UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE

INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE MASTER: INGINERIE SI MANAGEMENT IN

PROTECTIA MEDIULUI

Proiect
Ingineria Depozitarii Ecologice a Deseurilor Solide

Conducator stiintific: SI. dr. ing. Victor Viorel SAFTA

Masterand IMPM: MATEI (DANCIU) DANA ANDREEA

2022
PROGRAM DE CALCUL AL PARAMETRILOR PRINCIPALI AI DEPOZITELOR ECOLOGICE PENTRU DESEURI
SOLIDE

Date generale referitoare la localitatea deservitã de depozitul ecologic de deseuri solide

Numãrul N [loc] de locuitori ai localitãtii deservite de depozitul ecologic de deseuri solide

N  115000

Suprafata specificã sN [ha/loc], pe cap de locuitor a localitãtilor, cu valori recomandate între 0,005 - 0,02
ha/loc
sN  0.0115

Ponderea ssv [%] a suprafetei ocupate cu spatii verzi din totalul suprafetei localitãtii, cu valori
recomandate între 10 - 40 %
ssv  0.25

Ponderea ssp [%] a suprafetei ocupate cu strãzi si piete publice din totalul suprafetei localitãtii, cu valori
recomandate între 25 - 40 %
ssp  0.25

Evaluarea cantitativã a deseurilor produse în localitate

Indici caracteristici producerii diferitelor categorii de deseuri în localitate

Indicele mediu Imed [kg/loc.zi] de producere a deseurilor menajere, cu valori recomandate între 0,7 -
1,1 kg/loc.zi
Imen  0.9

Capacitatea fizicã medie Timed [t/zi] de producere a deseurilor asimilabile celor menajere pe diferite
categorii de clãdiri (administrative, industriale, magazine, restaurante, scoli, gradinite, hoteluri, etc.), cu
valori recomandate de 80 - 90 t/zi pentru o populatie de cca. 50000 loc
Timed  85

Indicele Isi de producere a deseurilor asimilabile celor menajere, cu valori recomandate între 1,2 - 1,3
Isi  1.25

Cantitea zilnicã qc [t/zi] de deseuri rezultate din constructii , care într-o localitate cu o populatie de cca.
50000 loc se apreciazã a fi de aprox. 14 t/zi (corespunzãtor la 250 mc/lunã)
qc  14

Cantitea zilnicã qv [t/zi] de deseuri voluminoase , care într-o localitate cu o populatie de cca. 50000 loc
se apreciazã a fi de aprox. 0,0164 t/zi (corespunzãtor la 0,5 t/lunã)
qv  0.0164
Indicele mediu Ig [kg/ha.zi] de producere a deseurilor în gradini (spatii verzi, parcuri, alei, zone verzi,
etc.), a carui valoare se apreciazã intre 3,5 - 6 kg/ha.zi
Ig  4.75

Indicele mediu Isp [kg/ha.zi] de producere a deseurilor stradale, a carui valoare se apreciazã intre 35 - 55
kg/ha.zi
Isp  45

Cantitatea specificã qind [kg/loc], pe cap de locuitor,de deseuri industriale care se pot depozita în
depozite ecologice, a carei valoare se apreciazã intre 0,5 - 1 kg/loc
qind  0.75

Determinarea cantitãtilor zilnice pentru diferite tipuri de deseuri în localitate

Determinarea cantitatii zilnice Qmen [t/zi] de deseuri menajere se estimeazã cu relatia:

3
Qmen  10  N  Imen

Qmen 
Determinarea cantitatii zilnice Qa [t/zi] de deseuri asimilabile celor menajere se face cu relatia:

N
Qa   Timed  Isi
50000

Qa 
Determinarea cantitatii zilnice Qc [t/zi] de deseuri rezultate din constructii se face cu relatia:

N
Qc   qc
50000

Qc 
Determinarea cantitatii zilnice Qv [t/zi] de deseuri voluminoase se face cu relatia:

N
Qv   qv
50000
Qv 
Determinarea cantitatii zilnice Qg [t/zi] de deseuri rezultate din gradini (spatii verzi, parcuri, alei, zone
verzi, etc) se face cu relatia:

3
Qg  10  N  sN  ssv  Ig

Qg 
Determinarea cantitatii zilnice Qs [t/zi] de deseuri stradale se face cu relatia:

3
Qs  10  N  sN  ssp  Isp

Qs 
Determinarea cantitatii zilnice Qind [t/zi] de deseuri industriale care se pot depozita în depozite
ecologice se estimeazã cu relatia:

3
Qind  10  N  qind

Qind 
Determinarea cantitãtii zilnice Qu [t/zi] de deseuri menajere urbane produse în localitate

Determinarea cantitatii zilnice Qu [t/zi] de deseuri menajere urbane zilnice produse în localitate se face
cu relatia:

Qu  Qmen  Qa  Qc  Qv  Qg  Qs  Qind
Qu 
Determinarea cantitãtii anuale Qan [t/an] de deseuri menajere urbane produse în localitate

Determinarea cantitatii anuale Qan [t/an] de deseuri menajere urbane produse în localitate se face cu
relatia:

Qan  365  Qu
Qan 
Determinarea volumului Vrezzi [mc/zi] de deseuri urbane produse zilnic în localitate

Masa volumicã (densitatea) dp [kg/mc] a deseurilor produse în localitate la locurile de colectare are
valori recomandate între 150 - 300 kg/mc. Se impune:
dp  200

Volumul Vrezzi [mc/zi] de deseuri urbane produse zilnic în localitate se determinã cu relatia:

3
10  Qu
Vrezzi 
dp

Vrezzi
Determinarea volumului Vdepzi [mc/zi] de deseuri urbane depozitate si compactate zilnic în depozitul
ecologic de deseuri solide

Masa volumicã (densitatea) dc [kg/mc] a deseurilor depozitate si compactate zilnic în depozitul ecologic
de desuri solide are valori recomandate

între 700 - 800 kg/mc.

Se impune:
dc  800

Volumul Vdepzi [mc/zi] de deseuri depozitate si compactate zilnic în depozitul ecologic de desuri solide
se determinã cu relatia:
 dp
Vdepzi  Vrezzi 
dc

Vdepzi
Determinarea volumului Vdepan [mc/an] de deseuri urbane depozitate si compactate anual în
depozitul ecologic de deseuri solide

Volumul Vdepan [mc/an] de deseuri depozitate si compactate anual în depozitul ecologic de desuri
solide se determinã cu relatia:

Vdepan  365  Vdepzi

Vdepan 
Stabilirea parametrilor dimensionali ai depozitului ecologic pentru deseuri solide

Date initiale privitoare la dimensionarea depozitului ecologic pentru deseuri solide

Durata Dex [ani] de exploatare a depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori recomandate între
10 - 25 ani
Dex  20

Raportul c al laturilor sectiunii orizontale a depozitului (L/l) de la suprafata terenului pe care a fost
înfiintat, cu valori cuprinse între 1- 3
c  1.5

Adâncimea h1 [m] a partii sapate a depozitului ecologic, cu valori recomandate între 10 - 20 m

h1  11

Înãltimea h2 [m] a supraînãltarii a depozitului ecologic, cu valori recomandate între 20 - 30 m

h2  29

Unghiul g [º] de înclinare a suprafetelor laterale ale pãrtii sãpate a depozitului ecologic fatã de sectiunea
orizontalã de la suprafata terenului a depozitului ,

cu valori recomandate între 25 - 35º

g  26
Unghiul g [º] de înclinare a suprafetelor laterale ale supraînãltarii depozitului ecologic fatã de sectiunea
orizontalã de la suprafata terenului a depozitului,

cu valori recomandate între 25 - 35º

g  31

Determinarea volumului Vndeds [mc] necesar al depozitului ecologic pentru deseuri solide

Volumul Vndeds [mc] necesar al depozitului ecologic pentru desuri solide se determinã cu relatia:

Vndeds  365  Dex  Vdepzi

Vndeds 
Transformarea valorilor unghiurilor de înclinare si din grade în radiani

Transformarea valorilor unghiurilor de înclinare si din [º] în [rad] se face cu urmãtoarele relatii:


  g 
180



  g 
180


Ecuatia de determinare a laturii mici a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului
ecologic pentru deseuri solide

Ecuatia de determinare a laturii mici necunoscuta (x) a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a
depozitului ecologic pentru deseuri solide este: f(x) =0

h1  2  h1  2  h1  2  h1   2  h1  h2  2  h2
 c  x   c  x  
2 2  2 
f ( x)     x  tan ( )   c  x   c  x  tan ( )    x  tan ( )   3  c  x   c  x  tan( 
3   tan( )         
 f ( x)

Graficul de variatie al functiei f(x) este urmãtorul:

Din graficul de variatie al functiei f(x) rezultã cã solutia valabilã (cea pozitivã) care reprezintã valoarea
lãtimii x a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se
gãseste în jurul valorii:
x  250

Valoarea precisã a solutiei valabile care reprezintã valoarea lãtimii necunoscute xl a sectiunii orizontale
de la suprafata terenului

a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu relatia:

sol  root ( f ( x) x)

sol 
Determinarea parametrilor dimensionali ai sectiunii orizontale, de la suprafata terenului, a depozitului
ecologic pentru deseuri solide

Lãtimea l [m] a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide,
se determinã cu relatia:
l  sol

l
Lungimea L [m] a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri
solide, se determinã cu relatia:
L  c  l
L
Suprafata Snec [mp] necesarã a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic
pentru deseuri solide, se determinã cu relatia:

Snec  L  l
Snec 
Suprafata Snecha [ha] necesarã a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic
pentru deseuri solide, se determinã cu relatia:

4
Snecha  10  Snec

Snecha 
Determinarea parametrilor dimensionali ai zonei sãpate a depozitului ecologic pentru deseuri solide

Lãtimea l1 [m] a bazei zonei sãpate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu relatia:

2  h1
l1  l 
tan ( )

l1 
Lungimea L1 [m] a bazei zonei sãpate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu
relatia:

2  h1
L1  L 
tan ( )
L1 
Suprafata Sb1 [mp] a bazei zonei sãpate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu
relatia:

Sb1  L1  l1
Sb1 
Suprafata Slat1 [mp] lateralã a zonei sãpate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã
cu relatia:

h1
Slat1   ( L  L  L1  l1)
sin ( )

Slat1 
Determinarea parametrilor dimensionali ai supraînãltarii depozitului ecologic pentru deseuri solide

Lãtimea l2 [m] a bazei supraînãtarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu relatia:

2  h2
l2  l 
tan (  )

l2 
Lungimea L2 [m] a bazei supraînãtarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu relatia:

2  h2
L2  L 
tan (  )
L2 
Suprafata Sb2 [mp] a bazei supraînãltarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu
relatia:

Sb2  L2  l2
Sb2 
Suprafata Slat2 [mp] lateralã a supraînãltarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu
relatia:

h2
Slat2   ( L  L  L2  l2)
sin (  )

Slat2 
Compartimentarea depozitului ecologic pentru deseuri solide

Numãrul ncel de celule în care se împarte suprafata Sb1 [mp] a bazei zonei sãpate a depozitului ecologic
pentru deseuri solide, care trebuie sa fie un pãtrat perfect (de exemplu: 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81, 100,
121, 144, samd.) . Se
impune:
ncel  25

Suprafata Scel [mp] a unei celule, se determinã cu urmãtoarea relatie:

Sb1
Scel 
ncel

Scel 
Valoarea suprafatei Scel [mp] trebuie sã se încadreze între 2500 - 6000 mp, iar dacã aceastã conditie nu
este îndeplinitã se va modifica numãrul ncel impus de
celule astfel încât sã se îndeplineascã conditia.

Dimensiunile laturilor lcel [mp] si Lcel [mp] ale unei celule, atunci când forma unei celule este asemenea
cu forma bazei zonei sãpate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determinã cu urmãtoarele
relatii:

Scel
lcel 
c

lcel 
Lcel  c  lcel
Lcel 
Verificarea stabilitãtii masivelor de deseuri solide depuse si compactate în celulele depozitului
ecologic pentru deseuri solide

(metoda Fellenius)

În celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide materialul se depune sub formã de masive formate
din mai multe straturi succesive de deseuri compactate acoperite cu material inert care sunt
caracterizate de urmãtorii parametrii:

Înãltimea hsdc [m] a straturilor succesive de deseuri compactate , cu valori recomandate între 1 - 1,5 m.
Se impune:
hsdc  1.37

Raportul rh dintre înãltimile straturilor de material inert de acoperire, respectiv a straturilor de deseuri
compactate, cu valori recomandate între 0.1 - 0.15.

Se impune:
rh  0.1

Densitatea i [kg/mc] straturilor de material inert de acoperire a straturilor succesive de desuri

compactate din depozitul ecologic pentru deseuri solide, cu valori recomandate între 1100 - 1400 kg/mc.
Se impune:
i  1300

Numãrul nssami de straturi straturi succesive de deseuri compactate acoperite cu material inert se
impune:
nssami  4

Rezultã urmãtorii parametri caracteristici:

Înãltimea hsami [m] a straturilor succesive de deseuri compactate acoperite cu material inert se
determinã cu relatia:

hdami  hsdc  (1  rh )
hdami 
Densitatea d [kg/mc] a materialului dintr-un masiv depus în celulele depozitului ecologic pentru deseuri
solide ( format din straturi de deseuri compactate acoperite cu material inert) se determinã cu relatia:

d  rh  i  dc
d 
Înãltimea Hmasiv [m] a unui masiv de material depus în celulele depozitului ecologic pentru deseuri
solide se determinã cu relatia:

Hmasiv  nssami  hdami

Hmasiv 
În scopul verificãrii stabilitãtii taluzurilor masivelor de material depus în celulele depozitului ecologic
pentru deseuri solide prin metoda Fellenius se realizeazã la scarã, pe hârtie milimetricã, atât profilul
taluzului stratului de deseuri solide, depuse si compactate într-o celulã a depozitului ecologic, precum
si constructia graficã corespunzãtoare metodei Fellenius dupã care se vor parcurge urmãtoarele etape
succesive:

ETAPA I . În constructia graficã corespunzãtoare metodei Fellenius se traseazã suprafata de cedare cu

centru în O1, apoi prin centru O1 se traseazã verticala locului, dupã care la stânga si la dreapta
verticalei se traseazã la scarã fâsii cu lâtime standard de 1m. Pentru identificare, toate fâsiile sunt
numerotate în ordine crescãtoare dinspre amontele cãtre avalul suprafetei de cedare. Se mentioneazã
cã latimile fâsiilor extreme rezultã din constructia graficã (fiind diferite de latimea standard de 1m).
Pentru calcularea în acest caz a factorului FSDD1 de stabilitate la surparea taluzului (cu valori
recomandate peste 1,3 - 1,5) se vor parcurge urmãtorii pasi:

Pasul I1. Se definesc matricile AM1 si AP1 care contin date caracteristice ale fâsiilor din constructia
graficã. Se mentioneazã cã înscrierea datelor corespunzãtoare unei anumite fâsii, în una din cele douã
matrice, se face pe baza semnului unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor
de cedare ale fâsiilor cu centrul suprafetei de cedare (O1) , cu verticala care trece prin O1 astfel: pentru
fâsiile la care unghiurile se deschid la stânga verticalei, datele se trec în ordine crescãtoare pe coloanele
matricei AM1, în timp ce pentru fâsiile la care unghiurile se deschid la dreapta verticalei, datele se trec
în în ordine crescãtoare pe coloanele matricei AP1. Pe linnile matricilor AM1 si AP1, se vor trece: pe linia
0 - coordonatele orizontale caracteristice pentru determinarea valorilor unghiurilor  mãsurate în [mm]
fata de verticala care trece prin centrul O1, citite din constructia graficã pe o dreapta orizontalã
construitã la 10 mm sub centrul O1; pe linia 1- lungimile coardelor care subîntind arcurile
corespunzãtoare fâsiilor pe suprafata de cedare, citite din constructia graficã si notate în matrice la scarã
în [m]; pe linia 2 - înãltimile fâsiilor mãsurate în dreptul centrelor de masã ale fâsiilor, citite din
constructia graficã si notate în matrice la scarã în [m] (se mentioneazã cã la fâsiile extreme, de formã
triunghiularã, înãltimile fâsiilor se mãsoarã deasemenea în dreptul centrelor de masã ale fâsiilor, care se
gãsesc la 1/3 din latimile fâsiilor extreme fatã de muchia verticalã, iar valorile care se vor trece in
matricele AM1 si AP1,se obtin din înmultirea valorilor mãsurate, citite din constructia graficã cu fractiile
rezultate din raportul lãtimilor efective ale fâsiilor extreme si lãtimea standard de 1 m) si pe linia 3 -
sarcinile exterioare care actioneazã la suprafata superioarã a fâsiilor, pe directia centrelor de masã,
notate în matrice în [N].

 22 14 8 4.5 2 1 0 0 0 0 0

1.4 1.8 1.4 1.2 1.1 1.05 0 0 0 0 0 
AM1  
 0.45 2 3.2 3.75 3.7 2.9 0 0 0 0 0 
 0 100000 100000 100000 0 
 0 0 0 0 0 0

 1.5 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 1.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 
AP1  
 1.8 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 
0 
 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pasul I2. Se determinã valorile unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de
cedare ale fâsiilor cu centrul suprafetei de cedare O1 , cu verticala care trece prin O1, pentru toate
fâsiile, în functie de modul în care acestea se deschid, notate cu alfaminus1, respectiv alfaplus1, în [rad],
respectiv in [º].
j  0 10

 AM1 0 j 
alfaminus1  atan  
j
 10 
 180  alfaminus1
j
alfaminus1g 
j 

alfaminus1
alfaminus1g
 AP1 0 j 
alfaplus1  atan  
j
 10 

180  alfaplus1
j
alfaplus1g 
j 

alfaplus1 
alfaplus1g 
Pasul I3. Se determinã valorile fortelor tangentiale T1a [N] care produc alunecarea fâsiilor. Se considerã
cã acceleratia gravitationalã g [m/s2] este:
g  9.81

j 
T1a  d  g  AM1  AM1  sin alfaminus1
2j 3j   j
T1a 
Pasul I4. Se determinã valorile fortelor tangentiale T1o [N] care se opun alunecãrii fâsiilor.
 j 
T1o  d  g  AP1  AP1  sin alfaplus1
2j 3j   j
T1o 
Pasul I5 Se determinã valorile fortelor de frecare F1fm si F1fp [N] care se opun alunecãrii fâsiilor.

Se considerã cã unghiul de frecare internã [º] din stratul de deseuri, depuse si

compactate într-o celulã a depozitului are valoarea:
  20

  
F1fm  tan   d  g  AM1  AM1   cos alfaminus1 
j  180  2 j 3 j j

F1fm
  
F1fp  tan   d  g  AP1  AP1   cos alfaplus1 
j 2 j 3 j j
 180 
F1fp 
Pasul I6. Se determinã valorile fortelor de coeziune C1m si C1p [N] care se opun alunecãrii fâsiilor.

Se considerã cã coeficientul de coeziune co [N/mp] din stratul de deseuri, depuse si

compactate într-o celulã a depozitului are valoarea:
co  20000

C1m  co  AM1
j 1j
C1m
C1p  co  AP1
j 1j

C1p 
Pasul I7. Se determinã factorul FSSD1 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si
compactate într-o celulã a depozitului ecologic, care prin definitie este raportul dintre suma SFS1 a
fortelor care dau stabilitate stratului si suma SFA1 a fortelor care dau alunecare în strat. Pentru
stabilitatea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate, dintr-o celulã a depozitului ecologic, se
recomandã ca factorul FSSD1 sã aibã valori mai mari decât 1,3 - 1,5, care reprezintã valorile minime
limitã .

Suma SFS1 a fortelor care dau stabilitate stratului de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celulã
a depozitului ecologic, se determinã cu relatia:

SFS1  T1o  F1fm  F1fp  C1m C1p

SFS1
Suma SFA1 a fortelor care dau alunecare în stratul de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celulã
a depozitului ecologic, se determinã cu relatia:

SFA1  T1a

SFA1 
Valoarea rezultatã a factorul FSSD de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si
compactate într-o celulã a depozitului ecologic este:
SFS1
FSSD1 
SFA1
FSSD1
ETAPA II . În constructia graficã corespunzãtoare metodei Fellenius se traseazã suprafata de cedare
cu centru în O2 (care se gãseste pe dreapta lui Fellenius la distanta Hstrat/3 deasupra lui O1 ), apoi
prin centru O2 se traseazã verticala locului, dupã care la stânga si la dreapta verticalei se traseazã la
scarã fâsii cu lâtime standard de 1m. Pentru identificare, toate fâsiile sunt numerotate în ordine
crescãtoare dinspre amontele cãtre avalul suprafetei de cedare. Se mentioneazã cã latimile fâsiilor
extreme rezultã din constructia graficã (fiind diferite de latimea standard de 1m). Pentru calcularea în
acest caz a factorului FSDD2 de stabilitate la surparea taluzului (cu valori recomandate peste 1,3 -
1,5) se vor parcurge urmãtorii pasi:

Pasul II1. Se definesc matricile AM2 si AP2 care contin date caracteristice ale fâsiilor din constructia
graficã. Se mentioneazã cã înscrierea datelor corespunzãtoare unei anumite fâsii, în una din cele douã
matrice, se face pe baza semnului unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor
de cedare ale fâsiilor cu centrul suprafetei de cedare (O2) , cu verticala care trece prin O2 astfel: pentru
fâsiile la care unghiurile se deschid la stânga verticalei, datele se trec în ordine crescãtoare pe coloanele
matricei AM2, în timp ce pentru fâsiile la care unghiurile se deschid la dreapta verticalei, datele se trec
în în ordine crescãtoare pe coloanele matricei AP2. Pe linnile matricilor AM2 si AP2, se vor trece: pe linia
0 - coordonatele orizontale caracteristice pentru determinarea valorilor unghiurilor  mãsurate în [mm]
fata de verticala care trece prin centrul O2, citite din constructia graficã pe o dreapta orizontalã
construitã la 10 mm sub centrul O2; pe linia 1- lungimile coardelor care subîntind arcurile
corespunzãtoare fâsiilor pe suprafata de cedare, citite din constructia graficã si notate în matrice la scarã
în [m]; pe linia 2 - înãltimile fâsiilor mãsurate în dreptul centrelor de masã ale fâsiilor, citite din
constructia graficã si notate în matrice la scarã în [m] (se mentioneazã cã la fâsiile extreme, de formã
triunghiularã, înãltimile fâsiilor se mãsoarã deasemenea în dreptul centrelor de masã ale fâsiilor, care se
gãsesc la 1/3 din latimile fâsiilor extreme fatã de muchia verticalã, iar valorile care se vor trece in
matricele AM2 si AP2,se obtin din înmultirea valorilor mãsurate, citite din constructia graficã cu fractiile
rezultate din raportul lãtimilor efective ale fâsiilor extreme si lãtimea standard de 1 m) si pe linia 3 -
sarcinile exterioare care actioneazã la suprafata superioarã a fâsiilor, pe directia centrelor de masã,
notate în matrice în [N].

 22 14 8 4.5 2 1 0 0 0 0 0

1.4 1.8 1.4 1.2 1.1 1.05 0 0 0 0 0 
AM2  
 0.45 2 3.2 3.75 3.7 2.9 0 0 0 0 0 
 0 100000 100000 100000 0 
 0 0 0 0 0 0

 1.5 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 1.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 
AP2  
 1.8 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 
0 
 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pasul II2. Se determinã valorile unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de
cedare ale fâsiilor cu centrul suprafetei de cedare O2 , cu verticala care trece prin O2, pentru toate
fâsiile, în functie de modul în care acestea se deschid, notate cu alfaminus2, respectiv alfaplus2, în [rad],
respectiv in [º].
j  0 10

 AM2 0 j 
alfaminus2  atan  
j
 10 

180  alfaminus2
j
alfaminus2g 
j 

alfaminus2
alfaminus2g
 AP2 0 j 
alfaplus2  atan  
j  10 

180  alfaplus2
j
alfaplus2g 
j 

alfaplus2 
alfaplus2g 
Pasul II3. Se determinã valorile fortelor tangentiale T2a [N] care produc alunecarea fâsiilor. Se considerã
cã acceleratia gravitationalã g [m/s2] este:
g  9.81

j 
T2a  d  g  AM2  AM2  sin alfaminus2
2j 3j   j
T2a 
Pasul II4. Se determinã valorile fortelor tangentiale T2o [N] care se opun alunecãrii fâsiilor.

j 
T2o  d  g  AP2  AP2  sin alfaplus2
2j 3j   j
T2o 
Pasul II5 Se determinã valorile fortelor de frecare F2fm si F2fp [N] care se opun alunecãrii fâsiilor

  
F2fm  tan   d  g  AM2  AM2   cos alfaminus2 
j  180  2 j 3 j j

F2fm
  
F2fp  tan   d  g  AP2  AP2   cos alfaplus2 
j 2 j 3 j j
 180 
F2fp 
Pasul II6. Se determinã valorile fortelor de coeziune C2m si C2p [N] care se opun alunecãrii fâsiilor

C2m  co  AM2
j 1j

C1m
C2p  co  AP2
j 1j

C1p 
Pasul II7. Se determinã factorul FSSD2 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si
compactate într-o celulã a depozitului ecologic, care prin definitie este raportul dintre suma SFS2 a
fortelor care dau stabilitate stratului si suma SFA2 a fortelor care dau alunecare în strat. Pentru
stabilitatea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate, dintr-o celulã a depozitului ecologic, se
recomandã ca factorul FSSD2 sã aibã valori mai mari decât 1,3 - 1,5, care reprezintã valorile minime
limitã .

Suma SFS2 a fortelor care dau stabilitate stratului de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celulã
a depozitului ecologic, se determinã cu relatia:

SFS2  T2o  F2fm  F2fp  C2m C2p

SFS2
Suma SFA2 a fortelor care dau alunecare în stratul de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celulã
a depozitului ecologic, se determinã cu relatia:

SFA2  T2a

SFA2 
Valoarea rezultatã a factorul FSSD2 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si
compactate într-o celulã a depozitului ecologic este:
SFS2
FSSD2 
SFA2

FSSD2
 ETAPA III . În constructia graficã corespunzãtoare metodei Fellenius se traseazã suprafata de cedare
cu centru în O3 (care se gãseste pe dreapta lui Fellenius la distanta Hstrat/3 dedesubptul lui O1 ), apoi
prin centru O3 se traseazã verticala locului, dupã care la stânga si la dreapta verticalei se traseazã la
scarã fâsii cu lâtime standard de 1m. Pentru identificare, toate fâsiile sunt numerotate în ordine
crescãtoare dinspre amontele cãtre avalul suprafetei de cedare. Se mentioneazã cã latimile fâsiilor
extreme rezultã din constructia graficã (fiind diferite de latimea standard de 1m). Pentru calcularea în
acest caz a factorului FSDD3 de stabilitate la surparea taluzului (cu valori recomandate peste 1,3 -
1,5) se vor parcurge urmãtorii pasi:

Pasul III1. Se definesc matricile AM3 si AP3 care contin date caracteristice ale fâsiilor din constructia
graficã. Se mentioneazã cã înscrierea datelor corespunzãtoare unei anumite fâsii, în una din cele douã
matrice, se face pe baza semnului unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor
de cedare ale fâsiilor cu centrul suprafetei de cedare (O3) , cu verticala care trece prin O3 astfel: pentru
fâsiile la care unghiurile se deschid la stânga verticalei, datele se trec în ordine crescãtoare pe coloanele
matricei AM3, în timp ce pentru fâsiile la care unghiurile se deschid la dreapta verticalei, datele se trec
în în ordine crescãtoare pe coloanele matricei AP3. Pe linnile matricilor AM3 si AP3, se vor trece: pe linia
0 - coordonatele orizontale caracteristice pentru determinarea valorilor unghiurilor  mãsurate în [mm]
fata de verticala care trece prin centrul O3, citite din constructia graficã pe o dreapta orizontalã
construitã la 10 mm sub centrul O3; pe linia 1- lungimile coardelor care subîntind arcurile
corespunzãtoare fâsiilor pe suprafata de cedare, citite din constructia graficã si notate în matrice la scarã
în [m]; pe linia 2 - înãltimile fâsiilor mãsurate în dreptul centrelor de masã ale fâsiilor, citite din
constructia graficã si notate în matrice la scarã în [m] (se mentioneazã cã la fâsiile extreme, de formã
triunghiularã, înãltimile fâsiilor se mãsoarã deasemenea în dreptul centrelor de masã ale fâsiilor, care se
gãsesc la 1/3 din latimile fâsiilor extreme fatã de muchia verticalã, iar valorile care se vor trece in
matricele AM3 si AP3,se obtin din înmultirea valorilor mãsurate, citite din constructia graficã cu fractiile
rezultate din raportul lãtimilor efective ale fâsiilor extreme si lãtimea standard de 1 m) si pe linia 3 -
sarcinile exterioare care actioneazã la suprafata superioarã a fâsiilor, pe directia centrelor de masã,
notate în matrice în [N].

 22 14 8 4.5 2 1 0 0 0 0 0

1.4 1.8 1.4 1.2 1.1 1.05 0 0 0 0 0 
AM3  
 0.45 2 3.2 3.75 3.7 2.9 0 0 0 0 0 
 0 100000 100000 100000 0 
 0 0 0 0 0 0

 1.5 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 1.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 
AP3  
 1.8 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 
0 
 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pasul III2. Se determinã valorile unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de
cedare ale fâsiilor cu centrul suprafetei de cedare O3 , cu verticala care trece prin O3, pentru toate
fâsiile, în functie de modul în care acestea se deschid, notate cu alfaminus3, respectiv alfaplus3, în [rad],
respectiv in [º].
j  0 10
  AM3 0 j 
alfaminus3  atan  
j
 10 

180  alfaminus3
j
alfaminus3g 
j 

alfaminus3
alfaminus3g
 AP3 0 j 
alfaplus3  atan  
j  10 

180  alfaplus3
j
alfaplus3g 
j 

alfaplus3 
alfaplus3g 
Pasul III3. Se determinã valorile fortelor tangentiale T3a [N] care produc alunecarea fâsiilor. Se
considerã cã acceleratia gravitationalã g [m/s2] este:
g  9.81

j 
T3a  d  g  AM3  AM3  sin alfaminus3
2j 3j   j
T3a 
Pasul III4. Se determinã valorile fortelor tangentiale T3o [N] care se opun alunecãrii fâsiilor.
 j 
T3o  d  g  AP3  AP3  sin alfaplus3
2j 3j   j
T3o 
Pasul III5 Se determinã valorile fortelor de frecare F3fm si F3fp [N] care se opun alunecãrii fâsiilor

  
F3fm  tan   d  g  AM3  AM3   cos alfaminus3 
j  180  2 j 3 j j

F3fm
  
F3fp  tan   d  g  AP3  AP3   cos alfaplus3 
j 2 j 3 j j
 180 
F3fp 
Pasul III6. Se determinã valorile fortelor de coeziune C3m si C3p [N] care se opun alunecãrii fâsiilor

C3m  co  AM3
j 1j

C3m
C3p  co  AP3
j 1j

C3p 
Pasul III7. Se determinã factorul FSSD3 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si
compactate într-o celulã a depozitului ecologic, care prin definitie este raportul dintre suma SFS3 a
fortelor care dau stabilitate stratului si suma SFA3 a fortelor care dau alunecare în strat. Pentru
stabilitatea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate, dintr-o celulã a depozitului ecologic, se
recomandã ca factorul FSSD3 sã aibã valori mai mari decât 1,3 - 1,5, care reprezintã valorile minime
limitã .

Suma SFS3 a fortelor care dau stabilitate stratului de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celulã
a depozitului ecologic, se determinã cu relatia:

SFS3  T3o  F3fm  F3fp  C3m C3p

SFS3
Suma SFA3 a fortelor care dau alunecare în stratul de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celulã
a depozitului ecologic, se determinã cu relatia:

SFA3  T3a

SFA3 
Valoarea rezultatã a factorul FSSD3 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si
compactate într-o celulã a depozitului ecologic este:
SFS3
FSSD3 
SFA3

FSSD3
ATENTIE! Cu valorile factorilor de stabilitate FSSD1, FSSD2 si FSSD3 se poate realiza, de-a lungul
dreptei lui Fellenius, epura variatiei valorii factorului FSSD în functie de pozitia centrelor suprafetelor
de cedare. În acest caz valoarea globalã consideratã pentru factorul FSSD este valoarea minimã
rezulatã din epura de variatie.

Estimarea numãrului de masive de material care vor fi depuse succesiv în depozitul ecologic pentru
deseuri solide
Numãrul nmds de masivei depuse succesiv în celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide, se
poate estima cu relatia:

h1  h2
nmds 
Hmasiv
nmds 
Stabilirea necesarului de materiale pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseuri solide

Stabilirea necesarului de argilã pentru realizarea barierei ecologice a depozitului pentru deseuri solide

Înãltimea hac1 [m] a unui strat de argilã compactatã din bariera ecologicã a zonei sãpate a depozitului
ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impusã:
hac1  0.25

Numãrul nac1 de straturi de argilã compactatã din bariera ecologicã a zonei sãpate a depozitului
ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impusã:
nac1  3

Înãltimea hac1 [m] a unui strat de argilã compactatã din bariera ecologicã a supraînãltarii depozitului
ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impusã:
hac2  0.25

Numãrul nac2 de straturi de argilã compactatã din bariera ecologicã a supraînãltarii depozitului ecologic
pentru deseri solide, cu valoarea impusã:
nac2  2

Densitatea a [kg/mc] argilei vrac, necompactate, cu valori recomandate între 1550 - 1650 kg/mc
a  1600

Gradul Gca de compactare a argilei în straturile barierei ecologice a depozitului, cu valori recomandate
între 1,5 - 1,6
Gca  1.55

Rezerva reza [%] de argilã vrac estimatã pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, cu
valori recomandate între 2 - 5 %
reza  3
Cantitatea Cneca [t] de argilã necesarã pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se
determinã cu urmãtoarea relatie:

Cneca  10
3  1  10 2  reza  a  Gca  [hac1  nac1  (Sb1  Slat1)
Cneca 
Stabilirea necesarului de piatrã selectatã pentru realizarea stratului de drenaj a levigatului din
depozitul pentru deseuri solide

Înãltimea hdl [m] a stratului de drenaj a levigatului din depozitul ecologic pentru deseri solide,cu valori
recomandate 0,3 - 0,5 m. Valoarea impusã a hdl este:
hdl  0.5

Densitatea ps [kg/mc] pietrei selectate, cu granulatia de 15 - 32 mm, din straturile de drenaj a

levigatului si apelor meteorice,

cu valori recomandate între 1600 - 1700 kg/mc

ps  1650

Rezerva rezps [%] de piatrã selectatã estimatã pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri
solide, cu valori recomandate între 2 - 5 %
rezps  3

Cantitatea Cnecps [t] de piatrã selectatã, cu granulatia de 15 - 32 mm, pentru realizarea depozitului
ecologic pentru deseri solide, se determinã cu urmãtoarea relatie:

3  2
Cnecps  10  1  10  rezps  ps  hdl  (Sb1  Slat1)
Cnecps 
Stabilirea necesarului de nisip pentru realizarea straturilor de drenaj a apelor meteorice si a gazelor de
fermentatie

din depozitul pentru deseuri solide

Înãltimea hda [m] a stratului de drenaj a apelor meteorice din depozitul ecologic pentru deseri solide, cu
valoarea impusã:
hda  0.25

Înãltimea hdg [m] a stratului de drenaj a gazelor de fermentatie din depozitul ecologic pentru deseri
solide, cu valoarea impusã:
hdg  0.5

Densitatea n [kg/mc] nisipului din straturile de drenaj a apelor meteorice si a gazelor de fermentatie, cu
valori recomandate între 1300 - 1350 kg/mc
n  1300

Rezerva rezn [%] de nisip estimatã pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori
recomandate între 2 - 5 %
rezn  3

Cantitatea Cnecn [t] de nisip pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determinã cu
urmãtoarea relatie:

Cnecn  10
3  1  10 2  rezn  n  [(hda  hdg)  (Sb2  Slat2)]
Cnecn 
Stabilirea necesarului de sol vegetal pentru acoperirea depozitulului ecologic pentru deseuri solide

Înãltimea hsv [m] a stratului de acoperire a depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori
recomandate între 1 - 1,5 m. Valoarea impusã este:
hsv  1

Densitatea sv [kg/mc] solului vegetal din stratul de acoperire a depozitului ecologic pentru deseuri
solide, cu valori recomandate între 1800 - 2000 kg/mc
sv  1835

Rezerva rezsv [%] de sol vegetal estimatã pentru acoperirea depozitului ecologic pentru deseri solide, cu
valori recomandate între 2 - 5 %
rezsv  3

Cantitatea Cnecsv [t] de sol vegetal pentru acoperirea depozitului ecologic pentru deseri solide, se
determinã cu urmãtoarea relatie:
Cnecsv  10
3  1  10 2  rezsv  sv  [hsv  (Sb2  Slat2)]
Cnecsv 
Stabilirea necesarului de geomembranã rugoasã (texturatã) pentru izolarea depozitulului ecologic
pentru deseuri solide si verificarea modului de ancorare al acesteia

Estimarea preliminarã a grosimii geomembranei rugoase (texturate)

Pentru estimarea preliminarã a grosimii tgmres [m] geomembranei rugoase (texturate) trebuie luati în
considerare urmãtorii parametri:

Distanta xm [m] de mobilizare a geomembranei rugoase (texturate), cu valori recomandate între 0,1 -
0,5 m. Valoarea impusã este:
xm  0.15

Unghiul tdc [º] de taluz natural al materialului depus pe geomembrana rugoasã, în cazul de fatã: deseuri
compacate, cu valori recomandate între 30 - 38º .
Valoarea impusã este:
tdc  34

Rezistenta (efortul unitar) admgmr [Pa] admisibilã la întindere a geomembranei rugoase (texturate)
Valoarea impusã este:
admgmr  35000000

Unghiul [º] de frecare între geomembrana rugoasã si solul vegetal, cu valori recomandate între 12
- 23º. gmsv Valoarea impusã este:
gmsv  17

Unghiul [º] de frecare între geomembrana rugoasã si geotextilul de protectie, cu valori

recomandate între 22 - 33º.
gmgtp Valoarea impusã este:
gmgtp  27

Unghiurile tdc, si gmgtp exprimate în [rad] se noteazã cu t, L, respectiv N si se determinã cu

urmãtoarele relatii:
gmsv


t  tdc 
180
 
L  gmsv 
180

L 

N  gmgtp 
180

N 
Estimarea preliminarã a grosimii tgmres [m] geomembranei rugoase (texturate) se face utilizând
urmãtoarea relatie

dc  g  (h1  h2)  xm

tgmres   (tan(N)  tan(L))
admgmr  tan(t )
tgmres 
Date caracteristice ale geomembranei rugoase (texturate) alese care se achzitioneazã din comert

Grosimea tgmr [m] a geomembranei rugoase (texturate) care se alege din catalog, cu valori
recomandate mai mari decât valoare estimatã preliminar.
Geomembrana rugoasã (texturatã) aleasã din catalog are grosimea tgmr:
tgmr  0.002

Densitatea gmr [kg/mc] a geomembranei rugoase (texturate) alese din catalog.

Valoarea gmr este:
gmr  9400

Tensiunea (efortul unitar) rgmr [Pa] la rupere prin întindere a geomembranei rugoase (texturate) alese
din catalog. Valoarea rgmr este:
rgmr  53000000
Tensiunea (efortul unitar) admgmr [Pa] admisibilã la întindere a geomembranei rugoase (texturate)
alese din catalog. Valoarea admgmr este:
admgmr  35000000

Lungimea Lsulgmr [m] a unui sul de geomembranã rugoasã (texturatã) aleasã din catalog.
Valoarea Lsulgmr este:
Lsulgmr  131

Lãtimea lsulgmr [m] a unui sul de geomembranã rugoasã (texturatã) aleasã din catalog.
Valoarea lsulgmr este:
lsulgmr  6.9

Rezerva rezgmr [%] de geomembranã rugoasã (texturatã) estimatã pentru acoperirea suprapunerilor la
montaj, cu valori recomandate între 3 - 8 %
rezgmr  5

Stabilirea suprafetei necesare de geomembranã rugoasã (texturatã) si a numãrului de suluri de

geomembranã rugoasã (texturatã) ce trebuie achizitionat

Suprafata Snecgmr [mp] necesarã de geomembranã rugoasã (texturatã) pentru izolarea depozitului
ecologic pentru deseri solide, se determinã cu urmãtoarea relatie:

Snecgmr  1  10  rezgmr  (Sb1  Slat1  Sb2  Slat2)

 2

Snecgmr 
Numãrul nsulgmr de suluri de geomembranã rugoasã (texturatã) necesar pentru izolarea depozitului
ecologic pentru deseri solide, se determinã cu urmãtoarea relatie:

Snecgmr
nsulgmr 
Lsulgmr  lsulgmr

nsulgmr 
Proiectarea ancorãrii geomembranei rugoase (texturate)
Proietarea ancorãrii geomembranei rugoase trebuie sã se facã astfel încât sã se previnã ruperea acesteia
din cauza tensiunii de întindere. în acest scop se vor analiza patru variante distincte de ancorare si
anume: ancorare orizontalã (V Anc = 1 ), ancorare în V (V Anc = 2 ), ancorare în rigolã (V Anc = 3 ) si
fixare cu ancorã de beton (V Anc = 4 ). Datele de intrare necesare proiectãrii ancorãrii geomembranei
sunt urmãtoarele:

Grosimea danc [m] a stratului de sol de acoperire, cu valori recomandate între 0,5 - 1,5 m (necesarã la
variantele VAnc = 1 - 4)
danc  1.3

Lungimea Lanc [m] de ancorare (încastrare) în sol a geomembranei rugoase, cu valori recomandate între
1,5 - 6 m (necesarã la variantele VAnc = 1 - 4)
Lanc  5.5

Lungimea Lv [m] de ancorare în sol, în V, a geomembranei rugoase, cu valori recomandate mai mici
decât valoarea Lanc (necesarã la varianta VAnc = 2)
Lv  3

Înãltimea dv [m] de ancorare în sol, în V, a geomembranei rugoase, cu valori recomandate între 0,3 - 0,8
m (necesarã la varianta VAnc = 2)
dv  0.5

Înãltimea dAT [m] a rigolei, respectiv ancorei de beton, pentru fixarea în sol a geomembranei rugoase,
cu valori recomandate între 0,3 - 0,8 m (necesarã la variantele VAnc = 3 - 4)
dAT  0.7

Unghiul [º] de frecare internã în solul vegetal, cu valori recomandate între 25 - 38º
svg
svg  30

Greutatea specificã beton [N/mc] a betonului, cu valorea recomandatã de 25000 N/mc

beton  25000

Greutatea specificã sv [N/mc] a solului vegetal, se determinã cu relatia:

sv  sv  9.81

sv 
Unghiul U [rad] de frecare a geomembranei rugoase cu solul de deasupra acesteia, se considerã 0,
deoarece acesta nu alunecã fatã de geomembrana rugoasã
U  0

Unghiul de frecare internã în solul vegetal, exprimat în [rad], se determinã cu relatia:

sv

sv  32 
180

sv 
Unghiul iv [rad] de înclinare a laturilor V-ului fata de orizontalã, la ancorarea în V (necesar la varianta
VAnc = 2), se determinã cu relatia:

2  dv 
iv  atan 
 Lv 

iv 
Coeficientul KP al presiunii pasive a solului (necesar la variantele VAnc = 3 -4), se determinã cu relatia:

2
KP   tan   sv  

 4 2 
KP 
Coeficientul KA al presiunii active a solului (necesar la variantele VAnc = 3 -4), se determinã cu relatia:

2
KA    sv  
 tan  4  2  
  

KA 
Impuneti varianta de ancorare care se doreste a fi aleasã:
VAnc  2
Forta (tensiunea) specificã TefGM [N/m] efectivã din geomembranã, se determinã prin calcul cu relatia
corespunzãtoare variantei alese:

(tan(U)  tan(L))  sv  danc  Lanc

TefGM  if VAnc 1
cos ()  sin()  tan(L)
  Lv  dv 
(tan(U)  tan(L))  sv  danc   Lanc  Lv   
  cos (iv)  2 
cos ()  sin()  tan(L)

(tan(U)  tan(L))  sv  danc  Lanc  (KP  tan(U)  KA  tan

cos ()  sin()  tan(

(tan(U)  tan(L))  sv  danc  Lanc  (KP  tan(U)  KA  tan

cos ()  sin()  ta
TefGM 
Forta (tensiunea) specificã TadmGM [N/m] admisibilã la întindere a geomembranei, se determinã cu
relatia:
TadmGM admgmr  tgmr
TadmGM
Raportul de ancorare RA se determinã cu relatia:
TadmGM
RA 
TefGM

RA 
ATENTIE! Dacã valoarea raportului RA rezultatã din calcul este mai mare ca 1, înseamnã cã
geomembrana rezistã la conditiile de ancorare fãrã probleme, dacã valoarea raportului RA rezultatã
din calcul este egal 1, înseamnã cã proiectarea ancorãrii a fost perfect echilibratã, iar dacã valoarea
raportului RA rezultatã din calcul este mai micã ca 1, înseamnã cã geomembrana se poate rupe din
cauza tensiunii de întindere. În acest ultim caz se vor schimba valorilor parametrilor ancorãrii si se vor
reface calculele pânã când valoarea raportului RA devine mai mare sau egalã cu 1.

Stabilirea necesarului de geotextil de drenaj pentru amenajarea depozitulului ecologic pentru deseuri
solide

Date caracteristice ale geotextilului de drenaj achzitionat din comert

Grosimea tgtd [m] a geotextilului de drenaj (sub o presiune standard de 2 kPa ), cu valori între 1 - 5 mm.
Valoarea tgtd este:
tgtd  0.0021

Lungimea Lsulgtd [m] geotextilului de drenaj dintr-un sul de achizitionat din comert.
Valoarea Lsulgtd este:
Lsulgtd  140

Lãtimea lsulgtd [m] geotextilului de drenaj dintr-un sul de achizitionat din comert.
Valoarea lsulgtd este:
lsulgtd  4.4

Masa specificã Msgtd [g/mp] a geotextilului de drenaj.

Valoarea Msgtd este:
Msgtd  200

Rezerva rezgtd [%] de geotextil de drenaj estimatã pentru acoperirea suprapunerilor la montaj, cu valori
recomandate între 2 - 5 %
rezgtd  3

Stabilirea suprafetei necesare de geotextil de drenaj si a numãrului de suluri de geotextil de drenaj ce

trebuie achizitionat

Suprafata Snecgtd [mp] necesarã de geotextil de drenaj pentru amenajarea depozitului ecologic pentru
deseri solide, se determinã cu urmãtoarea relatie:

Snecgtd  1  10  rezgtd  (Sb1  Slat1  Sb2  Slat2)

 2

Snecgtd 
Numãrul nsulgtd de suluri de geotextil de drenaj necesar pentru amenajarea depozitului ecologic
pentru deseri solide, se determinã cu urmãtoarea relatie:

Snecgtd
nsulgtd 
Lsulgtd  lsulgtd

nsulgtd 
Stabilirea necesarului de geotextil de protectie pentru amenajarea depozitulului ecologic pentru
deseuri solide

si verificarea capacitãtii acestuia de protejare a geomembranei împotriva strãpungerii

Date caracteristice ale geotextilului de protectie achzitionat din comert

Grosimea tgtp [m] a geotextilului de protectie (sub o presiune standard de 2 kPa ), cu valori între 1 - 5
mm. Valoarea tgtp este:
tgtd  0.0021

Lungimea Lsulgtp [m] geotextilului de protectie dintr-un sul de achizitionat din comert.
Valoarea Lsulgtp este:
Lsulgtp  140

Lãtimea lsulgtp [m] geotextilului de protectie dintr-un sul de achizitionat din comert.
Valoarea lsulgtp este:
lsulgtp  4.4
Masa specificã Msgtp [g/mp] a geotextilului de protectie.
Valoarea Msgtp este:
Msgtp  200

Rezerva rezgtp [%] de geotextil de protectie estimatã pentru acoperirea suprapunerilor la montaj, cu
valori recomandate între 2 - 5 %
rezgtp  3

Stabilirea suprafetei necesare de geotextil de protectie si a numãrului de suluri de geotextil de

protectie ce trebuie achizitionat

Suprafata Snecgtp [mp] necesarã de geotextil de protectie pentru amenajarea depozitului ecologic
pentru deseri solide, se determinã cu urmãtoarea relatie:

Snecgtp  1  10  rezgtp  (Sb1  Slat1  Sb2  Slat2)

 2

Snecgtp 
Numãrul nsulgtp de suluri de geotextil de protectie necesar pentru amenajarea depozitului ecologic
pentru deseri solide, se determinã cu urmãtoarea relatie:

Snecgtp
nrsulgtp 
Lsulgtp  lsulgtp

nrsulgtp 
Verificarea capacitãtii geotextilului de protectie de a proteja geomembrana rugoasã împotriva
strãpungerii

Factorul FSSGM de sigurantã împotriva strãpungerii geomembranei, care trebuie sã aibã valori mai mari
sau egale cu 3. Valoarea impusã a FSSGM este:
FSSGM 3

Înãltimea Hp [m] a proeminentei (protruziei) care poate strãpunge geomembrana, cu valori considerate
de 38 mm, 25 mm sau 12mm.
Valoarea consideratã a Hp este:
Hp  0.012

Factorul MFs de corectie în functie de forma proeminentei care poate strãpunge geomembrana, care
poate lua urmãtoarele valori: 1 - dacã are formã ascutitã, 0,5 - dacã are formã nerotunjitã si 0,25 - dacã
are formã rotunjitã.

Valoarea consideratã a MFs este:

MFs  0.5

Factorul MFpd de corectie în functie de constitutia materialului care poate strãpunge geomembrana,
care poate lua urmãtoarele valori: 1 - dacã are constitutie friabilã, 0,83 - dacã are constitutie densã cu
dimensiuni ale particulelor de 38 mm, 0,67 - dacã are constitutie densã cu dimensiuni ale particulelor de
25 mm si 0,5 - dacã are constitutie densã cu dimensiuni ale particulelor de 12 mm.

Valoarea consideratã a MFpd este:

MFpd  0.83

Factorul MFa de corectie în functie de forma presiunii exercitatã de amestecul de materialede de

deasupra geomembranei, care poate lua urmãtoarele valori: 1 - dacã este hidrostaticã, 0,75 - dacã este
geostaticã, putin adâncã, 0,5 - dacã este geostaticã, moderat adâncã si 0,25 - dacã este geostaticã
adâncã.

Valoarea consideratã a MFa este:

MFa  0.25

Factorul RFcbd de corectie în functie de colmatarea chimicã/biologicã pe termen lung a proeminentelor

care pot strãpunge geomembrana, care poate lua urmãtoarele valori: 1,1 - dacã levigatul produs este
slab reactiv, 1,3 - dacã levigatul produs este moderat reactiv si 1,5 - dacã levigatul produs este puternic
reactiv.

Valoarea consideratã a RFcbd este:

RFcbd  1.3

Factorul RFcr de corectie în functie de solicitãrile de fluaj pe termen lung, ia valori în functie de
dimensiunile proeminentei care poate strãpunge geomembrana si de masa specificã a geotextilului de
protectie astfel:
RFcr  0 if Msgtp 0  Hp 0.038
0 if Msgtp 0  Hp 0.025
0 if Msgtp 0  Hp 0.012
0 if 0  Msgtp  270  Hp 0.038
0 if 0  Msgtp  270  Hp 0.025
1.5 if 0  Msgtp  270  Hp 0.012
0 if 270  Msgtp  550  Hp 0.038
1.5 if 270  Msgtp  550  Hp 0.025
1.3 if 270  Msgtp  550  Hp 0.012
1.3 if 550  Msgtp  1100  Hp 0.038
RFcr 
ATENTIE! Dacã valoarea factorului RFcr are valoarea 0 înseamnã SITUATIE NERECOMANDATA si
trebuie neaparat alese alte valori pentru Msgtp (adicã se aleg geotextile de protectie cu alte valori
ale Msgtp) pentru un anumit Hp impus, pânã când rezultã o valoarea RFcr diferitã de 0.

Greutatea Gtotddc [N] totalã a deseurilor depuse si compactate în depozitul ecologic, la închiderea
acestuia, se determinã cu relatia:

Gtotddc  g  dc  Vndeds

Gtotddc 
Greutatea Gtotmeda [N] totalã a materialelor de etansare, drenare si acoperire folosite la închiderea si
etansarea depozitului ecologic, de deasupra geomembranei de pe suprafata zonei sapate a depozitului
ecologic, se determinã cu relatia:

Gtotmeda g  [ps  hdl  (Sb1  Slat1)  [a  Gca  hac2  nac2

Gtotmeda
Presiunea preal [Pa] pe geomembrana de pe suprafata zonei sapate a depozitului ecologic, se
determinã cu relatia:

Gtotddc  Gtotmeda
preal 
Sb1  Slat1
preal 
Presiunea padm [Pa] admisibilã la geomembrana de pe suprafata zonei sapate a depozitului ecologic,
se determinã cu relatia:

padm  FSSGM preal

padm 
Masa specificã Msgtpmin [g/mp] minimã admisibilã a geotextilului de protectie care asigurã protectia
geomembranei la strãpungere, se determinã cu relatia:

Msgtmin 
2 
Hp  MFs  MFpd  MFa  RFcr  RFcbd  padm  10
3
 50 
0.00045

Msgtmin 
ATENTIE! Dacã din calcul rzultã o valoare a masei Msgtmin specifice minime admisibile mai mare ca
masa Msgt specificã a geotextilului considerat atunci este necesarã alegerea altor geotextile de
protecie cu mase Msgt specifice din ce în ce mai mari se vor relua calculele în noile conditii pânã când
Msgt impus va fi mai mare ca Msgtmin corespunzãtor, calculat.

Determinarea parametrilor principali ai sistemului de drenaj a levigatului din depozitul ecologic

pentru deseuri solide

Date caracteristice ale stratului de drenaj a levigatului din depozitul ecologic de deseuri solide

Înãltimea hdl [m] a stratului de drenaj a levigatului, definitã anterior

hdl 
Panta pdtra a radierului stratului de drenaj dintre drenuri, pe directie transversalã, cu valoare
recomandatã de 3%. Valoarea pdtra este:
pdtra  0.03

Panta pdtra a radierului stratului de drenaj înlungul drenzrilor, pe directie longitudinalã, cu valoare
recomandatã de 1% Valoarea pdlon este:
pdlon  0.01

Distanta Ddtra [m] dintre drenuri, pe directie transversalã, cu valoare recomandatã de maximum 30 m.
Valoarea Ddtra este:
Ddtra  30

Conductivitatea hidraulicã kdl [m/s] a stratului de drenaj, cu valori recomandate pentru pietris între
0,01 - 0,0001 m/s . Valoarea kdl este:
kdl  0.001

Determinarea înãltimii maxime a levigatului în stratul de drenaj

Infiltratia q [m/s] a levigatului prin stratul de drenaj, cu valoarea de calcul minimã recomandatã de
0,0000006 m/s. Valoarea q este:

7
q  6  10
Raportul C, dintre infiltratie si conductivitatea stratului de drenaj se determinã cu relatia:
q
C 
kdl

C
Înãltimea hlmax [m] a levigatului în stratul de drenaj se determinã cu relatia:

Ddtra  C  pdtra 2 pdtra 2 

hlmax   1  pdtra  C
2  C C 
hlmax
Determinarea lungimii maxime a drenurilor

Factorului din relatia empiricã de calcul a lungimii maxime a drenurilor se determinã cu relatia:
C
 
2
pdlon
 
Factorului j din relatia empiricã de calcul a lungimii maxime a drenurilor se determinã cu relatia:

2
  5 
  8  8 

 log
 10

j  1  0.12  e   5  

j 
Lungimea Ldmax [m] a drenurilor, cu valori recomandate mai mici de 200m, se determinã cu relatia:

hlmax
Ldmax 
1 4  1 pdlon
j 
2 cos ( atan ( pdlon ) )

Ldmax
Determinarea numãrului minim de conducte de drenaj necesar colectãrii levigatului

Debitul Ql [mc/s] de levigat care se infiltreazã si este colectat în stratul de drenaj se determinã cu
relatia:

Ql  q  (Sb1  Slat1)
Ql 
Diametrul Ddn [m] nominal al conductelor colectoare (de drenaj) din stratul de drenaj, cu valori
recomandate de minimum 0,2 m. Valoarea Ddn este:
Ddn  0.2
Coeficientul Cp de porozitate al conductelor de drenaj, cu valori recomandate între 95 - 100 (pentru
PEHD). Valoarea Cp este:
Cp  98

Raza hidraulicã rhd [m] a conductelor de drenaj se determinã cu relatia:

2
  Ddn 1
rhd  
4   Ddn

rhd 
Levigatul colectat curge prin conductele de drenaj în urmãtoarele variante de sectiuni: prin toatã
sectiunea conductei (varianta SC=360), pe fundul unui sector al conductei corespunzator unui unghi la
centru de 120º (varianta SC=120) si pe fundul unui sector al conductei corespunzator unui unghi la
centru de 90º (varianta SC=90)

Varianta de sectiune SC impusã este:

SC  90

Debitul Q1d [mc/s] de levigat colectat de o conductã de drenaj si care curge prin aceasta se determinã
cu relatia:

1
2
  Ddn 6
Q1d   Cp  rhd  rhd  pdlon if SC 360
4
1
  Ddn 2 Ddn 2  3  6
    Cp  rhd  rhd  pdlon if SC 120
 12 16 
1
  Ddn Ddn
2 2
6
    Cp  rhd  rhd  pdlon if SC 90
 16 8 

Q1d 
Numarul ndnecmin necesar minim de conducte de drenaj se determinã cu relatia:
 Ql
ndnecmin 
Q1d

ndnecmin 
Verificarea caracteristicilor rampei de acces

Date caracteristice ale rampei de acces din depozitul ecologic de deseuri solide

Lãtimea Bra [m] a rampei de acces din depozitul ecologic, cu valori recomandate între 6 - 6,5 m
Valoarea Bra este:
Bra  6

Înclinarea ra [º] fatã de orizontalã a rampei de acces, cu valori recomandate între 6 - 8º.
Valoarea ra este:
ra  7

Grosimea tra [m] a rampei de acces, cu valori recomandate de 0,5 - 0,75 m.

Valoarea tra este:
tra  0.6

Densitatea ra [kg/mc] medie a materialelor care compun rampa de acces, cu valori recomandate între
2000 - 2200 kg/mc. Valoarea ra este:
ra  2100

Unghiul [º] de frecare între calea de rulare si stratul drenant ale rampei de acces, cu valori
recomandate
crsd între 26 - 34º. Valoarea crsd este:
crsd  31

Unghiul [º] de frecare între stratul drenant si geomembrana rampei de acces, cu valori
recomandate
sdgmîntre 12 - 23º. Valoarea sdgm este:
sdgm  23

Unghiul [º] de frecare între geomembrana rampei de acces si solul de bazã, cu valori
recomandate
gmsbîntre 15 - 25º. Valoarea gmsb este:
gmsb  25

Unghiul [º] de frecare internã în solul de bazã, cu valori recomandate între 25 - 38º.
Valoareasvg
sb este:
sb  36

Lungimea Lra [m] a rampei de acces se determinã cu relatia:

 h1
Lra 

sin  ra  

 180

Lra 
Aria Ara [mp] rampei de acces se determinã cu relatia:

Ara  Bra  Lra

Ara 
Panta pra a rampei de acces se determinã cu relatia:

ra 
pra  tan   
 180

pra 
Coeficientul ra de fercare global al rampei de acces se determinã cu relatia:

  min(crsd sdgm gmsb sb ) 

ra  tan 
 180 

ra 
Verificarea stabilitãtii rampei de acces la alunecare

Masa madmveh [kg] admisibilã a vehiculelor care circulã pe rampa de acces, cu valori recomandate între
50000 - 55000 kg. Valoarea madmveh este:
madmveh  50000

Greutatea Gra [N] a rampei de acces se determinã cu relatia:

Gra  ra  Bra  Lra  tra  g
Gra 
Greutatea Gveh [N] admisibilã a vehiculelor care circulã pe rampa de acces se determinã cu relatia:

Gveh  madmveh  g
Gveh 
Forta Freztot [N] totalã de rezistenta care se opune alunecãrii rampei de acces se determinã cu relatia:

 ra 
Freztot  (Gra  Gveh)  cos      ra
 180
Freztot 
Forta Faltotst [N] totalã care produce alunecarea rampei de acces, în regim static, se determinã cu
relatia:

 ra 
Faltotst  (Gra  Gveh)  sin   
 180
Faltotst 
Forta Faltotdin [N] totalã care produce alunecarea rampei de acces, în regim dinamic, se determinã cu
relatia:
  ra 
Faltotdin  (Gra  Gveh)  sin     0.3  Gveh
 180
Faltotdin 
Factorul FSARAst de sigurantã împotriva alunecãrii rampei de acces, în regim static, cu valori
recomandate mai mari decât 3, se determinã cu relatia:
Freztot
FSARAst 
Faltotst

FSARAst 
Factorul FSARAdin de sigurantã împotriva alunecãrii rampei de acces, în regim dinamic, cu valori
recomandate mai mari decât 2, se determinã cu relatia:
Freztot
FSARAdin 
Faltotdin

FSARAdin
Verificarea capacitãtii de drenaj a precipitatiilor a rampei de acces

Coeficientul Cara de distributie a apei din precipitatii pe suprafata rampei de acces, cu valori
recomandate între 0,75 - 1. Valoarea Cara este:
Cara  1

Intensitatea Ip [m/s] precipitatiilor, cu valoarea de referinta recomandatã de 1 cm/h.

Valoarea Ip este:

6
Ip  2.778 10
Transmisivitatea crra [mc/s.m] hidraulicã a cãii de rulare a rampei de acces, cu valori recomandate între
0,0001 - 0,01 mc/s.m. Valoarea crra este:
crra  0.004
Conductivitatea hidraulicã kdra [m/s] a stratului de drenaj al rampei de acces, cu valori recomandate
între 0,01 - 0,0001 m/s . Valoarea kral este:
kdra  0.004

Debitul Qip [mc/s] de precipitatii incident rampei de acces se determinã cu relatia:

Qip  Cara  Ip  Bra  Lra

Qip 
Debitul Qcrra [mc/s] de apã de precipitatii care pãtrunde prin calea de rulare a rampei de acces se
determinã cu relatia:

Qcrra  crra  pra  Bra

Qcrra 
Debitul Qdra [mc/s] de apã de precipitatii care se infiltreazã în stratul de drenaj al rampei de acces se
determinã cu relatia:

Qdra  kdra  pra  Bra  tra

Qdra 
Factorul FSDRA de sigurantã al capacitãtii de drenaj a precipitatiilor a rampei de acces , cu valori
recomandate mai mari decât 3, se determinã cu relatia:

Qcrra  Qdra
FSDRA 
Qip
FSDRA
Verificarea capacitãtii de comprimare a geomembranei rampei de acces la trecerea vehiculelor

Numãrul npveh de punti ale vehicul.

Valoarea npveh este:
npveh  2

Numãrul nrpveh de roti pe puntile vehiculului.

Valoarea nrpveh este:
nrpveh  4

Presiunea pneu [Pa] din pneurile vehiculului.

Valoarea pneu este:
pneu  480000

Tensiunea c10gm [Pa] de comprimare a geomembranei rampei de acces corespunzãtor unei deformarii
de 10%. Valoarea cgm este:
c10gm  350000

Sarcina Pr [N] pe o roatã a vehiculului se determinã cu relatia:

Gveh
Pr 
npveh  nrpveh

Pr 
Raza Rr [m] efectivã a rotii vehiculului se determinã cu relatia:

Pr
Rr 
  pneu

Rr 
Tensiunea contact [Pa] de compresiune din geomembrana rampei de acces la actiunea rotilor vehiculului
se determinã cu relatia:
  Rr2 
contact  pneu   
 2
 (Rr  tra) 
contact 
Factorul FSGRA de sigurantã al capacitãtii de comprimare a geomembranei rampei de acces , cu valori
recomandate mai mari decât 3, se determinã cu relatia:
c10gm
FSGRA 
contact

FSGRA
Determinarea parametrilor principali ai sistemului de drenaj a gazului de fermentatie din depozitul
ecologic pentru deseuri solide

Estimarea cantitãtii de gaze de fermentatie produsã dupã închiderea depozitului ecologic de deseuri
solide

Potentialul Lo [mc/t] de generare a gazului produs de fermentatia deseurilor din depozitul ecologic, cu
valori între 90 - 170 mc/t. Valoarea Lo este:
Lo  140

Perioada tgen [an] de timp scursã de la închiderea depozitului ecologic.

Valoarea tgen este:
tgen  2

Constanta kgengaz [1/an] de generare a gazului de fermentatie (gaz de depozit), cu valori între 0,03 -
0,21 1/an . Valoarea kgengaz este:
kgengaz  0.12

Densitatea ra [kg/mc] medie a materialelor care compun rampa de acces, cu valori recomandate între
2000 - 2200 kg/mc. Valoarea ra este:
ra  2100

Rata Rmaude [t/an] medie anualã de umplere a depozitului ecologic cu deseuri depozitate si compactate
se determinã cu relatia:
 3
Rmaddc  10  Vdepan  dc

Rmaddc 
Cantitatea Ggazan [mc/an] anualã de gaz de fermentatie produsã dupã închiderea depozitului ecologic
se determinã cu relatia:


Cgazan  Lo  Rmaddc  e
 kgengaz tgen  kgengaz ( tgen Dex)
e 
Cgazan 
Debitul specific de gaze de fermentatie produse în depozitul ecologic de deseuri solide

Rata rgengaz [mc/kg.an] de generare a gazului de depozit (cu compozitia: 40-60% metan, 60-40%
metan), cu valoarea de 0,00624 mc/kg.an.
rgengaz  0.00624

Debitul qgazgen [mc/s.mp] specific de gaz de fermentatie produs în depozitul ecologic (mai precis viteza
de propagare a gazului generat) se determinã cu relatia:

rgengaz  (h1  h2)  dc

qgazgen 
365  24  3600
qgazgen 
.

Stabilirea caracteristicilor stratului de drenaj al gazelor de fermentatie produse în depozitul ecologic

de deseuri solide

Greutatea specificã gaz [N/mc] a gazului de depozit, cu valoarea de 1280 N/mc.

gaz  12.80

Presiunea pgazmax [Pa] maximã a gazelor de depozit, cu valori de cca. 2 kPa.

pgazmax  2000

Distanta Lccgaz [m] dintre canalele de colectare a gazelor de depozit, din stratul de drenaj gaze, cu
valori recomandate între 10 - 25 m. Valoarea Lccgaz este:
Lccgaz  20

Factorul FSDG de sigurantã al capacitãtii de drenare a gazelor de cãtre stratul de drenaj gaze, cu valori
recomandate între 2 - 3. Valoarea FSDG este:
FSDG 2

Factorul Rin de corectie în functie de intruziune, cu valori recomandate între 1 - 1,2.

Valoarea Rin este:
Rin  1.2

Factorul Rcr de corectie în functie de fluaj, cu valori recomandate între 1,1 - 1,4.
Valoarea Rcr este:
Rcr  1.4

Factorul Rcc de corectie în functie de colmatarea chimicã, cu valori recomandate între 1 - 1,2.
Valoarea Rcc este:
Rcc  1.2

Factorul Rbc de corectie în functie de colmatarea biologicã cu valori recomandate între 1,2 - 1,5.
Valoarea Rbc este:
Rbc  1.5

Densitatea apa [kg/mc] a apei, cu valoarea de 1000 kg/mc.

apa  1000

Vâscozitatea dinamicã gaz [Pa.s] a gazului de depozit, cu valoarea de 0,0000132 Pa.s la o compozitie
tipicã a acestuia (55% bioxid de carbon si 45% metan).

5
gaz  1.32 10
Vâscozitatea dinamicã apa [Pa.s] a apei, cu valoarea de 0,00101 Pa.s.

3
apa  1.01 10
Transmisivitatea necsdg [mc/s.m] necesarã a stratului de drenaj a gazelor de depozit, se determinã cu
relatia:

2
qgazgen  gaz  Lccgaz
necsdg 
8  pgazmax

necsdg 
Transmisivitatea efsdg [mc/s.m] efectivã a stratului de drenaj a gazelor de depozit, se determinã cu
relatia:

efsdg  necsdg  FSDG Rin  Rcr  Rcc  Rbc

efsdg 
Transmisivitatea hsdg [mc/s.m] hidraulicã a stratului de drenaj a gazelor de depozit în functie de
transmisivitatea sa efectivã, se determinã cu relatia:

gaz  apa  g  efsdg

hsdg 
apa  gaz
hsdg 
Cβ aracterul curgerii gazelor de depozit prin stratul de drenaj se apreciazã prin valoarea Regsdn a
numãrului lui Reynolds adaptat la aceastã situatie, curgerea laminarã a gazelor prin straturi drenante din
nisip producându-se pentru valori ale lui Regsdn mai mici de 10. Valoarea Regsdn a numãrului lui
Reynolds adaptat , se determinã cu relatia:

qgazgen  hdg
Regsdn 
hsdg
Regsdn 
Determinarea numãrului necesar de puturi de colectare a gazelor de fermentatie produse în depozitul
ecologic de deseuri solide

Numãrul npcgaz necesar de puturi de colectare a gazelor de fermentatie produse în depozitul ecologic
se determinã respectând conditia ca un put trebuie sã colecteze gazele dintr-un volum de 7500 mc de
deseuri depuse si compactate în depozitul ecologic cu urmãtoarea relatie:
Vndeds
npcgaz 
7500

npcgaz 
Verificarea stabilitãtii pantelor acoperirii depozitului ecologic pentru deseuri solide, dupã închiderea
sa finalã

Verificarea stabilitãtii pantelor în cazul utilizarii la acoperire a geosinteticului neranforsat

h2  6

g  19

Unghiul [º] de frecare între solul vegetal de acoperire si geosinteticul permeabil, cu valori
recomandate
svagsîntre 15 - 25º. Valoarea svabs este:
svbs  22

gmin  19

gmax  75

Unghiul [º] de frecare internã în solul vegetal de acoperire, cu valori recomandate între 25 - 38º.
Valoareasva
sva este:
sva  30

  g
 
180
Coeficientul csv [Pa] de coeziune a solului vegetal de acoperire.
Valoarea csv este:
csv  0

Coeficientul casvags [Pa] de adeziune a solului vegetal de acoperire la geotsinteticul permeabil.
Valoarea casvabs este:
casvabs  0

Lungimea Lp [m] a pantelor acoperirii depozitului ecologic se determinã cu relatia:

h2
Lpa 
sin (  )

Lpa 
Lungimea La [m] a acoperirii de pe panta depozitului ecologic care alunecã se determinã cu relatia:

hsv
La  Lpa 
tan (  )

La 
Forta Wp [N/m] specificã de greutate a bazei acoperirii depozitului ecologic (care se opune alunecãrii
acoperirii de pe pantã) se determinã cu relatia:

2
hsv  sv  g
Wp 
2
2  (cos ( ))  tan( )

Wp 
Forta Wa [N/m] specificã de greutate a acoperirii de pe pantã se determinã cu relatia:

 hsv  tan (  ) 
2
Wa   La  hsv    sv  g
 2 
Wa 
Forta Faap [N/m] specificã care produce alunecarea acoperirii de pe pantã se determinã cu relatia:

Faap  Wa  sin()
Faap 
Forta Foap [N/m] specificã care se opune alunecãrii acoperirii de pe pantã se determinã cu relatia:


Wp  tan sva  

Foap  Wa  cos (  )  tan svbs 
   casvabs  La   180

 180 cos (  )

Foap 
Factorul FSAAP de sigurantã împotriva alunecãrii acoperirii de pe pantã, atunci când se utilizeazã
geosintetic neranforsat, care trebuie sã aibã valori mai mari decât 1, se determinã

cu relatia:
Foap
FSAAP 
Faap

FSAAP 
Verificarea stabilitãtii pantelor în cazul utilizarii la acoperire a geosinteticului ranforsat

Rezistenta Treztgs [N/m] specificã la tractiune a geosinteticului ranforsat.

Valoarea Treztrgs este:
Treztgs  40000

Factorul RFid de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza defectiunilor de
montaj. Valoarea RFid este:
RFid  1.3
Factorul RFcr de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza fluajului.
Valoarea RFcr este:
RFcr  2.4

Factorul RFcdb de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza colmatãrii
chimice si biologice. Valoarea RFcbd este:
RFcbd  1.3

Factorul RFsm de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza imbinãrilor
prin sudare termicã. Valoarea RFsm este:
RFsm  1

Rezistenta Tadmtgs [N/m] specificã admisibilã la tractiune a geosinteticului ranforsat, se determinã cu

relatia: .

Treztgs
Tadmtgs 
RFid  RFcr  RFcbd  RFsm

Tadmtgs 
Forta Tramfgs [N/m] specificã de ramforsare a geosinteticului, se determinã cu relatia: .
Tramfgs  Tadmtgs

Tramfgs
Forta Faapgsr [N/m] specificã care produce alunecarea acoperirii de pe pantã, atunci când se utilizeazã
geosistetic ranforsat, se determinã cu relatia:

Faapgsr  Wa  sin()
Faapgsr 
Forta Foapgsr [N/m] specificã care se opune alunecãrii acoperirii de pe pantã, atunci când se utilizeazã
geosistetic ranforsat, se determinã cu relatia:
 Wp 

Foapgsr  Wa  cos (  )  tan  svbs    casvabs  La  Tramfgs 

 180

Foapgsr 
Factorul FSAAPgsr de sigurantã împotriva alunecãrii acoperirii de pe pantã, atunci când se utilizeazã
geosintetic ranforsat, care trebuie sã aibã valori mai mari decât 1, se determinã cu relatia:
Foapgsr
FSAAPgsr 
Faapgsr

FSAAPgsr 
Verificarea stabilitãtii pantelor la fortele seismice în cazul utilizarii la acoperire a geosinteticului
neranforsat

Coeficientul seismic Cseism cu valori de 0,03 - 0,07 pentru zone seismice cu cutremure de V - VI grade pe
scara Mercalli (cutremure cu daune minore), de 0,13 pentru zone seismice cu cutremure de VII grade pe
scara Mercalli (cutremure cu daune moderate) si de 0,27 pentru zone seismice cu cutremure de peste
VIII grade pe scara Mercaili (cutremure cu daune majore); se mentioneazã cã analiza seismicã se face în
cazul unor acceleratii pe directie orizontalã de Cs.g m/sp .

Valoarea Cs este:
Cseism  0.09

Forta Faapseism [N/m] specificã care produce alunecarea acoperirii de pe pantã, în caz de seism, se
determinã cu relatia:

Faapseism  Wa  sin()  Cseism  Wa  cos()

Faapseism 
Forta Foapseism [N/m] specificã care se opune alunecãrii acoperirii de pe pantã, în caz de seism, se
determinã cu relatia:
 
Foapseism  ( Wa  cos (  )  Cseism  Wa  sin (  ) )  tan svbs    casv

 180

Foapseism 
Factorul FSAAPseism de sigurantã împotriva alunecãrii acoperirii de pe pantã, în caz de seism, care
trebuie sã aibã valori mai mari decât 1, se determinã cu relatia:
Foapseism
FSAAPseism 
Faapseism

FSAAPseism