Comportarea în exploatare a unor conducte subterane izolate

cu folie de polietilenă aplicată la cald – analize de caz

(Behaviour in exploitation of some buried pipelines insulated with heat applied
polyethylene foil - case analysis)
(Full text in Romanian)

Andreea VOINA1, Petre NIȚĂ2, Ana-Maria LUCHIAN1, Dániel LINGVAY3, Nicoleta BUTOI1,
Adriana-Mariana BORȘ4, Iosif LINGVAY1
1
INCDIE ICPE-CA București, România; 2SC Izolații tip Niță SRL, Daneș nr. 3, județul Mureș, România; 3 Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca, Facultaea de Electronică, Telecomunicații și Tehhnologia Informației, Cluj-Napoca,
România; 4INCDPM, Splaiul Independenței, nr. 294, 06031 București, România

Abstract
In order to assess the behavior and lifetime of some metallic pipelines (made with steel pipelines insulated with
heat applied polyethylene foil) buried in the ground with medium chemical aggressivity (resistivity between 20 and
45 Ω · m) and with predominant mold species Trichoderma viridae, Aspergillus niger and Chaetomium globosum,
two underground metallic pipelines have been monitored (for 146 months) through periodic measurements of
insulation resistances. Field measurements have been revealed that during operating, the investigated pipelines
are disturbed with alternative voltages ranging from 3.1 and 7.4Vrms .
It was also found that in given operating conditions, the specific electrical coating resistance Rsc decreases over
time t [months] taking account of relation Rsc [108Ωm2] = –0,0001t2 – 0,0325t + 75,52 - indicating an insulation
lifetime of 87 years.
Keywords: buried pipelines, polyethylene, insulation resistance, A.C. stray currents, biodeterioration, corrosion

Received: 27 December 2016

To cite this article:

VOINA A., NIȚĂ P., LUCHIAN A.-M., LINGVAY D., BUTOI N., BORȘ A.-M., LINGVAY I., “Comportarea în exploatare a
unor conducte subterane izolate cu folie de polietilenă aplicată la cald – analize de caz” (Behaviour in exploitation
of some burried pipelines insulated with heat applied polyethylene foil - case analysis), in Electrotehnica,
Electronica, Automatica (EEA), 2017, vol. 65, no. 2, pp. 60-65, ISSN 1582-5175.

solului etc., sub acțiunea cărora materialul organic se

1. Introducere
Durabilitatea și siguranța în exploatare a
conductelor metalice subterane, în special al celor cu
risc ridicat în exploatare, cum ar fi rețelele de
transport și distribuție a gazelor naturale, produsele
petroliere etc. este o problematică complexă din
punct de vedere teoretic și de importanță practică
deosebită.
Solul fiind un mediu electroconductor de speța a
II-a (electrolit solid), cu umiditate, salinitate și
încărcare microbiologică dată, reprezintă un mediu
coroziv, fapt ce impune ca țevile de oțel să fie
protejate împotriva coroziunii. Protecția împotriva
coroziunii a conductelor metalice subterane se
asigură de obicei prin metode complexe constând
dintr-o izolație de bază pasivă (prin aplicarea unor
straturi de protecție izolatoare din material organic)
și o protecție activă prin injecție de curent catodic
(protecție catodică) [1].
În timpul exploatării, conductele din oțel cu
straturile de protecție din material organic
(bituminos [2, 3] sau polimeric [4]) sunt expuse
acțiunii simultane a factorilor de stres din sol, cum ar
fi: stresul electric (dată de curenții de dispersie
„vagabonzi” [5] atât în c.c. [6-8], cât și în c.a. [1, 5,
9, 10]), agresivitatea chimică și microbiologică a
degradează și izolația de bază a conductelor
îmbătrânește [2, 3].
În ultimele decenii, se asistă la creșterea continuă
a producției și a consumului de energie electrică ceea
ce duce la creșterea perturbațiilor prin curenți induși
(proveniți din rețelele de transport și distribuție) a
conductelor metalice subterane [5] — în mod
deosebit pe coridoarele energetice [11], situație în
care, în scopul prevenirii avariilor datorate coroziunii
din cauza curenților de dispersie în c.a., se impune
implementarea unor soluții tehnice de protecție
adecvate [12].
Se remarcă faptul că factorii de stres din sol
acționează simultan și concertat, ceea ce prin efecte
sinergice duce la degradarea accelerată a izolației
urmată de coroziunea accelerată a oțelului. Astfel,
tensiunea indusă în conducta metalică generează un
câmp electric alternativ pe stratul de izolație
anticorozivă de bază ceea ce duce la degradarea prin
arborescență a materialului de izolație [13], proces
ce este accelerat de componentele armonice
generate de consumatorii neliniari [14, 15]. După
degradarea materialului stratului de protecție devine
posibilă biode-teriorarea și biodegradarea acestora
[16-18]. În urma degradării și biodeteriorării stratului
de protecție devine posibilă coroziunea oțelului —
proces accelerat la rândul lui de prezența
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
microorganismelor [19], în special, dacă sistemul
electrochimic este perturbat prin curenți de dispersie
în c.a. [20]. Pe de altă parte, câmpurile electrice mai
mici de cca. 20 V/cm la frecvența industrială de 50
Hz stimulează substanțial creșterea și multiplicarea
unor mucegaiuri [21, 22] — ceea ce duce la
accelerarea substanțială atât a proceselor de
biodeteriorare și biodegradare a stratului de
protecție anticorozivă, cât și a proceselor de
coroziune a oțelului.
Începând cu primele conducte subterane
implementate de la începutul și până la sfârșitul
secolului XX, practic toate conductele erau izolate cu
sisteme pe bază de material bituminos — care
prezintă o rezistență scăzută la acțiunea
mucegaiurilor din sol [3], iar în contact cu produse
petroliere și sub influența radiațiilor UV și IR
îmbătrânește și scade substanțial rezistența
anticorozivă. În urma progreselor tehnologice, au fost
elaborate sisteme mai performante pe bază de
polimeri (polietilenă, polipropilenă) extrudate sau
folii aplicate la cald — sisteme de izolație moderne
care practic au înlocuit complet izolațiile
bituminoase. De remarcat este faptul că, în urma
unor dezvoltări proprii, pe bază de soluții tehnice
originale [23, 24], și în România se produc țevi de oțel
izolate cu folie de polietilenă aplicată la cald [4].
În acest context, scopul lucrării constă în analiza
comportării în exploatare a țevilor de oțel izolate cu
folie de polietilenă aplicată la cald realizate în
România și utilizate /implementate la execuția unor
conducte metalice subterane.
2. Partea experimentală – mod de lucru
În scopul evaluării comportării izolației
anticorozive durabilității de bază a conductelor de
oțel acoperite cu folie de polietilenă aplicată la cald,
respectiv a determinării duratei de viață estimate a
acestora, au fost efectuate determinări inițiale (la 30
de zile de la umplerea completă a șanțului cu
pământ) și determinări ulterioare pe conductele în
exploatare. Astfel, au fost determinate:
 rezistența de trecere a izolației, reprezentând
rezistența specifică [Ω·m2] dintre oțel și sol
măsurat la 5 kV;
Tabelul 1. Conductele subterane investigate
Diametru Lungime Grosimea izolației Arie în contact cu solul
Cod
[mm] [m] [mm] [m2]
C1 508 2456 4,7 – 5 3918
C2 168 1702 3–4 897
3. Rezultate experimentale și interpretarea lor
Rezultatele determinărilor privind rezistivitatea
electrică și flora microbiologică a solurilor în care au
fost pozate conductele C1 și C2 sunt prezentate în
Tabelul 2.
61
 rezistența anticorozivă a izolației, prin
măsurarea curentului necesar protecției
catodice a conductei la potențiale cuprinse
între –1,28 VCu/CuSO4 și –0,78 VCu/CuSO4 (conform
STAS 7335/3-86);
 tensiunea de 50Hz dintre conducta subterană
și sol.
De asemenea, pentru caracterizarea condițiilor de
exploatare a conductelor subterane analizate a fost
măsurată rezistivitatea solului (în fundul șanțului de
pozare a conductelor), s-au prelevat probe de sol
pentru determinarea speciilor microbiologice
reprezentative prezente în sol și au fost măsurate
tensiunile în c.a. între conductă și sol (priză de
pământare cu rezistență de dispersie mai mică de 10
Ω — cu un multimetru PHILIPS-PM 2718/02).
Rezistența de trecere a conductelor a fost
măsurată cu un megaohmetru tip FLUKE 1550 B.
Măsurarea curentului necesar protecției catodice
a conductelor investigate s-a realizat prin metoda
stațiilor de protecție catodică temporare prin
măsurarea curentului injectat (cu un multimetru
PHILIPS - PM 2718/02) și a potențialelor conductă/sol
față de un electrod de referință Cu/CuSO4 (cu un
multimetru PHILIPS - PM 2718/02).
Rezistivitatea solului s-a măsurat în fundul
șanțurilor de pozare prin metoda celor 4 sonde, fiind
efectuate câte 5 determinări pe traseul fiecărei
conducte.
Identificarea speciilor microbiologice reprezen-
tative prezente pe eșantioanele de sol prelevate din
teren s-a realizat prin plasarea probelor de sol pe
mediu de cultură steril Czapek-Dox cu 30 g/l
zaharoză, incubarea probelor la 30±30C și RH>90 %
timp de 7 zile – cu analiza vizuală și la microscop
zilnică a probelor pentru identificarea speciilor
dezvoltate [27].
Țevile de oțel folosite la realizarea conductelor
investigate au fost izolate cu folie de polietilenă de
joasă densitate aplicate la cald la S.C. Izolații tip Niță
SRL, Daneș (județul Mureș) și, conform determinărilor
în laborator, au respectat prevederile DIN 30670 –
1991 [25] și ISO 21809-1:2011 [26] pentru izolații
„întărite”.
Datele privind conductele subterane investigate
/monitorizate sunt prezentate în Tabelul 1.
Utilizator - Localizare:
ROMGAZ, schela West 1, între Botorca și Deleni 2
ROMGAZ, racord sonda 4 Fǎurei cu conducta
sonda 3, la Brateșu Vechi
Prin analiza datelor prezentate în Tabelul 2,
respectiv din valorile de rezistivitate se constată că,
pe traseul conductelor investigate solul este relativ
omogen și prezintă o agresivitatea chimică medie. De
asemenea, se constată că prin prezența
mucegaiurilor predominate Trichoderma viridae,
Aspergillus niger și Chaetomium globosum
agresivitatea microbiologică a solului este ridicată.
62 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2

Tabelul 2. Caracteristicile solului pe traseul conductelor C1 și C2

Rezistivitatea solului [ω·cm]
Traseu Încărcarea microbiologică a solului
minim Maxim mediu
C1 35 40 37 Trichoderma viridae, Aspergillus niger și Chaetomium globosum
C2 20 45 32 Trichoderma viridae, Chaetomium globosum și urme de Aspergillus niger

Imagini reprezentative privind determinările

microbiologice sunt prezentate în fig. 1–4.

Figura 3. Detaliu–probă C1: 1. Chaetomium globosum; 2.

Trichoderma viridae; 3. Aspergillus niger

Figura 1. Creșteri de mucegai pe probele de sol prelevate de

pe traseul C1

Figura 4. Detaliu – probă C2: 1. Chaetomium globosum; 2.

Trichoderma viridae
Figura 2. Creșteri de mucegai pe probele de sol prelevate de
pe traseul C2

Evoluțiile curenților de protecție catodică și a

rezistențelor de trecere pe conducta C1 (Botorca-
Deleni 2) sunt prezentate în Tabelul 3.
Tabelul 3. Evoluția curenților de protecție catodică pe conducta și a rezistențelor de izolație C1
Rezistența de protecție anticorozivă
Rezistența de Rezistența de
Data determinării Curent injectat Potențiale [VCu?CuSO4]
2 izolație [ω] trecere [ω·m2]
I[mA] J[μA/m ] minim Maxim mediu
06.06.2004 (o lună după acoperire cu pământ) 3,50 0,8933 –1,272 –1,098 –1,180 1,93•106 75,62•108
24.05.2005 3,48 0,8882 –1,270 –1,015 –1,150 1,92•106 75,23•108
15.05.2007 3,43 0,8754 –1,155 –1,003 –1,080 1,89•106 74.05•108
21.05.2013 3,51 0,8959 –1,195 –1,018 –1,110 1,79•106 70,13•108
01.08.2016 3,53 0,9009 –1,201 –1,108 –1,150 1,75•106 68,57•108

Prin analiza datelor prezentate în Tabelul 3, se

y = –0,0001x2 – 0,0325x + 75,52 (1)
constată că, pe parcursul celor 146 de luni (peste 12
ani) de monitorizare, densitatea de curent J necesar în care y reprezintă rezistența de trecere a izolației
asigurării protecției catodice totale a conductei a [108·ω·m2] și x reprezintă timpul de exploatare (în
crescut de la 0,8933 la 0,9009 μA/m2, adică cu cca. condițiile date) în luni.
0,18 % (o rată lunară de cca.
1,2·10–3 %/an), ceea ce indică o bună stabilitate a
rezistenței anticorozive a materialului.
De asemenea, se constată că rezistențele de
trecere măsurate sunt de 75–66 ori mai mari decât
valoarea minimă de 108 ω·m impusă prin [26].
Reprezentând grafic evoluția în timp a rezistenței
de trecere în timp din Tabelul 3, se obține funcția din
fig. 5 descrisă cu o bună aproximație (abaterea
pătratică R2 = 0,999) prin ecuația analitică (1):
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
Figura 5. Evoluția rezistenței de trecere în timp
Tabelul 4. Evoluția curenților de protecție catodică pe conducta și a rezistențelor de izolație C1
Rezistența de protecție anticorozivă
Data determinării Curent injectat
I[mA] J[μA/m2] minim
10.05.2013 (o lună după acoperire cu pământ) 0,115 0,128
4.08.2016 0,117 0,130
Prin analiza datelor din Tabelul 4, se constată că
pe parcursul celor 39 de luni de monitorizare,
densitatea de curent J necesară asigurării protecției
catodice totale a conductei C2 deși s-a schimbat în
limite rezonabile (1,56 %), totuși este mult mai
pronunțată față de cea înregistrată pe C1 (diferențele
se pot datora diferențelor de umiditate a solului la
data determinărilor). De asemenea se constată că
rezistența de trecere (care depinde numai de
calitatea materialului de protecție - nu și de
umiditatea solului) a scăzut de la 75·108 ω·m2 la
74·108 ω·m2, adică cu 1·108 ω·m2 — respectiv cu cca.
1,33 %.
Prin compararea evoluțiilor rezistențelor de
trecere pe cele două conducte investigate în primii
cca. trei ani de exploatare — respectiv creșterea de
cca. 3,4·10–4%/lună la C2 față de 5,9·10–4%/lună la C1
se constată că, în această perioadă de inițiere a
degradărilor, izolația de pe C2 indică o stabilitate mai
ridicată.
Rezultatele măsurătorilor de tensiune alternativă
conductă / sol pe cele două conducte investigate sunt
prezentate sintetic în Tabelul 5.
Tabelul 5. Tensiunile alternative determinate pe conductele
investigate
Conducta Tensiunea [Vrms] în punctele de măsură
(august 2016) P1 P2 P3 P4 mediu
C1 7,1 6,2 3,2 3,1 4,9
C2 3,2 7,4 6,7 5,9 5,8
Prin analiza datelor din Tabelul 5, se constată că
atât C1 cât și C2 sunt expuse unei perturbări în c.a.
de 4,9 Vrms pe C1 respectiv de 5,8 Vrms ceea ce duce
atât la un stres electric pentru stratul de izolație (în
special, prin conținutul de armonici de până la
ordinul 50 [13–15]), cât și la stimularea creșterii și
reproducerii mucegaiurilor din sol instalate pe
suprafața izolației [21, 22] (ceea ce duce la
intensificarea biodeteriorării polietilenei în sol)
[28, 29].
63
Cu ecuația (1), se poate estima durata de viață a
izolației din folie de polietilenă aplicată la cald
exploatată în condițiile actuale de exploatare,
respectiv timpul în care rezistența de trecere ajunge
la valoarea de 1·108 ω·m impusă prin [26].
Astfel, înlocuind y cu valoarea 1, se obține
x = 1045 de luni, adică 87 de ani. Este de remarcat
faptul că, prin implementarea unui sistem complex
de protecție anticorozivă conform [1, 12], durata de
viață a izolației fără riscul coroziunii oțelului poate fi
substanțial prelungită (de 2-3 ori).
Evoluțiile curenților de protecție catodică și a
rezistențelor de trecere pe conducta C2 (Făurei -
Brateșu Vechi) sunt prezentate în Tabelul 4.
Rezistența Rezistența de
Potențiale [VCu?CuSO4] de izolație trecere
Maxim mediu [ω] [ω·m2 ]
–1,270 –1,145 –1,230 8,36•106 75•108
–1,275 –1,095 –1,190 8,25•106 74•108
De asemenea, se constată că la aceste valori ale
tensiunilor perturbatoare, se pretează imple-
mentarea unui sistem de protecție catodică
intrinsecă (fără redresor / sursă de curent alimentat
de la rețea) bazat pe redresarea limitativă a
tensiunilor perturbatoare [1, 12, 30], sistem prin care
se poate crește semnificativ (de 2-3 ori) durata de
viață în condiții de siguranță în exploatare a
conductelor respective (inclusiv protecția față de
loviturile de trăsnet directe și indirecte).
4. Concluzii
Prin determinări electrice și microbiologice
specifice au fost evaluate factorii de stres care
acționează în timpul exploatării asupra straturilor de
izolație anticorozivă (realizată în România din folie
de polietilenă aplicată la cald) a unor conducte
metalice subterane. De asemenea, în scopul evaluării
duratei de viață estimate a izolațiilor anticorozive
aplicate au fost monitorizate în exploatare prin
determinarea periodică a rezistenței de trecere și a
rezistenței de izolație anticorozivă, două conducte
metalice (de Φ508 mm, lungime de 2456 m, respectiv
de Φ168 mm lungime de 1702 m).
În urma prelucrării datelor experimentale
achiziționate din teren, s-a constatat că:
 conductele investigate sunt pozate în sol cu
agresivitate chimică medie;
 mucegaiurile identificate în probele de sol de
pe traseele de pozare au fost Trichoderma
viridae, Aspergillus niger și Chaetomium
globosum, dintre care se remarcă speciile
Trichoderma viridae, Aspergillus niger cu
capacitate relativ ridicată de biodeteriorare și
biodegradare a polietilenei;
 în timpul exploatării, conductele investigate
sunt perturbate cu tensiuni alternative
cuprinse între 3,1 și 7,4 Vrms;
 în perioada de monitorizare (de până la 146 de
luni de la umplerea șanțului de pozare cu
pământ), rezistența de izolație anticorozivă
64 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
(evaluată prin densitatea curentului de
protecție catodică necesar impunerii unui
potențial în domeniul
–1,28 VCu/CuSO4 și –0,78 VCu/CuSO4), s-a modificat
nesemnificativ (sub 0,18%);
 în condițiile de exploatare date, evoluția
rezistenței de trecere în perioada de
monitorizare este descrisă de funcția
y=–0,0001x2–0,0325x+75,52(R2=0,999), ceea ce
indică o durată de exploatare de 87 de ani
pentru o rezistența limită (acceptată de 25,
26) de 1·108 ω·m2.
5. References
[1] Lingvay I, Călin C, Stoian F, Babutanu C, Lingvay C,
Secreteanu N, „Contributions to the control of A.C. stray
currents corrosion”, in Revue Roumaine de Chimie, 2001,
46, 2, pp. 85-90.
[2] Oprina G, Radermacher L, Lingvay D, Marin D, Voina A,
Mitrea S, „Bituminous insulations durability of underground
metallic pipelines - 1. Field investigations (case analysis)”,
in Rev. Chim. (Bucharest), 2017, Vol. 68, (…), pp. ….in
press.
[3] Lingvay I, Radu E, Caramitu A, Pătroi D, Oprina G,
Radermacher L, Mitrea S, „Bituminous insulations
durability of underground metallic pipelines – 2.
Laboratory study on the aging of bituminous material”, in
Rev. Chim. (Bucharest), 2017, Vol. 68, (…), p. .... in press.
[4] Niță P, Lingvay M, Szatmári I, Lingvay I, „Comportarea în
exploatare a izolațiilor anticorozive din folie de polietilenă
aplicată la cald”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatică (EEA), 2013, vol. 61 (3), pp. 40–45.
[5] Lingvay I, Voina A, Lingvay C, Mateescu C, „The impact of
the electromagnetic pollution of the environment on the
complex build-up media”, in Revue Roumaine des Sciences
Techniques série Électrotechnique et Énergétique, 2008,
Tome 53, No 2bis, Avril-Juin, pp. 95-112.
[6] Gan Cui, Zi-Li Li, Chao Yang, Meng Wang, „The influence
of DC stray current on pipeline corrosion”, in Petroleum
Science, 2016, Vol. 13 (1), pp. 135–145.
[7] Memon SA, Fromme P, „Stray Current Corrosion and
Mitigation: A synopsis of the technical methods used in DC
transit systems”, in IEEE Electrification Magazine, 2014,
Vol 2 (3), pp. 22–31.
[8] Moody KJ, “Stray current characteristics of DC transit
systems”, in Materials Performance, 1994, vol. 33, no. 6,
pp. 15–19.
[9] Qingmiao Ding, Yueming Fan, „Experimental Study on the
Influence of AC Stray Current on the Cathodic Protection
of Buried Pipe”, in International Journal of
Corrosion, 2016, Article ID 5615392, 2016
http://dx.doi.org/10.1155/2016/5615392.
[10] Ding Q, Li Z and Hao H, “Effects of AC interference on the
optimum cathodic protection potential of X70 steel in soil
solution”, in Anti-Corrosion Methods and Materials, 2013,
vol. 60, no. 6, pp. 283–287.
[11] Hongna H, Zili L, Hualei Y et al., “Criterion for pipeline AC
interference corrosion in the public energy corridor”, in
Oil & Gas Storage and Transportation, 2012, vol. 31, no.
4, pp. 283–288.
[12] Radermacher L, Moscaliuc H, Marin D, Lingvay D, Oprina G,
„Innovative Technical Solution for Intrinsic Cathodic
Protection and Electric Safety of an Underground Metallic
Gas Pipe-Line”, in Electrotehnica, Electronica,
Automatica (EEA), 2016, vol. 64, (2), pp. 113–118.
[13] Notingher PV, Plopeanu M, „Producerea accelerată a
arborescențelor electrice. Partea I: Inițierea
arborescențelor”, in Electrotehnica, Electronica,
Automatica (EEA), 2009, vol. 57, (4), pp. 11–19.
[14] Matei Ghe, Lingvay D, Spafiu PC, Tudosie LM, „Electric
Consumers Influence on Power Quality - Case Analysis”, in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA), 2016, vol.
64, no. 4, pp. 52-58.
[15] Spafiu PC, Lingvay D, Matei Ghe, „Study of the influence
of some ordinary electric consumers on power quality”, in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA), 2017, vol.
65, (1), pp. 24-30.
[16] Butoi N, Oprina G, Caramitu A, Mitrea S, Rus T, „Influența
factorilor biologici asupra durabilității și siguranței în
exploatare a instalațiilor și echipamentelor electrice și
energetice”, in Electrotehnica, Electronica, Automatica
(EEA), 2017, vol. 65, (1), pp. 72-80.
[17] Labuzek S, Nowak B, “Biodegradation of an aged composite
of polyethylene with a synthetic polyester”, in Polymery,
2006, Vol. 51(1), pp. 27-32.
[18] Watanabe T, Ohtake Y, Asabe H, Murakami N, Furukawa
MJ, "Biodegradability and degrading microbes of low-
density polyethylene", in Appl. Polym. Sci., 2009, vol. 111,
pp. 551-559.
[19] Prioteasa P, Lingvay M, Szatmári I, Burunțea N, Lingvay I,
“Carbon Steel Corrosion in the Presence of Aspergillus
Niger Fungi’s” in Electrotehnică, Electronică, Automatică
(EEA), 2014, vol. 62, Nr. 2, p. 60- 65.
[20] Lingvay I, Rus G, Stoian F and Lingvay C, „Corrosion Study
of OL37 Carbon Steel in the Presence of Both Aspergillum
Niger Fungi and AC Stray Currents”, in UPB Sci. Bull, Series
B, 2001, Vol. 63, No. 3, pp. 263-270.
[21] Radu E, Lipcinski D, Tănase N, Lingvay I, „The influence of
the 50 Hz electric field on the development and
maturation of Aspergillus niger”, in Electrotehnica,
Electronica, Automatizări (EEA), 2015, Vol. 63(3), pp. 68-
74.
[22] Voina A, Radu E, Caramitu AR, Lingvay M, Alecu G,
„Influences of 50Hz electric fields on growth and
multiplication of some microorganisms”, in Journal of
Sustainable Energy (JSE), 2016, Vol. 7, (2), pp. 62–66.
[23] Niță P, inventor „Procedeu și instalație pentru acoperirea
anticorozivă a exteriorului țevilor metalice”. Brevet -
Romanian patent nr. 107750, 1993.
[24] Niță P, inventor „Procedeu și instalație pentru acoperirea
anticorozivă a exteriorului țevilor metalice”. Brevet -
Romanian patent nr. 111529, 1999.
[25] **** DIN 30670 – 1991, „Polyethylene coatings for steel
pipes and fittings”.
[26] ****ISO 21809-1:2011, „Petroleum and natural gas
industries — External coatings for buried or submerged
pipelines used in pipeline transportation systems — Part 1:
Polyolefin coatings (3-layer PE and 3-layer PP)”.
[27] ****IEC 68-2-10, 1988, „Basic Environmental Testing
Procedures. Part 2: Tests-Test J and guidance: Mould
growth”.
[28] Szatmári I, Lingvay M, Vlădoi C, Lingvay I, „The influence
of environmental factors on underground power cables'
ageing process: Case study”, Electrotehnica, Electronica,
Automatica (EEA), 2013, vol. 61, (4), pp. 48-55.
[29] Szatmári I, Lingvay M, Tudosie L, Cojocaru A, Lingvay I,
„Monitoring Results of Polyethylene Insulation
Degradability from Soil Buried Power Cables”, in REV.
CHIM. (Bucharest), 2015, Vol. 66 (3), pp. 304–311.
Acknowledgment
This work was financially supported by the UEFISCDI of
Romania, under the scientific Programme “NUCLEU 2016 -
2017”, contract no. 5301/2016.
Biographies
Doc.Eng. Andreea VOINA was born in
Campulung Muscel (România), on June 18,
1978.
She graduated the University Politehnica of
Bucharest, Faculty of Bio-technical
Engineering, in 2003.
She received the PhD. degree in Electrical Engineering, in
2013.
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
Her research interests concern on bio-technologies and
environmental quality.
e-mail address: andreea.voina@icpe-ca.ro
Doc.Eng. Petre NIȚĂ was born in Spanțov –
Grădiștea județul Călărași (RO) on Apryl 1,
1930.
He graduated the “Oil, Gas and Geologie”
University from Bucharest in 1955 and received
PhD degree in 1975 at “Oil and Gas” University
from Ploiești.
He was awarded with gold medal at „Nicola Tesla” patents and
inventions faire from Belgrad 2012.
He is general manager of „Izolații tip Niță” Ltd. (Daneș nr.3 –
jud. MS – Romania).
e-mail address: izolatiitip@clicknet.ro
Eng. Ana-Maria LUCHIAN was born in Bucharest
(RO), on July 19, 1992.
She graduated „Politehnica” University of
Bucharest, Faculty of Engineering in Foreign
Languages, Chemical Engineering in 2015 and
Faculty of Management an Economical
Engineering in Agriculture and Veterinary
Medicine, Economical Engineering in Agriculture in 2016.
She is scientific researcher at INCDIE ICPE-CA Bucharest,
Department of Advanced Materials.
e-mail address: anamaria.luchian@icpe-ca.ro
Daniel LINGVAY was born in Bucharest
(Romania), on Nov. 29, 1994.
He is studying in MSc at Technical University in
Cluj-Napoca, specializing on Integrated
Communication Systems with Special
Applications.
He graduated his BSc studies at the “Babeș-Bolyai” University
in Cluj-Napoca, Faculty of Physics specializing on physics-
informatics.
He is interested in radio communications, and licensed ham
radio with call sign YO5LD since 2009, and he is “Master of
Sports” since 2012.
e-mail address: daniel_lingvay@yahoo.com
65
Nicoleta BUTOI was born in Mizil, Prahova
County, on 21 July 1989.
She graduated the Faculty of Biology within
the University of Bucharest and she is presently
a MSc. Student.
Since 2011, she has been working as a research assistant at
INCDIE ICPE-CA – Laboratory of Biochemistry and Bioresources.
e-mail address: nicoleta.butoi@icpe-ca.ro
Doc. Chem. Adriana-Mariana BORȘ was born in
Romania, on July 06.
She received a degree in chemistry, monitoring
of emissions of persistent organic pollutants to
reduce environmental impact in 2007 at
University POLITEHNICA from Bucharest,
Romania.
She is a senior scientific researcher, National Institute for
Researcher and Development in Environmental Protection,
Romania.
Her current research interests include monitoring and
methods use in the risk assessment of environment,
management and quality control of environmental factors.
e-mail address: adrianambors@gmail.com
Doc.Eng. Iosif LINGVAY was born in Sighetu
Marmației (RO), on February 25, 1949.
He graduated the University „Politehnica” of
Bucharest, (RO) in 1972 and in 1984 received
the PhD degree in electrochemistry.
He is CS I and scientific secretary at INCDIE ICPE-CA, in
Bucharest.
His research interests concern operating safety of
underground pipelines and cables, marine corrosion, EMC,
energy save etc.
He is the correspondence author of the paper.
e-mail address: coroziune@icpe-ca.ro