ANGELA CHIROŞCĂ MIHAELA CIOLACU

Numele .....................................................
Şcoala .......................................................
 Referent științific:
Inspector, profesor biologie Mariana Mustaţă

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CHIROŞCĂ, ANGELA
Tainele lumii înconjurătoare : auxiliar curricular la cunoaşterea mediului pentru clasa a II-a /
Angela Chiroşcă, Mihaela Ciolacu. - Galaţi : Olimpias, 2021
     ISBN 978-606-915-248-53

I. Ciolacu, Mihaela

371.671:502:373.3
 În contextul societăţii actuale, formarea şi dezvoltarea competenţelor de orientare socio-
culturală şi geografică, a celor ce permit adaptarea individului la toate provocările lumii vii,
constituie priorităţile unui învăţământ modern, aplicat nevoilor şcolii şi beneficiarilor acesteia.
Ştiintele naturii, ca disciplină de învațământ, vizează observarea şi perceperea lumii în întregul
său, cu procesele şi fenomenele caracteristice.
 Prin intermediul acestui obiect, școlarul începe să cunoască mediul în care trăieşte şi
fenomenele din jurul său. Elevul, din simplu  spectator, devine actor al activităţii ştiinţifice. Se
evidențiază astfel necesitatea pregătirii sale  ca persoana care să utilizeze demersul științific în
vederea înțelegerii și participării active la viața socială.
            Acest auxiliar are  rolul  de  a  înlesni  înțelegerea naturii  prin participarea activă  și 
conștientă  a  elevului,  la  descoperirea  fenomenelor  și  proceselor  naturale, punctul de plecare 
fiind  tocmai experiența  de viață a copiilor. Obiectivele sunt  centrate pe satisfacerea nevoilor de
cunoaștere a ceea ce  copiii observă, trăiesc prin propria experiență, iar prin curiozitatea
specifică  vârstei doresc să  știe cât mai  multe lucruri în legătură  cu  mediul social și cultural.
Ceea  ce  copiii trebuie să  facă în cadrul acestei  discipline  este în primul rând să  se 
familiarizeze cu măsurarea, emiterea de ipoteze, colectarea şi interpretarea informaţiilor. Ceea  ce 
trebuie să  facă  învaţătorul  este să-i încurajeze  pe  copii  să  realizeze investigaţii  ale  lumii  care îi
înconjoară  pentru a  putea să  o  înțeleagă. Am să închei cu un citat drag mie de Pablo Coelho: ,,Tot
ce se află pe faţa Pamântului se transformă necontenit, fiindcă Pamântul e viu; şi are şi suflet. Noi
facem parte din acest suflet şi rareori ne dăm seama că el lucrează totdeauna spre binele nostru."
Vă dorec, dragi elevi, mult succes în descoperirea lumii înconjurătoare! Să observaţi cu atenţie
tot ce vă înconjoară, să învăţaţi să ocrotiţi frumuseţea şi bogăţia din jurul vostru pentru a vă bucura
cât mai mult de dărnicia naturii!
Acest auxiliar vă invită într-o scurtă călătorie în lumea vie, pentru a dezlega câteva dintre
curiozităţile care o învăluie. Veţi pătrunde în lumea misterioasă a plantelor și animalelor, iar pădurile
de foioase şi conifere să vă  fascineze cu frumuseţile şi bogăţiile ce le ascund. Acest caiet să vă fie un
ghid pentru a putea pătrunde în tainele lumii înconjurătoare!                 
Inspector, profesor biologie Mariana Mustaţă

3
1. Care sunt anotimpurile anului?

2. Enumeră lunile de vară:

3. Transcrie doar fructele de toamnă: mere, capră, struguri, căpşuni, gutui, frunze
arămii, prune, pisică, cireşe, varză, cartofi, pere.

4. Scrie trei animale domestice şi trei animale sălbatice:

5. Enumeră trei sporturi de iarnă:

6. “Cine face aşa”? Uneşte imaginile cu sunetul şi denumirea animalului:

“Miau!” “Ham!” “Mac!” “Muu!” “Mor!”

raţa vaca pisica ursul câinele

4
 Unde ţi-ai petrecut vacanţa mare?
Reţineţi!
Muntele, dealul şi câmpia sunt forme de relief.
Plantele şi animalele diferă de la o formă de relief la alta.

1. Unde ţi-ai petrecut vacanţa mare?

2. Ce plante şi animale ai întâlnit în acea zonă?

3. Subliniează cu maro animalele şi plantele pe care le întâlnim la munte, iar pe cele de

la câmpie cu verde: bradul, porumbul, cerbul, iepurele, stejarul, vulturul, plopul,
barza, lupul.

4. Desenează locul unde ai vrea să-ţi petreci vacanţa şi stabileşte forma de relief!

5. Motivează în câteva rânduri de ce ai ales acest loc pentru a-ţi petrece vacanţa:
 La munte
5

Reţine!
Pământul nu are o înfăţişare uniformă. El are urcuşuri şi coborâşuri numite forme
de relief. Munţii sunt cea mai înaltă formă de relief şi au culmi pietroase. La poalele
muntelui întâlnim păduri de foioase (copaci cu frunze căzătoare) şi pe măsură ce vom
urca, vom întâlni păduri de conifere (brazi) şi arbuşti. Pe creasta sa vom găsi păşune
acoperită cu zăpadă chiar şi pe timpul verii.
Munţii adăpostesc numeroase bogăţii cum sunt: fier, cupru, cărbuni, argint etc.
Animale întâlnite în zona de munte: capra neagră, cerbul, ursul brun, lupul,
vulpea, veveriţa, ariciul, mistreţul, râsul, vidra, popândăul etc.
Păsări ce trăiesc în zona de munte: vulturul, acvila, cocoşul-de-munte etc.
Plante ocrotite de lege: floarea-de-colţ, garofiţa-de-munte, bujorul-de-munte etc.
Culoarea convenţională pe hartă pentru munte este maro.

1. Îmbracă, colorează muntele cu vegetaţie (păduri de foioase, conifere, arbuşti, păşune)

şi uneşte cu o linie (ca în model) animalele ce trăiesc în această zonă:
capra neagră lupul

ursul brun porcul mistreţ

vulpea cocoşul-de-munte

curcanul
veveriţa

2. Care sunt bogăţiile munţilor?

3. Recunoaşte copacul din imaginea alăturată. Completează ciorchinele:

Alcătuire

Numele Copaci
Măsuri înrudiţi
de plantei
ocrotire ………………………
….
Importanţă
4. Care este importanţa pădurilor?
6

Sfaturi:
Nu te aventura pe cărări necunoscute sau pe trasee fără indicatoare!
Îmbracă-te şi încalţă-te corespunzător în drumeţii şi excursii!

Ştiaţi că …
*… molidul poate atinge vârsta de 400 ani?
*… lemnul de brad este folosit pentru fabricarea instrumentelor muzicale şi a hârtiei?
*… pădurea este considerată ,,plămânul verde al planetei”? Ştiţi şi de ce?
*… floarea-de-colţ este numită şi floarea-reginei? Ea este ocrotită de lege, declarată
monument al naturii şi nu trebuie culeasă.

Lectură: Întâmplarea din pădure

Este o zi cu cer senin.

Dumitru şi fratele său mai mic, Viorel, trebuie să ajungă în satul unde locuieşte
unchiul său, Vasile. Drumul trece printr-o pădure de stejari. După o bună bucată de
drum, Viorel spune:
- Hai să ne jucăm puţin!
- Şi eu mă gândeam la fel, când am zărit această poieniţă, îi mărturisi Dumitru.
În popasul făcut, băieţii au urmărit în joacă o veveriţă care sărea dintr-un copac în
altul. Deodată le-a apărut un iepure fricos. Au alergat voiniceşte pe urmele lui.
Când cursa s-a sfârşit, şi-au dat seama că nu mai ştiu unde se află. Poteci sunt multe
prin pădure, dar încotro duc ele?
Viorel s-a uitat speriat, dar plin de încredere la fratele său mai mare. Dumitru şi-a
adus aminte că, la şcoală, doamna învăţătoare le-a explicat cum să se orienteze folosind
punctele cardinale. El ştia că satul unchiului Vasile se află în partea de sud. Dar cum să
afle unde este sudul? Dumitru îşi ia frăţiorul de mână, pornesc prin pădure şi observă cu
atenţie copacii.
- Am găsit! strigă el. Uite, în direcţia aceasta este nordul!
- De unde ştii? îl întreabă Viorel, fără a înţelege mare lucru.
- Priveşte! Muşchii cresc pe trunchiul copacilor numai în partea de nord, acolo
unde razele soarelui nu pătrund şi este mai multă umezeală. Aşezându-ne cu faţa spre
nord, în spatele nostru va fi sudul.
Într-adevăr, nu după mult timp de mers, pădurea a început să se răcească, semn că se
aflau la marginea ei. Nu prea departe, se zărea satul unchiului.
 - Ce m-aş fi făcut dacă nu eram destul de atent la lecţia doamnei învăţătoare, îşi
zicea în gând Dumitru, hotărât să-şi înveţe de acum întotdeauna foarte bine lecţiile.

La câmpie
7
Reţine!
Suprafaţa de pământ aproape netedă se numeşte câmpie sau şes.
Câmpia este o formă de relief mai joasă decât muntele.
Pământul roditor hrăneşte plantele cultivate de om: porumbul, grâul, floarea
soarelui etc.
La câmpie trăiesc animale sălbatice (iepurele de câmp, cârtiţa, popândăul,
şoarecele de câmp, hârciogul etc), păsări (prepeliţa, ciocârlia, ciocănitoare). Rozătoarele
dăunează culturilor de cereale. În jur sunt păsări răpitoare de zi (uliul) şi de noapte
(bufniţa).
În pădurile din zona de câmpie se întâlnesc tei, salcâmi, mesteceni, tufe, ierburi
etc.
Culoare convenţională pe hartă pentru câmpie este verde. Cu cât câmpia este mai
joasă, cu atât culoarea verde este mai închisă.

1. Recunoaşte activităţile ce se desfăşoară în zona de câmpie şi scrie în ce anotimp se

realizează:
2. Din enumerare transcrie utilajele agricole: tractor, vapor, tren, plug, semănătoare,
metrou, autobuz, combină. 8

3. La câmpie oamenii cultivă (cel puţin trei plante):

4. Colorează varianta corectă:

o Cerealele se cultivă la câmpie.
o Toamna se seamănă grâul.
o Tulpina grâului este paiul.
o Buruienile sunt plante medicinale.
o Din porumb se obţine mălaiul.
o Muşeţelul este cultivat de om.
o Acvila de câmp mănâncă şoareci.
o Rozătoarele produc pagube culturilor.
o Ursul mănâncă cereale.
o Din boabele de grâu măcinate se obţine făina.
o Cârtiţa fuge de vulpe.

5. Ajută acvila să prindă şoarecele ce distruge culturile de cereale:

 9

1. Completează:
a) Muntele este __________________________ formă de relief. Câmpia este o
formă de relief ____________________________ .

plante ______________
______________
____________ ______________

Forme animale ______________

de relief ______________
______________

plante ______________
______________
____________ ______________
animale ______________
______________
______________
b) Tractorul, plugul, semănătoarea şi combina sunt ______________________.
Culoarea convenţională pe hartă pentru munte este ____________, iar pentru câmpie
este _______________. Floarea-de-colţ, garofiţa Piatra-Craiului, sângele-voinicului
sunt plante ocrotite de _____________ şi le întâlnim în zona de ________________.
La câmpie întâlnim cereale precum _______________, _____________,
_____________ şi altele.

2. Bifează propoziţiile adevărate:

o La munte şi la câmpie cresc aceleaşi plante.
o Cerealele se cultivă mai ales la câmpie.
o Animalele sălbatice de la munte coboară iarna la câmpie.
o Rozătoarele dăunează culturilor de cereale.
o Din porumb se obţine făina.

3. Desenaţi un peisaj specific zonei indicate în chenar:

CÂMPIE MUNTE

1
0

Completează-ţi cunoştinţele!
O plantă este alcătuită din: rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe şi seminţe.
Acestea sunt diferite de la o plantă la alta. Fiecare are un rol important pentru creşte-
rea şi dezvoltarea ei. Forma rădăcinilor, tulpinilor, frunzelor, florilor şi fructelor dife-
ră de la o plantă la alta.
Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu substanţele minerale din
pământ.
Tulpina susţine frunzele, florile şi fructele, conduce seva (apa şi substanţele
hrănitoare) de la rădăcină către frunze şi de la frunze către toate părţile plantei.
Frunzele prepară seva (hrana plantei), din apa cu substanţele minerale; li se
mai spune „bucătăria plantei”.
Florile dau naştere fructelor şi seminţelor.
Fructele se dezvoltă din floare şi protejează sămânţa (seminţele).
Sămânţa dă naştere unei noi plante.
În fiecare zi, plantele îşi doresc să primească: apă, aer, hrană, căldură şi
lumină. Aceşti factori de mediu le ajută să trăiască şi să se dezvolte.
Tipuri de plante: cultivate de om şi spontane (buruienile).
Plantele cultivate de om sunt grupate în:
- legume şi zarzavaturi
- cereale
- pomi fructiferi
- viţa-de-vie
 1. Completează denumirea părţilor componente ale plantelor:

2.Bifează propoziţia adevărată:

1
Rădăcina este parte componentă a unei plante.
1

Tulpina creşte în pământ.

Frunzele pregătesc mâncarea plantei.
Toate fructele se pot consuma.
Plantele au nevoie de apă ca să crească.
Plantele nu au nevoie de căldură.

3.Grupează în tabel următoarele plante: vişin, stejar, ardei, gutui, brad, fasole,
piersic, plop, morcov.
Grădina de legume Livada Pădurea

4. Numerotează imaginile în ordinea corespunzătoare dezvoltării plantei:

 5. Enumeră părţile plantei care se consumă de la :
morcov:
roşie:
pătrunjel:
conopidă:
fasole:
varză:

6. Încercuieşte varianta corectă:

 Transportă apa şi substanţele minerale către toate părţile plantei.
tulpina florile seminţele
frunzele rădăcina fructele
 Protejează seminţele.
1
florile frunzele 2 rădăcina
tulpina seminţele fructele
 Prepară hrana plantei.
tulpina florile seminţele
frunzele rădăcina fructele
 Absoarbe apa şi substanţele hrănitoare.

tulpina florile seminţele

fructele rădăcina frunzele

Sfaturi:
Lasă plantele să te înconjoare! Vei respira aer mai curat!

Ştiaţi că …
*…floarea dovleacului este comestibilă? Este folosită la prepararea pastelor, în Italia.
*…muchiile frunzelor la lăptuca sălbatică arată linia N-S, iar feţele arată E-V, de aceea
este numită busolă vegetală?
*… florile nufărului se ascund dimineaţa sub apă, se ridică deasupra apei spre seară şi
înfloresc noaptea, iar dimineaţa se închid?
Joc:
 Completând corect pe orizontală, vei obţine pe verticala A-B un cuvânt ce denumeşte
corpuri alcătuite din: rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe, seminţe.

A
1. 1. Acoperă munţii.
2. 2. Grâul şi porumbul sunt ................ .
3. 3. Legumele au conţinut bogat în ............... .
4. 4. Cea mai înaltă formă de relief.
5. 5. Fructul lui se numeşte ghindă.
6. 6. Puse în pământ vor da naştere unor noi plante.
B
Completează-ţi cunoştinţele!

În grădina1 de legume
3
4
Reţine!
Pentru a avea un corp sănătos, este nevoie ca legumele şi fructele să nu ne
lipsească din hrana noastră zilnică. Legumele conţin mari cantităţi de substanţe hră-
nitoare şi vitamine.
Pentru grădina de legume se alege un pământ roditor, situat în apropierea unei
ape, pentru ca, la nevoie, să poată fi udat (irigat). Terenul ales se nivelează, se sapă şi
se grăpează. Urmează semănatul şi răsăditul legumelor. Se fac apoi lucrările de
îngrijire: prăşitul, plivitul buruienilor şi udatul.
Oamenii cultivă multe feluri de legume. Acestea se consumă proaspete, con-
gelate sau conservate. De la ele se folosesc diferite părţi: rădăcina, tulpina, frunzele,
florile sau seminţele.

1. Scrie denumirea legumelor, apoi colorează corespunzător:

 2. Elimină din enumerarea următoare plantele care nu sunt legume: măr, zarzăre,
sfeclă, usturoi, hrean, prune, ardei, pătlăgea roşie, soia, gogonea, pară, strugure şi do-
vleac.

3. Denumeşte leguma şi scrie ce se poate prepara din fiecare.

___________________ ___________________ ___________________

___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
____ __ ___
4. Separă legumele după partea consumată şi completează tabelul: mazăre, ardei,
ceapă, varză, păstârnac, fasole, pătrunjel, vânătă, hrean, cartof, pătlăgea roşie, salată,
1
morcov, dovlecel şi castravete. 4

rădăcină tulpină frunze fructe seminţe

5. Subliniază varianta corespunzătoare pentru a completa propoziţiile:

Pătlăgeaua roşie este un fruct. De la cartof se consumă frunzele.

o floare. tulpina subpământeană.
un arbore florile.

Rădăcina sub formă de ţăruş este întâlnită la ardei.

castravete.
varză.
fasole.

Legumele se cultivă mai ales în zona de munte.

deal.
câmpie.
 6. Încercuieşte litera corespunzătoare coloanei care cuprinde doar legume:

A B C
alun ardei vulpe
stejar morcov raţă
brad conopidă şarpe

7. Completează:
a) Fără aer, apă, lumină şi căldură plantele

b) Înainte de a fi consumate, legumele trebuie bine

8. Importanţa cultivării legumelor şi zarzavaturilor:

- se folosesc în alimentaţia în stare proaspătă (crudă), preparată

sau congelată;

- ca hrană pentru

- în industrie

9. Descoperă şi enumeră legumele: L O U C E A P A T R

1
5
4H J K L M O R C O V
P A T R U N J E L W
________________________________
________________________________ E R T Z I G U L I E
________________________________ A V I N E T E B M Y
________________________________ G F V A R Z A J K E
________________________________
________________________________ Q W T U F R O S I E
________________________________ S O U s A L A T A X
________________________________ O
________________________________ N M D V L E A C B
________________________________ S P A N A C H J X D

Supa de zarzavat

S-a dus gospodina să ia zarzavat

Şi se-ntoarce acasă
Cu panerul încărcat.
Cu morcovi, cu varză,
Cartofi, pătrunjel
Şi sfeclă şi ceapă,
 Că toate-s la fel.
Pe urmă încep să se certe toate pe masă:
- Ba eu sunt mai dulce!
- Ba eu sunt mai frumoasă!

Le ia gospodina pe rând să le spele,

Pe urmă le taie bucăţi, bucăţele.
Pe oala în clocot capacul tresaltă,
Şi fierb sărăcuţele, fierb laolaltă
Şi morcovi, şi varză, cartofi, pătrunjel
Şi sfeclă şi ceapă,
Toate fierb la fel.

Pe urmă tac toate.

Ce vreţi să mai spună?!
Că supa-i pe masă,
Şi-i straşnic de bună!

Sfaturi:
Consumaţi cât mai multe legume proaspete,
1 de sezon!
6
Ajutaţi-o pe mama şi pe bunica la cumpărarea,
4 spălarea, decojirea sau felierea le-
gumelor!

Ştiaţi că …
*… Ardeiul este considerat doua legumă importantă ce conţine vitamina C, A şi beta-
caroten? Ardeiul verde conţine mai multă vitamină C, pe când cel galben şi cel roşu mai
mult beta-caroten, imediat după pătrunjel. 200 de grame de ardei acoperă cantitatea
zilnică necesară unui adult. S-a confirmat ştiinţific influenţa benefică a pătlăgelei roşii
nu numai asupra sănătăţii inimii şi a rinichilor, ci şi asupra regenerării pielii.

Joc:
Dacă vei completa, vei obţine pe verticala A - B denumirea unei categorii de plan-
te de grădină, bogate în vitamine.
A
1. Suprafaţă întinsă, cultivată cu cereale.
1.
2. Ele sunt bucătăria plantei. 2.
3. Vas cu pământ şi flori. 3.
4. O întâlnim deasupra rădăcinii. 4.
5. Pusă în pământ va da naştere la o nouă plantă. 5.
6. Din ea se face fructul. 6.
 B
Completează-ţi cunoştinţele!

Reţine!

În zona de câmpie sau în cea de deal se cultivă cerealele. Unele se

însămânţează toamna, iar altele primăvara. Sunt folosite în hrana omului şi a
animalelor. Acestea sunt: grâul, orzul, ovăzul, secara, orezul şi porumbul.

Grâul ocupă suprafeţe întinse la câmpie. Se însămânţează toamna. Are

rădăcina formată din multe firicele (rădăcină firoasă), înmănuncheate ca un smoc
şi tulpina dreaptă şi goală în interior (tulpină pai). Pe tulpină, din loc în loc se
găsesc umflături numite noduri. Din fiecare nod pornesc frunzele ca nişte
panglici. Florile sunt mici, numeroase, aşezate în vârful tulpinii, într-un spic, iar
din fiecare floare se formează câte un bob de grâu. Se recoltează la sfârşitul verii,
cu ajutorul combinelor. Din boabe se pot obţine: făină (din care se face pâinea) şi
Cerealele
tărâţea, utilizată în hrănirea animalelor. 1
7
Porumbul ocupă un rol important printre cerealele cultivate în ţara
noastră, mai ales în zona de deal. Se însămânţează primăvara. Rădăcina este
firoasă şi fixează bine planta în sol, tulpina este înaltă şi plină cu măduvă
(cocean), iar frunzele, ca nişte panglici, se prind la nodurile tulpinii. Spicul este
răsfirat în vârful tulpinii, iar ştiuletele (locul unde se formează boabele) creşte pe
tulpină, deasupra bazei unei frunze şi este învelit de pănuşi (foi). Din boabe se
obţine mălaiul.
Lucrările de îngrijire a plantelor (plivitul, prăşitul şi combaterea dăunători-
lor) se fac din timp şi în bune condiţii.
1. Observă şi completează părţile plantelor :
Grâul 1
8

Porumbul
 2. Taie varianta incorectă!
 Rădăcina grâului este / nu este firoasă, înmănuncheată ca un smoc / ca un ţăruş.
 Tulpina grâului este dreaptă / ca o coroană, goală / plină pe dinăuntru,
numită pai / trunchi, care are / nu are din loc în loc noduri.
 Frunzele de grâu sunt scurte / lungi, late / subţiri.
 Florile grâului sunt mici / mari, adunate sub formă de spic / separate.
 Din fiecare floare se formează câte un bob de grâu / bob de fasole.
1
9
3. Încercuieşte răspunsul corect:
A. Cereale sunt:
a) grâul b) ovăzul c) ardeiul
B. Au tulpina goală (pai):
a) porumbul b) secara c) grâul
C. Boabele grâului stau:
a) în păstaie b) în coajă c) în spic
D. Porumbul se cultivă:
a) toamna b) primăvara c) vara

4. Completează enunţurile:
Tulpina grâului se numeşte

Tulpina porumbului se numeşte

Mălaiul se obţine din boabe de

Grâul se cultivă în anotimpul de

Din boabele de grâu se pot obţine şi

Frunzele şi tulpinile se folosesc drept hrană pentru animale .

5 . Uneşte cerealele cu întrebuinţarea!

împletirea ştergătorilor, coşurilor
grâu nutreţ pentru animale
orez mălai
orz făină
porumb pilaf
fabricarea berii
spirt

6. Taie uneltele ce nu se folosesc la cultivarea grâului: plug, prăşitoare,

combină, semănătoare, lopată, disc, sapă.

7. Să ne jucăm! Fiecare răspuns corect valorează două puncte. De la prietenii

cerealelor ai alte două! 2
0
Mustăciosul din ogor Cine-l sapă bine vara
Ce dă pâine tuturor. Cu mălai umple cămara.

Cereală cultivată Cu aceste cereale

Pentru berea aerată. Caii aleargă mai tare.

Am obţinut ________________ puncte.

8. Numeşte acţiunile care descriu drumul pâinii :

Reţine!
Oamenii cultivă pomii fructiferi în livadă. Livada este o grădină cu pomi
fructiferi. Aceştia iubesc soarele. De aceea, cele mai multe livezi sunt în zonă de
deal. În livezile din ţara noastră cresc diferiţi pomi fructiferi: meri, peri, pruni,
cireşi, vişini, caişi, piersici, gutui, nuci. De la aceştia se folosesc atât fructele, cât şi
lemnul. Pomii fructiferi se deosebesc unii de alţii, prin forma şi culoarea frunzelor, a
florilor şi a fructelor.
De la majoritatea pomilor fructiferi se consumă fructul. De la unii se consumă
sămânţa (nucul). Fructele pot fi împărţite în două grupe principale: cărnoase şi
uscate.
Fructele conţin apă, sunt lipsite de grăsimi, sărace în proteine, sunt bogate în
glucide, vitamine şi săruri minerale. De aceea, se recomandă consumarea lor zilnică.
Fructele pot fi consumate în stare proaspătă, conservate (compot, gem, dulceaţă,
peltea, jeleu, sirop), uscate sau congelate.
Există şi fructe care nu sunt culese din livadă (fructele de pădure, strugurele,
În livadă
pepenele verde şi pepenele galben) sau care nu se cultivă la noi în ţară (portocala,
lămâia, kiwi, banana, ananasul).
Pomul fructifer este o plantă alcătuită
2 din: rădăcină lemnoasă, ramificată şi
1
adânc înfiptă în pământ şi tulpina formată din trunchi şi ramuri care formează
coroana. Aceasta adăposteşte frunzele, florile şi fructele cu seminţe.
1.Completează spaţiile cu părţile componente
2 ale pomului fructifer:
2
 2. Numerotează corect momentele creşterii unui pom fructifer care se înmulţeşte
prin sămânţă.

3. Recunoaşte imaginile şi completează:

Pomi
fructiferi

fructe

4. Ajungem pe masa ta în orice anotimp, în stare proaspătă sau conservată.

Ne recunoşti ?
2
3

5. Enumeră pomii fructiferi întâlniţi la noi în ţară:

6. Scrie denumirea fructelor şi uneşte imaginile cu cerinţele din mijloc:

 se culeg vara

se culeg toamna

Reţine!

Pădurea este o suprafaţă nu mare de terenlape

se cultivă noicare cresc diferite specii de arbori şi
arbuşti, plante şi muşchi. În pădure trăiesc diverse specii de animale. În ţara noastră,
în ţară
pădurile cresc în toate zonele: câmpie, deal şi munte. Diferă doar arborii pe care-i vom
întâlni la diverse altitudini (înălţimi). Ca şi pomii fructiferi, copacii au fructe. Acestea
nu sunt consumate de către om, dar pot fi hrană pentru unele animale.
Pǎdurile pot fi: - de foioase – arborii îşi pierd frunzele toamna;
de conifere – florile sunt conuri;
mixte – de foioase şi de conifere.
Pǎdurile de foioase sunt întâlnite în zonele de deal şi de câmpie. Sunt alcătuite
din păduri de stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arţar, alun, plop. Aceste păduri sunt
luminoase, favorizând creşterea de plante mici şi arbuşti (măceşul, cornul, socul).
Vieţuitoarele întâlnite sunt: insecte (fluturi, albine, gândaci), reptile (şerpi,
şopârle), pǎsǎri (privighetoarea, ciocârlia, cucul, bufniţa) şi mamifere (iepuri, cerbul,
lupul, cǎprioara, vulpea).
Stejarul este un arbore înalt, cu rădăcină lemnoasă, cu ramuri puternice şi
coroană bogată. Scoarţa sa este aspră, cu crestături adânci. Frunzele sunt adânc
crestate pe margini. Fructul stejarului se2 numeşte ghindă. Se întâlneşte mai ales la
câmpie şi mai puţin la deal. În pădure
4
Pǎdurile de conifere sunt întâlnite în zona de munte. Sunt alcătuite din păduri de
brad, molid, pin, zadă. Aceste păduri sunt întunecoase, din acest motiv cresc puţini
arbuşti (zmeur, afin, coacăz de munte) şi plante de sol (ferigi, muşchi, licheni).
Vieţuitoarele întâlnite sunt: cocoşul de munte, jderul, ariciul, şerpii şi veveriţele.
Bradul este un arbore cu trunchi foarte înalt, acoperit cu scoarţă netedă,
albicioasă. Frunzele, de forma acelor, sunt aşezate de o parte şi de alta a rămurelelor
asemenea unui pieptene. Conurile stau drepte, spre deosebire de cele ale molidului,
care atârnă pe ramuri.

Importanţa pǎdurii:
-împrospǎteazǎ aerul;
-oferǎ loc de agrement;
-lemnul este utilizat în industrie.
 1. Citeşte cu atenţie: 2
5

coroană Pe ramuri cresc

(formată din ramuri) frunzele, florile,
fructele cu
seminţele

trunchi

rădăcină
(lemnoasă)

Denumeşte arborii din imaginile următoare:

 2
6

2. Scrie trei asemănări şi trei deosebiri dintre brad şi stejar.

 3. Scrie A în dreptul afirmaţiilor adevărate şi F în dreptul celor false:
( ) În păduri plantele sunt cultivate de om.
( ) În ţara noastră există păduri de foioase şi de conifere.
( ) Activităţile omului ameninţă uneori viaţa plantelor şi a animalelor din
păduri.

4. Identifică fructele de pădure prezente în text, apoi enumeră-le :

Fructe de pădure
 Hai să mergem în pădure, Iar când toamna va sosi
Să culegem fragi şi mure! După măceşe vom porni.
- Eu vreau nişte ciupercuţe! Veveriţele-om supăra
- Iar eu vreau multe frăguţe! Când alune-om aduna...
Afinele-au vitamine Căutăm şi adunăm
Sănătăţii fac mult bine. Şi apoi ne înfruptăm.
Iar din zmeura gustoasă Bunătăţile acestea
Nu ştiu cât mai duc acasă. În PĂDURE le găsim.
Bob cu bob eu ciugulesc, Şi ca să-şi păstreze zestrea
Coşuleţul îl golesc! Noi pădurea ocrotim!

5. Alege varianta corectă de răspuns:

Coniferele au frunze în formă de 2 a. palmă;

7 b. ace;
c. cerc.

Ghinda este fructul a. bradului;

b. fagului;
c. stejarului.

6. Recunoaşte tipurile de frunze !

Importanţa pădurii!
• Produce cea mai mare cantitate de oxigen.
• Absoarbe dioxidul de carbon contribuind astfel la reducerea poluării.
• Fixează solul, împiedicând alunecările de teren.
• Filtrează apa provenită din precipitaţii, asigurând o apă limpede şi curată.
• Reduce mult din mărimea viiturilor, a vijeliilor.
• Adăposteşte numeroase specii de plante şi animale.
• Este o sursă de medicamente şi remedii naturale.
• Este loc de recreere preferat de foarte mulţi oameni.
• Are o mare importanţă educativ-ştiinţifică.
Ştiaţi că...
* ... pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumată de lumea vie?
* ... pentru 1 kg de hârtie sunt necesare 2 kg de lemne, 35 l de apă, 2000 de
substanţe chimice şi energie electrică?
* ... vârsta unui arbore tăiat o putem afla observând şi numărând inelele vizibile
de pe suprafaţa tăiată a trunchiului (în secţiune)?

Reţine!
Sfaturi!
Fiecare plantele
Să nu distrugem plantă are nevoie depăsărilor
şi cuiburile anumitedin
condiţii de viaţă. De aceea unele
pădure!
plante
Săsenuîntâlnesc numai încopacilor!
rupem crengile anumite zone ale lumii.
Portocalul
Să nu crestăm estearborilor!
trunchiul un arbore de mărime mijlocie, cu coroana rotundă sau
piramidală,
Să plantămfrunze ovale,unflori
cel puţin pom!albe şi parfumate. Fructul se numeşte portocală.
Conţine multe vitamine şi minerale. Creşte în ţările mediteraneene.
Plantele din alte zone ale lumii
Kiwi este originar din Asia. Planta
2 este un arbust cu viţe lungi, lemnoase.
Astăzi se cultivă în mai multe ţări de pe glob. Este foarte sensibil la frig şi la vânt.
8
Fructul are formă ovală, cu coajă maronie şi miezul verde, cărnos, acrişor. Conţine
multă vitamina C şi substanţe nutritive.
Bananul este o plantă ierboasă, care, din cauza mărimii, este deseori con-
fundat cu un arbore. Îşi are originea din Asia de sud-est. Bananierul este cultivat
pentru fructele sale numite banane. În lume, consumul de banane ocupă locul patru,
după orez, grâu şi porumb.
Smochinul este un arbore originar din Asia. Are o creştere lentă. Frun-ele
sunt căzătoare. Fructele se numesc smochine şi au formă conică. Sunt o importantă
sursă de hrană.
Baobabul are ramurile sale asemănătoare rădăcinilor, de unde şi numele
de “copac cu capul în jos”. I se mai spune „copacul butoi”, având un trunchi exagerat
de gros (9 m diametru) şi umed, fiind astfel o sursă de apă pentru om şi animale
(poate stoca până la 1000 de litri de apă). Pulpa fructului este comestibilă, fiind numit
şi „pâinea maimuţei”.
Sequoia sau „Arborele Mamut” este un arbore uriaş. Poate atinge vârsta
de 5000 de ani, înălţimea de peste 100 de metri, un diametru al trunchiului de 13 de
metri de metri şi o greutate de 2400 de tone. Poate fi întâlnit în pădurile din statul
Sierra Nevada din SUA.
Eucaliptul este un arbore cu frunzele verzi tot timpul anului. Creşte în
Australia, Tasmania, Indonezia. Poate atinge 97 de metri înălţime. Frunzele fiind
toxice, nu sunt consumate de animale, cu excepţia ursului koala, care mănâncă
frunzele unui anumit eucalipt.
Raflesia este cea mai mare floare cunoscută, de pe pământ. Creşte în
insula Sumatra, iar petalele ei au lungimea de aproape o jumătate de metru. Are o
rădăcină scurtă, lipsindu-i tulpina şi frunzele.
 sequoia

baobabul
banan

1. Colorează doar fructele ce cresc pe alte meleaguri!

2
9

Lectură

Iată ce povestea R. Arnold, olandezul care a descoperit raflesia:

„Mergeam prin pădure, cu câţiva paşi mai înaintea celorlalţi, foarte atent la tot ce
apărea în jurul meu. Păsările ţipau strident, câte un animal micuţ o zbughea din faţa
mea, speriat ca şi mine. Eram atent mai ales să nu calc pe vreun şarpe; mi-ar fi putut fi
fatal. Deodată, unul dintre servitorii malaezi strigă spre mine:
— Domnule, domnule!... Veniţi repede! Am văzut o floare minunată!...
 Într-un suflet am fost lângă el. Sub nişte mărăcini mi-a apărut înaintea ochilor
ceva de vis: o floare imensă, roşie, lipită de pământ. M-am hotărît pe loc s-o culeg —
dacă se poate spune «culege» când este vorba despre o floare cât
roata carului! Înarmat cu un cuţit malaezian, m-am apucat s-o
desprind. Am fost însă surprins, constatând că nu era fixată
decât cu un fel de rădăcinuţă târâtoare, nu mai lungă de două
degete. Am luat cu mine această comoară, nemaivăzută de
niciun european. Dacă aş fi descoperit-o singur, n-aş fi îndrăznit
s-o descriu, căci cine ar crede că o floare poate avea dimensiuni
atât de mari...”

De ce au nevoie
3
plantele?
0
Reţine!
Pentru a se naşte, pentru a putea creşte, pentru a putea trăi şi a se dezvolta,
plantele au nevoie de: apă (fără apă, planta se usucă şi moare), căldură (la
temperaturi scăzute, plantele îngheaţă.), aer (fără aer, planta se îngălbeneşte),
lumină (fără lumină, planta nu-şi poate prepara hrana) şi pământ hrănitor (plantele
vor creşte şi se vor dezvolta numai dacă au un pământ prielnic, cu substanţe
hrănitoare). Dacă o perioadă mai îndelungată de timp nu au una dintre aceste con-
diţii, plantele mor.

1. Taie varianta incorectă.

Plantele au nevoie/nu au nevoie de lumină.
Plantele nu au nevoie/ au nevoie de căldură.
Plantele nu au nevoie/ au nevoie de apă.
Plantele au nevoie/ nu au nevoie de aer.
Plantele nu au nevoie/ au nevoie de pământ hrănitor.

2. Ce crezi că i-a lipsit fiecărei plante?

 3. Lectură! Cearta factorilor de mediu
3
Într-o zi, o fetiţă a adus acasă o plantă.
1 Şi-a propus să o îngrijească cât mai bine
pentru a creşte mare şi frumoasă, dar nu prea ştia cum. Atunci s-a auzit un glas de la
fereastră:
-Las-o în grija mea! Va fi cea mai frumoasă plantă din lume!
-Dar cine eşti tu? a întrebat fetiţa.
-Eu sunt Lumina. Sunt cel mai important factor de mediu pentru viaţa plantei.
-Asta s-o crezi tu! Eu sunt cel mai important, căci fără mine nimeni nu poate trăi!
-Dar tu cine eşti? s-a mirat fetiţa.
-Cum ? Nu mă recunoşti? Ţine-ţi respiraţia! Vezi? Eu sunt Aerul.
-Nici tu nu ai dreptate! Fără mine, apa, toate plantele s-ar usca. Deci eu sunt mai
importantă decât voi.
-Dar dacă Zâna Iarnă trimite gerul? Fără mine nu ar exista nicio şansă să mai
trăiască plantele.
-Dar tu cine mai eşti?
-Eu sunt Căldura. Şi chiar sunt cea mai importantă!
-Ba eu!
-Ba eu!
Şi uite aşa s-au tot certat factorii de mediu şi cearta nu mai contenea.

3. Dacă ai fi o plantă, atunci ai fi ____________________. Deseneaz-o!

 3
2

1. Completează spaţiile cu părţile componente ale pomului fructifer:

2. Încercuieşte varianta corectă din enunţurile:

o rădăcina
de la ceapă
o tulpina
o frunzele
Omul consumă
o frunzele
o florile
o tulpina subpământeană
 de la cartof

3. Colorează răspunsul greşit:

Pentru a se dezvolta normal, plantele au nevoie de:

aer praf apă pămân

t

maşin lumin parfum căldur

ă ă ă

3
3

Plante – animale
Completează-ţi cunoştinţele!
1. Legătura dintre plante şi animale:
Cele mai multe dintre animale se hrănesc cu plante.
Pădurea este o cetate verde unde îşi găsesc adăpost şi hrană cele mai
multe animale. La rândul lor, păsările au grijă de sănătatea pomilor.
Tot ce se află în jurul nostru formează natura înconjurătoare. Apele udă
pământul, pământul hrăneşte plantele, cu ele se hrănesc cele mai multe animale. Viaţa
omului depinde de viaţa acestora. Există o legătură în toate. Nimic nu este fără rost.
Vieţuitoarele de pe Pământ (plante, animale, oameni) nu pot trăi decât în mediul
lor de viaţă, adică în natura care le înconjoară. Dacă încercăm să le schimbăm mediul
lor de viaţă, plantele şi animalele nu se pot adapta şi pot muri. Imaginaţi-vă ce se poate
întâmpla cu un urs polar luat cu avionul şi dus în jungla fierbinte de la Ecuator?
Există numeroase medii de viaţă:
a) mediul aerian este spaţiul păsărilor şi insectelor zburătoare;
b) mediul terestru este spaţiul vieţuitoarelor care trăiesc la suprafaţa pământului;
c) mediul acvatic este spaţiul vieţuitoarelor adaptate sau care pot trăi numai în
lumea apelor;
d) mediul subteran este spaţiul vieţuitoarelor adaptate traiului sub pământ .
Pădurea este mediul de viaţă prielnic multor plante şi animale legate între ele
prin relaţii de hrănire. Iată un astfel de lanţ de hrănire:
stejarul produce ghindă veveriţă jder râs
2. Animalele le putem clasifica după:
 spaţiul în care trăiesc animale sălbatice: lupul, ursul, cerbul, vulturul etc.
 animale domestice: porcul, câinele, oaia, găina etc.
 hrana pe care o consumă carnivore (carne): lupul, vulpea, câinele, leul etc.
erbivore (plante): oaia, capra, calul, iepurele etc.
omnivore (carne şi plante): ursul, câinele etc.
 mediul de viaţă mediul aerian: vrăbiuţa, rândunica, libelula, barza etc.
mediul terestru: cerbul, vaca, găina, curcanul etc.
mediul acvatic: peştii, balenele, racii, crabii etc.
mediul subteran: cârtiţa, orbetele, râma etc.
3. Alcătuirea unui animal:
Părţile care alcătuiesc corpul fiecărui animal diferă de la unul la altul şi este
alcătuit din cap, trunchi şi membre. Principalele grupe de animale sunt mamiferele (au
corpul acoperit cu păr şi nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte), păsările (au corpul
acoperit cu pene şi se înmulţesc prin ouă), peştii (au corpul acoperit cu solzi şi se
înmulţesc prin icre), reptilele (au corpul acoperit cu piele solzoasă şi se înmulţesc prin
ouă) şi, insectele (se înmulţesc prin ouă şi majoritatea sunt adaptate la zbor).
Animalele3domestice
4

Reţine!
Animalele crescute pe lângă casa omului se numesc animale domestice. Ele sunt
îngrijite de om pentru foloasele pe care acesta le obţine de la ele (carne, lapte, ouă,
lână, piele, fulgi şi altele). Unele animale domestice îl ajută pe om la desfăşurarea unor
treburi gospodăreşti. Pentru toate acestea omul este dator să le îngrijească şi să le
iubească.
Animale domestice: vaca, porcul, oaia, capra, calul, iepurele, câinele, pisica etc
Păsări domestice: găina, raţa, gâsca, curcanul, cocoşul etc.
Câinele şi pisica sunt animale de companie.

1. Recunoşte animalele din imagine şi numeşte adăpostul lor. Realizează

corespondenţa între acesta şi animal!
2. Bifează cu „X” foloasele pe care le are omul de la fiecare animal:

vacă găină oaie porc

 carne
ouă
lapte
piele
grăsime
blană
fulgi, pene, puf
3. Completează cu numele animalelor domestice respectând numărul de picioare:
2 picioare 3
5
4 picioare

4. Numeşte puiul animalului dat:

animal raţă vacă gâscă cal oaie găină capră câine
puiul lui

5. Încercuieşte cu o linie animalele sălbatice care au intrat în curtea

gospodarului:

6. Scrie denumirea părţilor componente ale corpului animalelor domestice din

Gâsca este o pasăre domes-
imaginile de mai jos:
tică de la care, pe lângă carne şi
Atunci când sunt în ogradă untură, omul foloseşte în diferite
Ga, ga, ga se iau la sfadă, scopuri şi fulgii acesteia. Are gâtul şi
Iar când sunt pe lângă lac ciocul alungite, picioarele palmate
Baie întruna fac. ca şi raţa.
........................................... Gâsca domestică este mai ma-
re decât cea sălbatică, putând ajunge
la greutea de 8 kg, în funcţie de rasa
din care face parte.
 Creşte mare şi mugeşte. 3
6
Ea cu iarbă se hrăneşte. 1
Carne, lapte ne sunt date 0
Şi din ele, preparate.
...........................................

Vaca este un animal erbivor rumegător, crescut de către om pentru laptele, car-
nea şi pielea sa. Vaca naşte pui vii, numiţi viţei pe care îi hrăneşte cât sunt mici cu
laptele său.

Animalele din casă Câinele este un animal inteligent,

Umblă pe sub masă percepând şi executând cu uşurinţă
Când se întâlnesc comenzile primite. Pe lângă folosirea sa ca
Rău se ciondănesc. animal de companie, acesta poate fi utilizat
şi în alte scopuri cum ar fi: vânătoarea, paza
................................ şi ................................. diverselor obiecte, tracţiune şi altele.

Pisica este un animal domestic carnivor, utilizat ca animal de companie, dar

apreciat şi pentru agilitatea de a vâna şi înlătura rozătoarele nedorite din jurul casei.
Are auzul dezvoltat, iar văzul adaptat vederii în condiţii de întuneric. Fire
leneşă, petrece mare parte a timpului dormind, dar atunci când nu doarme îşi îngrijeşte
atent şi îndelung blăniţa.
 7. Grupează animalele date după modul lor de hrănire: cal, oaie, porc, capră
câine, pisică, măgar.
3
erbivor carnivor
7 omnivor

8. Realizează un afiş pentru a face reclamă unui produs obţinut de la animalele

domestice.

Joc cu obstacole:
Nu poţi ajunge la capătul drumului şi nu poţi primi o floare, dacă nu vei poposi
în dreptul fiecărui animal, pentru a răspunde la câte o întrebare. Pentru fiecare răspuns
bun primeşti un punct. Succes!

Întrebări Răspunsuri
1. Care sunt foloasele pe care le are omul de la oaie?
2. Câte picioare are găina? 1, 2, 3 sau 4
3. Cu ce scormoneşte porcul?
4. De ce are găina gheare?
5. De ce au raţele şi gâştele degetele unite cu o pieliţă?
6. Câte picioare are iepurele? 1, 2, 3 sau 4
 7. Cum se numeşte „puiul” calului?
8. Ce fel de animale sunt pisica şi câinele?
9. Cum se numeşte masculul caprei?

Ai obţinut _______ puncte.

Animalele3 sălbatice
8

Reţine!
Plantele şi animalele care cresc şi se înmulţesc fără ajutorul omului formează
vegetaţia naturală şi respectiv animalele sălbatice.
Animalele sălbatice trăiesc atât în zona de munte, cât şi în cea de câmpie. Unele
din ele sunt folositoare precum ciocănitoarea numită şi „doctorul copacilor”, lupul –
„sanitarul pădurii”, însă unele aduc şi pagube, ca rozătoarele.

1. Uneşte cu o linie animalul sălbatic cu hrana şi adăpostul său.

3. Completează tabelul cu exemple corespunzătoare:

Animale sălbatice
 care au blană care au pene

3. Scrie denumirea părţilor componente

3 ale corpului animalelor sălbatice din
imaginile de mai jos: 9

Barza este o pasăre

Să-mi ghiciţi o ghicitoare: sălbatică, îndrăgit oaspete de
Înaltă, cu lungi picioare, primăvară. Uşor de recunos-
Pene negre pe-aripi are, cut după ciocul şi picioarele
Peste broaşte e mai mare ! lungi, după cuibul circular de
.......................................
crengi, aşezat pe locurile
înalte din preajma satelor, ea
se hrăneşte cu peşti şi
broaşte.
Barza pleacă toamna
de la noi din ţară. Spunem că
este o pasăre migratoare.

Vine moşul pe cărare,

Mormăind morocănos,
Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.

..............................

Ursul este un mamifer omnivor (carne, fructe de pădure şi miere). Este un

animal cu trup mare, acoperit cu blană.
În ţara noastră întâlnim ursul brun considerat cel mai puternic urs din Europa.
Se poate căţăra în copaci şi poate alerga în salturi mari. Urşii uriaşi au o mare
slăbiciune: asemenea copiilor iubesc dulciurile. Se dau în vânt după zmeură şi afine
dulci, măceşe, mere pădureţe şi alte fructe, dar cel mai mult le place mierea.
Ursoaica naşte pui vii pe care îi hrăneşte cu laptele ei. Când ies prima oară la
plimbare, puii nu au chef decât de joacă. Pe o zi toridă, ce poate fi mai plăcut ca o
baie într-un loc răcoros? În zonele unde somonii urcă pentru a-şi depune icrele,
urşii stau la pândă şi se transformă în pescari îndemânatici.
În timpul iernii, ursul doarme în bârlog. El se trezeşte în luna martie şi de
aceea îi mai spunem şi Moş Martin.
 4. Citeşte fiecare enunţ cu atenţie şi încercuieşte varianta corectă:
4
 Ursul se adăposteşte în: 0
3
a. vizuină; b. bârlog; c. coteţ; d. cuib; e. casă.
 Animalele sălbatice trăiesc:
a. la munte şi la câmpie; b. la bloc; c. în curtea omului.
 Părţile corpului unui animal sunt:
a. capul; b. rădăcina; c. trunchiul; d. frunzele; e. membrele.
 Animalele pot avea corpul acoperit cu:
a. blană; b. ţepi; c. oase; d. piele; e. pene.
 De la animale obţinem:
a. lapte; b. fructe; c. lână; d. protecţie; e. carne.
 Următoarele animale sunt sălbatice:
a. ursul; b. câinele; c. pisica; d. vulpea; e. bursucul.
 Animalele sălbatice:
a. caută singure hrana; b. stau în curte; c. îşi fac singure adăpostul; d. păzesc omul.

5. Trasează săgeţi de la denumirea animalului sălbatic până la hrana preferată a

acestuia şi culoarea blănii:

cafenie

roşcată

cenuşie
vulpea oi, iepuri, căprioare

ursul păsări, iepuri, şoareci

lupul fructe de pădure, oi, viţei

Sfaturi:
Montează căsuţe pentru păsărele şi asigură-le o parte din hrana necesară!
Nu distruge natura, ea adăposteşte şi hrăneşte!

Ştiaţi că …
*… bufniţa este un bun meteorolog, anunţând schimbarea vremii prin sunete stridente?
*… vulturul, şoimul, acvila nu beau apă niciodată, datorită modului de hrănire?
*… şerpii sunt surzi şi reacţionează la vibraţii?

Completează-ţi cunoştinţele!

Animalele din alte

4
zone ale lumii
1

Reţine!
În alte zone ale lumii trăiesc animale care nu se întâlnesc la noi în ţară.
Fiecare animal are nevoie de anumite condiţii de viaţă. De aceea unele dintre ele
trăiesc în diferite regiuni ale lumii.
Animale din zona caldă sunt: elefantul, girafa, papagalul, struţul, cămila etc.
Animale din zona rece sunt: ursul polar, vulpea polară, pinguinul, renul, foca etc.

1. Încercuieşte animalele din alte zone ale lumii:

2. Compară două animale din zone diferite şi explică cum s-au adaptat la mediu:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4
______________________________________________________________________
2
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

3. Desenează personajul principal din lectura „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu:

Ştiaţi că …

Ursul polar este unul dintre animalele carnivore masive. Acesta trăieşte în
zonele cele mai reci ale planetei. Ursul polar îşi petrece timpul deplasându-se pe
distanţe foarte mari în căutarea hranei preferate - focile. Ei le vânează pe gheţarii
formaţi în perioada iernii polare, acestea petrecându-şi aici mare parte a timpului. Dacă
ai avea posibilitatea să îi analizezi corpul de la o distanţă foarte mică (ceea ce nu ar fi
indicat totuşi), ai observa că pe sub blana aparent albă se găseşte pielea negricioasă a
corpului. Aceasta captează razele soarelui şi, prin urmare, căldura lui, blana având
practic rolul de a proteja cât mai mult acea căldură de aerul foarte rece din jur. Blana
izolează atât de mult, încât uneori urşii se supraîncălzesc, răcorindu-se înotând prin apa
rece. Ei sunt de altfel foarte buni înotători. Specialiştii au descoperit că ursul polar
poate înota mai multe ore continuu, pe distanţe de zeci de kilometri. Deşi nu îşi pot ţine
respiraţia mai mult de 2 minute, ursul polar îşi poate ,,închide” nările atunci când este
sub apă. O altă adaptare fizică a sa la mediul în care trăieşte este reprezentată de labele
foarte mari în comparaţie cu restul proporţiilor corpului şi chiar în comparaţie cu restul
speciilor de urşi. Labele rotunde şi mari, terminate cu gheare rezistente îl ajută în
deplasarea pe zăpadă şi pe suprafeţele alunecoase, oferindu-i un bun echilibru.
Cămila poate călători 5-7 zile fără mâncare şi fără apă. Cocoaşa cămilei nu este
un depozit de apă, ci este o cocoaşă ,,obeză” în care adună energie pentru atunci când
mâncarea este greu de găsit. Multe animale mor dacă îşi pierd un sfert din greutatea
corporală, dar cămila îşi poate pierde aproape jumătate din aceasta, fără consecinţe
serioase. Când găseşte apă, bea în 10 minute4 cât o treime din greutatea corpului ei.
3
Struţul este cea mai mare, grea şi rapidă (70 km/oră) pasăre din lume. Struţul
are cei mai mari ochi şi cele mai mari ouă dintre toate păsările (un ou cântăreşte 1,400
kg).
Vulturul are vederea foarte bună şi îşi poate vedea prada şi de la 1,5 km distanţă
dacă este în vârful unui copac.
Flamingo ia apă în ciocul lung, o lasă apoi să se scurgă, rămânându-i în gură
doar micile insecte şi animalele de apă, aşa îşi face prânzul.
Broasca poate supravieţui săptămâni întregi temperaturilor foarte joase sau
foarte ridicate chiar dacă îşi lasă mai mult de jumătate din corp să îngheţe. Broasca
ţestoasă există pe pământ de dinaintea dinozaurilor şi poate trăi mai mult de 100 de
ani. Broasca ţestoasă nu are dinţi. Unele broaşte, cum ar fi cea din deşertul australian,
pot aştepta chiar şi 7 ani să plouă. Se îngroapă în pământ, se înconjoară într-o gogoaşă
transparentă, mătăsoasă, făcută chiar de pielea lor.
Elefantul este singurul mamifer care nu poate sări.
Cel mai mare mamifer al planetei, balena albastra, cântăreşte 50 de tone la
naştere. La maturitate, ea poate ajunge până la 150 de tone.
Cangurul nu poate să sară, să se desprindă de la sol, decât dacă coada îi atinge
pământul.

Completează-ţi cunoştinţele!
_________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_

De ce au nevoie animalele?
4
4
Reţine!
Vieţuitoarele de pe Pământ nu pot trăi decât în mediul lor de viaţă. În acest
mediu de existenţă trebuie să aibă condiţii bune pentru a vieţui. Factorii de mediu sunt:
lumina, apa, aerul, sursele de căldură şi hrana. Fiecare animal se foloseşte de aceşti
factori în mod diferit.

1. Scrie numele unor animale active:

 Ziua (diurne):_____________________________________________________
 Noaptea (nocturne): ________________________________________________

2. Enumeră cinci animale iubitoare de apă:

______________________________________________________________________

3. De ce păsările călătoare pleacă din ţara noastră toamna?

______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_

4. Enumeră animalele care trăiesc:

 pe lângă ape: ______________________________________________________
 numai în apă:______________________________________________________
 la polul nord:______________________________________________________
 în junglă:_________________________________________________________
 în deşert:_________________________________________________________

Ştiaţi că …
*…bufniţa mănâncă anual cam 1000 de şoareci care consumă 1000 kg de cereale într-
un an?
*…piţigoiul mănâncă 200 000 de ouă de insecte păgubitoare. El face cam 350 de
drumuri la cuib pe zi?
*…privighetoarea consumă 500 de insecte pe zi?
*…luptele dintre cerbi încetează complet toamna, când le „cad” coarnele şi nu mai au
„arme”?
*…barza zboară 200 km pe zi?
*…şoimul trăieşte 100 ani, iar cioara 300?
*…cea mai mare pasăre marină, albatrosul, poate rezista timp de mai multe luni
sorbind doar apă din mare?

Completează-ţi cunoştinţele!
_________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

4
5

1. Completează corespunzător următoarele enunţuri:

 Corpul unui animal este alcătuit din următoarele părţi:
_________________, _________________ şi _________________ .
 În ţara noastră sunt crescute diferite animale domestice, ca:
_________________, _________________, _________________ .
 Pentru a trăi şi a se dezvolta, fiecare animal are nevoie de:
_______________, _______________, _______________, _______________ .

2. Scrie în tabel câte trei nume de animale pentru fiecare grupă:

Animale domestice Animale sălbatice din ţară Animale din alte zone ale lumii

3. Grupează pe două coloane, după modul de înmulţire următoarele animale: vaca, raţa,
cucul, porcul, ursul, găina.
Înmulţire prin ouă Înmulţire: naşte pui vii şi îi hrăneşte cu lapte
4. Încercuieşte varianta corectă:
A. De la vacă se folosesc:
a. carnea şi laptele b. fulgii şi ouăle c. carnea şi lâna
B. Raţa are corpul acoperit cu:
a. ţepi b. blană c. pene
C. Ursul trăieşte în pădurile de la:
a. câmpie b. munte

4
6

Cum sunt influenţate vieţuitoarele de

anotimpuri?
Reţine!
În natură se petrec schimbări numite fenomene ale naturii. Acestea sunt: fulgerul,
tunetul, ploaia, ceaţa, vântul, roua, bruma, ninsoarea, poleiul şi lapoviţa. Ele diferă de
la un anotimp la altul şi influenţează vieţuitoarele.

1. Ce importanţă are pentru vieţuitoare:

ploaia

zăpada

vântul
2. Dă exemple de vieţuitoare care ...
 preferă ploaia: ________________________________________________
 se ascund de ploaie:____________________________________________
  stau în zăpadă:________________________________________________
 hibernează:___________________________________________________
3. Enumeră ce pagube pot produce fenomenele naturii dezlănţuite:
 ploaia_______________________________________________________
 fulgerul______________________________________________________
 vântul_______________________________________________________
 zăpada_______________________________________________________
Nu uita!
Dintre toate vieţuitoarele, plantele sunt cele mai afectate de fenomenele naturii
deoarece ele nu-şi pot lua măsuri de protecţie.
Anotimpurile şi
4 vieţuitoarele
7
Reţine!
În ţara noastră vremea se schimbă de-a lungul celor patru anotimpuri: primăvara,
vara, toamna şi iarna. Fiecare anotimp are trei luni.
Anotimpurile sunt diferite, iar schimbările care se petrec în natură influenţează
viaţa plantelor, a animalelor şi a oamenilor.

1. Recunoaşte fiecare anotimp şi completează ciorchinele:

anotimp
îngheţ
primăvar
a ________
________
muguri mărţişor

troiene viscol

caniculă

brumă
_________
____
toamna
spice

arşiţă
ruginiu

2. Enumeră lunile fiecărui anotimp:

 primăvară: _____________________________________________________
 vară:__________________________________________________________
 toamnă:________________________________________________________
  iarnă:_________________________________________________________
_

3. Răspunde la întrebări:
 Primăvara se fac primele însămânţări, iar cele mai multe animale au pui.
- De ce unele păsări îşi fac acum cuib?
___________________________________________________________________
- De ce sunt importante pentru plante ploile de primăvară?
___________________________________________________________________
 Vara se seceră grâul şi se culeg unele fructe şi legume.
- Care sunt cerealele recoltate în acest anotimp?
___________________________________________________________________

- Cum poate influenţa seceta vieţuitoarele?

4
___________________________________________________________________
8
 Toamna este anotimpul recoltelor. Unele animale pleacă toamna spre zone
mai calde, iar altele îşi fac provizii pentru iarnă.
- Ce se recoltează în acest anotimp?
___________________________________________________________________
- Care sunt păsările călătoare are pleacă din ţara noastră?
___________________________________________________________________
 Iarna, stratul gros de zăpadă apără plantele însămânţate toamna de frigul de
afară. Unele animale sălbatice se retrag în adăposturi, altele caută hrană
scormonind în zăpadă, iar animalele domestice sunt hrănite şi adăpostite de
om.
- Cum ai putea îngriji unele animale sălbatice în timpul iernii?
___________________________________________________________________
- Care sunt animalele care hibernează?
___________________________________________________________________

4 . Dă exemple de animale care:

a) primăvara clocesc ouă: _________________________________________
nasc pui vii: _________________________________________
b) toamna migrează: ____________________________________________
rămân la noi: __________________________________________
c)iarna hibernează: ______________________________________________
au provizii: ______________________________________________
scormonesc după hrană: ____________________________________
 5. Realizează un dialog între cele patru anotimpuri:
___________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

4
9

1. Completează enunţurile folosind cuvintele potrivite:

 În ţara noastră vremea se schimbă de-a lungul celor patru anotimpuri:
_________________________________________________________________
 Aceste schimbări influenţează viaţa _______________, _______________ şi
______________ .
 Fiecare anotimp al anului are _________________ luni.

2. Scrie trei fenomene ale naturii: _______________________________________

3. Scrie câte două schimbări care au loc în viaţa plantelor şi animalelor în
anotimpurile:

toamna primăvara

4. Scrie în paranteză anotimpul sugerat de fiecare propoziţie.

a) Animalele se hrănesc din proviziile adunate toamna. ( ________________ )

b) Păsările călătoare se întorc. ( ________________ )
c) Se culeg strugurii. ( ________________ )
d) Oamenii fac primele însămânţări. ( ________________ )
e) Copacii sunt înfloriţi. ( ________________ )
f) Combina treieră grâul. ( ________________ )

4. Încercuieşte varianta corectă:

 Pomii fructiferi se plantează:
 a. vara b. iarna c. primăvara
 Plantele însămânţate au nevoie de:
a. ploaie b. vânt c. îngheţ
 Toamna, oamenii:
a. răsădesc flori b. culeg legume şi fructe c. deszăpezesc drumurile

5. Recunoaşte anotimpul descris:

ghiocei
soare arzător pomi înmuguriţi
vacanţa mare miei zglobii
zile caniculare ____________
____________
frunze ruginii
păsări călătoare ninsoare
belşug vrăbiuţe zglobii
____________ viscol
____________

5
0
4

Igiena locuinţei
Reţine!
Igiena este importantă pentru păstrarea sănătăţii oamenilor şi pentru mediul în care
aceştia trăiesc.
Copiii pot participa la diferite activităţi legate de păstrarea curăţeniei.

1. Prezintă locuinţa completând spaţiile:

Mă numesc __________________________. Locuiesc împreună cu __________
_________ la blocul _____, sc. ____, et. ______, ap. ______ pe strada _____________
din oraşul ______________.
Locuinţa mea este formată din _______ camere: dormitor, _________________
____________________________________________.
Eu dorm în __________________ şi mănânc în __________________. Îmi pregătesc
lecţiile în _______________________. Camera mea are: pat, ____________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________.
Sufragerie: Dormitor:
2.______________________________ ______________________________
Enumeră câteva obiecte existente în fiecare
______________________________
cameră:
______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
____________ ____________
 Bucătărie:
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
____________
Baie:
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
____________

3. Alege varianta corectă:

 Locuinţa mea este ... 5
a) o casă. b) o cameră. c) o debara.1
 În bucătărie ...
a) se scriu lecţiile. b) se usucă rufele. c) pregătim mâncarea.
 În camera copilului ...
a) se hrănesc animalele. b) se pregătesc temele. c) se fumează.
 Oaspeţii se primesc ...
a) în bucătărie. b) în sufragerie. c) în dormitor. d) în balcon.

4. Enumeră câţiva „prieteni” ai curăţeniei: ______________________________

______________________________________________________________________

5. Alege răspunsul corect:

 Igiena înseamnă o atenţie Reţine poezia! Camera mea
o mizerie Camera mea e ordonată
o curăţenie Curăţenie fac îndată.
Cărţile sunt pe raft, la locul lor,
 Curăţenia se face o o dată pe lună Nicio jucărie nu-i pe covor.
o zilnic
Hăinuţele sunt în dulap,
o săptămânal Sub pat nu e nici un ciorap!
Şi de la şcoală, caiete sau carte,
 Praful se şterge o cu farfuria
Pe birou sunt aşezate.
o seara
o cu cârpa Deschid fereastra în fiecare seară,
Oricât de frig ar fi afară.
o dimineaţa Curăţenia şi aerul curat,
o seara Prieteni îmi sunt neîncetat.

o noaptea
  Camera se aeriseşte

6. Familia ta participă la curăţenie. Ce pot face?

copiii părinţii

Igiena clasei
5
Reţine! 2

Igiena clasei este importantă pentru sănătatea elevilor.

Fiecare elev trebuie să participe la păstrarea curăţeniei clasei.

1. Şcola este instituţia în care elevii învăţă, îndrumaţi de ____________________

Eu învăţ la _________________________ din ______________________ situat în
cartierul____________________, judeţul ______________________.
Clădirea şcolii este ___________________, ea având multe _____________ de
clasă, laboratoare şi cabinete.
La şcoală învăţăm multe lucruri utile. Zilele trecute am învăţat cum să ne păstrăm
curăţenia în clasa noastră. Acum încercăm să respectăm câteva reguli:
Când intrăm în clasă, _______________________ bine sala, deschizând
_____________________ .
Adunăm mereu _____________________ de pe jos şi le punem la coşul de gunoi.
Udăm _____________________ de două ori pe săptămână şi ştergem frunzele de
_____________________ .

2. Priveşte imaginile şi observă comportamentul copiilor. Notează cu X imaginile

în care aceştea au un comportament adecvat. Motivează alegerea.
 3. Colorează diferit fiecare drum şi vei afla ce responsabilităţi are fiecare copil în
clasa lui:
5
3
Tu ce responsabilitate
ai în clasa ta?

___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
____

4. Ce acţiuni de igienă a clasei cunoşti?

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

6. Ce obiecte (materiale) folosite la curăţenie sunt nelipsite din dotarea clasei?

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

7. Fixează:

sarcinile elevului de serviciu regulile de igienă a clasei

5
4

1. Priveşte cu atenţie camera Mariei şi enumeră obiectele de mobilier:

__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________

2. Enumeră ce activităţi de igienă ai desfăşurat ieri:

 dimineaţa:______________________________________________________
 în timpul zilei: __________________________________________________
 seara: _________________________________________________________

3. Încercuieşte acţiunile ce se realizează în clasa ta:

 se şterge tabla se strânge mizeria

se şterge praful se sortează gunoiul

se udă florile se aeriseşte clasa

4. Să ne jucăm! Fiecare răspuns corect valorează un punct:
Ce–ncăpere aremâncare
Aici cadă găteşti,
Apă rece, apă caldă,
Foamea să ţi-o potoleşti.
În care, dacă-ai intrat,
_______________
Ieşi mai alb şi mai curat?
_______________

Cine-i gazda cea aleasă,

Ce stă la intrarea-n casă?
_______________

Călduros şi primitor,
Aduce
Gazdăsomnul
bună şituturor.
alesă
_______________
E la orişicine-n casă.
_______________
Ce dihanie ciudatǎ,
Cu gât lung şi gură mare, 5
5
A-nghiţit, aşa, deodată,
Tot ce-i pulbere-n covoare?
______________

Mici cristale parfumate

Fac clǎbuc de-s
agitate.
_____________

O fetiţă jucăuşă
Mereu şade după uşă, Când curat tu vrei să faci,
Numai când e invitată Mâinile să-ţi protejezi
Face camera curată. Imediat le foloseşti.
_______________ _______________
 4. Imaginează-ţi o discuţie între o mătură şi un aspirator:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

6. Realizează un afiş prin care să faci reclamă unui obiect folosit pentru păstrarea
igienei locuinţei:

5
6

Poluarea mediului înconjurător

Reţine!
Ce este poluarea? Încă din copilărie ne punem această întrebare.
Înţelegem de la părinţi şi învăţători, din emisiunile de la televiziune şi
radio că poluarea aerului, apei sau a solului e un fenomen negativ, care poate afecta
sănătatea omului, a animalelor şi a plantelor din jur, adică a organismelor vii.
Omul este principalul vinovat de poluarea mediului înconjurător şi tot el suportă
efectele ei negative asupra sănătăţii sale, de la o banală îmbolnăvire până la pierderea
vieţii.
1. Citiţi cu atenţie următoarele exemple de poluare!
 Să zicem că te afli într-o staţie de autobuz şi fumul negru care iese din ţeava de
eşapament îţi taie respiraţia. Parcă te înăbuşi. Acesta e un fenomen de poluare a
aerului.
 Mergi pe malul unui lac şi vezi peşti amorţiţi, care sunt afectaţi de substanţele
toxice deversate în apă de către o uzină apropiată. Rezidurile industriale au poluat apa.
 Vezi la ştirile de la televizor că o conductă de petrol a fost perforată de
răufăcători. Petrolul a ţâşnit într-un lan de grâu, făcând o baltă întinsă şi distrugând
plantele. De data asta e vorba de poluarea solului.

2. Scrie exemple de acţiuni ale omului care duc la:

poluarea aerului poluarea apei poluarea solului

___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
___________________ ___________________
____________ ____________
Protejarea mediului
7 înconjurător
5
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
___________________
____________

Reţine!
Oamenii pot desfăşura diferite acţiuni pentru protejarea mediului înconjurător:
sădirea plantelor, ocrotirea lor şi a animalelor, depozitarea gunoaielor în locuri special
amenajate şi altele.

1. Completează textul lacunar:

Mediul înconjurător poate fi afectat de unele acţiuni ale oamenilor. Uneori, aces-
te acţiuni sunt săvârşite şi de către copii.
 Nu ne jucăm cu ____________________ în pădure. După picnic, locul trebuie să
rămână _________________. Trunchiul copacilor nu trebuie ________________ cu
cuţitul. Nu tragem cu praştia după ______________. Nu aruncăm ______________ pe
stradă.

2. Scrie ce acţiuni de protecţie a naturii pot desfăşura copiii:

_________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

3. Întocmeşte un regulament de protejare a naturii cu:

_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
____________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
____________

Completează-ţi cunoştinţele!
_________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

5
8

1. Transcrie doar propoziţiile adevărate:

Distrugerea mediului natural influenţează vieţuitoarele.
Omul nu poate împiedica poluarea mediului înconjurător.
Ocrotind natura, omul îşi ocroteşte sănătatea.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

2. Enumeră obiectele ce pot fi reciclate:_________________________________

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

3. Citeşte cu atenţie şi scrie alte acţiuni pe care le poţi face:

ROLUL TĂU
• Aruncă ambalajele doar în spaţiul amenajat pentru acest lucru!
• Învaţă să selectezi deşeurile înainte de a le arunca!
• Reciclează ambalajele care au pe ele semnul de RECICLARE! Explică
acest lucru şi celor din jurul tău!
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________

4. Nu uita!

Economiseşte apa potabilă!

Închide robinetul atunci când nu ai nevoie de apă!
Asigură-te că nu există scurgeri suplimentare la robinet!
Reglează nivelul apei calde/reci pentru a evita un consum inutil!
Udă grădina şi spaţiile verzi seara, când evaporarea este mai redusă, fără a
risipi inutil apa, sau, foloseşte apa de ploaie recuperată!

5
9

1. Notează trei deosebiri între munte şi câmpie:

Munte Câmpie
______________________ ______________________
______________________ ______________________
______________________ ______________________
___ ___
 2. Scrie câte un cincinel (metoda ,,diamant”) pornind de la termenii:
Primăvara Toamna
________ _________ ................ ...............
________ ________ __________ ............... ............... .............
________ _______ _______ _______ ............ .............. ............ ...............
______________ ...........................

3. Enumeră trei deosebiri între animalele domestice şi animalele sălbatice:

Animale domestice Animale sălbatice
______________________ ______________________
______________________ ______________________
______________________ ______________________
___ ___
4. Exemplifică tipurile de plante:
Plante
ierboase lemnoase
arbori arbuşti

5. Menţionează câte două exemple de plante de la care omul consumă:

rădăcina tulpina frunzele fructul
_____________ _____________ _____________ _____________
_____________ _____________ _____________ _____________

6. Grupează în două coloane acţiunile de protejare şi pe cele dăunătoare

mediului.
a) plantarea copacilor; b) hrănirea animalelor; c) ruperea florilor;
d) scrierea pe ziduri; e) colectarea deşeurilor; f) îngrijirea păsărilor.
_____________________ _____________________
_____________________ _____________________
_____________________ _____________________
_________________ _________________
Să ne jucăm!
6
1. Completează enunţurile şi vei afla 0câte ceva despre animalele din Africa.

Eu sunt Elefănţica- Levănţica!

Locuiesc în Africa şi îmi place să mă bălăcesc în apă.
Familia mea se numeşte ……………………….
Şeful este o femelă înţeleaptă şi noi ascultăm de ea!
Când este cald, mă răcoresc făcându-mi aer cu ………uriaşe!

Eu sunt Leuş.
Trăiesc în Africa şi mănânc ………………….
Familia mea se numeşte ………………………….

Pe mine mă cheamă Zebrina.

Casa mea este pe marele continent ……………….
Îmi place să alerg şi să mănânc ……………….
Familia mea se numeşte ………………………….

2. Uneşte punctele pentru a afla

vieţuitoarea misterioasă!

Ghici cine sunt eu?

Tot ce îţi pot spune este că îmi place
Să mănânc doar frunzele arborelui acacia.
Uneşte punctele şi vei afla că sunt
........……………!

6
1
Se acorda celui mai fidel
prieten al naturii.
.................................................