Capitolul 10. Mecanisme cu elemente din\ate.

Capitolul 10

Mecanisme cu elemente dintate

10.1. Generalit`\i.
10.1.1 Clasific`ri.
Angrenajele cu ro\i din\ate formeaz` mecanisme foarte larg [nt[lnite [n tehnic`.
Ro\ile din\ate sunt organe de ma]ini ce au la exterior (respectiv interior) din\i, dispu]i
[n mod regulat, din\i ce sunt m`rgini\i pe suprafe\e cu propriet`\i speciale, [n general
de revolu\ie.

Figura 10.1.

Avantajele utiliz`rii lor sunt :

- raport de transmitere constant;
- durabilitate ]i siguran\` [n exploatare;
Angrenaje. Vol. II. 85
 Capitolul 10. Mecanisme cu elemente din\ate.

- dimensiuni de gabarit reduse;

- randament ridicat;
- direc\ia axelor poate fi ]i oarecare.
Dezavantaje :
- o precizie ridicat` de execu\ie cu o tehnologie relativ complex`;
- func\ionare cu zgomot ]i vibra\ii mari;
- nu se poate realiza orice raport de transmitere (acesta depinz[nd de
numerele de din\i).
Clasificarea angrenajelor :
1. Dup` pozi\ia relativ` a axelor geometrice ale ro\ilor (figura 10.1)
- cu axe paralele : cilindrice (a, f)
- cu axe concurente : conice(b, g)
- cu axe neparalele ]i neconcurente : elicoidale, hipoide, melcate
(c, d, e).

Figura 10.2.

2. Dup` forma din\ilor (figura

10.2):
- cu din\i drep\i (a);
- cu din\i [nclina\i (b);
- cu din\i [n V;
- cu din\i [n W;
- cu din\i curbi (c).
3. Dup` pozi\ia relativ` a suprafe\elor de rostogolire:
- angrenaje exterioare;
- angrenaje interioare.

10.1.2 Principii de notare.

Av@nd [n vedre standardele din domeniu, [n cadrul acestei lucr`ri s-au utilizat
urm`toarele reguli de notare a parametrilor:
- d - pentru diametre;
- r - pentru raze;
- r - pentru raze de curbur`;
- h - pentru [n`l\imi;
- p - pentru pas;
- m - pentru modul;
- z - pentru num`rul de din\i;
- W - lungimea normalei comune;
- N - num`rul de din\i pentru m`surarea lungimii W ;
- u - raportul numerelor de din\i;
- x - coeficientul de deplasare al profilului;
- a - unghiul profilului de referin\` [n planul indicat de indecele inferior;
- b - unghiul de [nclinare al danturii;

86 Angrenaje. Vol. II.

 Capitolul 10. Mecanisme cu elemente din\ate.

- j - jocul [ntre flancuri;

- s - coard`;
- indici inferiori:
- w - indic` faptul c` respectivul parametru este afectat de corijare;
- a - parametrul respectiv se refer` la capul dintelui;
- f - parametrul respectiv se refer` la piciorul dintelui;
- t - parametrul considerat se afl` [n planul frontal;
- n - parametrul considerat se afl` [n planul normal;
- y - parametrul considerat se afl` pe o raz` oarecare;
- b - parametru referitor la diametrul de baz`;
- c - parametru referitor la o coard`;
- S - indic` o [nsumare;
- indici superiori:
- * - parametrii respectivi sunt raporta\i la cei de referin\`;
- - parametri constan\i;
- grade de acoperire:
- e a - gradul de acoperire frontal;
- e b - gradul de acoperire axial;
- e y - gradul de acoperire total.

10.2. Cinematica mecanismelor cu ro\i din\ate.

Are ca obiectiv urm`toarele :
- stabilirea raportului de transmitere (dintre viteza unghiular` de intare si
cea de ie]ire);
- stabilirea sensului de rota\ie pentru fiecare roat` din\at`;
- stabilirea legii de transmitere a mi]c`rii pentru mecanisme diferen\iale;
- determinarea vitezelor unghiulare relative ]i absolute.

Figura 10.3.

Angrenaje. Vol. II. 87

 Capitolul 10. Mecanisme cu elemente din\ate.

{n figura (10.3) sunt prezentate c@teva exemple de mecanisme cu ro\i din\ate.

Din prima reprezentare, a, se observ` c` cele dou` ro\i din\ate se rotesc [n sensuri
opuse. {n a doua reprezentare, b, este prezentat cazul [n care dup` o angrenare la
exterior urmeaz` o angrenare interioar`. {n aceast` situa\ie rota din\at` cu dantur`
exterioar` 2 se rote]te [n acela]i sens cu roata din\at` 3 care are dantur` la interior ]i
care are axa de rota\ie identic` cu roata 1.
{n reprezentarea c este prezentat un exemplu de dubl` angrenare conic`. {n
acest caz stabilirea sensului de rota\ie al fiec`rei ro\i din\ate conice este mai dificil de
apreciat [n mod direct. De aceea se propune utilizarea unor s`ge\i, mod de lucru ce
poate fi utilizat ]i [n cazul angrenajelor cilindrice cu axe fixe.

10.2.1. Cinematica mecanismelor cu ro\i din\ate cilindrice cu axe fixe.

1) Ro\i din\ate montate [n serie.

Se consider` cazul unor ro\i din\ate montate [n serie, a]a cum se poate observa
[n figura (10.4).

Figura 10.4. Ro\i din\ate montate [n serie.

Se pune problema determin`rii raportului

de transmitere a mi]c`rii de la prima roat` din\at`
la ultima roat` din\at`, ca raport a vitezelor
unghiulare (conduc`tor/condus). Plec`m de la egalarea vitezelor [n punctele de
contact :
w 1r1 (10.1)
V A = w 1r1 = w 2r2 rezult` w 2 =
r2
Deoarece din\ii sunt uniform distribui\i pe circumferin\ele celor dou` ro\i
din\ate se poate scrie c`
r1 z1 (10.2)
=
r2 z 2
]i ca urmare (10.1) devine
z1 (10.3)
w 2 = w 1×
z2
Pentru punctul B se scrie succesiv
r2 z (10.4)
VB = w 2r2 = w 3r3 ® w 3= w 2× sau w 3= w 2× 2
r3 z3

{nlocuind (10.3 [n aceast` ultim` rela\ie se ob\ine

88 Angrenaje. Vol. II.
 Capitolul 10. Mecanisme cu elemente din\ate.

z1 z2 z (10.5)
w 3= w 1× × = w 1× 1
z 2 z3 z3
de unde raportul total de transmitere
w 1 z3 (10.6)
i13 = =
w 3 z1
Din rela\ia (10.3) se mai observ` c` raportul total de transmitere se poate scrie
ca produs al rapoartelor de transmitere intermediare;
w1 (10.7)
i13 = = i ×i
w 3 12 23
Pentru cazul angren`rii unei serii de n ro\i din\ate raportul total de transmitere
este:
n
zn (10.8)
i1, n = Õ i j -1, j =
j= 2 z1
Calculele anterioare s-au realizat cu modulul vitezelor unghiulare. Pentru a
stabili prin calcul ]i sensul de rota\ie al ro\ilor din\ate componente ale ansamblului se
considr` vitezele unghiulare ca fiind vectori.
Dac` vom lucra pe rapoarte de transmitere intermediare se ob\ine:
w w z (10.9)
i12 = 1 = - 1 = - 2
w2 w2 z1
w2 w z
i23 = =- 2=- 3
w3 w3 z2
de unde
æ z ö æ z ö z (10.10)
i13 = i12 × i23 = ç - 2 ÷ × ç - 3 ÷ = 3
è z1 ø è z 2 ø z1
{n cazul angrenajelor interioare :
w j -1 w j -1 (10.11)
i j -1, j = + =+
wj wj

2) Ro\i din\ate montate [n cascad`.

{n cazul ro\ilor dintate montate [n cascad` exist` ansamble de dou` ro\i din\ate
solidare care au un ax comun. {n figura 10.5 este prezentat un exemplu de ansamblu

Angrenaje. Vol. II. 89

 Capitolul 10. Mecanisme cu elemente din\ate.

de ro\i din\ate montate [n cascad`. Ro\ile 2 ]i 2’ sunt montate fix pe acela]i arbore ]i
ca urmare vor avea aceea]i vitez` unghiular`.

Figura 10.5. Ro\i din\ate montate [n cascad`.

Rapoartele de transmitere intermediare,

consider@nd vitezele unghiulare vectori, sunt:

w1 w z
i12 = =- 1 =- 2
w2 w2 z1 (10.12)
.
w2 w z
i23 = =- 2 =- 3
w3 w3 z 2¢
Raportul total de transmitere este [n acest caz
z 2 z3 (10.13)
i13 = i12 × i23 = ×
z1 z 2¢

10.2.2. Cinematica mecanismelor cu ro\i din\ate cilindrice cu axe mobile.

Exist` dou` categorii de astfel de angrenaje :

a) planetare - M =1
b) diferen\iale - M > 1
cu M = 3n - 2C5 - C4 ca la oricare mecanism plan.
{n cazul angrenajelor cu ax` mobil`, suportul axelor mobile trebuie formal fixat
pentru a putea aplica rela\iile de la angrenajele cu axe fixe. {n figura 10.6 este
prezenatat un mecanism cu axe mobile.

Figura 10.6 Figura 10.7.

Pentru fixarea formal` a suportului mobil se folose]te principiul invers`rii

mi]c`rii. Se imprim` [ntregului ansamlu o mi]care de rota\ie cu - w H ob\in@nd
situa\ia din figura 10.7.
90 Angrenaje. Vol. II.