PACHET 3 DIN 3

Disciplina BIOMATERIALE (a)

1 Viteza de gelatinizare este intervalul de timp in care se produce:

a. precipitare gelatinei;
b. solubilizarea gelatinei;
c. tranzitia sol-gel a gelatinei;
d. formarea fibrei.
2 Tranzitia helix-ghem se poate realiza sub influenta:
a. agentilor liotropi;
b. presiunii;
c. enzimelor;
d. solventilor
3 Extractia gelatinei este controlata de:
a. temperatura;
b. parametri mecanici;
c. cantitatea de mucopolizaharid din tesut;
d. taria ionica a solutiei de extractie.
4 Hidrolizatele de colagen se obtin in:
a. decantoare;
b. autoclave;
c. schimbatoare de caldura;
d. malaxoare.
5 Hidrolizatele de colagen se pot obtine prin:
a. hidroliza enzimatica, acida, bazica sau neutra;
b. numai prin hidroliza acida;
c. numai prin hidroliza bazica;
d. numai prin hidroliza neutra si acida.
6 Hidrolizatele de colagen pot fi:
a. acide, neutre sau bazice;
b. numai acide;
c. numai acide si bazice;
d. numai bazice
7 Chitosanul este:
a. derivat de agar;
b. derivat de dextran;
c. produs de acetilare a chitinei;
d. produs de hidroliza a chitinei
8 Polizaharidele au ca unitate monomerica:
a. hexoze;
b. heptoze;
c. glucoza;
d. aminoacizi.
9 Pectinele sunt polizaharide:
a. animale;
b. vegetale;
c. microbiene
d. sulfatate

Pagina 1 din 27
PACHET 3 DIN 3
10 Chitinele sunt usor hidrolizate de:
a. enzime;
b. acizi;
c. baze;
d. solventi organici.
11 Chitinele native sunt:
a. structuri puternic ordonate;
b. structuri dezorganizate;
c. structuri amorfe;
d. compusi sulfatati.
12 Amiloza solubila difera de celuloza insolubila prin:
a. natura unitatii monomerice;
b. modul de legare a unitatilor monomerice;
c. gradul de ramificare;
d. numarul de grupari hidroxilice.
13 Extractia pectinelor se realizeaza:
a. cu enzime specifice;
b. cu solventi organici;
c. cu apa bazificata;
d. cu apa acidifiata.
14 Obtinerea chitinelor se realizeaza prin:
a. liofilizare;
b. hidroliza enzimatica;
c. centrifugare;
d. demineralizare si deproteinizare.
15 Chitosanul este un biopolimer:
a. solubil in solventi organici;
b. solubil in solutii apoase acide;
c. insolubil in solutii apoase acide;
d. amfifilic.
16 Pielea animală este un material compozit natural alcătuit din:
a. matrice fibroasă elastinică ranforsată cu fibre de colagen
b. matrice colagenică ranforsată cu fibre de reticulină şi elastină
c. matrice de glicozaminoglicani cu ranforsare fibroasă proteică
d. matrice de reticulină cu ranforsare fibroasă proteică
Osul este un compozit natural alcătuit dintr-o matrice colagenică ranforsată cu o componentă
17
minerală, după cum urmează:
a. sulfatul de calciu amorf este transformat în fosfat de calciu cristalizat
b. fosfatul de calciu amorf este cristalizat ca hidroxiapatită
hidroxiapatita amorfă este transformată, printr-un proces biologic complex în sulfat de calciu
c.
cristalizat
d. hidroxiapatita amorfă este transformată în hidroxid de calciu.
18 Lemnul este un biocompozit cu structură tridimensională alcătuit din:
a. microfibrile celulozice si proteice înpletite elicoidal,
b. în straturi cilindrice concentrice, interconectate prin punţi ligninice
c. matrice celulozică ranforsată cu fibre proteo-celulozice
d. microfibrile celulozice împletite elicoidal cuprinse într-o matrice lignino-hemicelulozică

Pagina 2 din 27
PACHET 3 DIN 3
19 Hemicelulozele sunt:
a. un amestec de proteine vegetale şi lignină
b. mono- şi digliceride sulfatate
c. polizaharide
d. proteine complexe
20 Aminoacizii caracteristici colagenului sunt:
a. heparina
b. lizina
c. timina
d. hidroxiprolina
21 Aminoacizii caracteristici elastinei sunt:
a. rezilina si abductina
b. prolina, timina si izoleucina
c. desmozina si izodesmozina
d. hidroxiprolina si treonina
22 Rezilina si abductina sunt:
a. lipoproteide
b. glicoproteide globulare
c. proteine metalcomplexe
d. proteine fibroase elastice
23 Functia principala abductinei este de:
a. tampon elastic la compresie
b. element de rezistenta la intindere
c. element elastic la intindere
d. element rezistent la elongatie maxima
24 Rezilina prezinta caracteristici similare:
a. reticulinei
b. glicozaminoglicanilor
c. unui cauciuc sintetic de buna calitate
d. chitinei
25 Urmatoarele denumiri desemneaza compusi proteici:
a. globulina, retractina, albumina
b. miozina, cazeina, globina
c. colagenul, elastina, chitina
d. miogenul, miozina, uracilul
26 Enzimele sunt:
a. biopolimeri polizaharidici
b. lipoproteine sintetice
c. biocatalizatori
d. compozite polimerice naturale
27 Mecanismul de actiune al enzimelor se explica prin:
a. mecanismul cheie-broasca
b. ecutia Michaelis Menten
c. specificitate
d. mecanismul mana-manusa
28 Factorii care influenteaza viteza reactiilor enzimatice sunt:
a. temperatura, inhibitorii, activatorii
b. temperatura si presiunea
c. concentratia enzimei, concentratia substratului
d. temperatura, concentratia enzimei si a substratului, inhibitorii, activatorii
Pagina 3 din 27
PACHET 3 DIN 3

29 Urmatoarele grupe de compusi chimici sunt polizaharide:

a. glutenul, amilaza, fructoza
b. chitina, condroitin-4-sulfatul, acidul hialuronic, heparina
c. chitina, sulfatul de heparina, fibroina
d. maltoza, amidonul, celuloza
30 Matasea de Bombix mori este alcatuita din:
a. fibroina si draglina
b. sericina si cheratina
c. fibroina si sericina
d. cheratina si chitina
31 Fibrele de fibroina se obtin din matasea viermelui Bombix mori prin:
a. tratare la 23ºC cu solventi organici
b. tratare la 43ºC cu solventi organici
c. fierbere in solutii alcaline apoase
d. liofilizare
32 Aminoacizii specifici sericinei sunt:
a. lizina si prolina
b. serina si cisteina
c. arginina si prolina
d. cistina si prolina
33 Fibroina este un biopolimer specific:
a. pereţilor vaselor de sânge
b. cochiliilor insectelor
c. mătăsii
d. hipodermei
34 Alogrefa reprezintă:
a. O parte a unui ţesut viu sau o colecţie de celule vii transferate de la un
b. donator unui beneficiar în scopul reconstrucţiei.
c. O grefă preluată dintr-o sursă a individului care urmează să o primească.
d. O grefă preluată de la o sursă a altui individ, din aceeaşi specie, cu beneficiarul.
35 Osteointegrarea reprezintă :
a. Un proces în care osul viu este direcţionat în structura (pori, canale) unui biomaterial.
Un proces de producere a unui întreg component constituit din os viu şi unul sau mai multe
b.
materiale nebiologice
c. Răspunsul biomaterialelor în relaţie cu sistemele vii
d. Comportarea unui material în mediul biologic
36 Biomaterialele viabile sunt:
a. Material cu reacţie slabă sau neutră în mediul biologic
Materiale implantabile desemnate spre a induce reacţii specifice benefice, creşterea celulară,
b.
adeziune etc.
Materiale implantabile, constituite din ţesut nativ şi culturi de celule prelevate de la o anumită
c.
sursă de la pacient
Materiale implantabile încorporând sau atrăgând celulele vii la implantare, tratate de către
d.
receptor ca ţesuturi normale şi sunt resorbite activ sau remodelate
37 In tehnologia de obtinere a materialelor colagenice, operatiile preliminare au scopul:
a. de a solubiliza colagenele inferioare;
b. de a indeparta mucopolizaharidele;
c. de a creste elasticitatea tesutului;
d. de a indeparta reziduuri anorganice.

Pagina 4 din 27
PACHET 3 DIN 3
38 Colagenul nativ acid se obtine:
a. in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
b. in doua trepte: extractie la pH>7 si extractie la pH<5;
c. in solutii diluate de solventi organici;
d. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau acizi slabi.
39 Conservarea colagenelor native se realizeaza prin:
a. stocare la 4oC;
b. liofilizare;
c. stocare la temperaturi mai mici de 4oC;
d. stocare la temperaturi mai mici de 20oC.
40 Defibrarea tesutului conjunctiv se realizeaza in:
a. mori cu bile;
b. valturi;
c. mori cu discuri;
d. reactoare chimice.
41 Chitosanul este:
a. derivat de agar;
b. derivat de dextran;
c. produs de acetilare a chitinei;
d. produs de hidroliza a chitinei
42 Polizaharidele au ca unitate monomerica:
a. hexoze;
b. heptoze;
c. glucoza;
d. aminoacizi.
43 Colagenul nativ neutru se obtine :
a. in solutii diluate de solventi organici;
b. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau slab acida;
c. prin extractie in trepte, in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;
d. in doua trepte: extractie neutra si extractie slab acida
44 Fibra de colagen se obtine prin:
a. extractie chimica;
b. defibrare mecanica;
c. tratamente enzimatice;
d. tratamente termice
45 Solubilizarea colagenului insolubil este:
a. un proces de hidroliza;
b. un proces de degradare termica;
c. un proces fizic;
d. un proces de separare

Pagina 5 din 27
PACHET 3 DIN 3

Disciplina BIOMATERIALE (b)

1. Dupa natura lor chimica biomaterialele se clasifica in:
a. polimerice, ceramice si compozite;
b. metalice, ceramice, polimerice;
c. ceramice, metalice, polimerice, compozite;
d. polimerice, metalice si compozite.

2. Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

CH2 CH2 n

a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(etilena);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).

3. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:

a. diminuarea solubilitatii in solventi;
b. imbunatatirea solubilitatii in solventi;
c. diminuarea reactivitatea grupelor laterale;
d. cresterea gradului de polimerizare.

4. Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea sub actiunea:

a. temperaturii;
b. radiatiilor UV;
c. reactiilor redox;
d. radiatiilor ionizante.
5. Polimerii biodegradabili utilizati pentru implanturi trebuie sa satisfaca cerinta:
a. biodegradarea sa nu conduca la produsi solubili;
b. sa fie sensibili la temperatura;
c. sa reactioneze cu proteinele;
d. lipsa de toxicitate a produselor de degradare.
6. Polimerii sintetici sunt:
a. polimeri obtinuti prin extractie din tesuturi animale sau vegetale;
b. polimeri obtinuti prin sinteza chimica;
c. compusi micromoleculari;
d. materiale compozite.

7. Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

CH2 CH n
CH3
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(propilena);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).

8. Cristalinitatea polimerilor este influentata de:

a. structura catenei principale;
b. rezistenta la rupere;
c. temperatura de topire;
d. modulul de elasticitate.

Pagina 6 din 27
PACHET 3 DIN 3
9. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:
a. biocompatibili;
b. trombogenici;
c. termoreglabili;
d. sensibili la actiunea luminii.

10. Initiatorii sunt substante care:

a. ajuta la solubilizarea monomerilor;
b. sunt compusi insolubili in monomeri;
c. stabilizeaza monomerii;
d. activeaza si initiaza formarea lantului polimerului.
11. Copolimerii sunt polimeri care:
a. contin cel putin doua unitati structurale diferite;
b. contin un singur tip de unitate structurala de baza;
c. au suferit procese de reticulare;
d. pot fi obtinuti prin procedee de liofilizare.
12. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:
CH2 CH n

a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(stiren);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
13. Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:
a. scaderea duritatii;
b. cresterea permeabilitatii;
c. scaderea rezistentei chimice;
d. cresterea densitatii.

14. Polietilena de inalta densitate prezinta urmatoarea caracteristica de structura:

a. este puternic ramificata;
b. are ramificatii foarte scurte;
c. este moderat ramificata;
d. are molecule lungi, fara ramificatii.

15. Intr-un polimer sunt degradate cu usurinta:

a. regiunile cristaline;
b. regiunile amorfe;
c. regiunile insolubile;
d. regiunile puternic reticulate.
16. Homopolimerii sunt polimeri care:
a. contin cel putin doua unitati structurale diferite;
b. contin un singur tip de unitate structurala de baza;
c. au suferit procese de reticulare;
d. au masa moleculara medie mai mica 5000 moli/g .

17. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

CH2 CH n
Cl
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(clorura de vinil);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).
Pagina 7 din 27
PACHET 3 DIN 3
18. Temperatura de tranzitie sticloasa(Tg) a polimerilor este:
a. temperatura la care are loc solubilizarea in apa;
b. temperatura la care polimerul devine moale si flexibil;
c. temperatura la care incepe degradarea a polimerului;
d. temperatura de cristalizare a polimerului.

19. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:

a. reactii de condensare;
b. reactii de reticulare;
c. reactii de aditie;
d. descompunere termica.
20. Un polimer este bioadeziv daca:
a. se poate lega la substraturi biologice;
b. este solubil in medii biologice;
c. se degradeaza in medii biologice;
d. nu se descompune termic.
21. Polimerii sintetici reticulati sunt:
a. solubili in solventi;
b. materiale compozite;
c. insolubili in solventi;
d. polimeri nesterilizabili.

22. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida maleica);
c. poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).

23. Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii, in ordinea:

a. propagare-initiere-intrerupere;
b. initiere-propagare-intrerupere;
c. adsorbtie – aditie- intrerupere;
d. adsorbtie- initiere- propagare.

24. Poliuretanii se prepara:

a. prin reactia unui diol cu diizocianat;
b. prin reactia unei diamide cu diizocianat;
c. prin reactia unui diol cu diamida;
d. prin reactia unui diol cu diester;

25. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:

a. biocompatibili;
b. trombogenici;
c. termoreglabili;
d. sensibili la actiunea luminii.

26. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. biodegradarea polimerilor sintetici este favorizata de existenta in macromolecula numai a legaturii
C-C;
b. regiunile amorfe sunt degradate mai rapid decât cele cristaline;
c. regiunile amorfe sunt degradate mai dificil decât cele cristaline;
d. biodegradarea polimerilor este inhibata de prezenta legaturilor hidrolizabile
Pagina 8 din 27
PACHET 3 DIN 3
27. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:
CH3
CH2 C n
C O
OCH3
a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(metil metacrilat);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).

28. Intreruprea in reactiile de aditie se realizeaza prin:

a. interactiunea intre doi radicali de polimer;
b. reactia cu initiator a solventului;
c. reactia solventului cu inhibitori;
d. reactia cu un monomer a solventului.

29. Mecanismul degradarii chimice presupune:

a. numai ruperea reticularilor intre catene;
b. numai ruperea catenelor laterale;
c. numai ruperea catenei principale;
d. combinatii intre cele enumerate.
30. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:
a. reactii de condensare;
b. reactii de reticulare;
c. reactii de aditie;
d. descompunere termica.
31. Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in:
a. resorbabile si neresorbabile;
b. resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile;
c. bioadezive si neadezive;
d. hidrofile si hidrofobe.

32. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a. poli(alcool vinilic);
b. poli(acid acrilic);
c. poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).

33. Obtinerea polimerilor prin condensare are urmatoarea caracteristica:

a. doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi de hidrogen;
b. doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi ionice;
c. in urma reactiei nu se elibereaza molecule;
d. in urma reactiei se pot elibera molecule mici.

34. Polipropilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:

a. transformari polimer-analoage;
b. reactii de reticulare;
c. reactii de aditie;
d. descompunere termica.
Pagina 9 din 27
PACHET 3 DIN 3
35. Un polimer este bioadeziv daca:
a. se poate lega la substraturi biologice;
b. este solubil in medii biologice;
c. se degradeaza in medii biologice;
d. nu se descompune termic.
36. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. polimerii bioadezivi sunt polimeri capabili sa se lege la orice tip de substrat;
b. filmele bioadezive sunt casante;
c. polimerii bioadezivi sunt polimeri capabili sa se lege la substraturi biologice;
d. polimerii bioadezivi sunt polimeri solubili in solventi organic.

37. Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

a. poli(alcool vinilic);
b. poli(N-vinil pirolidona);
c. poli(acrilamida);
d. poli(2-hidroxietil metacrilat).

38. Caracteristica principala a polimerizarii in masa este:

a. polimerul este solubil in initiator;
b. polimerul este solubil in inhibitor;
c. polimerul este solubil in solvent;
d. polimerul este solubil in monomer.

39. Reticularea fizica a polimerilor presupune:

a. realizarea configuratiilor tridimensionale cu aport energetic si in prezenta de auxiliar chimic:
b. realizarea configuratiilor tridimensionale numai cu aport energetic si in absenta oricarui auxiliar
chimic;
c. implicarea atomilor sau gruparilor de atomi care nu au aceeasi coordinatie;
d. numai utilizarea de agenti chimici.
40. Inhibitorii de polimerizare sunt substante care:
a. intrerup reactia de polimerizare prin formarea de substante stabile;
b. initiaza formarea catenelor macromoleculare;
c. cresc solubilitatea polimerilor;
d. reactioneaza numai cu solventii.

Pagina 10 din 27
PACHET 3 DIN 3

Disciplina BIOMATERIALE (c)

1. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmație este falsǎ:

a. Segmentul <a-d> este parte a liniei lichidus.

b. Componentul B trece in stare lichidǎ la temperatura T2.
c. Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
d. Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (soluții solide) situate in vecinǎtatea concentrațiilor
extreme ale diagramei de faze.
2. Materialele metalice cu memorie a formei prezintǎ urmǎtoarele caracteristici, cu o excepție:
a. efectul de memorie are loc prin tranziția de la o microstructurǎ caracteristicǎ la joasǎ
temperaturǎ la una stabilǎ la temperaturǎ ridicatǎ;
b. proprietǎți de superelasticitate conferite de martensitǎ;
c. efect conferit de prezența maclelor interne în substructura martensitei;
d. efect conferit de prezența dislocațiilor interne în substructura martensitei.
3. In categoria ceramicilor bioactive se include:
a. Ceramica pe bază de fosfați de calciu,
b. Alumina,
c. Zircona,
d. Carbonul pirolitic.
4. Dintr-o solutie solidă se poate separa un amestec mecanic de faze solide, numit:
a. Compus intemetalic;
b. Element chimic pur,
c. Eutectic;
d. Eutectoid.

5. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:

a. Segmentul <e-h> este partea liniei lichidus.

b. Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.
Pagina 11 din 27
PACHET 3 DIN 3
c. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic puri de compoziție 100%A si
respectiv 100%B.
d. Segmentul <e-c> este partea liniei solidus.
6. Fosfatul tricalcic prezintă următoarele caracteristici:
a. raport calciu-fosfor diferit de 1,50;
b. prezintă două forme polimorfice: alfa şi beta;
c. este un fosfat de calciu bioinert;
d. nu se poate obţine prin sinterizare.
7. Fenomenul de memorie a formei nu se manifesta în:
a. Cu-Al-Ni,
b. Ti-Ni,
c. Nitinol,
d. TiO2.
8. Unul din următoarele biomateriale nu face parte din categoria ceramicilor bioinerte:
a. Carbonul pirolitic,
b. Hidroxiapatita,
c. Alumina,
d. Zircona.
9. Pentru ca două componente să prezinte solubilitate totală în stare solidă, este necesar să fie
îndeplinită condiţia:
a. componentele trebuie să aibă acelaşi tip de structură cristalină;
b. să aibă dimensiuni (raze) atomice mult diferite;
c. componentele trebuie să aibă electronegativitate mult diferită;
d. să aibă o structură mult diferita a învelişului atomic de valenţă.
10. Aliajele pe bază de Co-Cr prezintă:
a. modul de elasticitate mare ce poate influenţa negativ transferul de sarcină la nivel osos;
b. nu se utilizează în aplicaţii medicale protetice;
c. modul de elasticitate identic cu cel al titanului;
d. modul de elasticitate similar cu cel al ţesutului osos cortical.
11. Din categoria ceramicilor bioinerte face parte:
a. Fosfatul tricalcic alfa
b. Siclele ceramice
c. Hidroxiapatita
d. Carbonul pirolitic.
12. Proprietăţile mecanice ale biomaterialelor utilizate în aplicaţii protetice trebuie:
a. Sa inducă aparitia fenomenului de “stress shielding”;
b. Sa fie mult superioare celor ale ţesutului osos;
c. Sa favorizeze formarea de particule de uzură;
d. Sa fie comparabile cu cele ale ţesutului osos.
13 Soluţiile solide interstiţiale se caracterizează prin faptul că:
a. atomii de solut sunt distribuiţi în interstiţiile structurii cristaline a componentului solvent;
b. atomii de solut ocupă nodurile structurii cristaline a componentului solvent;
c. sunt întotdeauna ordonate;
d. solubilitatea componentelor este totală.
14 Oxidul de titan prezintă următoarele proprietăţi, cu o excepţie:
a. Contribuie la modificarea încărcării electrice superficiale;
b. Dioxidul de titan este forma chimică cea mai stabilă;
c. Este un strat înalt protector, cu repasivare rapidă;
d. Influenţează negativ interfaţa biomaterial-ţesut.
15 Alumina si zircona prezintă următoarele proprietăţi, cu o exceptie:
a. Rezistenţă mecanică adecvată aplicaţiilor medicale;
b. Bună biocompatibilitate;
c. Sunt bioactive;
d. Sunt bioinerte.

Pagina 12 din 27
PACHET 3 DIN 3

Interacțiunea favorabilǎ biomaterial-tesut este condiționatǎ de urmǎtoarele aspecte, cu o

16
exceptie:
a. sarcina superficialǎ;
b. hidrofilia;
c. topografia superficiala;
d. apariţia reacțiior de tip imunologic.
17 Din categoria amestecurilor mecanice de faze fac parte:
a. soluţiile solide;
b. eutecticul;
c. compuşii intermetalici;
d. metalele pure.
Osteointegrarea suprafeţelor metalice poate fi imbunatăţită în urmatoarele situaţii, cu o
18
exceptie:
a. Pasivare;
b. Acoperire cu straturi bioactive;
c. Interpunerea unei matrici fibro-conjunctive acelulare;
d. Generare de rugozitate.
19 Hidroxiapatita pură, stoechiometrică posedǎ:
a. valoarea raportului molar calciu/fosfor (Ca/P) egala cu 1,50;
b. valoarea raportului molar Ca/P mai mică decât 1,50;
c. valoarea raportului molar Ca/P diferita de 1.67;
d. o rețea cristalinǎ hexagonală.
20 Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:

a. Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.

b. Segmentul <d-g> este partea liniei lichidus.
Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ soluții solide, una de compoziție 4%B
c.
si cealaltǎ de compoziție 96%B.
d. Segmentul <e-c> este parte a liniei solidus.
21 Reţeaua cristalină:
a. Nu depinde de tipul de legătură chimică;
b. Nu depinde de dimensiunea atomilor;
c. Exprimă starea de ordine la mare distanţă;
d. Este identică pentru toate tipurile de materialele.
22 Titanul si aliajele pe baza de Ti prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o exceptie:
a. buna rezistenţă la coroziune;
b. densitate scazută;
c. rezistenţă redusa la forfecare;
d. modul de elasticitate superior oţelurilor inoxidabile.
23 Apatitele biologice prezintă:
a. Raportul Calciu-Fosfor (Ca/P) egal cu 1.67;
b. Ca/P diferit de 1.67;
Pagina 13 din 27
PACHET 3 DIN 3
c. Acelaşi Ca/P ca si apatita sintetică pură;
d. Sunt stoechiometrice.
24 Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmație este falsǎ:

a. Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.

b. Exista douǎ reacții invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <a> si <c>.
c. Componentul A trece in stare lichidǎ la temperatura T1.
Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compușilor chimic puri de compoziție 100%A si
d.
respectiv 100%B.

25 Zircona tetragonală stabilizată cu Y2O3:

a. se utilizează pentru aplicaţii medicale protetice;
b. nu este biocompatibilă;
c. prezinta prorietăţi mecanice inferioare celor ale aluminei;
d. este biodegradabilă postimplantare.
26 Titanul si aliajele pe baza de Ti prezintă urmatorul dezavantaj:
a. Densitate joasă;
b. Rezistenţă la coroziune;
c. Modul de elasticitate relativ scăzut;
d. Procesare dificilă.
27 Substituţia cu fluor a grupărilor hidroxil din apatită:
a. scade solubilitatea;
b. scade stabilitatea;
c. reduce rezistenţa în mediu acid;
d. nu modifică mărimea cristalelor.

28 Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizaţi care afirmație este falsǎ:

a. Solubilitatea maximǎ a lui B in A este de 7,9%.

b. Segmetul <d-e> este parte a liniei lichidus.
Pagina 14 din 27
PACHET 3 DIN 3
Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (soluții solide) situate in vecinǎtatea concentrațiilor
c.
extreme ale diagramei de faze.
Un aliaj de 15%B, la T2, este constituit dintr-un lichid de compoziție 23%B si o soluție solidǎ de
d.
compoziție 6%B.
29 In ce priveşte Ti si aliajele pe bază de Ti următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu o exceptie:
a. utilizarea Ti comercial pur cu microstructura alfa pentru implanturi dentare;
b. utilizarea Ti6Al4V, cu structura bifazica alfa-beta in aplicaţii ortopedice;
c. Al şi V, ca elemente de aliere, destabilizează microstructura alfa-beta;
d. Ti6Al4V are proprietăţi mecanice superioare comparativ cu Ti comercial pur.
30 Referitor la oțelurile inoxidabile urmǎtoarea afirmație este falsă:
a. Nichelul stabilizeazǎ austenita.
b. Se utilizeaza in producerea de dispozitive medicale ortopedice temporare.
c. Oțelurile austenitice sunt magnetizabile.
d. Sunt, de regulă, oţeluri aliate cu crom, nichel.
31 Cele două forme cristalografice, alfa şi beta, ale fosfatului tricalcic prezintă:
a. aceeaşi temperatură de stabilitate termică;
b. forma alfa este mai solubilă la pH fiziologic in vitro decât cea beta;
c. cristalizează în acelaşi tip de sistem de cristalizare.
d. forma polimorfică alfa nu este biocompatibilă.
32 Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizați care afirmație este falsǎ:

Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic puri de compoziție 100%A si
a.
respectiv 100%B.
b. Segmentul <a-b> este parte a liniei solidus.
c. Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
La temperatura ambiantǎ, microstructura unui aliaj 72%B constǎ din amestec eutectic in
d.
proporție de 100%.

Pagina 15 din 27
PACHET 3 DIN 3

Disciplina BIOTEHNOLOGII MEDICALE

Mediul de cultură necesar unui proces de biosinteză trebuie să conțină drept sursă de azot
1
organic:
a. aminoacizi esențiali
b. hidrați de carbon
c. săruri de amoniu
d. coloranți organici
2 Urmărirea procesului de sterilizare termică se face prin detectarea microorganismului:
a. cu cea mai mare rezistență termică
b. cu rezistență termică medie
c. cu cea mai mică rezistență termică
d. cu cea mai mică rezistență a peretelui celular
3 Modelul cinetic ideal care descrie acumularea produsului într-un proces de biosinteză este:
a. modelul Monod
b. modelul Piret
c. modelul Michaelis-Menten
d. modelul Shu
In scopul filtrării lichidelor bacteriene, operație dificil de realizat datorită dimensiunii acestor
4
micoorganisme, se recurge la:
a. utilizarea de filtre rotative cu vid
b. utilizarea aerării în zona de filtrare
c. utilizarea procesului de atomizare
d. modificarea proprietăților reologice ale biomasei
5 In cazul separării produselor cu ajutorul schimbătorilor de ioni, testul întreruperii are ca rol:
a. stabilirea etapei limitative de proces
b. întreruperea procesului
c. stabilirea modului de extracție a produsului
d. continuarea procesului
6 Eritromicina se obține la nivel industrial prin:
a. sinteză
b. fermentație
c. polimerizare
d. substituție radicalică
7 Dozarea streptomicinei se realizează:
a. iodometric
b. cu tiosulfat de sodiu
c. cu iodură de potasiu
d. spectrofotometric
8 Distrugerea celulelor microbiene se practică atunci când produsul util este situat:
a. extracelular
b. atât extracelular cât și intracelular
c. intracelular
d. în lichidul de fermentație
9 Separarea cu ajutorul schimbătorilor de ioni se bazează pe:
a. reținerea unui component în coloana cu schimbători de ioni
b. reacția unui component solubil în solvent cu componenta solubilă în apă
c. proprietatea unei substanțe de a se dizolva preferențial într-un anumit solvent
d. aplicarea metodei trasorilor
10 Eluția Streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. o soluție de acid sulfuric 98%
b. o soluție de hidroxid de sodiu 4%
c. o soluție de carbonat de calciu 4%
d. o soluție de acid sulfuric 4%

Pagina 16 din 27
PACHET 3 DIN 3
11 Viteza de formare a produsului este egală cu viteza procesului biotehnologic, în condițiile în care:
a. concentrația substratului este mult mai mică decât constanta de saturație
b. concentrația substratului este egală cu constanta de saturație
c. concentrația substratului este mult mai mare decât constanta de saturație
d. concentrația substratului este independentă de constanta de saturație
12 Se consideră modificări ale percolării:
a. percolarea repetată
b. evacolarea
c. toate variantele sunt corecte
d. diacolarea
13 Se consideră forme extractive apoase:
a. maceratele
b. infuziile
c. decocturile
d. toate variantele sunt corecte
Pentru obținerea tincturilor din produse vegetale cu conținut de principii puternic active,
14
raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/10
c. 1/20
d. 1/5
15 Umectarea produsului vegetal înainte de extracție are ca scop:
a. îmbiba și permeabilizează membranele celulare
b. facilitează începerea mai rapidă a proceselor de difuziune-osmoză
c. se elimină aerul, evitându-se flotarea produsului vegetal
d. toate variantele sunt corecte
16 Aparatul Soxhlet permite:
a. extracția din produsul vegetal nemărunțit
b. epuizarea produsului vegetal cu cantități minime de solvent
c. extracția selectivă a compușilor activi asemănători
d. toate variantele sunt corecte
Diacolarea reprezintă o modificare a procedeului de extnacţie prin percolare, în sensul că
17
solventul:
a. nu este forţat să stăbată prin drogul din extractoare
b. este forţat, cu ajiiutorul vidului, să stăbată prin drogul din extractoare
c. este forţat, cu ajiiutorul presiunii, să stăbată prin drogul din extractoare
d. nici un răspuns corect
18 Unul din rolurile microelementelor dintr-un mediu de cultură este:
a. reglează permeabilitatea membranei celulare
b. asigură sursa de energie pentru dezvoltarea celulei
c. contribuie la formarea proteinelor
d. dirijează procesul spre formarea unui anumit produs
19 La temperaturi ridicate, timpul de sterilizare este:
a. mai mic, ceea ce facilitează conservarea mediului de cultură
b. mai mare, ceea ce asigură o sterilizare sigură a mediului de cultură
c. identic cu timpul necesar desfășurării procesului la temperaturi scăzute
d. depinde de numărul microorganismelor
20 Modelul Monod se referă la:
a. acumularea biomasei
b. formarea produsului util
c. concentrația substratului
d. temperatura procesului
21 O penicilina naturală este:
a. streptomicina
b. benzilpenicilina
Pagina 17 din 27
PACHET 3 DIN 3
c. eritromicina
d. oxacilina
22 Pentru ce domeniu de temperatură activitatea enzimelor este maximă?
a. sub temperatura optimă
b. peste temperatura optimă
c. la temperatura optimă
d. temperatura nu influențează activitatea enzimatică
După etapa de fermentație, în vederea separării fazei solide, prima operație care se realizează
23
este:
a. filtrarea
b. purificarea
c. condiționarea
d. cristalizarea
24 Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon și energie necesară poate fi constituită din:
a. antibiotice
b. ioni metalici
c. hidrați de carbon
d. săruri de amoniu
La sfârșitul procesului de fermentație, filtrarea mediului de cultură în cazul produselor
25
extracelulare se poate efectua cu ajutorul:
a. bioreactoarelor cu membrană
b. fotobioreactoarelor
c. filtrelor rotative cu vid
d. coloanelor de distilare
26 Obținerea prin fermentație a penicilinelor se realizează la temperatura de:
a. 0 °C
b. 16 °C
c. 26 °C
d. 36 °C
27 Activitatea enzimatică variază cu valoarea pH-ului:
a. reversibil în limite restrânse
b. ireversibil în limite restrânse
c. reversibil, indiferent de mărimea variației
d. activitatea enzimatică nu este influențată de pH
28 Variaţia momentană a concentraţiei produsului reprezintă:
a. viteza complexului activat Enzima-Substrat
b. viteza specifică
c. viteza volumetrică
d. viteza de fermentaţie
29 Extractele pot fi:
a. fluide
b. moi
c. uscate
d. toate variantele sunt corecte
30 Tincturile sunt:
a. preparate farmaceutice lichide
b. soluții alcoolice, hidroalcoolice
c. soluții alcoolice, eteroalcoolice
d. toate afirmaţiile sunt corecte
31 La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:
a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal
b. nu se umectează
c. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
d. toate răspunsurile sunt corecte

Pagina 18 din 27
PACHET 3 DIN 3
32 Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
a. alcool 20 %
b. alcool 40 %
c. alcool 70 %
d. alcool 96 %
33 Se consideră modificări ale percolării următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. mucolarea
d. extracția în aparatul Ultra-turax
34 Extracția în aparatul Soxhlet se bazează pe:
a. Epuizarea produsului cu o cantitate minima de solvent
b. toate variantele sunt corecte
c. reutilizarea solventului prin distilarea si condensarea acestuia
d. principiul vaselor comunicante
35 Intr-un mediu de cultură, sursa de carbon și energie poate fi asigurată de:
a. ioni de Zn, Mn, Na, Cu, Cr, Fe
b. aminoacizi esențiali
c. săruri de amoniu și azotați
d. hidrați de carbon, amidon, n-parafine
36 In funcție de sterilizarea surselor de carbon, sursele de azot trebuie sterilizate:
a. separat, pentru a evita reacțiile de formare a azometinelor
b. odată, pentru a favoriza reacțiile de formare a azometinelor
c. separat, pentru a evita reacțiile de distrugere a microorganismelor cu rezistența cea mai mare
d. nu contează
37 Pentru fiecare enzimă, activitatea catalitică maximă este:
a. într-un anumit interval de pH
b. la pH acid
c. la pH bazic
d. nu conteaza pH-ul
38 In ce domeniu de temperatură inactivarea Saccharomyces cerevisiae este ireversibilă?
a. sub temperatura optimă
b. peste temperatura optimă
c. la temperatura optimă
d. temperatura nu influențează activitatea enzimatică
39 Ce mărime descrie transferul oxigenului în bioreactoare?
a. coeficientul de transfer de masă
b. coeficientul de transfer termic
c. coeficientul de dilatare
d. coeficientul de alunecare
40 Viteza de formare a produsului este dată de:
a. modelul Monod
b. modelul Kono și Asai
c. modelul Piret
d. modelul Michaelis – Menten
41 Eluția streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. apă distilată
b. acid sulfuric 4%
c. hidroxid de sodiu
d. rășini schimbătoare de ioni
42 In cazul separării produselor cu ajutorul schimbătorilor de ioni, testul întreruperii are ca rol:
a. întreruperea procesului
b. stabilirea etapei limitative de proces
c. stabilirea modului de separare a produsului
d. continuarea procesului după un anumit interval de timp
Pagina 19 din 27
PACHET 3 DIN 3

43 Evoluția unui proces biotehnologic se urmărește după:

a. temperatura mediului
b. densitatea masei celulare
c. schimbătorii de ioni utilizați
d. energia cinetică a bilelor
44 Intr-un proces de fermentație, acomodarea microorganismelor se realizează în faza:
a. lag
b. de creștere accelerată
c. de creștere încetinită
d. morții accelerate
45 Atomizatele sunt:
a. soluții extractive apoase
b. soluții extractive alcoolice
c. extracte moi
d. extracte uscate
46 Turboextracția este:
a. o modificare a macerării
b. o modificare a percolării
c. o modificare a lixivierii
d. nici un răspuns corect
47 Din punct de vedere tehnologic, formele extractive apoase se deosebesc prin:
a. intensitatea agitării
b. solventul folosit
c. nici un răspuns corect
d. temperatura la care este efectuată extracția
48 Pentru facilitarea extracției alcaloizilor, în soluția extractivă apoasă se adaugă:
a. o cantitate echivalentă de hidroxid de sodiu
b. o cantitate echivalentă de acid
c. o cantitate echivalentă de bicarbonat de sodiu
d. toate răspunsurile sunt corecte
49 Dacă nu este indicată concentrația alcoolului, tincturile sunt preparate cu alcool de:
a. 40%
b. 50%
c. 70%
d. 96%
50 Rolul unui precursor adăugat în mediul de cultură este:
a. de a dirija procesul de biosinteză spre formarea unui anumit produs
b. de a asigura sursa de carbon și energie
c. de a regla permeabilitatea membranei celulare
d. de a asigura un transfer de masă eficient
51 Viteza unui proces de biosinteză poate fi urmarită prin:
a. viteza de acumulare a produsului util
b. viteza transferului de masă al oxigenului
c. viteza transferul termic
d. viteza de formare a spumei
52 Intr-un proces de biosinteză, temperatura pentru creșterea biomasei trebuie să fie:
a. ridicată, pentru a asigura sterilitatea
b. medie (26-320C)
c. apropiată de temperatura de îngheț, pentru eliminarea apei
d. nu contează acest parametru
53 Penicilina G se mai numește:
a. benzilpenicilina
b. fenoxipenicilina
c. meticilina
Pagina 20 din 27
PACHET 3 DIN 3
d. nafcilina
54 Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic este dată de:
a. modelul Michaelis-Menten
b. modelul Monod
c. modelul Herbert
d. modelul Kono și Asai
Eliberarea ionilor reținuți pe schimbătorul de ioni și retrecerea lor în soluție reprezintă procesul
55
de:
a. filtrare
b. eluție
c. adsorbție
d. sorbție
Drept sursă de carbon și energie necesară mediului de cultură într-un proces biotehnologic se
56
utilizează:
a. metan
b. săruri de amoniu
c. glucoză, hidrocarburi parafinice
d. alcool etilic
57 Distribuția oxigenului într-un proces biotehnologic este dependentă de:
a. reologia biomasei
b. structura mediului de cultură
c. concentrația elementelor nuritive
d. pH-ul și rH-ul mediului
58 Pentru ce domeniu de temperatură activitatea enzimelor este maximă?
a. sub temperatura optimă
b. peste temperatura optimă
c. la temperatura optimă
d. temperatura nu influențează activitatea enzimatică
59 Intr-o moară cu bile, discurile agitatoarelor pot fi amplasate pe ax, în formă:
a. elicoidală
b. concentrică
c. tangențială
d. triunghiulară
60 Formele extractive apoase sunt:
a. infuzia
b. maceratul
c. decoctul
d. toate variantele sunt corecte
61 Decoctul se obţine în modul următor:
a. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura camerei
b. produsul vegetal uscat este fiert 30 minute în apă
c. produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 °C
d. produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
62 Viteza de percolare trebuie reglată în așa fel ca:
a. în 48 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
b. în 4 ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
c. în 24 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
d. să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal pe oră
63 Mucolarea este:
a. o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor
b. o modificare a diacolării
c. o modificare a evacolării fiind folosite până la 12 evacolatoare plasate în paralel
d. o modificare a macerării pentru extragerea mucilagiilor

Pagina 21 din 27
PACHET 3 DIN 3
Farmacopeea Română X oficializează raportul drog/solvent pentru tincturile din produse ce nu
64
conțin principii puternic active:
a. 1/1
b. 1/2
c. 1/5
d. 1/10
65 Mediile de cultură trebuie să conțină drept sursă de carbon și energie:
a. aminoacizi esențiali
b. precursori
c. vitamine
d. hidrați de carbon, n-parafine
66 In procesul de sterilizare a mediilor de cultură, relația timp-temperatură indică următorul fapt:
a. cu creșterea temperaturii, crește timpul de reacție
b. cu creșterea temperaturii, scade timpul de reacție
c. cu creșterea temperaturii, timpul de reacție este constant
d. timpul de reacție nu depinde de temperatură
67 Modelul de acumulare a produsului într-un proces de fermentație poartă denumirea:
a. modelul Monod
b. modelul Piret
c. modelul Michaelis-Menten
d. modelul Kono
68 Obținerea penicilinelor prin fermentație este un proces:
a. anaerob
b. aerob
c. care necesită dioxid de carbon
d. care necesită dioxid de sulf
Cum este solubilitatea oxigenului în lichidele de fermentație comparativ cu solubilitatea
69
zahărului?
a. mult mai mare
b. mult mai mică
c. aproximativ la fel
d. la fel
70 Cel mai utilizat procedeu de obținere a eritromicinei este prin:
a. biosinteză
b. sinteza chimică
c. distilare
d. precipitare
71 Viteza unei reacții enzimatice:
a. crește odată cu creșterea temperaturii
b. este maximă într-un interval limitat de temperatură
c. scade odată cu creșterea temperaturii
d. nu depinde de temperatură
72 Etapa limitativă de viteză în procesul de schimb ionic are viteza:
a. calculată cu ecuația Michaelis-Menten
b. calculată cu ecuația Monod
c. cea mai mică
d. cea mai mare
Procesul de creștere a microorganismelor pe medii de cultură, în scopul de a biosintetiza diverși
73
produși, în biotehnologie poartă numele de:
a. sterilizare
b. fermentație
c. separare
d. condiționare

Pagina 22 din 27
PACHET 3 DIN 3
74 Pentru caracterizarea sistemelor oxido-reducatoare, la nivel celular, se utilizează:
a. temperatura
b. timpul de amestecare
c. transferul de masă al oxigenului
d. rH-ul
75 Formele extractive apoase sunt:
a. infuzia
b. maceratul
c. decoctul
d. toate variantele sunt corecte
76 Infuzia se obţine în modul următor:
a. produsul vegetal uscat este extras 30 min. cu apă adusă la temperatura de fierbere
b. produsul vegetal uscat este fiert în apă
c. produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 °C
d. produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
77 Viteza de percolare trebuie reglată în așa fel ca:
a. în 48 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
b. în 4 ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
c. să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal pe oră
d. în 24 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal
78 Mucolarea este:
a. o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor
b. o modificare a evacolării fiind folosite până la 12 evacolatoare plasate în paralel
c. o modificare a diacolării
d. o modificare a macerării pentru extragerea mucilagiilor
79 Se consideră modificări ale macerării următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. extracția în aparatul Ultra-turax
d. toate variantele sunt corecte
80 In mediul de cultură, microelementele au următorul rol:
a. sunt cofactori ai unor sisteme enzimatice
b. controlează viteza procesului de biosinteză
c. dirijează biosinteza spre formarea unui anumit produs
d. reglează permeabilitatea membranei celulare
81 In procesul de sterilizare a mediului de cultură trebuie evitată formarea:
a. azometinelor
b. produsului util
c. substratului
d. surselor de carbon și energie
82 Modelul Michaelis-Menten este un model ideal care admite că:
a. există numai inhibiție competitivă în proces
b. există reacții secundare în proces și le ia în calcul
c. nu există inhibiție și reacții secundare, iar tot substratul se transformă în produs util
d. există inhibiție și se formează numeroși produși secundari
In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidenția etapa limitativă și a stabili regimul de
83
lucru, se utilizează:
a. testul Student
b. testul de întrerupere
c. testul Papanicolau
d. testul Binet-Simon
84 După specia ionică schimbată, schimbătorii de ioni pot fi:
a. solizi, lichizi sau geluri
b. organici și anorganici
c. cationiți și anioniți
Pagina 23 din 27
PACHET 3 DIN 3
d. concentrați sau diluați
85 La nivel industrial, sterilizarea mediilor de cultură se realizează:
a. cu ajutorul fibrelor de sticlă
b. termic
c. prin membrane lichide
d. cu ajutorul schimbătorilor de ioni
Perioada de timp în care are loc aclimatizarea microorganismelor la condițiile oferite de
86
cultivarea industrială poartă numele de:
a. faza distrucției accelerate prin liză
b. faza lag
c. faza creșterii accelerate
d. faza de retardare
87 Mecanismul prin care enzimele transformă substratul poate fi descris cu ajutorul:
a. teoriei probabilităţilor
b. teoriei stării de tranziţie
c. teoriei sistemelor
d. teoriei relativităţii
Calculul vitezei specifice de creştere a masei celulare, în corelaţie cu variaţia concentraţiei unui
88
singur substrat, poartă numele:
a. modelul Michaelis-Menten
b. modelul Monod
c. modelul Kono și Asai
d. modelul Piret
89 Creşterea temperaturii mediului de cultură determină, în general:
a. reducerea viscozităţii
b. creşterea viscozităţii
c. variaţia liniară cu viscozitatea
d. variaţia sinusoidală cu viscozitatea
90 Extractele pot fi:
a. fluide
b. moi
c. uscate
d. toate variantele sunt corecte
91 Tincturile sunt:
a. preparate farmaceutice lichide
b. soluții alcoolice, hidroalcoolice
c. soluții alcoolice, eteroalcoolice
d. toate afirmaţiile sunt corecte
92 La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:
a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal
b. nu se umectează
c. cu 5 ml alcool concentrat la 1 g produs vegetal
d. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
93 Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:
a. alcool 20 %
b. alcool 40 %
c. alcool 70 %
d. alcool 96 %
94 Se consideră modificări ale percolarii următoarele procedee:
a. turboextracția
b. vibroextracția
c. extracția în aparatul Ultra-turax
d. nici o afirmație corectă

Pagina 24 din 27
PACHET 3 DIN 3
95 Intr-un mediu de cultură, drept sursă de azot organic se poate utiliza:
a. extract de porumb, faină de soia ce conțin aminoacizi esențiali
b. vitamine
c. ioni metalici
d. săruri de amoniu, azotați
96 Fenomenul de încălzire la 80-90 °C repetată urmată de răcire poartă numele de:
a. sterilizare cu ultraviolete
b. sterilizare prin procedee chimice
c. sterilizare prin filtrare și ultrafiltrare
d. pasteurizare
97 Modelul ideal de acumulare a produsului într-un proces de fermentație este:
a. modelul Mark
b. modelul Piret
c. modelul Michelis-Menten
d. modelul Shu
98 Cationiții sunt:
a. schimbători de cationi
b. schimbători de anioni
c. alcooli
d. catalizatori
99 Blocarea enzimei prin exces de substrat, fără a fi transformat în produs, se numește:
a. inhibiție competitivă
b. inhibiție incompetitivă
c. inhibiție de substrat
d. inhibiție necompetitivă
100 Drept precursor pentru penicilina G se utilizează:
a. acidul p-aminobenzoic
b. acidul clorhidric
c. acidul acetic
d. acidul fenilacetic
101 Eluția streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:
a. acid sulfuric diluat
b. acid sulfuric concentrat
c. tiosulfat de sodiu
d. iod
102 In cazul obţinerii penicilinei trebuie sterilizate:
a. numai mediul de cultură
b. numai aerul
c. atât mediul de cultură cât și aerul
d. nu este necesară sterilizarea
103 Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic ideal este dată de:
a. modelul Michaelis-Menten
b. modelul Monod
c. modelul Piret
d. modelul Kono și Asai
104 Pentru fiecare enzimă, activitatea catalitică maximă este:
a. într-un anumit interval de pH
b. la pH acid
c. la pH bazic
d. nu contează pH-ul
105 Se consideră modificări ale macerării:
a. percolarea repetată
b. evacolarea
c. nici o variantă corectă
d. diacolarea
Pagina 25 din 27
PACHET 3 DIN 3
106 Se consideră forme extractive apoase:
a. toate variantele sunt corecte
b. infuziile
c. decocturile
d. maceratele
Pentru obținerea tincturilor din produse vegetale cu conținut de principii puternic active,
107
raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/5
c. 1/20
d. 1/10
108 Umectarea produsului vegetal înainte de extracție are ca scop:
a. îmbibă și permeabilizează membranele celulare
b. facilitează începerea mai rapidă a proceselor de difuziune-osmoză
c. se elimină aerul, evitându-se flotarea produsului vegetal
d. toate variantele sunt corecte
109 Aparatul Soxhlet permite:
a. extracția din produsul vegetal nemărunțit
b. epuizarea produsului vegetal cu cantități minime de solvent
c. extracția selectivă a compușilor activi asemănători
d. toate variantele sunt corecte
110 Intr-un mediu de cultură, reglarea permeabilității membranei celulare este asigurată de:
a. hidrați de carbon
b. aminoacizi
c. microelemente
d. vitamine
111 In procesul de sterilizare, se urmărește microorganismul cu rezistența termică:
a. cea mai mare
b. cea mai mică
c. medie
d. nu contează
112 In procesul de fermentație, faza de creștere exponențială mai poartă și denumirea de:
a. faza de aclimatizare
b. faza creșterii logaritmice
c. faza de creștere încetinită
d. faza creșterii staționare
113 In cazul proceselor de schimb ionic, testul întreruperii evidențiază:
a. tipul schimbătorului de ioni
b. modul în care a fost separat produsul util
c. etapa limitativă de proces
d. componenta mediului de caldură
114 Streptomicina se obține prin:
a. sinteză
b. polimerizare
c. fermentație
d. oxidare
115 Cum variază în general viscozitatea lichidelor de fermentație cu creșterea temperaturii?
a. crește
b. scade
c. creste pâna la o valoare a vitezei de forfecare, apoi ramâne constantă
d. rămâne constantă

Pagina 26 din 27
PACHET 3 DIN 3
In cazul sterilizării mediilor de cultură, sterilizarea hidraţilor de carbon se realizează separat de
116
sterilizarea compuşilor cu azot, deoarece:
a. se formează produsul util
b. intervine inhibiţia de produs
c. creşte viscozitatea biomasei
d. se formeaza azometine (compuşi toxici)
117 Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, în care se admite că:
a. există inhibiție de produs
b. există inhibiție de substrat
c. subtratul se transformă în produsul util și în numeroși produși secundari
d. nu există inhibiție, iar substratul se transformă integral în produs util
118 Eritromicina se obține prin:
a. polimerizare
b. fermentație
c. sinteză
d. substituție radicalică
119 Amoxicilina este o o penicilină:
a. naturală
b. de sinteză
c. de semisinteză
d. atât naturală cât și de sinteză
120 Pentru tinctura-mamă de galbenele raportul drog/solvent este:
a. 1/1
b. 1/5
c. 1/10
d. 1/20
121 Macerate se numesc:
a. nici o variantă corectă
b. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura de fierbere
c. produsul vegetal uscat este fiert în apă
d. produsul vegetal uscat este pus în contact cu solventul la temperatura camerei
122 Diacolarea este o modificare a:
a. macerării
b. percolării
c. distilării
d. decantării
123 Percolatoarele pot fi:
a. conice
b. cilindrice
c. cilindro-conice
d. toate variantele sunt corecte
124 Percolarea fracţionată poate fi:
a. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi inegale
b. toate variantele sunt corecte
c. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu neterminat
d. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu terminat

Pagina 27 din 27