U.M.F. ,,Gr. T.

Popa” Iaşi

MANAGEMENTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE

Sem.I, An universitar 2022-2023, Anul IV BIM

Bine ați revenit!

Conținut

 Ce sunt organizațiile?
 Ce sunt instituțiile publice?
 Particularităţi ale managementului în
instituţiile publice
Ce sunt organizaţiile ?

 După unii autori, „organizaţiile sunt invenţii sociale destinate realizării unor scopuri comune
prin efort de grup”(Johns, p.4), sau comunităţi sociale structurate şi administrate spre un scop
comun sau o idee de bază.

 Merriam-Webster Dictionary propune o mulţime de sinonime pentru termenul organizație:

asociaţie, societate, club, ligă, colegiu, congres, institut, instituţie, ordin, cameră etc. Este o
entitate , o persoană, un sistem
.
 Organizaţia modernă este un sistem deschis care acceptă haosul, incertitudinea, riscul.

 Există o extrem de mare varietate de tipuri legale de organizații, inclusiv corporații, guverne,
organizații neguvernamentale, organizații politice, organizații internaționale, forțe armate,
organizații caritabile, corporații non-profit, parteneriate, cooperative și instituții de învățământ etc.
Organizațiile tradiționale

O structură organizațională tradițională urmează un sistem dinamic în care puterea curge în sus prin
organizație și toți angajații urmează un lanț de comandă. Organigrama tradițională poate arăta ca o
piramidă.

Structura organizatorică functională

Organizația își împarte angajații în grupuri în funcție de rolurile sau specialitățile lor. De exemplu, o organizație care
utilizează această structură are diferite departamente: financiar, cercetare, marketing, RU etc. Rezultatul organizării
structurale ca proces îl reprezintă structura organizatorică.

Structura organizatorică pe divizii/sucursale/filiale

Organizațiile mai mari beneficiază de acest tip de structură, care împarte angajații în echipe pe baza unor
produse, proiecte sau locații specifice.
Organizațiile moderne

O structură organizatorică modernă nu are un aranjament de putere ierarhic, de sus în jos.

Denumită și structură organizațională contemporană, elimină granițele departamentale, iar
angajații lucrează dupp roluri.

• Rolul este definit (Ivancevich et al., 2018) ca „un set organizat de

comportamente". Este partea în care oamenii se joacă în munca lor - accentul se pune
pe tiparele comportamentului așteptat de la ei. Organizațiile se referă mai mult la
roluri și ele țin de cultură. Orgnizațiile congfigurează roluri, îndeplinite de către indivizi
competenți și responsabili, care atrag și aduc plusvaloare.
Exemple de structuri moderne:

Structura organizațională matriceala: atunci când urmează această structură, organizația are în
continuare departamente, dar creează grupuri de proiecte care includ angajați din diferite
departamente.

Structură organizațională plată: organizația elimină straturile de management mediu dintre angajați și
directori, astfel încât această structură se potrivește companiilor mai mici sau start-up-urilor aflate în stadiu
incipient.
Organigrama

O organigramă – cunoscută și ca „organigramă”– este un instrument vizual care ilustrează structura internă
a unei organizații prin detalierea rolurilor, responsabilităților și relațiilor care există între diferiți indivizi și
echipe. Diagramele organizaționale au toate formele și dimensiunile, iar majoritatea sunt structurate folosind
„modelul ierarhic” în care liderii și managerii stau la nivelul superior și angajații „obișnuiți” de nivel inferior
sub ei.
7. Relaţiile
1. Postul
ierarhice
 
 
 
2. Funcţia 6. Pondere
COMPONENTELE
ierarhică
S.O.

3. Relaţii
structurale 5. Nivel
ierarhic

4. Compartiment
Tipuri de structuri organizatorice

Organigrame ierarhice
Cel mai comun și de bază tip de organigramă este cel ierarhic. Este cea mai larg adoptată structură
organizațională și începe de la vârf cu o persoană sau o entitate majoră, de exemplu, un CEO sau un
președinte. De la această persoană sau entitate – „rădăcina” diagramei – structura și, prin urmare, diagrama
cascadă în jos cu diferite departamente și grupuri adăugate.

În România în sectorul public, toate organigramele sunt ierarhice și birocratice.

Matrici

Organigrame Matrix
Un dezavantaj major al modelului ierarhic este că limitează relațiile. O diagramă matriceală depășește acest
lucru permițând crearea de relații interfuncționale. În esență, este o formă mai liberală și mai deschisă a
diagramei ierarhice și oferă o reprezentare mai bună a fluxului de lucru al unei organizații.

Diferența majoră dintre cele două este că, în diagrama matriceală, este posibil ca diferite grupuri să
partajeze funcții între ele. De exemplu, o echipă de vânzări și o echipă de marketing pot trece și
împărtăși responsabilitățile atunci când lansează un nou produs sau serviciu. Diagramele matrice sunt
utile și în cazurile în care angajații au mai mult de un manager de raportare(Unitatea de comandă este
un principiu de management care sugerează ca un individ să aibă un singur şef).
Organigrame plate

Organigramele plate, denumite uneori organigrame orizontale, au niveluri minime sau deloc de
management mediu și constau în schimb din două niveluri distincte: oamenii din vârf (adică, manageri,
administratori și directori) și toți ceilalți. Datorită acestei structuri plate, angajații din cadrul organizațiilor
plate tind să fie mai auto-conduși și să aibă mai multă autonomie.

Avantajele cheie ale tipului de organizare neierarhică(plată sau matrice):

 Încurajează diversitatea funcțională între diferitele roluri sau departamente

 Toată lumea se poate alătura unui proiect și poate aduce o contribuție.
 Încurajează creativitatea în muncă individuală în loc de roluri fixe.
 Încurajează flexibilitatea
Cele mai mari organizații 2021

Market
Rank Company name Location Sector
Capitalization
1 APPLE INC  United States Technology $2.1T

2 SAUDI ARAMCO  Saudi Arabia Energy $1.9T

3 MICROSOFT CORP  United States Technology $1.8T

4 AMAZON.COM INC  United States Consumer Discretionary $1.6T

5 ALPHABET INC  United States Technology $1.4T

6 FACEBOOK INC  United States Technology $839B

7 TENCENT  China Technology $753B

8 TESLA INC  United States Consumer Discretionary $641B

9 ALIBABA GRP  China Consumer Discretionary $615B

10 BERKSHIRE HATHAWAY  United States Financials $588B

Apple

Structura organizațională Apple poate fi descrisă ca fiind ierarhică și funcțională. O astfel de

structură a fost dezvoltată de fondatorul și fostul CEO Steve Jobs, pentru a asigura realizarea
concentrată a ideilor sale inovatoare și viziune clară pentru afacere. Dimensiunea masivă a
companiei, care cuprinde 132.000 de angajați echivalent cu normă întreagă la nivel global,
necesită aderarea la structura organizațională ierarhică.

Avantajele structurii organizaționale ierarhice Apple includ controlul strict deținut de conducerea superioară
asupra tuturor aspectelor afacerii. În plus, oportunitățile de promovare îi motivează pe angajați să performeze
bine și există niveluri clare de autoritate și responsabilitate. Pe partea negativă, structura organizațională
ierarhică a Apple poate compromite flexibilitatea afacerii pentru a reflecta schimbările de pe piața globală. În
plus, în organizațiile ierarhice, comunicarea între diferite departamente tinde să fie mai puțin eficientă decât în ​
organizațiile plate.
Saudi Aramco-companie de stat

Saudi Aramco este condusă de un consiliu de administrație și de o echipă de conducere corporativă compusă din
directori cheie și funcții de vicepreședinte senior. Potrivit site-ului Saudi Aramco, echipa de opt este formată din
experți care posedă cunoștințe și expertiză profunde în domeniu. Are o structură ierarhică, tradițională.

În ciuda mai multor reorganizări de-a lungul anilor, Saudi Aramco a rămas o organizație fundamental birocratică
în care funcțiile globale ale companiei sunt în cele din urmă controlate de la vârf. Există un nivel ridicat de
centralizare în cadrul companiei, ceea ce înseamnă că diferitele funcții de afaceri sunt monitorizate și
supravegheate de diferiți manageri din cadrul organizației.

În mai 2022, compania a depășit Apple devenind cea mai mare companie din lume după capitalizarea bursieră.
Microsoft

Microsoft are o structură organizațională divizială de tip produs, fiecare divizie concentrându-se pe o linie
specifică de bunuri și servicii. În plus, fiecare are un grup separat de cercetare și dezvoltare și personal
dedicat de vânzări și asistență pentru clienți.

În prezent, Microsoft are două divizii de bază de inginerie (dezvoltare de produse):

 Cloud și platforme de inteligență artificială.

 Experiențe și dispozitive.
 Structura funcțională Microsoft

Microsoft are alte șapte divizii funcționale:

1. Dezvoltarea afacerilor și evanghelizare.

2. Finanţe.
3. Resurse umane.
4. Afaceri juridice și corporative.
5. Inginerie (sisteme de operare, dispozitive, studiouri, aplicații, servicii și unități
cloud și întreprinderi).
6. Dinamica.
7. Strategie avansată și cercetare

Microsoft conține, de asemenea, două divizii geografice: Statele Unite și

Internațional.
Structuri definite de Mintzberg

Tipurile de organizații definite de Mintzberg

Principalele structuri organizaționale pe care acesta le-a identificat sunt
următoarele:
•Organizația antreprenorială;
•Organizația mașinistă (birocrația);
•Organizația profesională;
•Organizația divizională (diversificată);
•Organizația inovativă („adhocrația”).
 MIP

Structura sectorului public este cel mai bine descrisă ca o ierarhie. Acest tip de structură seamănă cu o
piramidă și devine mai lată pe măsură ce coboară spre bază.

Instituţiile publice reprezintă ansamblul structurilor organizate, înființate pentru o nevoie generală, publică,
strategică.
Instituția publică a fost înființată pentru o anumită misiune: guvernare, educație, cultură, sănătate, artă,
religie, protecția drepturilor omului, explorarea spațiului cosmic, menținerea calității mediului înconjurător,
lupta împotriva pandemiilor.
Sectorul public

Sectorul public, cunoscut și ca sectorul de stat, este partea din lumea afacerilor care se concentrează pe bunuri
și servicii care sunt destinate să beneficieze publicul larg și societatea în general.

Organizațiile și companiile publice sunt deținute și operate de guvern, precum și finanțate prin guvern sub
formă de taxe.

1. Obiective
Angajatorii și agențiile din sectorul public nu își propun să obțină profit din bunurile și serviciile pe care le oferă.
Aceste servicii sunt oferite pentru binele publicului.
2. Finanțare
Serviciul public este de obicei generat sub formă de impozite și taxe, mai degrabă decât prin investiții private.
În unele cazuri, finanțarea poate fi generată în alte moduri, dar guvernul este întotdeauna fie singurul
proprietar, fie acționarul majoritar al unei organizații publice.
 Sectorul public
33. Concurenta
În sectorul privat, competiția pentru profit între companii poate conduce la schimbări și adaptări. Sectorul public
nu are aceeași concurență.

4. Concentrare
Organizațiile din sectorul public se concentrează în primul rând pe infrastructură și servicii esențiale pentru
societate, cum ar fi educația, electricitatea, apărarea, agricultura, transporturile și așa mai departe, în timp ce
companiile din sectorul privat pot fi găsite în multe domenii precum tehnologie, finanțe și retail.

 Educaţie
 Aplicarea legii
 Justiţie
 Militar
 Electricitate
 Sănătate
 Transport public
 Drumuri publice
 Locuințe
 Apă
MIP

Misiunea fiecăreia definește motivul public, general pentru care organizația există. Ea se concentrează pe
mediul extern și prin declarație, organizația anunță populația și persoanele juridice ce urmează să facă
pentru binele comun.

Viziunea explică sensul devenirii, evoluției organizației. Viziunea antrenează membrii organizației în
adoptarea de decizii strategice care să conducă spre atingerea scopului, dar informează și despre viitorul
dezirabil.
Ce oferă?

Instituțiile publice manageriază bunuri/servicii/informații de interes general sau public.

„Bunuri de uz public" - bunuri care prin natura lor, sunt destinate a fi folosite de toți
membrii societății - au acces toate persoanele: piețele, căile de comunicație, rețelele
stradale, parcurile publice;

„Bunuri de interes public" - bunuri care, deşi, nu pot fi folosite de către orice persoană,
sunt destinate a fi întrebuințate în cadrul unor activități care interesează pe toți membrii
societății: sediile organelor de stat, şcoli, biblioteci, teatre, muzee, cazărmi, închisori.
De ce este important sectorul public?

MIP este vital pentru că administrația publică trebuie să se adapteze rapid la schimbările declanșate de
pandemie, dar și de criza ecologică, foamete, secetă, poluare

Calitatea guvernării își pune amprenta mai mult decât oricând asupra prezentului și viitorului fiecărei națiuni.
Educația, toleranța, valorile democratice, înțelepciunea și nepărtinirea vor prevala? Ușor de spus, greu de făcut.
Totalitarismul, discriminarea, xenofobia, inegalitatea, conservatorismul se manifestă mult mai mult decât se
declară în statistici și la forumuri internaționale. Egoismul instituțional pune în pericol însăși ideea umanității,
fără a mai face referire la solidaritate.

Leadership-ul face diferența. Ceea ce liderii sectorului public decid, fac sau spun influențează încrederea
publicului în guvern.
Liderii buni creează și susțin culturi de integritate, competență și serviciu. Au un simț clar al căii pe termen
mediu și lung pentru guvernul și țara lor. Ei cultivă prevederea necesară și anticipează provocările și
oportunitățile emergente.
Puncte de vedere

Principalele abordări ale administraţiei publice sunt :

 Abordarea politică, care subliniază valorile reprezentării,

responsabilităţii politice şi responsabilizării;
 Abordarea managerială care accentuează valorile eficienţei, eficacităţii
şi economiei;
 Abordarea legală care accentuează valorile procedurale, importanţa
reglementărilor, a drepturilor individuale şi a egalităţii în faţa legii
 Abordarea hibrid
“Dacă oamenii ar fi îngeri, orice guvernare este de prisos”(Madison, Federalist Paper nr.51)

Dar, oamenii sunt ca iepurii:

Trebuie, să-i tragi de urechi.

Administrație: ad și servum

Administraţia nu există doar pentru că aşa scrie în constituţie sau întro lege; ea trebuie să îşi justifice existenţa
prin furnizarea unor servicii de calitate către cetăţeni şi comunitate.

W. Wilson atrăgea atenţia în 1887 în “The study of public administration” că “problemele administrative nu
sunt probleme politice”.
Știință sau doar politică?

Administraţia publică este o ştiinţă eclectică, neunitară, care:

 Îmbină mecanic mai multe puncte de vedere;

 Are un caracter interdisciplinar;
 Are un sistem de gândire neunitar;
 Nu are convergenţa în convingeri, idei, teorii;
 Alege stilul care i se pare mai bun;
 Promovează părerile cele mai convenabile.
Administrație-Politician

Niveluri de interacțiune (Pollitt, 2003, p.73):

 dependență (are nevoie de el ca să pună în aplicare
politicile definite la nivel politic şi să îl ajute în
dezvoltarea carierei politice prin furnizarea de rezultate
la nivelul administraţiei);
 sursă de frustrare (atunci când nu reuşeşte să schimbe
nimic);
 un subiect pentru câştiguri politice (discursul
antibirocratic);
 scuză pentru propria incapacitate de a realiza ceva
(“țapul ispăşitor”);
 stabilitate in carieră pentru funcționar.
Comun tuturor organizațiilor

 Organizaţiile există pentru a atinge  Formele de coordonare şi control sunt

scopuri şi obiective prestabilite;
 Organizaţiile funcţionează cel mai bine
atunci când raţionalitatea prevalează faţă
de preferinţe personale şi presiunile
externe;
esenţiale pentru asigurarea cooperării
indivizilor şi unităţilor structurale în
ideea atingerii obiectivelor comune ale
organizaţiei;

 Structurile trebuie construite în

concordanţă cu contextele organizaţionale
 Problemele apărute datorită
(mediu,tehnologie, scopuri); deficienţelor structurale pot fi
remediate prin intermediul
restructurării organizaţiei.
 Organizaţiile îşi îmbunătăţesc eficienţa şi
performanţele prin promovarea
specializării şi a diviziunii muncii;
Instituțiile publice

Bunurile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale

Proprietatea publică, 554 Cod Civil: care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz
sau de interes public formează obiectul proprietăţii publice

Instituţiile publice reprezintă ansamblul structurilor organizate, create în societate pentru

managementul activităților publice.
Baza de date, www.listainstitutii.ro, conține o lista cu Institutiile Publice din România

Primării Misiuni internaționale

 3187 de primarii din România.
Prefecturi
 248 de ambasade și consulate ale Romaniei.
 42 de prefecturi din România.
Consilii județene Misiuni naționale
 41 de consilii județene din România.
Direcții deconcentrate  170 de ambasade și consulate în România.
 3480 de direcții, agenții, servicii publice din Ong-uri
România.
Instituții centrale
 73 de administrații, direcții, agenții centrale din  83019 de asociații, fundații, federații din
România. România.
Instituții de sănătate Unități de invățământ
 515 de spitale, centre medicale, sanatorii din
România.
 6234 de unități de invațământ pre-
Instituții juridice: nișa judecătorească, justiâie,
procuratura, notariate
universitar și superior din România.
Lista cu Institutii Publice

1. Administratii Nationale „Apele Romane” 1. Directii Generale de Munca si Solidaritate Sociala

2. Agentii pentru Protectia Mediului 2. Directii Generale pt. Agricultura si Industrie Alimentara
3. Agentii de Dezvoltare Regionala 3. Directii Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului
4. Agentii Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca 4. Directii Judetene de Statistica
5. Birouri Judetene de Metrologie Legala – Servicii 5. Directii Judetene pt. Cultura, Culte si Patrimonii
Judetene de Metrologie Nationale
6. Brigazi de Jandarmi 6. Directii Sanitare Veterinare
7. Case de Asigurari de Sanatate 7. Directii Silvice
8. Case Judetene de Pensii 8. Directii pentru Tineret si Sport
9. Centre Militare 9. Garzi Financiare
10. Consilii Judetene 10. Grupuri de Pompieri
11. Directii Fitosanitare 11. Inspectorate de Politie
12. Corpuri ale Gardienilor Publici 12. Inspectorate de Protectie Civila
13. Directii de Sanatate Publica 13. Inspectorate de Stat Teritoriale pentru Persoanele cu
14. Directii Generale ale Finantelor Publice si Handicap
Controlului Financiar de Stat 14. Inspectorate in Constructii
Lista

1. Inspectorate pentru Concurenta

2. Inspectorate Scolare Judetene
3. Inspectorate Teritoriale de Munca
4. Inspectorate Teritoriale pt. Calitatea Semintelor
5. Oficii Judetene de Cadastru, Geodezie si
Cartografie
6. Judecatorii
7. Oficii Judetene de Consultanta Agricola
8. Oficii Judetene pentru Protectia Consumatorilor
9. Parchete Anticoruptie (DNA) Servicii Anticoruptie
10.Prefecturi
11.Servicii Rutiere
12.Servicii de Evidenta Informatizata a Persoanei
13.Vami
14.Tribunale
Posturi in IP

http://www.mfinante.gov.ro
• 1.300.000, 2022 din 5,8 milioane
• 65% lucrează în administrațiile
centrale
• Cei mai mulți în educație, urmați de
primării
• Pensionari 5 milioane
• 2000 de generali au venituri cât
25000 de oameni
• Pensii speciale 20.000 lei
 CHANDLER GOOD GOVERNMENT INDEX

CGGI este cel mai cuprinzător indice de guvernare națională eficientă din lume. Măsoară
capacitățile și eficacitatea guvernelor din 104 țări.

CGGI este construit pe 35 de indicatori extrași din peste 50 de surse de date disponibile public. Din cei 35 de
indicatori, 26 se concentrează pe capacități.

1. Statul de drept
2. Drepturi de proprietate
3. Anticorupție

Aceste trei capacități sunt factori esențiali în determinarea unei bune guvernări și baze solide pentru dezvoltarea
și înflorirea națională. Prezența lor sugerează că sunt implementate alte comportamente și procese sănătoase,
care împiedică, de exemplu, sifonarea banilor sau aplicarea selectivă a legii. Acestea sunt pietrele de temelie pe
care se construiesc societățile și economiile bazate pe încredere.
Indicele se concentrează pe șapte piloni, și anume:
 Leadership & Previziuni;
 Legi și politici solide;
 Instituții puternice;
 Administrare financiară;
 Piață atractivă;
 Influență și reputație globală;
 Ajutor oamenilor să se ridice.

Indexul utilizează o metodologie riguroasă dezvoltată în consultare cu practicieni guvernamentali, lideri,

experți în index și cercetători în guvernare.
Rang:
1Finland
2Switzerland
3Singapore
4Netherlands
5Denmark
6Norway
7Sweden
8Germany
9New Zealand  Piloni:
10Canada
 Conducere și previziune- Finlanda
 Legi și politici solide- Norvegia
 Instituții puternice- Finlanda
 Administrarea financiară- Singapore
 Piață atractivă- Singapore
 Influență și reputație globală- Franţa
 Ajutând oamenii să se ridice- Finlanda
„Concursul de guvernare este cel mai important concurs din lume astăzi; este factorul decisiv pentru a
prospera națiunile. Țările bine guvernate atrag capital și talente, care permit inovarea pe piață,
conducând la companii puternice și economii vibrante. Acest lucru, la rândul său, permite investiții mai
mari în serviciile publice, creând un cerc virtuos.

Lansarea Indexului inaugural după o pandemie globale a întărit impactul pozitiv al bunei guvernări,
precum și consecințele periculoase ale guvernării slabe. Lecții trebuie învățate și urgent, pe măsură ce
guvernele abordează provocările critice la adresa sustenabilității planetei noastre și a bunăstării
comunităților noastre, construind în același timp națiuni puternice și prospere. ”

Richard F. Chandler, fondatorul Institutului Chandler de Guvernare

Findlanda-locul I pentru bună guvernare

Forța Finlandei constă în oamenii și cunoștințele lor. Am supraviețuit datorită dorinței și capacității noastre de a
învăța. Ne-am ridicat de la începuturi modeste pentru a deveni una dintre cele mai educate și mai calificate
națiuni din lume. Acesta a fost secretul succesului nostru de ieri; aceasta va rămâne cheia succesului nostru de
mâine. De aceea trebuie să avem curajul să continuăm să investim în oameni și cunoștințe. Trebuie să
îndrăznim să creăm ceva nou. Într-o lume în schimbare rapidă, simpla reelaborare a rețetelor vechi nu este
suficient de bună.

Sanna Marin, prim-ministrul Finlandei

Primele locuri în clasamentul privind starea democraţiei sunt ocupate de
Norvegia, Islanda, Suedia, Noua Zeelandă şi Danemarca.

Alte "democraţii depline" sunt Irlanda, Australia, Canada, Finlanda, Elveţia,

Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie, Spania, Austria şi Uruguay.

Statele Unite ocupă poziţia 21, fiind "democraţie deficientă", în aceeaşi

categorie cu România(39), Franţa, Italia, Israel, Grecia, Slovacia, Bulgaria,
Chile, Polonia, Belgia şi numeroase alte ţări.

Republica Moldova este considerată regim democratic "hibrid", la fel ca ţări

precum Albania, Turcia, Georgia, Liberia, Bolivia şi Maroc.

Ţări precum China, Belarus, Venezuela(utim loc), Irak, Afganistan, Rusia,

Arabia Saudită, Sudan, Libia şi Iran sunt considerate "regimuri autoritariste".
Există 195 țări pe glob:

54 Africa
48 in Asia
44 in Europa
33 in Latin America Latină și Caraibe
14 in Oceania
2 in America e Nord
Caracteristici traditionale ale IP românești

 Obedienţă faţă de stat

 O puternică centralizare a puterii şi privilegiilor
 Un personal recrutat şi coordonat pe baza unui sistem de tip carieră
 Respectarea reglementarilor primează în faţa eficienţei
 Absenţa conceptului de rentabilitate

Distincţie clară între cei ce concep/decid şi cei ce execută o decizie

Lipsă de iniţiativă din partea executantului
Separarea funcţiilor pe verticală (între niveluri ierarhice) cât şi pe
orizontală (între birouri şi servicii)
Distanţă mare faţă de putere
Distanţa mare faţă de putere - componentă culturală

o Distanţa faţă de putere, dimensiune cu un scor ridicat în România, exprimă gradul de inegalitate
dintre membrii unei societăţi. Valoarea mare arată că inegalităţile în ceea ce priveşte puterea şi averea
sunt conservate şi mărite;
o Distanţa faţă de putere poate fi definită şi de raporturile dintre subaltern şi şef – într-o viziune mai
largă, prin raporturile dintre doi indivizi cu statut diferit (ca nivel). Un ecart mare al puterii este
sinonim cu un conformism social puternic, cu supunerea faţă de un statut superior.

În România, modelul cultural promovează obediența față de titluri și avere

PD

Societățile cu index mare (PDI) se caracterizează

prin: 
• Autoritate centralizată
• Lider autocratic
• Management paternalist
• Multe niveluri ierarhice
• Multe autoritati de supervizare și de control
• Acceptarea privilegiilor puterii
• Inclinația de a se supune inechității și diferențelor
datorate puterii
Egocentrismul

Egoul exacerbat duce la un comportament

autocentrat şi la izolare.

Indivizii sunt disonanţi şi influenţează negativ

climatul din organizaţie.
Egocentrismul este o combinaţie periculoasă între un fals sentiment de mândrie,
neîncredere în sine şi infantilism.
Dă o imagine de sine deformată, de idolatrie faţă de propria persoană. Indivizii se cred
«centrul universului» şi îşi poziţionează statutul şi satisfacţia, mai presus de orice altceva.
 „Ierarhia”

Culturile masculine sprijină dominaţia

bărbaţilor şi subliniază performanţa
economică.
Culturile mai feminine sunt mai tolerante
şi pun accent pe calitatea vieţii, rezolvarea
conflictelor făcându-se prin negociere.

In ierarhia organizatională domină

masculinitatea.
Masculinitatea - o preferinţă pentru realizare, eroism, asertivitate şi succes material;

Feminitatea - orientarea spre relaţionare, modestie, acordarea sprijinului celor slabi, calitatea
vieţii.
Egocentrismul se regăseşte în proporţii apropiate la bărbaţi şi femei, constatare care
poziţionează organizaţiile noastre pe o poziţie de mijloc, dacă se are în vedere scala masculinitate-
feminitate.
Studiile confirmă rezultatele lui Hofstede, dar şi ale altor specialişti din domeniu.
NOUL MANAGEMENT PUBLIC (NMP)

NMP este în primul rând contractualism. Managementul public se reorganizează cu scopul responsabilizării
și creșterii autonomiei (Reisz, 2018). Reorganizarea are drept fundament relațiile contractuale cu terții.
Esența acestui management rezidă în capacitatea lui de a conduce la creșterea calității serviciilor publice
prin introducerea concurenței dintre actorii de pe o anumită piață.
NMP

Principalele instrumente ale NMP au fost:

• Managementul prin obiective, contracte
• Folosirea indicatorilor de calitate pentru raportări
• Sisteme de evaluare, de acreditare, topuri, ranking-uri
• Consilii de administrație pentru conducerea colectivă

Noul management public este întâlnit şi sub denumirea de „managerialism”, „administraţie publică
orientată către piaţă” (market based public administration), „paradigma post birocratică”, „guvernul
antreprenorial” (Osborne şi Gaebler, 1993).
Vă mulțumesc!
O săptămână fantastică!