Grigore Antipa

În data de 7 decembrie 1867, la Botoşani, se naşte

Grigore Antipa. Tată l să u, avocatul Vasile Antipa, se
stinge pe când Grigore avea numai doi ani, iar mama sa,
Zoe Antipa, moare de febră tifoidă cinci ani mai târziu.
Au ră mas în urmă doi copii orfani: Grigore (7 ani) şi
fratele să u după mamă , Nicolae Leon (12 ani). Cei doi
bă ieţi ră mân în grija lui „moş Panaite” (Panaite Şendrea),
fratele mamei lor.

În perioada 1874-1878, Grigore Antipa urmează primii

ani de şcoală la Botoşani și este înscris de unchiul să u la
Pensionul Mă rgineanu, cunoscut drept „Institutul de
Educaţie”. Din toamna anului 1878, Grigore Antipa a fost
înscris la Institutul Academic din Iaşi, cunoscut şi sub
denumirea de Institutele Unite. Urmează cursurile acestei şcoli până în 1885. Această
instituţie de învă ţă mânt a fost constituită ca școală particulară în Iaşi şi a avut în epocă
locul ei de glorie datorat înaltului profesionalism al dască lilor, remarcabile personalită ţi
ale vieţii culturale româneşti. Din 1885, încurajat de fratele să u, marele parazitolog
Nicolae Leon, tână rul Antipa îşi începe şi el studiile la Jena, în Germania, acolo unde
întâlneşte, după propriile mă rturisiri, o viaţă cu totul nouă , altă ţară şi alţi oameni, alte
obiceiuri şi altă disciplină , dar mai cu seamă altă stare generală culturală , bazată pe
vechi tradiţii de muncă .

La 6 martie 1891, Grigore Antipa își susține doctoratul la Universitatea din Jena sub
îndrumarea marelui Ernst Haeckel, bucurându-se de aprecierea profesorului, dar şi a
asistentului acestuia, Willy Kükenthal. Antipa a luat parte la excursiile științifice ce
aveau loc, cum este cea din Insula Helgoland, în acest stagiu dobândind primele
cunoștințe de oceanografie și o mare pasiune pentru fauna marină . Întors în țară cu o
idee clară asupra viitoarei sale cariere, în octombrie 1892, Dr. Grigore Antipa solicită şi
obţine o întrevedere cu Regele Carol I, pentru a-i prezenta suveranului un memoriu
dedicat introducerii pisciculturii raţionale în apele României. Cucerit de tână rul biolog cu
minte de economist şi diplomat înnă scut, suveranul îl reţine la dejun pentru a-l
recomanda miniştrilor să i. Astfel începe o colaborare pe care însuşi Grigore Antipa a
considerat-o „drept cel mai mare noroc pe care l-am avut în viaţă , faptul că mi-a fost
îngă duit timp de 22 de ani să mă pot apropia şi să ascult din gura sa proprie,
învă ţă mintele şi sfaturile sale pă rinteşti... Pe 14 mai 1910, președintele Academiei
Române, Anghel Saligny, prezida ședința de alegere a lui Grigore Antipa ca membru
activ al Academiei. La 25 mai 1912 are loc la Academia Română ședinţa solemnă , în
prezenţa Regelui Carol I şi a Prinţului Moştenitor Ferdinand, în care Grigore Antipa
rostea discursul de recepţie, intitulat „Cercetă ri hidrobiologice în România şi importanţa
lor ştiinţifică şi economică ”.

Activitatea lui Grigore Antipa, fie în calitate de inspector general al Pescă riilor, fie în
calitate de consilier regal sau director al Muzeului de Istorie Naturală , a fost recunoscută
prin cele 20 de medalii, ordine regale și distincţii primite din partea celor mai importante
foruri internaţionale (universită ţi, muzee sau companii piscicole). Antipa s-a bucurat de o
apreciere deosebită , fiind decorat cu Ordinul Steaua României (în grad de Ofițer și
Comandor) și cu Ordinul Coroana României (în grad de Comandor, Mare Ofițer, Mare
Cruce), în timpul domniei regilor Carol I și Carol al II-lea. Pentru merite culturale şi
pentru ştiinţă a fost decorat atât de Regele Ferdinand I, cât şi de M.S.
Pe tot parcursul vieţii, Grigore Antipa a ţinut discursuri în Parlament, conferinţe şi
discursuri la radio, referitoare la importanţa cercetă rilor științifice în progresul economic
al ţă rii. Grigore Antipa contribuie la înfiinţarea Institutului Geologic, împreună cu
prietenul să u, Ludovic Mrazec (1906). Pentru cercetă ri de biologie marină şi de
piscicultură a fondat instituţii precum: „Staţiunea de Cercetă ri piscicole din Delta
Dună rii” (1924), Tulcea – astă zi „Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare „Delta
Dună rii”, Institutul Biooceanografic (1932), Constanţa – astă zi Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”. În 1937 fondează „Crescă toria
sistematică de crapi Nucet” şi mai puţin cunoscuta „Staţiune de cercetă ri piscicole de la
Cavarna” (desfiinţată ). În plus, a fă cut parte din grupul fondatorilor Institutului de
Cercetă ri Agronomice şi a contribuit semnificativ la înfiinţarea Spitalului Elias.

La 9 martie 1944, Grigore Antipa, grav bolnav de inimă , moare în urma unui atac de
cord. După ce și-a luat ră mas bun de la soțul ei, depus pe catafalc în holul Muzeului,
Alina Antipa a decis ca nu mai poate continua să tră iască fă ră cel ce i-a fost sprijin și
confident vreme de 44 de ani şi şi-a pus capă t zilelor. În data de 12 martie a avut loc o
ceremonie funebră oficiată în holul Muzeului la care au participat familia, prietenii și
oficialită ți ale vremii. Urnele cu cenușa soților Antipa au fost depuse în muzeu, în holul
principal. În felul acesta, marele savant „nu s-a despă rțit de opera sa cea mai dragă nici
după moarte, Muzeul devenindu-i propriul să u panteon...”.