ARGUMENT

Mi-am ales aceasta tema, Structura organizatorica ,deoarece structura

organizatorica este o componenta a structurii generale a intreprinderii si
reflecta anatomia intreprinderii .Ea se proiecteaza pe baza unor norme,
reguli,principii si documente oficiale.Structura organizatorica reprezinta un
ansamblu de functii si relatii care asigura dirijarea sistemului catre
obliectivele propuse.

Functia cuprinde ansamblul atributiilor si sarcinilor de indeplinit ce-i

revin unui angajat al intreprinderii,precum si
responsabilitatile,competentele si relatiile ce decurg din postul de
salariat al intreprinderii.Denumirea ei exprima competenta,autoritatea
si responsabilitatea persoanei.

Lucrarea este structurata pe patru capitole astfel:

-In primul capitol am vorbit despre Notiunea de structura organizatorica .
Structura organizatorica este o componenta a structurii generale a
intreprinderii si reflecta,,anatomia ntreprinderii.Ea se proiecteaza pe baza unor
norme,reguli.principii si documente oficiale.
Structura organizatorica reprezinta un ansamblu de functii si relatii care
asigura dirijarea sistemului catre obiectivele propuse.
Este formata din doua parti distincte:
-structura de conducere sau functionala;
-structura de productie sau operationala;
-In capitolul II am vorbit despre factorii ce influenteaza conceptia unei
structuri.
In acest capitol am vorbit despre:
- tipul si complexitatea productiei de bunuri si servicii
- Dimensiunile intreprinderii

- Clasificarea personalului
- Cadrul juridic si statul juridic de functionare
-Strategii de dezvoltare
-In capitolul III despre cerinte si etape in proiectarea unei structuri
organizatorice eficiente.
Analiza,proiectarea si imbunatatirea structurii organizatorice
presupune respectarea unor cerinte,cum ar fi:
-asigurarea unui evantai optim al subordonarilor-un sef poate
avea numai un numar limitat de subordonati directi;
-crearea si dependenta compartimentelor-cele patru criterii de
corelare a serviciilor specializate sunt:importanta lor;frecventa
legaturilor dintre ele;independenta acestora;competenta sefului si
limbajul comun;
-asigurarea unui stat major si a unor servicii functionale
competente-presupune existenta unor interlocutori
responsabili,operationali,foarte competenti,activi si eficienti.Serviciile
functionale si de stat major trebuie sa fie suple.
-In capitolul IV am vorbit despre tipuri de structuri organizatorice.

CAPITOLUL I
NOIUNEA DE STRUCTUR ORGANIZATORIC
CAPITOLUL I.1
Definirea notiunii si elemente de baza
Structura organizatorica este o componenta a structurii generale a
intreprinderii (fig.1) si reflecta,,anatomia ntreprinderii.Ea se proiecteaza pe
baza unor norme,reguli.principii si documente oficiale.
Structura organizatorica reprezinta un ansamblu de functii si relatii care
asigura dirijarea sistemului catre obiectivele propuse.
Este formata din doua parti distincte:
-structura de conducere sau functionala;
-structura de productie sau operationala;

Structura generala a
intreprinderii

Structura
organizatorica

Sectorul
cultural-social

Structura functionala(de
conducere)

Structura operational(de
productie)

Fig.1

Structura organizatoric se poate exprima i sub form grafic,

ilustrarea grafic fiind prezentat prin organigrama.
CAPITOLUL I.2
Structura funcional
Structura functionala reprezinta ansamblul membrilor de conducere
si al compartimentelor (tehnice,economice si administrative ),modul de
constituire si grupare al acestora,precum si relatiile dintre ele,necesare
desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si de executie.
Componentele structurii functionale sunt urmatoarele:
a)Postul-reprezinta ansamblul obiectivelor,cu
sarcinile,competentele,responsabilitatile asociate,care revin spre
exercitare,in mod regulat,unei persoane angajate in intreprindere.
Trasaturile obligatorii ale unui post de munca sunt:
-autoritatea formala-limita in care titularul postului are
dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor;
-competenta profesionala-nivelul de
pregatire,experienta,prestigiul profesional;
-responsabilitate-obligatia titularului de a indeplini sarcini
si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului.
Fisa postului
-descrierea postului adica functia,serviciul,directia unde este
incadrata persoana,relatiile ierarhice si funcionale,responsabilitatile si
limitele de competenta;
-cerintele postului adica studii,specializare,vechime,calitati
personale ,aptitudini
FISA POSTULUI
Descrierea postului
1.Denumirea postului
2.Compartimentul
3.Nivel ierarhic
4.Ponderea ierarhica
5.Relatii organizatorice
6.Obiective individuale
7.Autonomia
8.Sarcini
9.Competente
4

10.Responsabilitati
Cerintele postului
11.Competenta profesionala
11.1.Pregatire
11.2.Experienta
12.Cunostinte profesionale
13.Calitati si aptitudini manageriale
14.Cerinte specifice
Data:..
Semnatura managerului general,
Modificari:.
Data .

Am luat la cunostinta,
Totalitatea posturilor definite prin aceleasi caracteristici principale
formeaza o functie.
b) Functia cuprinde ansamblul atributiilor si sarcinilor de indeplinit
ce-i revin unui angajat al intreprinderii,precum si
responsabilitatile,competentele si relatiile ce decurg din postul de
salariat al intreprinderii.Denumirea ei exprima competenta,autoritatea
si responsabilitatea persoanei.
Functia unei persoane este definita prin:
-atributiile si sarcinile de indeplinit;
-responsabilitatile pe care aceasta le implica;
-competentele si relatiile pe care salariatul trebuie sa le
manifeste;
Dupa natura competentelor,autoritatii si responsabilitatii pe
care le implica o functie,se disting doua tipuri de functii:
1)de conducere-cu sarcini si atributii de coordonare,cu
grad mare de responsabilitate si autoritate,ele actionand la urmatoarele
niveluri:
-la nivel superior(managerul general si cei executivi)
-la nivel mediu(sefii de compartimente functionale si de
sectii de productie)
-la nivel inferior(sefii de ateliere si de formatii de lucru)

2)de executie-in cadrul carora se efectueaza sarcini de

executie operative fara luarea unor decizii privind munca altor titulari
de posturi,nu coordoneaza,nu conduc.
Functiile de executie pot fi cu caracter general sau de
specialitate.
c)Compartimentul-o reuniune sub aceeasi autoritate ierarhica a nui
aumit numar de persoane,carora le revin permanent sarcini bine
definite.
Dupa modul de participare la realizarea
obiectivelor,compartimentele sunt:
-operationale-contribuie direct la realizarea obiectivelor
derivate si generale ale intreprinderii(sectiile de
productie,depozitele,atelierele de service)
-funcionale participa la fundamentarea strategiilor si
politicii globale a intreprinderii(diviziile,serviciile)
Dupa natura atributiilor,a volumului acestora si a nivelului de
delegare a autoritatii unei activitati se pot distinge:
-compartimente de baza;
-compartimentul de ansamblu
Elemente caracteristice compartimentelor de munca:
Nivelul ierarhic-distanta fata de conducerea unitatii.Fiecare nivel
ierarhic are o anumita autoritate si responsabilitate in scopul
indeplinirii corespunzatoare a sarcinilor.
Piramida ierarhica-cuprinde totalitatea treptelor ierarhice si a
legaturilor structurale dintre compartimentele aflate pe diferite niveluri
ierarhice.
Elementele componente:
-inaltimea piramidei(determinate de numarul de nivele
ierarhice ale structurii organizatorice)
-baza piramidei(determinata de numarul formatiilor de
munca)
Formele piramidelor ierarhice:
-inalte-pentru unitati mari, care asigura o informare
complexa deciziile fiind multilateral fundamentate,dar care prelungesc
circuitele informationale,determinand un numar mai mare de personal
si cheltuieli salariate mai mari.
-aplatizate-pentru unitati mici si mijlocii in care se asigura
operativitate in luarea deciziilor si cheltuieli reduse,dor o incarcare
excesiva a personalului de conducere si subiectivism in adoptarea
deciziilor.

Ponderea ierarhica(norma de conducere)-constituie numarul

de persoane sau compartimente,conduse nemijlocit de acelasi cadru de
conducere.
Marimea ponderii ierarhice depinde de urmatorii factori :
-natura activitatii colectivului subordonat;
-gradul de independenta a sarcinilor ce revin
subordonatilor;
-nivelul de pregatire si capacitate organizatorica a
conducatorului si subordonatilor;
-dispersia teritoriala a posturilor subordonate unui
conducator;
Relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul
legaturilor dintre compartimentele structurii stabilite prin reglementari
oficiale.
Relatiile organizatorice pot fi :
-de autoritate sunt instituite de conducere prin acte sau
norme si atrag obligativitatea de a fi executate;
-de cooperare-sunt preponderent neformale,cu caracter
facultativ,se manifesta pe orizontala intre compartimente sau persoane
situate pe aceiasi ierarhica;
-de control-se stabilesc intre persoanele care efectueaza
controlul si persoanele ce sunt controlate;
-de reprezentare-se stabilesc intre anumite
persoane,denumite lideri si conducerea intreprinderii;

CAPITOLUL I.3
Structura operationala
Structura operationala(de productie) reprezinta ansamblul
unitatilor de productie ,control si cercetare(sectii,ateliere,formatii de
lucru,locuri de munca),marimea si amplasarea lor pe teritoriul
intreprinderii si legaturile ce se stabilesc intre ele.
Sectia de productie reprezinta o unitate de productie bine
determinata sub aspect administrativ,in cadrul careia se executa fie un
produs,fie o faza a procesului tehnologic.
In functie de rolul pe care il au in procesul de fabricatie a
produselor incluse in programul de productie,sectiile pot fi :

-de baza,unde se realizeaza produsele de baza care dau

profilul de productie al intreprinderii;
-auxiliare,unde se realizeaza produse sau servicii auxiliare
productiei de baza care ajuta la realizarea in bune conditii a produselor
de baza;
-de servire,unde se executa lucrari,servicii sau activitati
necesare sectiilor de baza si auxiliare(depozitele si magaziile
intreprinderii,activitatile de transport intern)
Intr-o sectie de productie de baza ,unde predominant este
procesul de productie de baza,se pot intalni si produse de productie
auxiliare.
Atelierul de productie reuneste mai multe locuri de
munca,care fie executa aceeasi operatie tehnologica,fie efectueaza un
ciclu de operatii tehnologice necesare obtinerii unei piese sau a unui
produs.
Locul de munca reprezinta o anumita suprafata de
productie,dotata cu mijloace de munca si organizate pentru realizarea
unei operatii sau a unei lucrari de catre un muncitor sau un grup de
muncitori.

CAPITOLUL II
FACTORI CE INFLUENTEAZA CONCEPTIA UNEI
STRUCTURI
Factorii care influenteaza conceptia unei structuri sunt:
1.Tipul si complexitatea productiei de bunuri si servicii;
2.Dimensiunile intreprinderii;
3.Calificarea personalului;
4.Cadrul juridic si statul juridic de functionare;
5.Strategia dezvoltarii adoptate;

Dimensiunea
intreprinderii

Caracteristicile salariilor

Structura
organizatorica

Productia si
caracteristicile sale

Repartizarea
Sistemul informational decizional
al firmei teritoriala a unitatilor intreprinder

CAPITOLUL II.1
Tipul si complexitatea productiei de bunuri se servicii
Orice unitate de productie are ca obiectiv principal producerea de bunuri
materiale si servicii care se realizeaza prin desfasurarea unor procese de
productie.Aceste unitati productive isi realizeaza functiunea de productie prin
desfasurarea in bune conditii a acestor procese.
Structura organizatorica si organizarea activitatii de productie din
cadrul intreprinderii se afla intr-o dependenta directa fata de tipul productiei.
Prin tip de productie se intelege o stare organizatorica si functionala
a intreprinderii,determinata de:
-volumul productiei executate pe fiecare pozitie din
nomenclatura;
-gradul de specializare a intreprinderii,sectiilor si locurilor de
munca;
-modul de deplasare a diferitelor materii
prime,materiale,semifabricate de la un loc de munca la altul.
Procesul de productie reprezinta totalitatea actiunilor constiente ale
angajatilor unei intreprinderi,indreptate cu ajutorul diferitelor masini,utilaje sau
instalatii asupra materiilor prime,materialelor sau a altor componente in scopul
transformarii lor in produse,lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.
In intreprinderile de productie exista trei tipuri de productie si
anume:

-tipul de productie de masa;

-tipul de productie de serie care in functie de marimea
lotului de fabricatie poate fi de serie mare,mijlocie sau mica;
-tipul de productie individuala;
a)Caracteristici ale productiei de masa
-fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse ,in mod neintrerupt si in
cantitati mari sau foarte mari;
-specializare inalta atat la nivelul locurilor de munca,cat si la nivelul
intreprinderii;
-deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu
bucata,in mod continuu cu ajutorul mijloacelor de transport specifice,de tipul
benzilor rulante;
-din punct de vedere organizatoric,locurile de munca si forta de munca
care le utilizeaza au un grad inalt de specializare fiind amplasate in succesiunea
operatiilor tehnologice sub forma liniilor de productie in flux.
b)Caracteristici ale productiei de serie
-acest tip de productie este specific intreprinderilor care fabrica o
nomenclatura relativ larga de produse ,in mod periodic si in loturi de fabricatie
de marime mare,mica sau mijlocie;
-gradul de specializare al intreprinderii sau locurilor de munca este mai
redus decat la tipul de serie mare,fiind mai ridicat sau mai scazut in functie de
marimea seriilor de fabricatie;
-deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face cu mijloace
de transport cu deplasare discontinua(pentru seriile mici de fabricatie)carucioare,electrocare sau cu mijloace de deplasare continua,pentru seriile mari
de fabricatie;
-locurile de munca sun amplasate dupa diferite criterii in functie de
marimea seriilor de fabricatie.Astfel,pentru seriile mari de fabricatie locurile de
munca sunt amplasate dupa criteriul liniilor tehnologice,iar pentru seriile mici de
fabricatie dupa criteriul grupelor omogene de masini.
c)Caracteristici ale productiei individuale(unicate)
-fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse,in cantitati
reduse,uneori chiar unicate;
-repetarea fabricarii unor produse are loc la intervale de timp
nedeterminate,uneori fabricarea acestora putand sa nu se mai repete niciodata;
-utilajele din dotare au un caracter universal,iar personalul care le
utilizeaza,o calificare inalta;
-deplasarea produselor intre locurile de munca se face bucata cu bucata
sau in loturi mici de fabricatie,cu ajutorul unor mijloace de transport cu
deplasare discontinua;
-amplasarea locurilor de munca in sectiile de productie se face conform
principiului grupelor omogene de masini.
10

Dupa modul de manifestare a serviciilor comerciale,se disting trei mari

categorii:
1)Servicii inainte de cumparare:
-informarea clientului asupra resurselor pietei;
-orientarea clientului in functie de nevoile sale;
-educarea acestora in utilizarea produselor;
2)Servicii in timpul vanzarii,ce urmaresc doua obiective:
-asigurarea confortului la cumparare;
-crearea unor conditii optime de vanzare.
3)Servicii dupa vanzare

CAPITOLUL II.2
Dimensiunile intreprinderii
Dimensiunea intreprinderii influenteaza divizarea muncii si tratarea
volumului informational.O ntreprindere mica incepe cu o structura
simpla,dar,pe masura ce se dezvolta,apare necesitatea construirii unor niveluri
intermediare intre sistemul director si cel de executie.
Complexitatea unei structuri nu influenteaza eficacitatea acesteia.o
structura simpla a unei intreprinderi mici poate fi la fel de buna ca o structura
complexa a unei intreprinderi mari.
Criterii de clasificare a intreprinderilor:
Dupa forma de proprietate :
- private
- publice
-mixte
Dupa forma juridica de organizare:
Societati comerciale:
1)societati de persoane,organizate sub forma de:
-societati in nume colectiv(SNC)
-societati in comandita simpla(SCS)
2)societati de capital,care se pot organiza in:
-societati in comandita pe actiuni(SCA)
-societati pe actiuni(SA)
-societati cu raspundere limitata(SRL)
Regii autonome.
11

Dupa ramura in care functioneaza:

-intreprinderi industriale;
-intreprinderi agricole;
-intreprinderi de constructii;
-intreprinderi de transport;
-intreprinderi de comert;
-intreprinderi de servicii;
Dupa tipul produselor realizate:
-intreprinderi care produc bunuri materiale;
-intreprinderi care produc servicii;
Dupa factorul de productie predominant:
-intreprinderi care folosesc munca vie;
-intreprinderi care folosesc capitalul fix;
-intreprinderi care folosesc capitalul circulant;
Dupa marime:
-intreprinderi mici;
-intreprinderi mijlocii;
-intreprinderi mari;
Dupa apropierea de sersele de aprovizionare si de pietele de
desfacere:
-intreprinderi care depind de aprovizionarea cu materii
prime(energie,materii prime,agricole)
-intreprinderi care depind de pietele de desfacere cu materii
prime(exploatari miniere,santiere navale)
-intreprinderi dependente de un anumit loc(care produc produse
agricole perisabile)

12

CAPITOLUL II.3

Calificarea personalului
Eficienta serviciilor si productiei din cadrul unei organizatii este
determinata si de calitatea personalului.Aceasta caliatate a personalului este data
de nivelul de calificare a acestuia.
Ridicarea nivelului pregatirii profesionale,are ca scop principal
realizarea unor rezultate mai bune de catre personalul intreprinderii.
Metodele de pregatire profesionala sunt numeroase.Alegerea acestora se
face in functie de mai multe criterii:
-proportile colectivului care trebuie instruit;
-experienta colectivului;
-aptitudinile personalului;
-cheltuielile pe care le implica metodele de instruire in comparatie cu
rezultatele scontate.
In mod deosebit alegerea metodei este determinata de scopul
urmarit,care poate fi:
-imbogatirea cunostintelor teoretice;
-imbogatirea aptitudinilor;
-influentarea atitudinilor sau schimbarea comportamentului;
Descrierea principalelor forme de calificare folosite frecvent in practica
sunt urmatoarele:
-instructajele de acomodare;
-rotatia pe diverse posture;
-cursurile;
Nivelurile de calificare:
Nivelul 1:Muncitor-activitate caracterizata prin rutina si sarcini de lucru
previzibile.
Nivelul 2:Muncitor calificat-sarcini de lucru nerutiniere,responsabilitate si
munca in echipa.
Nivelul 3:Tehnician sarcini de lucru diverse si complexe care exclud rutina si
uneori munca in echipa.
Nivelul 4:Grad semnificativ de responsabilitate,cu sarcini de lucru diverse si
complexe.
Nivelul 5:Responsabilitate personala ridicata si decizii independente,alaturi de
sarcini privind coordonarea activitatii personalului si alocarea de resurse in
activitati de analiza,diagnosticare,proiectare,planificare,executie si control.

13

CAPITOLUL II.4
Cadrul juridic si statutul juridic de functionare
In orice societate ,indiferent de tipul sau de nivelul ei de organizare nici o
activitate,oricat de neinsemnata ar fi,nu se poate desfasura in afara legilor.Tot ce
omul intreprinde,de la cele mai simple si mai obisnuite fapte zilnice pana la cele
mai complexe,uluitoare si chiar irepetabile activitati ,respecta una sau mai multe
legi,fie ele scrise sau nescrise.
Infiintarea unei intreprinderi,fie ea mica sau mare,este un proces
complex,care trebuie sa respecte ca orice activitate,un cadru legal corespunzator.
Cadrul juridic este reprezentat de sistemul legislativ din spatiul
economic-geografie in care isi desfasoara activitatea intreprinderea,de cadrul
legislativ al pietelor externe,dar si de sistemul institutional,national si
international.
Statul juridic de functionare a unei intreprinderi este unul dintre
documentele de formalizare a structurii organizatorice a acesteia si este o
componenta a regulamentului de organizare si functionare.
Legile care reglementeaza activitatiile in ntreprindere sunt:
1)15/1990-organizarea unitatii de stat in regii autonome si
societati comerciale;
2)31/1990-constituirea societatilor comerciale;
3)11/1990-privind combaterea concurentei relationale;
4)12/1990-referitoare la practica impotriva speculei;
5)26/1990-privind registrul comertului;
6)11/1994-privind protectia consumatorului;

14

CAPITOLUL II.5
Strategii de dezvoltare
Strategia de dezvoltare defineste obiectivele de dezvoltare viitoare ale
intreprinderii,modul de alocare a resurselor si actiunile ce trebuie intreprinse pe
orizonturi de timp bine precizate tinand cont de accentuarea competitiei pe
diferite piete si de cerintele asigurarii unei anumite rentabilitati pentru
activitatile desfasurate.
Elaborarea unei strategii presupune:
-analiza situatiei curente;
-examinarea perspectivelor pentru viitor;
-alaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea
strategiei de urmat;
-puterea in aplicare a strategiei alese;

CAPITOLUL III
CERINTE SI ETAPE IN PROIECTAREA UNEI
STRUCTURI ORGANIZATORICE EFICIENTE
Analiza,proiectarea si imbunatatirea structurii organizatorice
presupune respectarea unor cerinte,cum ar fi:
-asigurarea unui evantai optim al subordonarilor-un sef poate
avea numai un numar limitat de subordonati directi;
-crearea si dependenta compartimentelor-cele patru criterii de
corelare a serviciilor specializate sunt:importanta lor;frecventa
legaturilor dintre ele;independenta acestora;competenta sefului si
limbajul comun;
-asigurarea unui stat major si a unor servicii functionale
competente-presupune existenta unor interlocutori
responsabili,operationali,foarte competenti,activi si eficienti.Serviciile
functionale si de stat major trebuie sa fie suple.
-asigurarea economiei de comunicatii-minimalizarea
comunicatiilor nestandardizate si necodificate dintre grupuri separate;

15

-folosirea delegarii-pentru problemele curente puterea de decizie

si responsabilitate trebuie sa fie descentralizata;pentru problemele de
gestiune generala,pe termen scurt,responsabilitatile pot fi delegate
functiunilor calificate;pentru obiectivele strategice pe termen
lung.deciziile nu se pot delega.
Etapele procesului de analiza si proiectare a structurii
organizatorice a unei intreprinderi:
-analiza obiectivelor intreprinderii;
-definirea activitatilor necesare si stabilirea continutului lor;
-proiectarea compartimentelor,gruparea lor si stabilirea
relatiilor dintre ele;
-proiectarea propriu-zisa a structurii organizatorice;
-elavuarea atat a functionalitatii,cat si a laturii constructive a
intreprinderii.
Structura organizatorica nu este data pentru totdeauna.Sub
impactul schimbarilor contemporane,se produc modificari importante
in continutul structurii organizatorice si se accelereaza considerabil
ritmul reorganizarilor structurale.

CAPITOLUL IV
TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE
O structura organizatorica trebuie proiectata pentru a clarifica
locul si rolul oamenilor intr-o organizatie.Fiecare trebuie sa stie:Cine
este?Ce sa faca?Cine este responsabil si pentru ce rezultate?
Criterii de clasificare a structurilor organizatorice:
-morfologic;
-specializarea activitatiilor si divizarea pe compartimente;
-modul de exercitare a autoritatii in interiorul organizatiei;
-capacitatea de adaptare a organizatiei la mediu;
-gradul de structurare a activitatilor si de concentrare a
autoritatii;
-influenta predominanta exercitata de anumite parti ale
structurii;
A.Potrivit criteriului morfologic,care are in vedere modul de
plasare a componentelor structurale,tipurile de structuri,indentificate
sunt:
16

1)Structura ierarhica este adoptata,de regula,de organizatiile de

dimensiuni mici sau aflate la inceputul activitatii,care dispun de un
grad scazut de dotare tehnica.
Se caracterizeaza prin:
-numar redus de compartimente operationala,in care se
desfasoara activitatiile principale;
-conducatorul fiecarui compartiment exercita toate
functiile managementului,ceea ce solicita cunostinte profesionale
diversificate;
-fiecare persoana este subordonata unui singur sef;
2)Structura functionala a fost conceputa ulterior,pentru a
elimina deficientele structurii ierarhice(tendinta de supraaglomerare a
managerilor,lipsa specializarii pe domenii de activitate,informare
defectuoasa etc.),pe masura ce dimensiunile organizatiilor cresc.
Se caracterizeaza prin:
-aparitia compartimentelor functionale alaturi de cele
operationale;
-managerii nu mai trebuie sa fie universal
pregatiti,ci pot fi specializati pe domeniil;
-executantii primesc ordine si raspund fata de sefii
ierarhici,cat si fata de sefii compartimentelor functionale,fiind dublu
subordonati.
3)Structura ierarhic-functionala constituind o imbinare a
procedentelor tipuri se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
-este alcatuita din compartimente operationale si functionale;
-executantii primesc ordine si raspund numai in raport cu seful
ierarhic;
-se elimina dubla sau multipla subordonare,aplicandu-se
principiul unitatii de decizie si actiune;
-se utilizeaza in organizatiile de dimensiuni mari.
B.Potrivit criteriului specializarii activitatiilor si divizarii pe
compartimente
1)Structura antreprenoriala care este adoptata de organizatiile
de mici dimensiuni si ii sunt caracteristice urmatoarelor trasaturi:
-seful organizatiei isi conduce in mod direct angajatii;
-singura functiune cu un manager este cea de productie;
-formalizarea structurii este ignorata;
-la nivelul sefului organizatiei,ponderea ierarhica este ridicata
,de regula peste 7-8 persoane subordonate direct.
2)Structura functionala este adoptata des de organizatii si se
caracterizeaza prin:

17

-specializarea activitatilor si integrarea lor in functiuni

distinct;
-existenta compartimentelor functionale si operationale in
care se desfasoara activitatile grupate dupa diverse criterii;
-coordonarea compartimentelor de insusi seful organizatiei.
Principalul avantaj al acestui tip de structura il constituie
coordonarea unitara si controlul complet asupra intregii organizatii,iar
dezavantajul principal este generat de caracterul secvential dintre
activitati,de rupturile relative dintre functiuni.
3)Structura matriceala incearca sa combine formele structurii
functionale si criteriile de specializare aflate la baza lor.Adoptata de
organizatii mari,si se caracterizeaza prin:
-existenta unor compartimente operationale si functionale
grupate dupa diferite criterii(produs,zona geografica,proiect)
-exercitarea pe doua planuri a coordonarii si
controlului(vertical sau orizontal)
-crearea,in anumite conditii,de conflicte si confuzie,atat printre
executanti,cat si printre manageri.
C.Dupa modul de exercitare a autoritatii in organizatie intalnim 2
structuri:
1)Structura traditionala in care autoritatea conducatorului se
bazeaza pe obiceiuri si traditii,are urmatoarele caracteristici principale:
-drepturile,oblizatiile si perspectivele diferitelor grupuri si
persoane sunt reglate prin obiceiuri;
-conducatorii detin autoritatea in virtutea unei succesiuni
creditare;
-se manifesta mentalitatea ca ce s-a intamplat din
totdeauna se intampla si sa va intampla in continuare;
-dimensiunile autoritatii sunt stabilite si consolidate prin
obiceiuri,ritualuri,specifice culturii organizationale.
2)Structura birocratica sau rational legala ,in care
autoritatea conducatorului se bazeaza pe reguli si proceduri adecvate
postului ocupat si oficializeaza prin documente scrise si se
caracterizeaza prin :
-existenta unor metode,reguli si proceduri scrise si detaliate
prin care se reglementeaza functionarea intregii organizatii;
-statutul si rolul fiecarui membru al organizatiei este bine
determinat si exprimat in scrie,fapt pentru care autoritatea
conducatorului fata de subordonati este limitata(deoarece acestia
beneficiaza de protectia reglementarilor scrise)
-relatiile sef-subordonati sunt impersonale,iar comunicarile
oficiale;
18

-functiile si posturile sunt ordonate intr-o ierarhie stricta,in

care fiecare nivel ierarhic subordoneaza,succesiv si integral,pe cele
inferioare;
-selectia si promovarea se realizeaza in functie de varsta si
vechime si nu de eficienta individuala;
-in timp devine eficienta,deoarece accepta cu greu
schimbarile,avand cea mai mare tendinta spre rigidizare;
D.Dupa capacitatea de adaptare la nevoi distingem doua tipuri de
structuri:
1)Structura mecanicistica care are urmatoarele caracteristici:
-capacitatea de functionare in conditiile unui mediu
stabil,linistit si slaba capacitate de adaptare la modificarile de mediu;
-activitatiile si sarcinile sunt descompuse in
compartimente specializate si regrupate in compartimente;
-fiecarui post i se stabileste precis continutul;
-se comunica,in special,pe verticala sistemului(sefsubordonat),strict in problemele de serviciu;
-grad inalt de specializare.
2.Structura organica careia ii corespund urmatoarele
caracteristici:
-capacitatea de adaptare la conditiile instabile ale
mediului;
-aparitia frecventa a unor situatiisi probleme noi nu mai
permit descompunere si atribuirea sarcinilor pe specializari stricte;
-sarcinile individuale sunt permanent modificate pentru a
fi adaptate noilor probleme;
-comunicarile formale scrise,au o prioritate scazuta;
-se elimina caracterul imperativ al ordinelor si deciziilor
ele fiind inlocuite de un sistem de consiliere reciproca;
-este o structura supla,dinamica.
E.Gruparea structurilor organizatorice in functie de influenta
predominanta exercitata de anumite parti ale structurii apartine lui
H,Mintzberg.Acesta sustine ca partile cheie ale structurii
organizatorice sunt:
-varful strategic,care corespunde managementului de varf;
-tehnostructura,care include personalul din
compartimentele functionale;
-nucleul operator,care include personalul
compartimentelor operationale;
-linia de mijloc,care corespunde managementului mediu
situat intre varful strategic si nucleul operator;
.
19

CONCLUZIE
Prin structura organizatorica se intelege ansamblul persoanelor
cu functii de conducere si a compartimentelor de munca tehnice
,economice si administrative,modul cum sunt acestea constituite si
grupate precum si legaturile ce se stabilesc intre ele in vederea
functionarii normale a intreprinderii.
Indeplinirea de catre o ntreprindere a obiectivelor stabilite in
conditii cat mai eficiente necesita in primul rand o conducere cat mai
competenta si un cadru organizatoric rational care se realizeaza prin
elaborarea structurii sale organizatorice.
Structura organizatorica nu trebuie efectuata de dragul de a avea o
structura organizatorica ,ci in vederea asigurarii cadrului organizatoric
pentru atingerea obiectivelor intreprinderii in conditii cat mai eficiente
,cu mai multa usurinta.

20

BIBLIOGRAFIE

1. Albu Rodica,Planificarea operationala-Editura Oscar

Print,Bucuresti 2006
2. Barbulescu C,Economia si gestiunea intreprinderii-Editura
Economica,Bucuresti 1999
3.

Constantinescu D Economia intreprinderii-Editura

Economica ,Bucuresti 2000

21