MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN INFORMATICĂ ŞI

TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE
CATEDRA DE INFORMATICĂ I

LUCRARE INDIVIDUALĂ Nr. 1

LA DISCIPLINA:

Securitatea si Sanatatea in munca

TEMA: Traumatismele de producere si imbolnavirile profesionale

Grupa:R-1941
Elev:Panis Traian-
Stefan
Profesor: Croitoru Ion

Chișină
1
Leziuni și boli profesionale la locul de muncă
Leziuni industriale. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), decesele
din accidente industriale ocupă locul trei după bolile cardiovasculare și
oncologice. Accidentul profesional este considerat o „boală” a secolului XXI.
Leziunile profesionale apar sub influența factorilor de producție periculoși.
Acestea pot duce la invaliditate temporară sau permanentă. În acest caz, victima
își poate pierde capacitatea generală de muncă sau numai profesională. În caz de
pierdere a capacităţii profesionale de muncă, acesta nu poate lucra de profesie,
dar poate fi folosit în alte locuri de muncă. Odată cu pierderea invalidității
generale, victima își pierde parțial sau complet capacitatea de a efectua orice
muncă.
Leziunile pot fi mecanice (vânătăi, tăieturi, fracturi, luxații etc.), termice (arsuri,
degerături), chimice (arsuri chimice), electrice (arsuri, placarea pielii, șoc
electric etc.), psihologice (stres nervos, frică). si etc.).
Boli la locul de muncă. Condițiile nefavorabile de muncă pot provoca boli
profesionale și generale. Bolile profesionale apar sub influența factorilor nocivi
de producție (riscuri profesionale). Ele pot provoca invaliditate temporară, pe
termen lung sau permanentă (invaliditate). Un caz special de boală profesională
este otrăvirea profesională (acută sau cronică).
Bolile profesionale după principiul originii se împart în cele cauzate de acțiunea
factorilor fizici, a prafului, a substanțelor chimice și a factorilor biologici.
Bolile profesionale cauzate de factori fizici includ o boală de vibrație care a
apărut atunci când corpul uman este expus la vibrații; radiculita lombo-sacrală
care apare în timpul muncii fizice grele, stres asociat cu o poziție forțată a
corpului sau cu îndoire frecventă, precum și expunerea la răcire; artrită cronică,
osteocondroză - cu presiune sistematică și suprasolicitare în articulații, cu
schimbări bruște de temperatură, răcire prelungită etc.; pierderea auzului cu

2
expunere sistematică și intensă la zgomot etc.
Bolile profesionale cauzate de praf includ fibroza pulmonară profesională
cronică, cunoscută sub numele de pneumoconioză, precum și bronșita cronică de
praf etc.
Bolile profesionale cauzate de expunerea la substanțe chimice includ
intoxicațiile acute și cronice, bolile acute și cronice ale pielii - dermatită,
eczeme, conjunctivite etc.
Bolile profesionale cauzate de acțiunea factorilor biologici sunt bolile infecțioase
și parazitare transmise la om de la animalele bolnave (bruceloză, antrax etc.),
precum și bolile alergice (întâlnite mai ales în agricultură).

Cauzele leziunilor și bolilor la locul de muncă

Cauzele leziunilor și bolilor industriale pot fi împărțite în următoarele grupe:

tehnice, organizatorice, sanitare și igienice, psihofiziologice, subiective și
economice.
Motivele tehnice pot fi defecte de proiectare la mașini, mecanisme, unelte,
dispozitive de fixare sau funcționarea defectuoasă a acestora; absența,
imperfecțiunea, funcționarea defectuoasă a dispozitivelor de protecție, blocare,
ventilație, repunerea la zero sau împământarea instalațiilor electrice; Scurgeri de
lichide toxice, gaze prin conexiunile neetanșe ale conductelor, furtunurilor etc.
Motivele organizatorice sunt briefing-uri și instruiri intempestive sau de proasta
calitate a lucrătorilor privind protecția muncii, lipsa instrucțiunilor privind
protecția muncii, controlul insuficient asupra îndeplinirii cerințelor de protecție a
muncii de către lucrători, întreținerea nesatisfăcătoare a locului de muncă,
deficiențe în organizarea muncii colective, în asigurarea lucrătorilor cu salopete
și alte EIP; utilizarea echipamentelor, uneltelor în alte scopuri, încălcarea
regimului de muncă și odihnă, procesul tehnologic.
3
Prevenirea accidentarilor si bolilor profesionale

Un rol important în prevenirea accidentărilor îl joacă promovarea problemelor de

protecție a muncii, introducerea unor metode noi, avansate de organizare a
muncii în siguranță la fiecare loc de producție. Este necesar să se mențină
locurile de muncă, producția și disciplina tehnologică la un nivel care să elimine
complet accidentele și bolile la locul de muncă. Prevenirea presupune și trecerea
de la rezolvarea unor sarcini individuale, aleatorii, la un complex de sarcini de
reglementare, organizatorice, tehnice, sanitare, igienice și economice
interconectate. Toate măsurile de îmbunătățire a condițiilor de muncă, de
reducere a accidentelor industriale, a bolilor pot fi împărțite în legislative,
organizatorice, tehnice, medicale și preventive și economice. Cu toate acestea,
această clasificare este într-o oarecare măsură condiționată, deoarece
evenimentele individuale pot fi atribuite simultan diferitelor grupuri.
Măsurile legislative definesc drepturile și obligațiile lucrătorilor în domeniul
protecției muncii, regimul lor de muncă și odihnă, protecția muncii pentru femei
și tineri, standarde sanitare pentru conținutul maxim de substanțe nocive în zona
de lucru, despăgubiri pentru pagubele victimelor vătămării. sau alte prejudicii
aduse sănătății, pensiilor acestora, prestațiilor pentru muncă în condiții de muncă
periculoase etc.
Măsurile organizatorice includ introducerea unui sistem de management al
protecției muncii, instruirea în timp util a angajaților, furnizarea de instrucțiuni
privind protecția muncii, crearea de cabinete de protecție a muncii, organizarea
tuturor tipurilor de control asupra respectării cerințelor de protecție a muncii,
certificarea și certificarea condițiilor de muncă ale locuri de muncă, clădiri,
structuri etc.