EVALUARE INIŢIALĂ

Limba și literatura română clasa a IX-a

SUBIECTUL I (74 de puncte)

Citește cu atenţie următoarele texte.
Textul 1
Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673, în județul Vaslui, chiar în ziua când creştinii îl
sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. A purtat acest prenume şi pentru că a
fost botezat de Dumitrașco Vodă Cantacuzino. Tatăl său, Voievodul Constantin Cantemir, dorind să facă
din fiul său un om învățat, i-a ales ca educator pe dascălul grec Ieremia Cacavelas (care studiase la
Veneția, Oxford, Leipzig și Viena). După 1693, Cantemir și-a continuat studiile la Academia Patriarhiei
Ecumenice, unde a avut profesori care predau geografia, anatomia, muzica, literatura elină și latină,
limbile orientale (turca, persana și araba), astfel ajungând să cunoască 11 limbi. Dimitrie Cantemir a fost
domnitorul Moldovei de două ori (în anul 1693 și în perioada 1710 – 1711). S-a căsătorit în 1699 cu fiica
lui Șerban Vodă Cantacuzino. Deşi fusese educat la Constantinopol, în politica externă, Dimitrie
Cantemir s-a orientat spre Rusia, deoarece era ortodoxă, opusă religiei islamice. În 1711, a fost vizitat la
Iaşi de către Petru cel Mare Ţarul Rusiei, martor ocular fiind cronicarul Ion Neculce. Mare cărturar al
umanismului românesc, Dimitrie Cantemir a avut diverse ocupaţii: enciclopedist, etnograf, geograf,
filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. În 1714, a devenit membru al Academiei din Berlin.
Dintre operele sale literare, amintim „Divanul”, „Istoria ieroglifică” şi „Descrierea Moldovei”. Azi,
osemintele lui Dimitrie Cantemir se odihnesc în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iași. În semn de
preţuire a valorii sale culturale, multe instituţii de învăţământ (pre)universitar îi poartă numele.
(https://ro.wikipedia.org/wiki)

Textul 2
― Biserica Spirea Veche, vorbi profesorul Faustin, a fost una dintre podoabele cartierului nostru.
Ctitorită cam pe timpurile lui Grigorie Ghica-Vodă, de un grec bogat pe nume Spiros Hristofi, care, ajuns
prin părţile noastre de lume, a început să-şi spună Spirea, a dominat cu silueta ei semeaţă, vreme de mai
bine de două sute de ani, dealul ce a primit după ea numele de Dealul Spirii. La biserica asta mă duceau
părinţii mei să ascult duminica liturghia şi tot aici m-am spovedit şi am luat, de patru ori pe an, potrivit
rânduielilor noastre bisericeşti, sfânta împărtăşanie, în tinereţe.
― Te mai împărtăşeşti şi acum? întrebă pe un ton răutăcios prozatorul Săvoiu.
― Pe vremea aceea – continuă Faustin, ignorând întrebarea maliţioasă a lui Săvoiu – parohul bisericii era
părintele Andreicuţ, om de o desăvârşită bunătate şi smerenie. Ajunsese vestit în tot Bucureştiul pentru
darurile sale duhovniceşti şi faima lui de om sfânt. [...] Dacă părintele avea vreun defect, acesta era marea
lui naivitate... pesemne pentru că sufletul lui curat nu putea să conceapă minciuna. În vremea lui
Ceauşescu, preotul s-a zbătut mult ca Biserica Spirea Veche să nu fie demolată. [...]
― Chiar niciunul dintre dumneavoastră nu credeţi în miracole? murmură Maia Cantuniary. Eu am auzit
că, la un moment dat, Gheorghiu-Dej a hotărât ca moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov să fie
mutate la Mănăstirea Cernica. Dar racla cu moaşte s-a făcut dintr-odată atât de grea, încât n-a putut fi
urnită din loc, ca semn că sfântul dorea să se odihnească şi pe mai departe în Biserica Patriarhiei.
(după Octavian Soviany – „Casa din Strada Sirenelor”)

A. Înconjoară răspunsul corect, valorificând informațiile din textul 1. (4x2p = 8 puncte)

1. Dimitrie Cantemir este finul domnitorului:
a) Constantin Cantemir.
b) Şerban Cantacuzino.
c) Dumitraşcu Cantacuzino.
2. Pe 26 octombrie, creştinii sărbătoresc:
a) Sfinţii Trei Ierarhi.
b) Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov.
c) Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.
3. Dimitrie Cantemir a fost educat la:
a) Berlin.
b) Constantinopol.
c) Veneţia.
4. Ion Neculce a fost:
a) cronicar.
b) ţar.
c) dascăl.

B. Formulează, în enunţuri, răspunsuri la cerinţele următoare. (3x10p = 30 de puncte)

5. Precizează o trăsătură morală a personajului Andreicuţ și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență.
6. Prezintă, în 20 – 40 de cuvinte, o temă comună celor două texte, valorificând câte un element de
conținut.
7. Scrie patru elemente (de formă/ de conţinut) care justifică deosebirea dintre cele două texte.

C. Rezolvă itemii următori. (6x6p = 36 de puncte)

8. Transcrie, din textul 2, trei termeni din câmpul lexical al religiei.
9. Alcătuieşte o propoziţie, în care cuvântul duminica să aibă altă valoare morfologică decât în textul 2.
10. Rescrie propoziţia subliniată din textul 2, transformând-o în una asertivă, afirmativă.
11. Alcătuieşte o propoziţie, în care cuvântul minciuna să aibă altă funcţie sintactică decât în textul 2.

12. Precizează timpul verbelor din fragmentul: „Te mai împărtăşeşti şi acum? întrebă pe un ton răutăcios
prozatorul Săvoiu”.
13. Alcătuieşte, despre domnitorul Dimitrie Cantemir, o frază compusă dintr-o propoziție principală și
două propoziții subordonate atributive.

SUBIECTUL al II-lea (16 puncte: conţinut 10 p, redactare 6 p)

Scrie, în 50 – 70 de cuvinte, rezumatul textului 2.

Oficiu: 10 puncte.
Timp de lucru: o oră.