Sunteți pe pagina 1din 19

1.

In cazul asigurărilor facultative, raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si


drepturile si obligațilie fiecarei părți, prin ce sunt stabilite?
a) prin intelegerea verbala dintre cele doua părți;
b) prin norme emise de catre Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) prin contractual de asigurare.
2. Cu privire la asigurări, ce este cazul asigurat?
a) un eveniment viitor;
b) un eveniment imposibil;
c) evenimentul care s-a produs prin fapta intentionata a beneficiarului asigurării.
3. La ce se refera caracterul consensual al contractului de asigurare?
a) obligativitatea încheierii în scris si cuprinderea anumitor elemente prevăzute de lege;
b) valabilitatea contractului începe din momentul în care părțile si-au exprimat acordul
de vointa cu privire la continut;
c) părțile contractante îsi asuma obligatii reciproce si independente.
4. Cum se clasifica asigurările, in funcție de ramura la care se refera?
a) asigurări de persoane si asigurări de răspundere civilă;
b) asigurări obligatorii si asigurări de bunuri;
c) asigurări de bunuri, asigurări de persoane siasigurări de răspundere civilă.
5. Ce principii se aplica la acordarea despagubirii:
a) principiul răspunderii limitate;
b) principiul mutualitatii; principiul primului risc;
c) principiul primului risc; principiul răspunderii proportionale; principiul răspunderii
limitate.
6. Care sunt caracterele juridice ale contractului de asigurare:
a) succesiv, consensual, de adeziune, oneros,sinalagmatic, aleatoriu;
b) aleatoriu, neoneros, de buna - cuviinta, consensual;
c) cu executare imediata, sinalagmatic, oneros, de rea-credinta.

7. Ce anume caracterizeazã activitatea brokerului de asigurãri?


a) Un broker de asigurări poate fi actionar semnificativ la un asigurator, cu conditia sa
nu îl includa în oferta lui clientilor sai;
b) negociaza sau încheie contracte de asigurare si acorda si alte servicii în legatura cu
protectia împotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor;
c) un broker de asigurări nu este necesar sa aiba un contract de asigurare de răspundere
civilă profesionala.
8. Ce conditii de validitate trebuie sa intruneasca un contract de asigurare?
a) Părțile nu trebuie neaparat sa aiba capacitate de a contracta;
b) Cauza contractului sa fie ilicita;
c) Sa aiba un obiect determinat sau determinabil; părțile trebuie sa aiba capacitate de a
contracta.
9. Cine reglementeaza contractul de asigurare?
a) Legea nr.236/2018;
b) Noul cod civil;
c) Comisia de supraveghere a asigurărilor.
10. Persoana fizică sau juridică care contracteaza o asigurare de viața este:
a) Asiguratul;
b) Asiguratorul;
c) Detinatorul politei.
11. Caracterul oneros al contractului de asigurare presupune faptul ca:
a) părțile au obligatii reciproce si interdependente una fata de cealaltă;
b) fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj pentru prestatia pe care o face părții
celeilalte;
c) prestatiilepărților prevăzute in contract sunt esalonate in timp.
12. Interesul asigurabil in cazul asigurărilor de persoane:
a) consta in angajarea răspunderii civile a asiguratului fata de terte persoane;
b) nu trebuie dovedit de catre asiguratul sau beneficiarul asigurării, intrucat el insoteste
evenimentele legate de persoana;
c) presupune existenta obligatorie a unei legaturi intre beneficiarul asigurării si asigurat.
13. Contractul de asigurare are un caracter consensual atunci cand:
a) se formează numai prin consimtamantul părților;
b) prestatiile părților prevăzute in contract sunt esalonatein timp;
c) părțile au obligatii reciproce si interdependente una fata de cealaltă.
14. Contractantul asigurării, ca parte distincta in contractul de asigurare, este persoana care:
a) in schimbul primei de asigurare platita asiguratorului isi asigura bunurile;
b) incaseaza despăgubirea de asigurare sau suma asigurată la producerea evenimentului
asigurat;
c) isi asuma sarcina de a incheia contractul de asigurare si de a plati prima de asigurare,
fara ca acesta sa aiba calitatea de asigurat.
15. Pentru ca un risc sa fie asigurabil, trebuie indeplinite anumite conditii:
a) sa aiba un caracter intamplator; producerea lui sa fie posibila.
b) producerea lui sa fi avut loc la momentul încheierii asigurării;
c) sa depinda de fapta intentionata a asiguratului.
16. Suma asigurată reprezintă:
a) expunerea la un prejudiciu financiar;
b) partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma răspunderea; limita
maxima a răspunderii asiguratorului;
c) limita minima a răspunderii asiguratorului.
17. Contractul de asigurare devine nul daca:
a) sansa de realizare a evenimentului este de peste 70%;
b) sansa de realizare a evenimentului este de peste 50%;
c) sansa de nerealizare a evenimentului este de 100%.

18. Definiti contractul de asigurare potrivit Noului Cod Civil:


a) Contractul de asigurare urmareste sa asigure conducerea contabilitatii fondului
asigurărilor de viața pentru identificarea operativa a activelor si a obligatiilor aferente
acestuia;
b) Prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului,
iar acesta se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau
beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată, denumita in continuare indemnizatie,
in limitele si in termenele convenite;
c) Asiguratorul se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau
beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată.
19. Existenta unui interes asigurabil, presupune următoarele conditii esentiale:
a) asiguratul trebuie sa sufere o dauna ce poate fi evaluata in bani, bunul mentionat sa
constituie obiectul asigurării asiguratul sa aiba un interes patrimonial cu privire la
bunul asigurat;
b) poibilitatea agravarii riscului de catre asigurat;
c) inainte de producerea evenimentului asigurat, asiguratorul sa propuna asiguratului
modificarea corespunzatoare a contractului, sau sa-l denunte, in cazul in care
cunoscand adevarata situatie nu ar fi incheiat contractual.

20. Care dintre următoarele afirmatii este corecta:


a) Suma asigurată nu poate fi mai mare decat valoarea bunului care face obiectul
asigurării;
b) Suma asigurată nu influenteaza in nici un fel prima de asigurare;
c) Indemnizația poate depasi suma asigurată.
21. Indemnizația de asigurare este:
a) suma de bani pe care o plăteşte asiguratul asiguratorului pentru asumarea riscului;
b) suma de bani pe care asiguratorul o plateste asiguratului/ beneficiarului la producerea
cazului asigurat;
c) dauna evaluabilă în bani pe care asiguratul o poate suferi.

22. Prima de asigurare este guvernata de următoarele reguli:


a) Dovada platii primelor de asigurare cade in sarcina asiguratorului;
b) Plata primelor este portabila;
c) În caz de neplată la scadenţă a unei rate, asiguratul nu are dreptul să o plătească în
cadrul termenului de păsuire.
23. Asiguratorul poate denunţa contractul:
a) când asiguratul a comunicat modificările survenite în cursul derulării contractului,
modificări ce exclud posibilitatea menţinerii contractului;
b) cand asiguratul nu întreţine corespunzator bunul sau nu respectămăsurile de prevenire
impusede lege;
c) cand asiguratul nu poate face dovada platii primei de asigurare.
24. Asiguratorul nu acordă despăgubiri în următoarele cazuri de asigurare CASCO:
a) accidentul a fost produs din culpa asiguratului;
b) dacă poliţia a confirmat furtul;
c) pentru cheltuielile făcute pentru îmbunătăţirea stării autovehicolului.

25. Riscul asigurat este:


a) un eveniment viitor, imposibil, si incert;
b) un eveniment posibil, prezent si incert;
c) un eveniment incert, viitor si posibil.
26. Ce reprezintă obiectul asigurării de răspundere civilă?
a) paguba produsa de o terta persoana asiguratului;
b) valoarea patrimoniala egala cu despagubirile ce ar trebui platite de catre asigurat tertei
persoane;
c) paguba produsa de asigurat unei terte persoane.
27. In cazul asigurării clădirilor, constructiilor, echipamentelor, precum si a altor bunuri,
pentru ce mai acorda despagubiri asiguratorul?
a) pagube produse clădirilor sau a altor constructii prin izbirea lor de catre un vehicul;
b) pagube produse bunurilor puse la caldura sau la foc pentru prelucrare;
c) cheltuielile reclamate de curatare a locului unde s-a produs paguba, in masura in care
nu sunt in legatura cu riscurile asigurate si nici necesare pentru executarea lucrarilor
de reparatii.
28. In cadrul asigurărilor de răspundere civilă auto, in ce caz societățile de asigurări acorda
despagubiri?
a) paguba este urmarea exclusiva a culpei unei terte persoane;
b) producerea pagubei s-a datorat conducatorului autovehiculului asigurat;
c) paguba este rezultata in urma unui transport de produse radio active sau inflamabile.

29. In cazul asigurării de răspundere civilă, ce statut are terta persoana pagubita?
a) beneficiar al asigurării;
b) contractant;
c) persoana cuprinsa in asigurare.

30. Care dintre următoarele riscuri nu este acoperit prin asigurarea facultativă de avarii a
autovehiculelor?
a) ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule;
b) defecte de fabricatie ale unor piese sau alte componente;
c) riscuri generale.
31. Ce se poate afirma in legatura cu asigurările de răspundere civilă?
a) in calitate de beneficiar ai asigurării pot aparea numai terte persoane necunoscute in
momentul încheierii asigurării; de regula, prin aceste asigurări sunt acoperite numai
prejudiciile produse de asigurat unor terte persoane, care sunt urmarea unui accident;
obiectul acestor asigurări il reprezintă prejudiciul produs unor terte persoane de catre
asigurat;
b) de regula, prin aceste asigurări sunt acoperite numai prejudiciile produse de asigurat
unor terte persoane, care sunt urmarea unui accident; eventuala vinovatie a
asiguraților in producerea riscului duce de regula, la decaderea din drepturi a
acestora;
c) eventuala vinovatie a asiguraților in producerea riscului duce de regula, la decaderea
din drepturi a acestora; obiectul acestor asigurări il reprezintă prejudicial produs unor
terte persoane de catre asigurat.
32. In ce situatii nu se pot acorda despagubiri in cadrul asigurărilor facultative de
autovehicule?
a) paguba nu a fost provocata cu intentie de catre asigurat; autovehiculul nu avea
certificat de inmatriculare valabil;
b) paguba a fost produsa ca urmare a trepidatiilor autovehiculului in timpul mersului;
autovehiculul nu avea certificat de inmatriculare valabil; paguba s-a produs in timpul
comiterii de catre asigurat a unei infractiuni contra sigurantei statului;
c) autovehiculul avea certificate de inmatriculare valabil.
33. Prin asigurările de răspundere civilă pot fi acoperite numai prejudiciile produse de
asigurat unor terte persoane. Ce conditii trebuie indeplinite cumulative?
a) producerea de catre asigurată a unei fapte ilicite; trebuie sa se poata dovedi existenta
unui prejudiciu produs de asigurat tertei persoane accidentate; existenta unui raport de
cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului si prejudiciului adus tertei persoane; este
necesar sa se poata constata culpa asiguratului care, infaptuind fapta ilicita, a produs
accidentul;
b) savarsirea de catre asigurat a unei fapte ce nu contravine normelor legale; existenta
unui raport de cauzalitate intre fapta asiguratului si paguba produsa unei alte
persoane; asiguratul sa fi contribuit la producerea accidentului si a pagubei rezultatea
in urma acestuia;
c) savarsirea cu intentie de catre asigurat a unei fapte ilicite; existenta unei pagube
produse de asigurat tertei persoane accidentate; existenta unui raport de cauzalitate
intre fapta ilicita si prejudiciu.

34. Care sunt părțile asigurării de persoane?


a) asiguratul si asiguratorul;
b) asiguratul si moștenitorii legali;
c) asiguratul, asiguratorul, beneficiarul, moștenitorii legali.
35. Care sunt obligatii ale asiguratului in cazul asigurărilor de viața?
a) sa dea toate informatiile privind starea sa de sanatate la momentul încheierii
contractului;
b) sa declare si alte asigurări in curs pentru acelasi obiect al asigurării;
c) ambele variante. 
36. Ce condiție trebuie indeplinita in cazul asigurării de răspundere civilă?
a) existenta faptei ilicite savarsite de asigurat si existenta unui prejudiciu;
b) existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita comisa de asigurat si prejudiciul
adus tertei persoane;
c) ambele variante sunt corecte.

37. Care sunt trasaturile care nu caracterizează contractul de asigurare?


a) Oneros;
b) Unilateral;
c) De adeziune.
38. Care dintre riscuri nu sunt acoperite prin asigurarea facultative de avarii a
autovehiculelor?
a) defecte de fabricatie ale unor piese sau alte componente;
b) cheltuielile cu transportul autovehiculuilui la atelierul de reparatii cel mai apropriat de
locul accidentului, care poate efectua reparatia;
c) ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule.

39. Ce inseamna, in asigurări, caracterul consensual?


a) valabilitatea contractului incepe din momentul in care părțile si-au exprimat acordul
de vointa cu privire la continut;
b) părțile contractante isi asuma obligatii reciproce si interdependente;
c) părțile cunosc cu exactitate ce avantaje patrimoniale vor rezulta pentru ele din
contract, inca de la încheierea acestuia.
40. Asiguratul intra in posesia sumei asigurate numai in cazul in care este in viața la
expirarea contractului. In cazul carei asigurărieste valabila aceasta condiție?
a) de viața legata de investitii;
b) de supravietuire;
c) de accidente.
41. Ce vizeaza asigurările de accidente ?
a) protejarea asiguratului împotriva riscului de deces;
b) acordarea unor sume de bani sub forma de renta asiguratului in caz de producere a
unui accident in timpul exercitarii profesiei sale;
c) constituirea treptata a unui capital de care poate dispune in cazul producerii unui
accident.

42. La asigurările de persoane, suma asigurată se stabilește:


a) de catre agentii de asigurare ai firmei;
b) pe baza informatiilor din certificatele medicale prezentate de asigurat;
c) in mod forfetar, in funcție de nevoile si posibilitatile sale financiare.
43. Pana la aparitia evenimentului asigurat, asiguratul are obligatia:
a) de a informa pe asigurator in privinta modificarii circumstantelor care agraveaza
riscul; de a plati prima de asigurare;
b) a furniza acte si date referitoare la sinistrul asigurat;
c) a incheia asigurări suplimentare.

44. Dupa producerea evenimentului asigurat, asiguratorul trebuie sa verifice:


a) daca asiguratul a solicitat duplicatul documentului de asigurare;
b) daca asiguratul a fost de acord cu suma asigurată; daca asigurarea era in vigoare la
data producerii riscului;
c) daca exista culpa asiguratului in producerea evenimentului.
45. Situatiile in care contractul de asigurare se reziliaza automat sunt:
a) producerea evenimentului este posibila;
b) pagubele au fost produse de operatiuni militare pe timp de razboi;
c) evenimentul s-a produs inainte de a incepe răspunderea asiguratorului, iar asigurarea
a ramas fara obiect.

46. Asigurarea creditelor interne reprezintă un instrument financiar care protejeaza:


a) Beneficiarul de credit;
b) Creditorul;
c) Statul.
47. Pentru asigurările de răspundere civilă incheiate de persoane juridice, suma de asigurare
se stabilește:
a) la nivelul solicitat de asigurat si agreat de asigurator, separat pentru deces, vatamari
corporale sau pagube la bunuri;
b) prin metoda evaluarii patrimoniului prezent si viitor;
c) prin metoda evaluarii patrimoniului prezent.
48. In cadrul asigurărilor de răspundere civilă auto, societățile de asigurări acorda
despagubiri daca:
a) paguba se datoreaza exclusiv culpei persoanei pagubite;
b) paguba este urmarea exclusiv a culpei unei terte persoane;

c) producerea pagubei s-a datorat conducatorului autovehiculului asigurat.

49. Asiguratorul RCA are drept de regres:

a) intotdeauna împotriva propriului sau asigurat vinovat

b) candaccidentul a fost produs cu intentie de asigurat;

c) persoana raspunzatoare de producerea pagubei a condus autovehiculul cu


consimtamantul asiguratului.

50. Asiguratorul RCA nu acorda despagubiri :


a) Daca bunul avariat si vehiculul asigurat fac parte din patrimoniul comun al sotilor ;
b) Daca in sarcina utilizatorului se stabileșterăspundereacivilă ;
c) Daca autovehiculul avariat are incheiata o polita facultativă CASCO.

51. Asiguratorul este obligat la returnarea diferentelor de prima platite de asigurat in cazul
radierii din circulatie a vehiculului in perioada de asigurare :
a)Chiar daca asiguratul nu respecta obligatia de a instiinta asiguratorul RCA cu privire la
modificarea informatiilor cuprinse in polita de asigurare ;
b) Numai in cazurile in care nu s-au platit sau nu se datoreaza despagubiri pentru
evenimente produse in perioada de valabilitate a asigurării ;
c)Diferentele returnate, netinand cont de data inceperii si data incetarii răspunderii
asiguratorului.

52. Sistemul bonus – malus in materia RCA are drept scop :


a) stimularea comportamentului diligent al conducatorului vehiculului;
b)evitarea despagubirilor cand vina producerii accidentului apărține asiguratului;
c) nu afecteaza valoarea primelor de asigurare platite de asigurat.

53. Plata indemnizației in asigurarea de răspundere civilă:


a) Asigurătorul nu plăteşte despăgubirea direct terţei persoane prejudiciate
b) Creditorii asiguratului nu pot urmări suma reprezentand despăgubirea;
c) Despăgubirea se plăteşte asiguratului numai în cazul în care acesta dovedeşte că nu a
despăgubit-o pe terţa persoană prejudiciată.

54. Drepturile terţelor persoane păgubite:


a) Drepturile terţelor persoane păgubite nu se exercită împotriva celor răspunzători de
producerea pagubei;
b) Asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligaţiilor
ce îi revin acestuia din contractul de asigurare;
c) Nu pot fi stabilite prin intelegere tripartite (asigurat-asigurator-tert).

55. In cazul asigurării de raspundere profesionala, pentru ce se acorda despagubirile?


a) daune materiale produse din culpa asiguratului, persoana fizică sau juridică, precum si
din culpa altor persoane pentru care asiguratul raspunde potrivit legii;

b) cheltuieli de judecata la plata carora este obligat asiguratul prin hotarare


judecatoreasca;

c) ambele variante.

56. Pe lângă regulile generale ce guvernează un contract de asigurare, Codul prevede şi


următoarele reguli speciale în privinţa beneficiarului asigurării:
a) desemnarea beneficiarului se face numai prin testament ;
b) dacă nu s-a desemnat un beneficiar, suma se plăteşte moştenitorilor ;

c) înlocuirea beneficiarului nu se poate face în timpul derulării contractului.

57. Care este scopul asigurărilor de credite ?

a) De a oferiprotecție in cazul capacitatii de plata; de a oferiprotecție in cazul


insolvabilitatii cumparatorilor;

b) De a oferi protecție in cazul insolvabilitatii cumparatorilor; de a nu oferi protecție in


cazul insolvabilitatii beneficiarilor de credite;

c) De a oferi protecție in cazul pierderilor financiare rezultate din neplata; de a oferi


protecție in cazul incapacitatii de plata; de a oferi protecție in cazul insolvabilitatii
cumparatorilor; de a oferi protecție in cazul insolvabilitatii beneficiarilor de credite.

58. Care sunt persoanele ce pot fi implicate in asigurarea de persoane ?

a) asiguratul si asiguratorul;

b) asiguratul si moștenitorii legali;

c) asiguratul, asiguratorul, beneficiarul, moștenitorii legali.  

59. Asigurarea obligatorie a imobilelor cu destinatia de lucuinta isi gaseste reglementarea legala
in:

a) Legea nr.260/2008;

b) Legea nr.132/2017

c) Noul Cod Civil.


60. Asigurarea obligatorie a locuințelorse încheie pentru acoperirea riscurilor privind :

a) inundatii provenite de la vecini ;

b) cutremur, alunecari de teren ;

c) lovirea imobilelor persoanei asigurate de catre părți desprinse din imobilul unui vecin.

61. Suma asigurată in cazul asigurării obligatorii a locuințelor este in valoare de :

a) 20000 eur/10000 eur in funcție de tipul imobilului ;

b) echivalenmtul in lei a sumei de 20000 eur ;

c) părțile stabilesc de comun acord suma asigurată.

62. Proprietarul unui imobil cu destinatia de locuinta :

a) daca area déjà incheiata o asigurare facultativă a acelui imobil, nu mai trebuie sa
încheie concomitent si asigurarea obligatorie pentru calamitati naturale.

b) daca area déjà incheiata o asigurare facultativă a acelui imobil, trebuie sa încheie
concomitent si asigurarea obligatorie pentru calamitati naturale.

c) durata celor doua categorii de polite este obligatoriu sa se suprapuna.

63. Care dintre următoarele categorii profesionale au obligatia de a incheia asigurarea


profesionala ?

a) medici, mediatori, consilieri juridici ;

b) arhitecti, notari, grefieri ;

c) experti contabili, avocati, medici.

64. Care dintre următoarele se incadreaza in categoria asiurărilor de persoane – altele decat
cele de viața :

a) asigurările pentru interventii chirurgicale ;

b) asigurările pentru accidente ;


c) asigurările de tip student.

65. Despăgubirea (indemnizația) de asigurare reprezintă:

a) pierderea în expresie bănească, intervenită la un bun asigurat, ca urmare a producerii

fenomenului împotriva căruia s-a încheiat asigurarea;

b) indemnizația de asigurare ce nu poate depăşi 80% din pagubă;

c) asigură întotdeauna acoperirea pagubei survenite ca urmare a producerii riscului


asigurat.
66. Cine are calitatea de asigurat în asigurările de persoane ?

a) orice persoana fizică;

b) orice persoana juridică;

c) fie persoana fizică, fie persoana juridică.

67. Când este indicat beneficiarul asigurării ?

a) numai la momentul încheierii contractului de asigurare;


b) si in timpul executarii contractului de asigurare;
c)numai dupa incetarea contractului de asigurare. 

68. Care sunt cazurile în care asigurătorul poate refuza plata sumei asigurate

a) numaiîn caz de neplată a primelor de asigurare;

b) în cazul în care evenimentul asigurat a fost produs din culpa de către asigurat;

c)în cazul în care în cursul executării contractului au intervenit împrejurări


        esentiale privitoare la riscul asigurat si acestea nu au fost comunicate de asigurat.

69. În ce cazuri ne aflăm în situația unei asigurări obligatorii?

a) în cazul asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse prin accidente de


autovehicule;

b) in cazul asigurării pentru boli incurabile;

c) in cazul asigurării clădirilor.


70. Care este termenul special de prescriptie în raporturile ce izvorăsc dinasigurare?

a) 2 ani;
b) 3 ani;
c) 1 an.
71. În ce termen poate introduce terta persoană păgubită actiune
împotrivaasigurătorului?
a)  in 6 luni;

b) în termenul general de prescriptie;

c) in 2 ani.

72. Care este cuantumul sumei asigurate în raport cu bunul asigurat?

a) egală cu valoarea bunului;


b) mai mare decât valoarea bunului;
c) nu exista nici o legatura intre aceasta si valoarea bunului asigurat.

73.  În cazul asigurării de bunuri cine poate avea calitatea de asigurat?
a) orice persoană care poate face acte de conservare privind acel bun;
b) orice persoană care nu are un interes patrimonial pentru conservarea acelui
bun;
c) o persoană fara capacitate de exercitiu.
73. In cazul asigurării obligatorii de locuinte:

a) asiguratul este intotdeauna proprietarul locuintei;

b) suma asigurată poate fi stabilita prin vointa părților, neexistand limite in acest sens;

c) sunt acoperite numai daunele produse locuintei ca effect direct sau indirect al
producerii unor cutremure de pamant, alunecari de teren si inundatii, ca fenomene
naturale.

74. In cazul asigurărilor de bunuri, conform prevederilor Codului Civil:

a) asiguratorul nu datoreaza indemnizația de asigurarein cazul in care evenimentul


asigurat a fost produs sub orice forma de vinovatie de catre asigurat;

b) despăgubirea se stabilește in funcție de starea bunului la momentul producerii


riscului asigurat, chiar daca la încheierea contractului de asigurare, bunul era nou si
prima de asigurare a fost calculata si platita la pretul de achizitie a bunului;

c) calitatea de asigurat nu o poate avea si chiriasul bunului.


75. Daca intr-un contract de asigurare pentru riscul de deces, este stipulate clauza potrivit
careia indemnizația de asigurare va fi incasata de fiul X defunctului, in cazul producerii
evenimentului asigurat, atunci:

a) contractantul asigurării si beneficiarul este fiul defunctului;

b) indemnizația de asigurare va intra in masa succesorala, fiind impărțita corespunzator


cotelor de mostenire, intre toti moștenitoriicu vocative succesorala;

c) indemnizația de asigurare se cuvine fiului desemnat prin contract, chiar daca la


momentul decesului exista si o sotie supravietuitoare.

76. In cazul asigurărilor de bunuri, conform prevederilot Noului Cod Civil:

a) in cazul asigurării multiple, fiecare asigurator este obligat sa plateasca suma asigurată
conform contractului, fara sa intereseze ca pentru acelasi prejudiciu, asiguratul
incaseaza si alte asigurări;

b) asigurat nu poate fi uzufructuarul bunului;

c) in caz de instrainare a bunului, contractual isi continua producerea efectelor intre


asigurator si dobanditor, in lipsa unei clauze contractuale ori legale contrare.

77. In asigurările de malpraxis medical:

a) asiguratorul acorda despagubiri numai daca asiguratul este vinovat de savarsirea unui
act de malpraxis;

b) asiguratorul nu acorda despagubirile proportional cu gradul de vinovatie al


asiguratului sau;

c) asiguratorul nu este obligat la plata despagubirilor fata de succesorii pacientului,


victima unui act de malpraxis.

78. In asigurările de persoane:

a) asiguratorul nu datoreaza indemnizația de asigurare daca riscul asigurat a fost produs


din culpa de asigurat;

b) asiguratorul datoreaza indemnizația de asigurare in cazul in care riscul asigurat a fost


produs prin sinuciderea asiguratului survenita la 3 ani de la încheierea contractului;

c) asiguratorul datoreaza beneficiarului indemnizația de asigurare pentru deces chiar


daca riscul a fost produs cu intentie de beneficiarul asigurării.
79. Contractul de asigurare:

a) este un contract solemn, aleatoriu, bilateral, cu executarte succesiva si de adeziune;

b) se încheie in forma scrisa ad validitatem;

c) este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, aleatoriu si cu executare


succesiva in timp.

SPETE:

1) Reclamanta X SRL a chemat in judecata pe parata SC ASIG SA solicitand instantei


obligarea paratei la plata sumei de 67000 RON, plus cheltuieli de judecata, reprezentand
contravaloare despăgubire pentul evenimentul asigurat si produs.
Prin Sentinta nr.4103/2012, Tribunalul Bucuresti a admis cererea reclamantei si a obligat
parata la platasumei de 55000 ron si cheltuieli de judecata.

Instanta a retinut următoarele: autoturismul asigurat la SC ASIG SA a fost furat la data de


23.10.2011 din fata sediului Societatii reclamante. Polita incheiata intre cele doua părți acopera
atat riscul de avarii, cat si furt.

Conform declaratiilor facute de reprezentanta Societatii asigurate si inregistrate la DGIPI


Bucuresti, Serviciul Furturi Auto din 23.10.2011, rezulta ca s-a reclamat furtul autoturismului
VW, din aceeasi data, autoturism ce face obiectul Politei de asigurare nr.1255/ 08.12.2010 (cu
prima achităta in data de 10.12.2010), incheiata instre SC X SRL si SC ASIG SA. Perioada de
valabilitate a Politei este de 1 an.

La 14.10.2011, numitului SM – director al X SRL, I s-a furat, in tren, geanta diplomat in care
se aflau: buletinul de identitate, permisul de conducere, cheile de la casa si autoturisdm si
documentele firmei. La data de 15.10.2011, geanta a fost gasita, insa fara chei si acte.

Fata de aceasta imprejurare, numitul SM a inlocuit cheile de la casa, dar nu si pe cele de la


autoturism si nu a anunta asiguratorul despre acest eveniment survenit.

In apararea sa, SC ASIG SA sustine ca documentele furate ofereau elemente sigure cu privire
la locul situatii autoturismului, fiind evident legatura de cauzalitate dintre furtul gentii (cu toate
obiectele mentionate) si furtul autoturismului asigurat.

Intrebari:

1. Ce fel de Polita a fost incheiata intre cele doua părți? Ce riscuri acopera?
2. Care sunt obligațilie asiguratului (pentru acest tip de Polita) inainte de
producerea riscului asigurat? A fost incalcata vreuna dinttre aceste obligatii de catre SC
X SRL ? (motivati raspunsul)
3. Dupa parerea dvs posibilitatea producerii riscului este aceeasi in cele doua
moment de timp? (inainte si dupa producerea furtului gentii). Au survenit modificari ale
imprejurarilor avute in vedere la încheierea contractului?
4. In situația in care asiguratorul ar fi fost instiintat despre furtul gentii cu
toate cele mentionate, ce posibilitati ar fi avut?
5. Care ar fi Solutia Instantei in opinia dvs?

2) Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la 18.11.2011, reclamantul S S a chemat


in judecata parata S.C. E Romania Asigurări S.A solicitand, obligarea acesteia la plata
sumei totale 2.800 lei cu titlu de despagubiri civile actualizata cu dobanda legala si
obligarea la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,5% pe zi de intarziere,
calculate de la data avizarii si pana la data platii efective.
La prima zi de infatisare, reclamantul si-a precizat cererea de chemare in judecata
solicitand obligarea paratei la plata sumei de 2785,78 lei, cat consemneaza factura fiscala,
dobanda legala pentru perioada cuprinsa de la data avizarii daunei-18.05.2011 pana la data
platii efective si penalitati de intarziere in cuantum de 2576,85 lei calculate de la data avizarii si
pana la data introducerii actiunii ( 18.11.2011).

In fapt, la data de 20.10.2010 reclamantul S S, in calitate de asigurat, a incheiat cu


parata S.C. E Romania A S.A. in calitate de asigurator, contractul de asigurare facultativă a
autoturismului sau, asa cum rezulta din Politia de asigurare nr. 0064687, suma asigurată
conform contractului fiind de 57406 lei.

Societatea parata, in schimbul primei platite si-a asumat răspunderea sa-l


despagubeasca, daca in perioada de valabilitate autoturismul sufera vreo paguba. Prin polita
de asigurare, parata a asigurat următoarele riscuri: explozie, incendiu, trasnet, cutremur,
inundatie, avarie, loviri, ciocniri. Valabilitatea politei este stipulata pentru perioada 30.10.2010-
29.10.2011, obiectul asigurat fiind autovehiculul marca C cu nr. de inmatriculare VS10WST.

La data de 18.05.2011 autoturismul proprietatea reclamantului S S a suferit avarii. La


aceeasi data, reclamantul a avizat parata cu privire la dauna suferita, fiind intocmit de catre
parata procesul verbal de constatare a pagubelor. La aceeasi data, parata a emis documentul de
introducere in reparatie a autovehiculului, in baza caruia, reclamantul a efectuat reparatiile
avariilor la societatea service Nedelserv SRL – agreata de parata, costul reparatiilor fiind de
2785,78 lei-asa cum rezulta din factura fiscala si devizul de lucrari depus la dosar.
Reprezentantii paratei au emis documentul de introducere in reparatie a autovehiculului prin
care s-a constatat ca dauna consta in avarierea triplei dreapta spate si spoiler spate.

Reclamantul a aratat ca, parata nu a decontat reparatia autoturismului. Cu chitanta nr.


0326 din 15.06.2011 reclamantul a achităt societatii service suma de 2785,78 lei reprezentand
contravaloare reparatii.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe contractul de asigurare si Legea 136/1995.

Apararile formulate:

Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

In fapt, parata a aratat ca, nu este de acord cu plata despagubirilor solicitate de catre
reclamant, motivat de faptul ca, acestea depasesc cuantumul despagubirii reale ce se poate
acorda, conform dispozitiilor art. 50 alin. 1 din Normele CSA. Suma solicitata ca si despăgubire
nu este justificata intrucat au fost folosite preturile maximale practicate de unitatile de service
pentru reparatii, precum si, in ceea ce priveste timpii/ora de manopera. Suma solicitata este
supraevaluata in raport de preturile practicate de alte unitati specializate in comercializarea de
părți componente, piese inlocuitoare si material pentru acestea. Parata a aratat ca, potrivit art.
42 din Normele RCA puse in aplicare prin Ordinul CSA5/2010 asiguratorul RCA are dreptul ca la
stabilirea marimii cuantumului pagubelor sa efectueze propriile investigatii si constatari in
legatura cu dinamica accidentului si cu privire la modul in care s-a efectuat reparatia sau
inlocuirea reperelor avariate.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind penalitatile de intarziere, parata a aratat ca,
este neintemeiat intrucat creanta ce face obiectul dosarului nu indeplineste conditiile de a fi
exigibila si certa. Clauza penala este o conventie accesorie prin care părțile determina anticipat
echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere
sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau. Penalitatile reprezintă o sanctiune
contractuala prestabilita, fiind rezultatul exclusiv al manifestarii de vointa al ambelor părți.Din
lecturarea intregului contract de asigurare incheiat intre părți, se constata ca, in cuprinsul
acestuia, nu este prevăzuta o clauza penala, prin care părțile sa fi stabilit anticipat cuantumul
prejudiciului suferit, in caz de neexecutare a obligatiilor asumate sau in caz de intarziere la
executare a acestora.

Intrebari:

1. Conform prevederilor Legii 136/1995 privind asigurările si reasigurările, in asigurarea


facultativă raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligațilie
fiecarei părțiprin ce sunt stabilite? Dar in asigurarea obligatorie ?Despre ce tip de
asigurare este vorba in speta? – 1.5 p
2. Cum se stabilesc despagubirile in speta? Considerati ca Asiguratorul si-a incalcat anumite
obligatii din aceasta Polita? Care este aceasta si cum poate fi dovedita? In ce masura sunt
incidente prevederile Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru
prejudicii produse prin accidente de vehicule? – 1.5 p
3. Care este Solutia Instantei cu privire la despăgubirea in valoare de 2785,78 lei? – 0.5 p
4. Care este Solutia In ceea ce priveste cererea privind penalitatile de intarziere, avand in
vedere sustinerea Paratei?- 0.5 p
5. In ceea ce priveste cererea privind dobanda legala, care ar fi Solutia corecta, avand in
vedere ca, natura juridică a daunelor interese moratorii legale este diferita de natura
juridică a clauzei penale, intrucat legea prezuma in mod absolut prejudiciul invocat
reprezentand dobanda legala in cazul in care o parte nu-si incaseaza creanta la scadenta,
prejudiciu care este dat de lipsa de folosinta a sumei de bani reprezentand creanta?
- 0.5 p

3) Prin actiunea introductiva, reclamanta SC O. SA (societate de asigurări) a solicitat


instantei obligarea paratelor: Primaria Mun.C si Administratia strazilor – la plata
despagubirilor pe care reclamanta le-a achităt catre persoana asigura C.M.
Instanta a retinut ca in data de 20.02.2014 intre SC O SA si C.M. a fost incheiat un
contract de asigurare facultativă pentru avarii si furt, pentru o perioada de 12 luni, plata primei
facandu-se in data de 24.02.2014.

In data de 26.02.2014, circuland pe strada M din Mun.C, asiguratul C.M. si-a avariat
autoturismul ca urmare a intrarii intr-o groapa existenta pe carosabil , ce nu fusese semnalizata
corespunzator. Zona in care s-a produs evenimentul asigurat se afla in acel moment in
administrarea Administratiei Strazilor.

Ca urmare a acestui incident, C.M. s-a prezentat la societatea asiguratoare solicitand


plata indemnizației corespunzatoare in vederea efectuarii reparatiilor autoturismului sau.

In urma analizarii dosarului de dauna deschis, reclamanta a efectuat plata indemnizației


catre service-ul care a efecuat reparatiile, urmand ca – prin actiunea introdusa in instanta – sa
isi recupereze aceste sume.

Primaria Mun C. invoca lipsa calitatii sale procesuale pasive, iar Administratia strazilor
argumenteaza ca nu exista suficiente probe care sa demonstreze legatura de cauzalitate dintre
fapta ilicita (omisiunea semnalizarii corespunzatoare a acelei gropi) si producerea prejudiciului.

Intrebari:

4) Date fiind informatiile de mai sus considerati ca ne aflam in una din situatiile cand
opereaza despăgubirea prin asigurarea Casco sau RCA a persoanei pagubite? In funcție
de raspunsul dvs mentionati riscurile acoperite de acea polita.
5) In cazul in care evenimentul asigura s-ar fi produs in data de 22.02.2014 ar fi putut fi
despagubit asiguratul?
6) Sunt intemeiate sustinerile celor doua parate?
7) Precizati in temeiul carui principiu SC O. SA poate actiona in instanta in acest caz? Care
va fi Solutia instantei?
4) La data de 18.04.2017, SM si LM in nume propriu cat si ca reprezentanti legali ai minorului
RM, promoveaza o actiune in justitie in răspunderea civilă delictuala pentru fapta proprie, prin
care solicita obligarea lui AA la plata despagubirilor in cuantum de 200000 euro si totodata la
plata sumei de 250 euro/luna pe o durata nedeterminata. Conform sustinerilor reclamantilor
precizate in actiunea introdusa, suma de 200000 euro reprezintă – in parte – despagubiri
materiale (100000 euro suma aferenta tratamentului medical efectuat minorului imediat dupa
nastere catsi pentru cheltuielile efectuate pana in present cu minorul) si – in parte – daune
morale (100000 euro), iar suma de 250 euro/luna reprezintă o parte din suma necesara
intretinerii minorului pana la intervenirea unei alte imprejurari care sa justifice incetarea acestei
plati.

In motivarea actiunii, s-a aratat ca la 14.04.2012, SM s-a prezentat la maternitatea


Spitalului X din municipiul T., insarcinata in 39 de saptamani, in travaliu, medic de garda la
sectia de obstetrica ginecologie fiind paratul AA. Dupa efectuarea examenului medical, i s-a
comunicat reclamantei ca sarcina evolueaza in parametri normali si poate finaliza cu o nastere
naturala. La 4 ore dupa prezentarea la spital, se constata ca travaliul nu a progresat si fatul
sufera de hipoxie (cantitate redusa de oxigen in sange), ceea ce a impus finalizarea de urgenta a
nasterii prin efectuarea operatiei de cezariana. A fost extras un fat cu o greutate normal, carea
insa, dupa nastere, a prezentat afectiuni neurologice. La trei zile dupa nastere, in urma
investigatiilor medicale de specialitate efectuate nou-nascutului, medicii au comunicat
parintilor ca acesta sufera de sindrom neurologic, in present paralizie cerebrala si epilepsie.

Reclamantii au precizat ca afectiunile neurologice ale minorului au fost cauzate de actul


de malpraxis al paratului, care - neefectuand la timp operatia de cezariana- a permis instalarea
starii de hipoxie asupra fatului, stare ce a condus la sechelele neurologice ireversibile in
prezent.

Paratul aformulat intampinare si a sustinut respingerea cererii reclamantilor ca


neintemeiata si – totodata – a solicitat introducerea in process a societatii O. SA ce avea calitate
de asigurator la data nasterii minorului, conform politei de asigurare pentru malpraxis.

Instanta de judecata, pe langa celelalte probe administrate, a dispus efectuarea unei


expertize medico-legale. In raportul de expertiza atasat cauzei se precizeaza ca in procedura
medicala a nasterii minorului, in accord cu standardele prevăzute in ghidurile medicale si in
literature de specialitate, parametrii medicali ai nasterii minorului erau in masura sa indice
finalizarea nasterii prin operatie cezariana chiar de la momentul prezentarii pacientei la spital in
vederea nasterii, fapt ce ar fi impiedicat instalarea ulterioara a starii de hipoxie asupra fatului.
Se concluzioneaza prin expertiza ca afectiunile neurologice ale minorului pot fi cauzate de
hipoxia severa suferita in timpul nasterii. La dosar, reclamantii au depus inscrisuri medicale care
exclude alte posibile cause ale afectiunilor neurologice ale minorului (cause genetice, boli
metabolice).

Societatea O a formulat la randul sau intampinare in care a sustinut:

1. Lipsa calitatii sale procesuale pasive, deoarece la momentul introducerii actiunii, calitatea
de asigurator a paratului o detine SC A. SA, astfel ca aceasta din urma trebuie sa stea in
process alaturi de parat si, eventual, sa fie obligată la plata despagubirilor;
2. Prescriptia actiunii.
Intrebari:
1. Exprimati motivat parerea dvs cu privire la cele 2 argumente invocate de societatea
de asigurări O SA.
2. Considerati ca ne aflam in prezenta unui caz de malpraxis? Cine va fi – intr-un atare
caz – responsabil de eventuale despagubiri fata de victima?
3. Ce alte tipuri de asigurări profesionale mai cunoasteti?
4. Care va fi solutia instantei?

5) Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei T – la data de 13.01.2011, reclamanta


SC V SRL (proprietara autoturismului marca BMW) a chemat in judecata pe SC O SA si SED
(persoana fizică), solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige cele 2 parate
la plata in solidar a sumei de 144000 RON, reprezentand daune materiale. Reclamanta a aratat
ca daunele material solicitate reprezintă prejudicial suferit ca urmare a accidentului de
circulatie produs in data de 14.05.2006, in urma caruia a rezultat avarierea autoturismului
proprietatea sa, marca BMW, cu numar de inmatriculare AAA. Reclamanta precizeaza ca sunt
intrunite toate conditiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Parata SC O SA a formulat intampinare invocand pe de o parte exceptia prescriptiei


dreptului material la actiune, iar pe fond – respingerea cererii de chemare in judecata ca
neintemeiata. Se precizeaza ca, in cadrul politei de asigurare RCA a autoturismului Skoda este
inscris doar numarul de sasiu, nu si numarul de inmatriculare, iar adresa emisa de Ministerul de
Interne in care sunt descrise imprejurarile producerii accidentului, mentioneaza doar numarul
de inmatriculare, motiv pentru care nu se dovedeste identitatea intre cel care a provocat
avarierea autoturismului reclamantei si autoturismul asigurat la SC O SA. Prin urmare, parata
mentioneaza ca nu se putea efectua plata despagubirilor solicitate, lipsa documentelor
doveditoare impunand respingerea cererii ca neintemeiata.

In fapt, in data de 14.05.2006 a avut loc un accident rutier in care au fost implicate:
autoturismul BMW – proprietatea societatii reclamante – condus de NBD, iar pe de alta parte -
autoturismul marca Skoda, condus de SED, si care avea in acel moment o polita RCA valabila
incheiata cu SC O SA. In urma acestui accident, reclamata a reparat pe cheltuiala sa
autoturismul BMW , contravaloarea reparatiilor ridicandu-se la suma de 144000 RON.
Autoturismul fusese achizitionat de societatea proprietara in data de 09.05.2006 cu pretul de
32000 eur (~114200 ron echivalent lei).

La data de 14.05.2006, NBD se deplasa la volanul autoturismului BMW (proprietatea


reclamantei) pe str Gral Magheru , iar paratul SED circula dinspre Calea lui Traian la volanul
autoturismului Skoda. Cele 2 autoturisme au intrat in coliziune, incident cercetat penal in
vederea stabilirii vinovatului de PARCHETUL DE PE LANGA Judecatorie. Vinovatia este stabilita
in persona lui SED, care desi circula pe un sector de drum prevăzut cu indicatorul Cedeaza
trecerea, nu a acordat in momentul traversarii intersectiei prioritate de trecere autoturismului
BMW. In aceste conditii NCB care circula cu o viteza de 80km/ora (fata de limita permisa in
localitate de 50 km/ora) nu a mai avut timpul necesar pentru a efectua vreo manevra de ocolire
sau franare. S-a retinut ca accidental nu ar fi putut fi evitat nici dacaNCB s-ar fi deplasat cu 50
km/ora. Prin Decizia Parchetului din 05.10.2009 s-a decis ca accidental s-a produs din vina
exclusive a paratului SED.

Intrebari:

1. Considerati ca sunt indeplinite conditiile angajarii răspunderii civile delictuale ale lui
SED? De ce?
2. Ce parere aveti despre cele 2 argumentari ale paratei SC O SA avand in vedere ca la
dosar au fost depuse: actul de proprietate al BMX, cerificat inmatriculare, polita RCA
si procesul verbal de constatare?
3. Ce parere aveti cu privire la valoarea despagubirii? Ce regula guverneaza
indemnizația de asigurare in acest sens?
4. Pot fi obligate cele 2 sa raspunda in solidar asa cum a cerut reclamanta?
5. Ce solutie ati adopta? Motivati

S-ar putea să vă placă și