunt personajele participante la acțiune?
d) Pe cine vizitează copiii?
e) Care este meseria bătrânului?
f) Ce cadou s-au gândit copiii să-i facă bătrânului?
4. Scrie câte un cuvânt antonim pentru următoarele cuvinte: încet, apropiere, bătrân, vechi, interioară,
intrarea.
5. Alege, pentru fiecare cuvânt din coloana A, două cuvinte cu același înțeles, din coloana B și
construiește enunțuri cu ele.
A B
Neașteptată Neprevăzută, imprevizibilă, nebănuită, impresionantă, surprizătoare
Bucuros Mulțumit, vesel, voios
A hotărî A decide, a alege, a porunci, a stabili, a fixa
6. Desparte în silabe cuvintele: unchi, artizanal, nicăieri, neașteptată.
7. Alege forma corectă:
a) Nu cred că ne-am / neam înțeles.
b) Bunicul i-a / ia dat o carte.
c) A spus că este deal / de-al / dea-l nostru.
Construiește enunțuri cu cealaltă formă.
8. Identifică, în text, cuvinte sau grupuri de cuvinte care arată locul și timpul acțiunii
Locul acțiunii Timpul acțiunii

9. Recitește primul paragraf al textului. Formulează într-un enunț informația esențială pe care o transmite
(ideea principală).
10. Delimitează textul în fragmente. Fiecare fragment trebuie să răspundă la întrebările: despre ce e
vorba în fragment? cine?ce face?care este informația cea mai importantă în acest fragment? Pentru fiecare
fragment delimitat, formulează câte o idee principală și completează tabelul de mai jos:
Delimitarea fragmentului Formularea ideii principale
”Trecuseră câțiva ani.......rigole de lumină.” Căldura a amorțit tot orașul.

Atenție!
Cuvântul-cheie este cuvântul care se repetă pe parcursul unui text sau care cuprinde esența textului.
Tema unui text se referă la aspectul general de viață înfățișat, în jurul căruia se organizează conținutul
(iubirea, natura, timpul, copilăria, călătoria, jocul, istoria, aventura, etc)
11. Identifică, în textul suport, un cuvânt-cheie și transcrie două secvențe care se referă la cuvântul-cheie ales.
12. Care este tema textului? Argumentează-ți punctul de vedere.
 Hoțul
de Tudor Arghezi
In cutia cu palarii vechi, sta un urs, de catifea. Daca nu era galben ca floarea soarelui, el ar fi fost
fioros, si podul intreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam in pod doi berbeci naparliti, trei vaci fara picioare
si un armasar, care sta in pod fiindca era de lemn si vopsit cu pensula verde. Dar ursul era galben, si
culoarea aita micsoreaza seriozitatea lucrurilor, nu sperie pe nimeni si au luat-o florile pentru ele. si mai
avea ursul doi ochi de sticla, care se uitau drept in tavan. Domnisoara cusatoreasa, imbracand ursul din
sase petice croite frumos, cred ca s-a inselat cand a trebuit sa-i puna si ochii, gresind cutia ochilor de urs si
luand, dintr-alta cutie, doi ochi de porumbel. Un urs se cere incruntat: ursul nostru din pod se uita cu
bunatate.
Ursul statuse jos, in casa, doi ani intregi si ajunsese atat de stricator, incat am fost nevoit sa-l pui
deoparte, in singuratate, si el s-a trezit in cutia de palarii, numai dupa ce incercasem zadarnic fel de fel de
mijloace de indreptare.
Croind ursul din fata unei scurteici, mostenita de la o cucoana bunica, croitoreasa nu se gandise ca,
fara sa vrea, ii da, prin potrivirea madularelor, niste naravuri; pe care nici scurteica, nici catifeaua nu le
avusesera in timpul lor. Tatal ursilor, care umbla nevazut prin lume si ingrijeste in munti de copiii lui,
sapandu-le pesteri, rasturnand iarna cate un pietroi pe barloage, spalandu-i in somn, pieptanandu-i si
taindu-le unghiile cu un ferastrau de argint, face ce face si trece si pe la ursul de pasla, pentru copii, si le da
cate un crampei de narav.
Ursul nostru se naravise sa fure, si nu fura altceva decat bomboane, ciocolata, dulceata, fructe si rahat.
Cand Tatutu aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul mirosea si golea numaidecat cutia, fara sa-l vada nimeni.
- Cine a mancat ciocolata ?
- U'su, raspundea baiatul, ridicand din umeri. Nu mai e.
- Dar cutia cu bomboane englezesti ?
- U'su, raspundeau fata si baiatul.
Îl vazusera amindoi. L-au prins de cateva ori cu cutiile in brate fugind subt canapea. L-au si batut.
Odata i-au rupt o ureche de bumbac. De doi ani de zile, ursul a mancat toata dulceata de zmeura si de
chitra, caisele verzi, nucile, serbetul. insa el nu manca tot borcanul, lua cate putin, ca sa nu se cunoasca,
scotea cate un pumn de bomboane, cateva bucati, si le manca pe toate cu incetul.
Asa s-a facut ca am trimis hotul in pod, ca sa-l pedepsim si sa crutam dulceturile copiilor. insa el fura
si acum. Vine din pod. Noi nu l-am intalnit niciodata pe scara, se fereste de noi, insa copiii l-au vazut de
mai multe ori cum vine, cum deschide dulapul, cum desface borcanele si cutiile, cum le goleste si cum
fuge indarat. De copii, ursul nu vrea sa se fereasca. Stramutarea lui in pod a fost cu atat mai binevenita cu
cat invatase de la urs sa manance zahar si mielul cu parul cret. si de la miel a invatat si mingea sa pape
dulceata furata, cofeturi, cozonac si prajituri. Ba mi se pare ca ursul niciodata nu a mancat ce mananca
acum toate mingile, care inconjoara borcanele si cutiile si sug din ele tot.
Tatutu nu bate ursul, nici mielul, nici mingile, pentru ca el stie ca trebuie sa creasca, si lasa dulapurile
descuiate, cutiile cu capacul nitel ridicat, borcanele cu tipla nelegata, pentru ca mingile nu au degete ca sa
dezlege sfoara si sa descuie dulapul.
Totusi, intr-o zi, Tatutu o sa se puie la panda, chiar in dulap. Cand ursul si mielul vor veni cu lingurita
in labuta ca sa se infrupte, o sa-l gaseasca pe Tatutu intre borcane. si atunci, nu stiu care din trei va fugi
mai repede, speriat: mielul, ursul ori Tatutul. 
1. Alcă tuiește o propoziție în care cuvâ ntul hoț să aibă alt sens față de cel din text.

2. Despă rțirea corectă în silabe a cuvintelor este:

a. Pă -lă rii, cu-să -to-rea-să , ră s-tur-nâ nd
b. Pă -lă -rii, cu-să -to-rea-să , ră s-tur-nând
c. Pă -lă -rii, cu-să -to-rea-să , ră s-turn-înd

3. Completează următoarele afirmații cu informații din text:

a) În afară de ursul de catifea, în podul casei se mai afla........................................
b) Culoarea galbenă a ursului semnifică.................................................................
c) Năravul ursului de catifea constă în .................................................................
d) Alimentele care dispar din casă sunt...................................................................
e) Mielul cu păr creț învață de la urs.....................................................................
f) Dacă tatăl ar pândi hoțul, s-ar putea să..............................................................

4. Identifică, în text, structuri care se referă la:

a) spațiu:
b) timp / durată

5. Numerotează următoarele enunțuri pentru a obține planul simplu de idei:

 Oferind un exemplu negativ fetiței și băiețelului, ursul continuă să învețe și alte jucării să fure.
 După doi ani în care stătuse în casă, el a fost mutat în pod din cauza unui obicei deranjant.
 Tatăl celor doi copii cunoaște obiceiurile proaste ale jucăriilor, dar, în cazul în care va sta să
pândească hoțul, cu siguranță va avea o surpriză.
 Ursul de jucărie se învățase să fure deserturi din casă și fusese adesea pedepsit pentru faptele
sale.
 Un urs galben de catifea, cu ochi blanzi, se afla în podul casei, într-o cutie cu pălării.

5. Identifică un cuvânt-cheie și tema textului suport.

7. Citește următoarele proverbe:

 Orice învăț are și dezvăț.
 Adevărul iese la iveală ca untdelemnul deasupra apei.
 Minciuna are picioare scurte.
Alege unul care crezi că se potrivește învățăturii desprinse din text și motivează-ți alegerea.