1.

Selectați afirmația corectă referitoare la compusul chimic prezentat:

a. este precursorul tuturor vitaminelor liposolubile

b. are funcție de rezervă
c. intră în componența membranelor biologice
d. este compus hidrofob
e. este precursorul tuturor hormonilor
2.Selectați afirmația corectă referitoare la compusul chimic prezentat:

a. este precursorul vitaminei K

b. este derivat al riboflavinei
c. este precursorul acizilor biliari
d. reprezintă o sursă importantă de energie
e. nu se sintetizează în organismul uman
3.Selectați afirmația corectă referitoare la compusul chimic dat:

a. este precursorul acizilor grași

b. se sintetizează exclusiv în ficat
c. reprezintă precursorul vitaminei A
d. este derivat al riboflavinei
e. este precursorul glucocorticoizilor
4.Referitor la compusul chimic prezentat este corectă afirmația

a. este mai greu decât apa şi se dizolvă în ea

b. este ester al gicerolului şi al acizilor graşi
c. este esterul colesterolului şi al acizilor graşi
d. este constituent al membranelor biologice
e. este derivatul acidului fosfatidic
5.Referitor la compusul chimic prezentat este corectă afirmația:

a. în mod normal se depozitează în cantități mari în ficat

b. nu se sintetizează în organismul uman
c. este constituent al membranelor biologice
d. este derivat al acidului fosfatidic
e. reprezintă o formă de stocare a energiei
6.Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a. palmitic (С16)
b. oleic (C18: 1)
c. linolenic (С18: 3)
d. palmitooleic (С16: 1)
e. stearic (С18)
7.Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a. palmitic (С16)
b. lignoceric (С24)
c. lauric (C12)
d. caprilic (С8)
e. miristic (С14)

8.Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

 a. cerebrozidele
b. trigliceridele
c. fosfatidilserinele
d. cefalinele
e. lecitinele
9.Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a. fosfatidiletanolaminele
b. gangliozidele
c. lecitinele
d. colesteridele
e. digliceridele
10.Cerebrozidele:

a. nu conţine sfingozină
b. conţin acidul fosfatidic
c. rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza
d. conţin oligozaharide
e. conţin colesterol
11.Cerebrozidele:

a. conţine beta fructoză sau beta riboză legată de sfingozină

b. se află în cantităţi mari în țesutul adipos
c. din ele se formează sulfatidele
d. nu conţine sfingozină
e. conţin oligozaharide
12.Cerebrozidele:

a. conțin glicerol
b. se află în cantităţi mari în țesutul nervos
c. nu conţine sfingozină
d. conţin acidul fosfatidic
e. conţine alfa glucoză sau alfa-galactoză legată de sfingozină

13.Fosfatidilcolina şi fosfatidiletanolamina:
 a. sunt reprezentanţi ai ceridelor
b. se deosebesc după sarcina electrică
c. sunt derivaţi ai sfingozinei
d. sunt componenţii principali ai membranelor celulare
e. reprezintă o rezervă de energie
14.Fosfatidilcolina şi fosfatidiletanolamina:

a. sunt derivate ale sfingozinei

b. sunt reprezentanţi ai ceridelor
c. reprezintă o rezervă de energie
d. sunt substanțe amfifile
e. se deosebesc după sarcina electrică
15.Referitor la structuura chimică prezentată este corectă afirmația:

a. se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

b. rezultă prin metilarea fosfatidilserinei

c. este componentă a surfactantului pulmonar
d. este compus hidrofob
e. se mai numește şi cefalină
16.Referitor la structuura chimică prezentată este corectă afirmația:

a. este compus hidrofob

b. nu se sintetizează în organismul uman
c. reprezintă lipid de rezervă
d. se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
 e. poate fi sintetizat prin metilarea fosfatidiletanolaminei
17.Selectați funcţia caracteristică pentru lipide:

a. energetică
b. imună
c. catalitică
d. genetică
e. contractilă
18.Selectați funcția caracteristică pentru lipide:

a. homeostatică
b. catalitică
c. imună
d. contractilă
e. izolatoare
19.Selectați funcția caracteristică pentru lipide:

a. homeostatică
b. catalitică
c. genetică
d. contractilă
e. structurală
20.Referitor la gangliozide sunt corecte afirmațiile:

a. conţin şi resturi sulfat legate de galactoză

b. conţin câteva resturi de glicerol
c. oligozaharidul constituent este prezentat numai de alfa-glucoză
d. conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
e. sunt lipide cu rol de rezervă
21.Gangliozidele:

a. conţin câteva resturi de glicerol

b. se conţin pe suprafaţa externă a membranelor
c. oligozaharidul constituent este prezentat numai de glucoză
d. conţin acidul fosfatidic
e. conţin şi resturi sulfat legate de galactoză

22.Glicerofosfolipidele:
 a. sunt esterii colesterolului
b. sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c. sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
d. reprezintă o formă de stocare a energiei
e. sunt insolubile în solvenţi organici
23.Glicerofosfolipidele:

a. sunt substanțe neorganice solubile în apă

b. reprezintă o formă de stocare a energiei
c. sunt componentele membranelor biologice
d. sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
e. sunt insolubile în solvenţi organici
24.Glicolipidele:

a. conţin unul sau mai multe resturi de acid fosforic

b. conţin acid fosfatidic
c. reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide
d. reprezintă acilglicerolii
e. sunt glicerofosfolipide
25.Selectați acidul gras care predomină în celulele și țesuturile omului:

a. oleic
b. lauric
c. butiric
d. caprilic
e. capric
26.Selectați acidul gras care predomină în celulele și țesuturile omului:

a. palmitic
b. caprilic
c. capric
d. propionic
e. miristic
27.Selectați acidul gras care predomină în celulele și țesuturile omului:

a. capric
b. stearic
c. caprilic
d. propionic
e. butyric
28.Lecitinele şi cefalinele:

a. sunt grasimi neutre

b. sunt derivaţi ai colesterolului
c. sunt derivaţi ai sfingozinei
d. au rol energetic
e. sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
29.Lecitinele şi cefalinele:

a. sunt derivaţi ai colesterolului

b. au rol energetic
c. sunt lipide structurale
d. sunt grasimi neutre
e. sunt derivaţi ai sfingozinei
30.Lipidele sunt:

a. substanţe organice solubile în solvenţi organici

b. substanţe neorganice solubile în solvenţi organici
c. substanţe organice solubile în apă
d. substanţe neorganice solubile în apă
e. omogene după structură
31. Lipidele sunt:

a. substanţe organice insolubile în apă

b. substanţe organice solubile în apă
c. omogene după structură
d. substanţe neorganice solubile în apă
e. substanţe neorganice solubile în solvenţi organici
32.Pentru organismul uman este esenţial următorul acid gras:

a. linolenic
b. butiric
c. oleic
d. palmitoleic
e. lignoсeric

33.Pentru organismul uman este esenţial următorul acid gras:

a. stearic
 b. palmitoleic
c. lignoсeric
d. oleic
e. linoleic
34.Selectați lipidele amfifile:

a. cerurile
b. colesteridele
c. trigliceridele
d. fosfogliceridele
35.Selectați lipidele cu rol structural:

a. colesteridele
b. trigliceridele
c. sfingomielinele
d. monogliceridele
e. digliceridele
36.Selectați lipidele cu rol structural:

a. monogliceridele
b. colesteridele
c. trigliceridele
d. digliceridele
e. fosfogliceridele
37.Selectați lipidele de rezervă:

a. trigliceridele
b. cardiolipinele
c. cefalinele
d. gangliozidele
e. lecitinele
38.Alegeți lipidele de rezervă:

a. trigliceridele
b. sfingomielinele
c. lecitinele
d. sulfatidele
e. colesterolul
39.Selectați lipidele hidrofobe:
 a. colesteridele
b. digliceridele
c. sulfatidele
d. sfingomielinele
e. fosfogliceridele
40.Alegeți lipidele nepolare:

a. lecitinele
b. cefalinele
c. sfingomielinele
d. fosfatililserinele
e. triacilglicerolii
41.Selectați lipidele neutre:

a. sfingomielinele
b. colesterolul
c. trigliceridele
d. digliceridele
e. fosfogliceridele
42.Sfingomielinele conţin:

a. polialcool ciclic, ceramida

b. etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c. acid fosfatidic, colină, glicerol
d. sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
e. ceramidă, acid fosforic, colină
43.Sfingomielinele conţin:

a. sfingozină, acid gras, acid fosforic, colină

b. polialcool ciclic, ceramida
c. acid fosfatidic, colină, glicerol
d. etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
e. ceramidă, glucoză, acid fosforic

44.
Select one:
a. este baza structurală a glicerofosfolipidelor
b. e component al sfingomielinei
c. intră în structura acilglicerolilor
d. este derivat al colesterolului
e. este un aminoalcool dihidroxilic saturat

45.Referitor la structura chimică prezentată sunt corecte afirmațiile:

a. este constituent al glicolipidelor

b. este un aminoalcool dihidroxilic saturat
c. este derivat al colesterolului
d. este constituent a glicerofosfolipidelor
e. intră în structura acilglicerolilor
46.Referitor la structura chimică prezentată sunt corecte afirmațiile:

a. este derivat a corpilor cetonici

b. este baza structurală a glicerofosfolipidelor
c. intră în structura ceramidei
d. intră în structura acilglicerolilor
e. este un aminoalcool dihidroxilic saturat

47.Acizii biliari:
 a. se sintetizează din colesterol
b. se sintetizează în enterocite
c. sunt compuşi nepolari
d. constau din 28 atomi de carbon
e. se conjugă în ficat cu bilirubina
48.Acizii biliari:

a. constau din 28 atomi de carbon

b. se conjugă în ficat cu bilirubina
c. participă la sinteza grăsimilor
d. se sintetizează din acidul fosfatidic
e. sunt compuşi polari
49.Acizii biliari:

a. participă la emulsionarea grăsimilor

b. se conjugă în ficat cu bilirubina
c. se sintetizează din ceramide
d. sunt compuşi nepolari
e. constau din 28 atomi de carbon
50.Selectați afirmația corectă referitoare la acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-
intestinal:

a. ceramidaza scindează sfingozina

b. lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor
c. lipaza gastrică este cea mai activă la adulţi
d. colesterolesteraza scindează colesterolul esterificat
e. fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează sfingolipidele
51.Selectați afirmația corectă referitoare la acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-
intestinal:

a. fosfolipaza A2 scindează acidul gras din poziția 2 a fosfogliceridelor

b. lipaza gastrică este cea mai activă la adulţi
c. colesterolesteraza scindează colesterolul liber
d. lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor
e. ceramidaza scindează sfingozina

52.Referitor la digestia lipidelor alimentare la adulţi este corectă afirmația:

 a. bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
b. digestia lipidelor are loc exclusiv în stomac
c. pH optimal pentru enzimele lipolitice este pH=2
d. enzimele lipolitice sunt de origine biliară
e. digestia lipidelor are loc preponderent în duoden
53.Referitor la digestia lipidelor alimentare la adulţi este corectă afirmația:

a. digestia lipidelor are loc exclusiv în stomac

b. se digeră doar lipidele emulsionate
c. pH optimal pentru enzimele lipolitice este pH=2
d. bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
e. enzimele lipolitice sunt de origine hepatica
54.Selectați produsele de hidroliză a trigliceridelor alimentare; obținute sub acțiunea lipazei
pancreatice:

a. 2-monoacilglicerol și 2 acil-CoA
b. diacilglicerol și 3 acizi grași
c. 2-monoacilglicerol și 2 acizi grași
d. glicerol și 3 acil-CoA
e. diacilglicerol și un acil-CoA
55.Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a. sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

b. participă la sinteza nucleotidelor
c. servesc ca sursă de corpi cetonici
d. servesc ca sursă de substanţe proteice
e. asigură organismul cu acizi graşi esenţiali
56.Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a. asigură absorbţia vitaminelor liposolubile

b. sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei
c. asigură organismul cu substanțe minerale
d. servesc ca sursă de substanţe proteice
e. participă la sinteza nucleotidelor
57.Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a. prin difuzie micelară - acizii graşi cu catenă scurtă, glicerolul, acidul fosfatidic
b. prin transport pasiv - acidul fosfatidic
c. prin difuzie simplă - acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul
d. prin transport activ - acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele
 e. prin difuzie facilitată - acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul
58.Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a. prin transport activ - acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele

b. prin difuzie facilitată - acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul
c. prin difuzie simplă - acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul
d. prin transport pasiv - acidul fosfatidic
e. prin difuzie micelară - acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul
59.Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:

a. se absorb numai în duoden

b. sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor
c. conţin glicerol, acizi graşi cu catenă scurtă
d. acizii biliari nu participă la formarea micelelor
e. conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride, colesterol și acizi biliary
60.Scindarea completă a triacilglicerolilor în tractul gastro-intestinal necesită:

a. lipazele pancreatice
b. lipaza hormon sensibilă
c. fosfolipazele A2, B, C, D
d. colesterolesterazele
e. lipoproteinlipazele
61.Scindarea completă a triacilglicerolilor în tractul gastro-intestinal necesită:

a. fosfolipazele A2, B, C, D
b. lipaza hormon sensibilă
c. HCl
d. acizii biliari
e. lipoproteinlipaza
62.Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a. sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

b. se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
c. sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
d. se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
e. lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează VLDL și LDL

63.Referitor la catabolismul chilomicronilor sunt corecte afirmațiile:

 a. trigliceridele din chilomicroni sunt hidrolizate de lipoproteinlipaza
b. chilomicronii se supun hidrolizei în intestin
c. chilomicronii sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă
d. lipoproteinlipaza este inactivată de insulină
e. lipoproteinlipaza este activată de apoB
64.Catabolismul chilomicronilor:

a. lipoproteinlipaza este activată de apoB

b. lipoproteinlipaza este activată de insulină
c. resturile chilomicronice se supun hidrolizei în intestin
d. sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă
e. sunt hidrolizaţi de colesterolesterază
65.Catabolismul chilomicronilor:

a. lipoproteinlipaza este inactivată de insulină

b. lipoproteinlipaza este activată de apoB
c. sunt hidrolizaţi de colesterolesterază
d. resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
e. sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă
66.Catabolismul VLDL:

a. prin pierderea de colesterol se transformă în LDL

b. sunt degradate de lipoproteinlipază
c. insulina inhibă catabolismul VLDL
d. prin acumularea de colesterol se transformă în HDL
e. sunt degradate de lecitin-colesterol-acil transferază
67.Catabolismul VLDL:

a. sunt degradate de lipaza hormon sensibilă

b. prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c. se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
d. sunt degradate de lecitin-colesterol-acil transferază
e. insulina inhibă catabolismul VLDL

68.Chilomicronii:
 a. lipidul predominant este colesterolul
b. se sintetizează în ficat
c. se secretă din intestin direct în sînge
d. apoproteina de bază este apo B48
e. transportă trigliceridele sintetizate în ficat
69.Chilomicronii:

a. se sintetizează în ficat
b. se secretă din intestin direct în sînge
c. apoproteina de bază este apo B100
d. lipidul predominant este colesterolul
e. transportă trigliceridele resintetizate în enterocite
70.HDL:

a. sunt lipoproteine proaterogene

b. subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt
c. transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d. sunt sintetizate si secretate doar de enterocite
e. transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat
71.LDL :

a. se sintetizează în enterocite
b. contin apoB100
c. se formează în plasmă din chilomicroni
d. conțin aproximativ 85% din trigliceridele exogene
e. transportă colesterolul spre ficat
72.LDL:

a. contin apoB48
b. se formează în plasmă din chilomicroni
c. se formează în plasmă din VLDL
d. se sintetizează în ficat din HDL
e. transportă colesterolul spre ficat
73.LDL:

a. transportă colesterolul spre tesuturi

b. se sintetizează în ficat
c. conțin aproximativ 85% din trigliceridele exogene
d. se formează în plasmă din chilomicroni
e. contin apoB48
74.VLDL:

a. transportă trigliceridele exogene

b. transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
c. au rol antiaterogen
d. apoproteina principală este apoB48
e. sunt sintetizate în enterocitele intestinale
75.Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a. glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

b. prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c. glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
d. fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
e. ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi
76.Glucidele membranelor biologice sunt:

a. responsabile de producerea energiei

b. responsabile de permeabilitatea membranei
c. aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
d. prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma
e. fixate necovalent de lipide sau proteine
77.Glucidele membranelor biologice sunt:

a. responsabile de permeabilitatea membranei

b. aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
c. prezentate masiv pe suprafeţele ce contactează cu citoplasma
d. fixate necovalent de lipide sau proteine
e. responsabile de comunicarea intercelulară
78.Glucidele membranelor biologice sunt:

a. prezentate masiv pe suprafeţele ce contactează cu citoplasma

b. fixate covalent de lipide sau proteine
c. responsabile de producerea energiei
d. responsabile de permeabilitatea membranei
e. aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice

79.Proprietătile principale ale membranei:

a. bistratul proteic
 b. monostratul lipidic
c. imobilitatea componentelor
d. asimetria
e. simetria
80.Proprietătile principale ale membranei:

a. fluiditatea
b. imobilitatea componentelor
c. simetria
d. monostratul lipidic
e. bistratul proteic
81.Proteinele membranelor biologice:

a. au rol energetic
b. interacționează doar cu lipidele membranare
c. sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

d. posedă numai capacitate de mişcare laterală

e. pot fi periferice sau integrale
82.Proteinele membranelor biologice:

a. pot fi doar periferice

b. posedă numai capacitate de mişcare laterală
c. sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

d. formează legături doar cu glucidele membranare

e. îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, antigenică
83.Proteinele membranelor biologice:

a. au rol energetic
b. posedă numai capacitate de mişcare laterală
c. sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

d. formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare

e. pot fi doar integrale

84.Acid gras sintaza:

 a. catalizează reacțiile de sinteză a acizilor grași și a malonil-CoA
b. este o enzimă tetramerică
c. conține două -OH grupe, care fixează intermediarii biosintezei
d. este un complex multienzimatic
e. este o enzimă monomerică
85.Acid gras sintaza:

a. catalizează sinteza tuturor tipurilor de acizi grași, cu excepția celor esențiali

b. este o enzimă monomerică
c. conține două -OH grupe,care fixează intermediarii biosintezei
d. este o enzimă tetramerică
e. conține proteina transportoare de acil (ACP)
86. Acid gras sintaza:

a. este o enzimă monomer

b. este o enzimă tetramer
c. catalizează doar sinteza acidului palmitic și a acizilor grași mai scurți de C16
d. conține două grupe -OH , la care se fixează intermediarii biosintezei
e. catalizează sinteza tuturor tipurilor de acizi grași, cu excepția celor esențiali
87.Activator (1) și inhibitor (2) ai acetil CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor
grași):

a. ATP și ADP
b. citrat și acetoacetat
c. citrat și palmitoil-CoA
d. malonil-CoA și AMP
e. AMP și ATP
88.Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a. la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA

b. la oxidare se utilizează NADH+H+ şi FADH2, la sinteză - NADP+

c. la oxidare participă restul malonil, iar la sinteză - nu
d. enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e. sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol\

89.Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

 a. enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
b. sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
c. la oxidare participă restul malonil, iar la sinteză - nu
d. la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză - NADPH
e. la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de HSCoA, iar la oxidare - cu ACP
90.Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a. enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu

b. la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de HSCoA, iar la oxidare - cu ACP
c. la oxidare se utilizează NADH+H+ şi FAD H2, la sinteză - NADP+
d. sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
e. la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu
91.Donator de echivalenți reducători în sinteza acizilor grași servește NADPH, generat în:

a. calea pentozo-fosfat
b. beta-oxidare
c. gluconeogeneză
d. cetogeneză
e. glicoliză
92.Donator de echivalenți reducători în sinteza acizilor grași servește NADPH, generat în:

a. glicoliză
b. beta-oxidare
c. reacția catalizată de enzima malică
d. gluconeogeneză
e. cetogeneză
93.După o masă bogată în carbohidrați are loc:

a. activarea sintezei acizilor grași în ficat

b. intensificarea catabolismului trigliceridelor în ficat
c. intensificarea lipolizei
d. stimularea sintezei colesterolului în ficat
e. activarea sintezei corpilor cetonici în ficat
94.Enzima (1) și reacția (2) de transformare a enoil-ACP (biosinteza acizilor grași):

a. enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD

b. enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
c. enoil-ACP dehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d. enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
e. enoil-ACP dehidraza cetoacil-ACP + NADPH
95.Indicați compusul inițial în sinteza acizilor grași (1), și forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):

a. acetil-CoA aspartat
b. butiril-CoA citrat
c. hidroxibutirat carnitina
d. acidul fumaric oxaloacetat
e. acetil-CoA citrate
96.NADPH servește ca echivalent reducător în sinteza acizilor grași. Este produs în următorul
proces:

a. beta-oxidare
b. glicoliză
c. gluconeogeneză
d. etapa neoxidativă a ciclului pentozo-fosfat
e. reacția catalizată de enzima malică
97.NADPH servește ca echivalent reducător în sinteza acizilor grași. Este produs în următorul
proces:

a. etapa oxidativă a șuntului pentozo-fosfat

b. gluconeogeneză
c. beta-oxidare
d. etapa non-oxidativă a șuntului pentozo-fosfat
e. glicoliză
98.Prima spiră a biosintezei acizilor grași saturați cu număr par de atomi de carbon:

a. se termină cu formarea unui compus format din 5 atomi de carbon

b. utilizează 2 molecule de NADPH
c. utilizează 2 molecule de NADH
d. se termină cu formarea propionil-ACP
e. utilizează 2 molecule de malonil-ACP
99.Reacția de reducere a beta-cetoacil-ACP (în biosinteza acizilor grași):

a. NADPH este utilizată ca donor de hidrogen

b. NADH este folosit ca un donor de hidrogen
c. beta-cetoacil-ACP se reduce la acil-ACP
d. beta-cetoacil-ACP se reduce la enoil-ACP
e. reducerea este catalizată de beta-cetoacil-ACPdehidrogenază

100. Reacția de reducere a beta-cetoacil-ACP (în biosinteza acizilor grași):

a. utilizează NADH ca un donor de hidrogen

 b. beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
c. utilizează ca donor de hidrogen două molecule de NADPH
d. beta-cetoacil-ACP se reduce la acil-ACP
e. beta-cetoacil-ACP se reduce la enoil-ACP
101.Reacția de sinteză a beta-cetoacil-ACP (în biosinteza acizilor grași):

a. impune consumul unei molecule de CO2

b. este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACPsintază
c. este reacția cheie reglatoare în biosinteza acizilor grași
d. este o reacție de condensare a acetil-CoA cu malonil-ACP
e. este catalizată de enzima – tiolaza
102.Reacția de sinteză a beta-cetoacil-ACP (în biosinteza acizilor grași):

a. este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACPsintetazei

b. este o reacție de condensare a acetil-CoA cu malonil-ACP
c. este o reacție de condensare a acetil SH- cys a cetoacilsintazei cu malonil-SH-Pant-ACP
d. este reacția reglatoare cheie în biosinteza acizilor grași
e. impune consumul unei molecule de CO2
103.Reacțiile biosintezei acizilor grași:

a. reacțiile de transfer a acetilului și malonilului necesită ATP

b. reacțiile sunt catalizate de sintetaza acidului gras
c. ambii radicali, acetil și malonil,se fixează la gruparea -SH a cisteinei
d. începe cu fixarea acetilului la SH pant-ACP și a malonilului la cetoacilsintază
e. începe cu fixarea acetilului la SH a cisteinei din cetoacilsintază și a malonilului la Pant -SH-ACP
104.Referitor la biosinteza acizilor grași sunt corecte afirmațiile::

a. enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic

b. NADH-ul este utilizat ca donor de H+
c. are loc în mitocondrii
d. enzimele nu sunt asociate în complex polienzimatic
e. în reacțiile de oxido-reducere participă coenzima NADH
105.Referitor la biosinteza acizilor grași sunt corecte afirmațiile:

a. NADH este utilizat ca donor de H+

b. enzimele biosintezei sunt fixate la reticulul endoplasmatic
c. în reacțiile de oxido-reducere este implicată coenzima NADPH
d. are loc în mitocondrii
e. enzimele nu sunt asociate în complex
106.Referitor la biosinteza acizilor grași sunt corecte afirmațiile:
 a. sinteza are loc exclusiv în absența CO2
b. citratul servește ca donor de unități de carbon activat
c. intermediarii sintezei sunt fixați cu grupa Pant-SH a ACP
d. intermediarii sintezei sunt legați la grupa SH CoA
e. acil-CoA servește ca donor de unități de carbon
107.Referitor la biosinteza acizilor grași sunt corecte afirmațiile:

a. enzima cheie este acid gras sintetaza

b. intermediarii sintezei sunt fixați cu SH CoA
c. sinteza are loc exclusiv în absența CO2
d. restul malonil servește ca donor activ de unități de carbon
e. acil-CoA servește ca donor de unități de carbon
108.Referitor la biosinteza acizilor grași sunt corecte afirmațiile:

a. sinteza are loc exclusiv în absența CO2

b. citratul servește ca donor activ de unități de carbon
c. acil-CoA servește ca donor de unități de carbon
d. intermediarii sunt fixați cu grupa SH CoA
e. enzimele sunt asamblate în complex numit acid gras sintaza
109.Referitor la biosinteza lui malonil-CoA (sinteza acizilor grași) sunt corecte afirmațiile:

a. sinteza malonil-CoA necesită 2 molecule de ATP

b. acetil-CoA carboxilaza folosește vitamina B1 ca coenzimă
c. acetil-CoA carboxilaza folosește vitamina B6 ca coenzimă
d. carboxilarea acetil-CoA are loc în mitocondrii
e. sinteza malonil-CoA constă în carboxilarea a CH3-CO-SCoA
110.Referitor la biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor grași) sunt corecte afirmațiile:

a. acetil-CoA carboxilaza folosește vitamina B6 ca coenzimă

b. sinteza malonil-CoA necesită 2 molecule de ATP
c. biosinteza malonil-CoA necesită ATP și biotină
d. acetil-CoA carboxilaza folosește vitamina B1 ca coenzimă
e. biosinteza malonil-CoA constă în carboxilarea CH3-CH2CO-SCoA

111.Selectați enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrii în citosol (pentru

biosinteza acizilor grași)

a. fumaraza
b. piruvatdehidrogenaza
 c. acetil-CoAtransferaza
d. citratliaza
e. succinatdehidrogenaza
112.Selectați deosebirile dintre oxidarea și biosinteza acizilor grași:

a. malonilul este utilizat în beta-oxidare, dar în sinteză - nu

b. la oxidare se utilizează NADP+ și FAD, la sinteză - NADPH
c. la sinteza acizilor grași intermediarii sunt legați cu ACP, iar la oxidare –cu HSCoA
d. enzimele β-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e. sinteza acizilor grași are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
113.Selectati deosebirile dintre oxidarea și biosinteza acizilor grași:

a. enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei-nu

b. la sinteză intermediarii sunt fixați cu HS-CoA, iar la oxidare – la ACP
c. sinteza acizilor grași are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
d. la oxidare se utilizează NAD + și FAD, la sinteză - NADPH
e. la beta-oxidare este utilizat malonilul, dar la sinteză - nu
114.Selectati deosebirile dintre oxidarea și biosinteza acizilor grași:

a. malonilul este utilizat la sinteză, dar la beta-oxidare - nu

b. la beta-oxidare enzimele sunt asociate în complex polienzimatic, iar la sinteza - nu
c. în oxidare se utilizează NADP + și FAD, la sinteză - NADPH
d. intermediarii de sinteză sunt fixați cu HSCoA, iar la oxidare – cu ACP
e. sinteza acizilor grași are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în cytosol
115.Sinteza acidului palmitic necesită:

a. 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H +
b. 8 acetil-CoA + malonil-CoA + 7ATP
c. 8 acetil-CoA + 7 NADPH +7H + + 7CO2
d. 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H +
e. acetil-CoA + 14 NADPH + 14H + + 7 malonil-CoA

116Transportul Acetil-CoA din mitocondrie în citosol în biosinteza acizilor grași:

a. este însoțit de generarea de NADH necesar pentru biosinteza acizilor grași

b. acetil-CoA carboxilaza participă la transport
 c. este realizat de sistemul navetă al citratului
d. este un transport activ
e. necesită utilizarea de GTP
117.Transportul Acetil-CoA din mitocondrie în citozol pentru biosinteza acizilor grași:

a. este realizat de sistemul-navetă al malonilului

b. pentru transport se utilizează GTP
c. este însoțit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor grași
d. este un transport activ
e. implică enzima acetil-CoA transferaza
118.Selectați calea posibilă de utilizare a acetil-CoA:

a. sinteza acizior graşi

b. sinteza aminoacizilor
c. gluconeogeneza
d. glicogeneza
e. sinteza piruvatului
119.Acidului fosfatidic în timpul sintezei de triacilgliceroli este:

a. transformat în lizolecitină
b. fosforilat sub acțiunea kinazei și transformat în lecitină
c. acilat sub acțiunea transacilazei și este transformat în trigliceridă
d. esterificat sub acțiunea esterazei si transformat în diacilglicerol
e. hidrolizat sub acțiunea fosfatazei și transformat în – diacilglicerol
120.După o masă bogată în carbohidrați are loc:

a. se intensifică sinteza trigliceridelor și a VLDL în ficat

b. activarea β-oxidării acizilor grași în ficat
c. activarea sintezei colesterolului în ficat
d. activarea lipolizei
e. eliberarea acizilor grași din fosfolipide
121. Glicerol-3-fosfatul este format:

a. prin fosforilare sub acțiunea enzimei glicerol fosforilazei

b. prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
c. prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

d. exclusiv prin fosforilarea glicerolului în tesutul adipos

e. prin reducerea glicerat-3-fosfatului
122. Glicerol-3-fosfatul este format:

a. prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol fosforilazei

b. prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
c. exclusiv prin fosforilarea glicerolului în țesutul adipos

d. prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol kinazei

e. prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol fosfatazei

Urmatorul

123. Intermediar comun în sinteza trigliceridelor și glicerofosfolipidelor este:

a. UDP-diacilglicerolul
b. acid fosforic
c. CDP- diacilglicerolul
d. acidul fosfatidic
e. monoacilglicerolul
124. Lipogeneza este stimulată de:

a. concentrație ridicată de AMPc

b. permeabilitatea redusă a membranelor pentru glucoză

c. niveluri crescute de catecolamine
d. furnizare crescută de glucoză în ficat

e. concentrație scăzută a insulinei din sânge

125 Lipogeneza este stimulată de:

a. permeabilitate redusă a membranelor pentru glucoză

b. activitate fizică mare

c. concentrație mari de AMPc

d. concentrația ridicată a insulinei din sânge

e. niveluri crescute de catecolamine

126. Selectați afirmațiile corecte referitor la biosinteza triacilglicerolilor:
 a. este catalizată de triacilglicerol sintetază

b. acizii grași liberi și glicerină liberă sunt folosiți la sinteză

c. glicerol-3-fosfatul și acizii grași activați sunt substratele sintezei
d. acidul fosforic liber este necesar în biosinteza trigliceridelor

e. toate resturile acil sunt atașate simultan la grupele -OH ale glicerinei

127. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a. este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

b. produsul reacţiei este beta- cetoacil-CoA
c. este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza

d. este o dehidratare
e. este o dehidrogenare
128. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a. este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

b. este o dehidrogenare

c. produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

d. este o dehidratare

e. este catalizată de enzima enoil-CoA reductaza

129. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a. hidratarea beta-cetoacil-CoA

b. decarboxilarea acil-CoA

c. dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA

d. dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
e. reducerea beta-cetoacil-CoA
130.Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a. se petrece în mitocondrii
b. reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
c. reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază

d. activarea este o reacţie reversibilă

e. este ultima etapă a oxidării AG în ţesuturi

131. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a. carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP

 b. AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-AMP +2Pi + HSCoA

c. AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P

d. AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPi
e. coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
132. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a. constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetoacetat

b. se desfăsoară în citozol
c. malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

d. se desfăsoară în matricea mitocondriilor

e. se oxidează AG liberi
133. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a. se oxidează AG liberi
b. constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

c. se desfăsoară în membrana internă a mitocondriilor

d. malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

e. se desfăsoară în citosol
134. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se
formează la oxidarea completă a acidului stearic (C18):

a. 6 8 131

b. 6 7 114

c. 8 9 146
d. 7 8 129

e. 5 6 121

135. În rezultatul unei spire de beta-oxidare a acizilor graşi se formează:

a. o moleculă de acetil-CoA

b. o moleculă de CO2
c. o moleculă de acetoacetil CoA
d. o moleculă de amoniac

e. o moleculă de acetonă

136. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

a. se reduc
b. se alungesc cu 2 atomi de carbon
 c. se elongează

d. se scurtează cu 4 atomi de carbon

e. se scurtează cu 2 atomi de carbon
137. Numiți enzima ce catalizează a 3-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:

a. tioesteraza
b. hidroxiacil-CoA reductaza
c. beta hidroxiacil-CoA dehidrataza
d. hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e. transacilaza
138. Numiți enzima ce catalizează a 4-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:

a. cetoacil-CoA hidrolaza
b. cetoacil-CoA dehidrataza
c. cetoacil-CoA hidrataza

d. cetoacil-CoA oxidaza
e. tiolaza
139. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de oxaloacetat

b. oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele K şi D

c. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de malonil-CoA

d. în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

e. propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
140. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

b. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de metil malonil-CoA
c. oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele K şi D
d. propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
e. în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoA

141. Oxidarea acizilor graşi nesaturaţi necesită:

a. prezenţa unei molecule de FAD suplimentară

b. prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
c. o moleculă de NAD+ suplimentară
 d. randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

e. o moleculă de HSCoA suplimentară

142. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:

a. trans-enoil-CoA + FADH2
b. hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
c. acil-CoA + NADH + H+
d. trans-enoil-CoA + NADH + H+
e. cetoacil-CoA + FADH2
143. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării acizilor grași:

a. tioacil-CoA + NADH + H+
b. beta-cetoacil-CoA + NADH + H+

c. trans-enoil-CoA + H2O

d. beta-oxoacil-CoA + FADH2
e. beta-hidroxiacil-CoA + NADH
144. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a. enoil-CoA + H2O

b. beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+

c. acil-CoA + NADH + H+
d. cetoacil-CoA

e. beta-hidroxiacil-CoA
145. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării acizilor grași:

a. dehidratara beta-cetoacil-CoA
b. hidratarea beta-cetoacil-CoA

c. oxidarea beta-cetoacil-CoA
d. scindarea beta-cetoacil-CoA
e. hidroliza beta-cetoacil-CoA

146. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:

a. aditie, oxidare, reducere, hidratare

b. hidratare, oxidare, dehidratare, clivare

c. oxidare, dehidratare, reducere, clivare

d. dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

e. dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

147. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a. are loc defosforilarea substratului

b. are loc dehidrogenarea substratului

c. are loc decarboxilarea substratului

d. are loc hidratarea substratului

e. are loc dehidratarea substratului
148. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a. are loc decarboxilarea substratului

b. are loc dehidratarea substratului
c. are loc defosforilarea substratului
d. este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

e. este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă

149. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării

a. necesită energie

b. AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

c. AG sunt transportaţi de malic enzimă

d. procesul include malonil –CoA sintetaza
e. sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
150. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a. procesul include malonil –CoA sintetaza

b. AG activați sunt transportați de sistemul-navetă citrat

c. AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
d. necesită energie

e. AG sunt transportaţi sub formă de acil-carnitină

Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a. AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

b. necesită energie
c. procesul include malonil –CoA sintetaza

d. în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II

e. AG sunt transportaţi în formă de malonil - CoA
152. Utilizarea acetil-CoA:
 a. se include în gluconeogeneză

b. se utilizează pentru sinteza acizior nucleici

c. se oxidează în ciclul Krebs
d. se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

e. se utilizează în glicogeneză
153. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizată pentru:

a. sinteza acizilor nucleici

b. sinteza colesterolului
c. beta-oxidare
d. sinteza glucozei

e. sinteza aminoacizilor
154. Biosinteza colesterolului:

a. utilizează succinil-CoA și glicină ca substraturi

b. utilizează acetil-CoA și glicina ca substraturi

c. are loc numai la nivelul ficatului

d. se intensifică după aportul alimentar de colesterol

e. necesită NADPH
155. Biosinteza colesterolului:

a. utilizează succinil-CoA și glicină ca substraturi

b. se intensifică după aportul alimentar de colesterol

c. are loc numai la nivelul ficatului

d. utilizează acetil-CoA ca substrat

e. necesită NADH
156. Reacția reglatoare a sintezei colesterolului este:

a. formarea acetoacetil-CoA

b. formarea 5-pirofosfomevalonat
c. sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
d. ciclizarea scualenului

e. sinteza beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)

157. Referitor la reglarea biosintezei de colesterol, afirmațiile corecte sunt:

a. enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA sintetaza

b. glucagonul activează enzima prin reglarea defosforilării ei
c. enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductaza
 d. enzimă reglatoare este activată de colesterol și de acid mevalonic

e. insulina activează enzima prin reglarea fosforilării ei

158. Selectați afirmațiile corecte referitor la reglarea biosintezei colesterolului:

a. enzima reglatoare este colesterolesteraza

b. enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA sintetaza

c. insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
d. insulina activează enzima prin reglarea fosforilării ei
e. enzimă reglatoare este activată de colesterol și de acid mevalonic
159. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în boala Hartnup

b. nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

c. în inaniţie corpii cetonici sunt utilizați pentru sinteza glucozei
d. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în diabetul zaharat insulino-dependent

e. în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

160. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a. nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

b. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în diabetul zaharat insulino-dependent

c. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în boala Hartnup

d. în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard

e. în inaniţie prelungită corpii cetonici se utilizează la sinteza glucozei
161. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a. beta-oxidare
b. sinteza glucozei

c. sinteza acizilor nucleici

d. sinteza corpilor cetonici
e. sinteza aminoacizilor
162. Corpii cetonici sunt următorii compuşi:

a. acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric

b. acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic

c. acidul beta - hidroxibutiric, acetona, acidul acetoacetic,
d. acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

e. acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic

163. Hipercetonemia:
 a. este cauzată de sinteza redusă a corpilor cetonici în ficat

b. este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

c. poate fi generată de o dietă săracă în lipide
d. este determinată de o raţie bogată în glucide

e. apare în diabetul zaharat insulino-dependent

164. În foame are loc:

a. activarea biosintezei de fosfolipide

b. activarea lipogenezei în țesutul adipos
c. activarea biosintezei acizilor grași
d. activarea biosintezei de vitamine

e. activarea biosintezei corpilor cetonici

165. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a. poate fi redus la beta-hidroxibutirat

b. este substrat în gluconeogeneză

c. se utilizează ca substrat energetic în ficat

d. sinteza lui are loc in citozol

e. se sintetizează din malonil-CoA

166. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a. se utilizează ca substrat energetic în ficat

b. spontan prin decarboxilare generează acetona

c. poate fi redus la beta-hidroxipiruvat

d. sinteza lui are loc in citozol

e. se sintetizează din malonil-CoA
167. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a. este beta-hidroxibutiratul
b. concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat
c. se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
d. este acetoacetatul
e. se utilizează în ficat
168. Utilizarea acetil-CoA:

a. se utilizează la sinteza piruvatului

b. se utilizează în cetogeneză

c. se include în gluconeogeneză
 d. se utilizează pentru sinteza acizior nucleici

e. se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

168. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a. acumularea lor conduce la cetoacidoză

b. sunt utilizaţi doar de ficat
c. pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
d. sunt utilizaţi eficient de țesutul adipos ca sursa de energie
e. necesită prezenţa malonil-CoA
170. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi:

a. sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie

b. pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză

c. necesită prezenţa lui malonil-CoA

d. sunt utilizaţi doar de ficat

e. acumularea lor conduce la ateroscleroză
171. Denumiți sursa de grupe metil în sinteza fosfatidilcolinei:

a. tetrahidrofolatul
b. S-adenozilmetionina

c. cisteina

d. serina
e. S-adenozilhomocisteina
172.Fosfatidilcolina:

a. deține rol energetic

b. capătul polar posedă sarcină negativă
c. rezultă prin metilarea fosfatidiletanolaminelor
d. se mai numește şi cefalină
e. se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilar
173. Fosfatidiletanolamina:

a. se obține din 1,2-diacilglicerol și CDP-etanolamină

b. conţine sfingozina

c. se obţine din fosfatidicolină prin decarboxilare

d. reprezintă o formă de depozitare a energiei
e. conţine ceramida
174. Fosfatidiletanolamina:

a. se obține din glicerol și CDP-etanolamină

b. conţine colesterol
c. reprezintă o formă de depozitare a energiei
d. conţine sfingozina
e. în ficat se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
175. Fosfatidilinozitolii sunt sintetizați din:

a. inozitol liber și CDP-diacilglicerol

b. inozitol liber și diacilglicerol
c. CDP-inozitol și diacilglicerol

d. inozitol-3-fosfat și CDP-diacilglicerol

e. inozitol-3-fosfat și diacilglicerol
176. Fosfatidilinozitolii:

a. sunt precursori ai mesagerilor secundari: inositolfosfații și monoacilglicerolii

b. sunt precursori a doi mesageri: inozitol și diacilglicerol
c. inozitolul este un compus ce conține azot și poate fi fosforilat

d. sunt precursori de vitamine solubile în grăsimi

e. sunt precursori ai mesagerilor secundari: inositolfosfații și diacilglicerolii
177.In sinteza fosfatidilcolinei participă:

a. cisteina
b. S-adenosilhomocisteina
c. UDP-diacilglicerolul

d. S-adenozilmetionina
e. metionina
178. O modalitate de sinteză a fosfatidilcolinei poate fi:

a. carboxilarea fosfatidiletanolaminei
b. transmetilarea fosfatidilserinei

c. transmetilarea fosfatidiletanolaminei
d. carboxilarea fosfatidilserinei
e. decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
179. O modalitate de sinteză a fosfatidiletanolaminei poate fi:

a. carboxilarea fosfatidilserinei
b. decarboxilarea fosfatidilserinei
c. transmetilarea fosfatidilserinei

d. decarboxilarea fosfatidilcolinei
e. carboxilarea fosfatidilcolinei
180. Referitor la sinteza fosfatidilserinei sunt corecte afirmațiile:

a. este asigurată de reacția de schimb de bază, în care etanolamina din fosfatidiletanolamină este
inlocuită de serină liberă
b. acidului fosfatidic interacționează cu GDP-serina
c. este asigurată de reacția de schimb de bază, în care colina fosfatidilcolinei este schimbată pe
serină liberă
d. acidul fosfatidic interacționează cu serina liberă

e. serina liberă interacționează cu GDP-diaciglicerol

181. Sinteza fosfatidiletanolaminei și fosfatidilcolinei necesită:

a. doar colină, care va fi transformată în etanolamină

b. colină și etanolamină din dietă sau din turnoverul fosfolipidelor din organism
c. colină și etanolamina sintetizată de novo la nivelul ficatului
d. colina și etanolamina provenită doar din turnoverul fosfolipidelor din organism

e. colina și etanolamina provenită doar din dietă

182. Principalele substraturi pentru sinteza sfingolipidelor sunt:

a. malonil-CoA și glicina
b. metilmalonil-CoA și glicina

c. palmitoil Co A și serina
d. palmitoilCoA și glicina

e. succnil-CoA și serina
183. Referitor la biosinteza sulfatidelor sunt corecte afirmațiile:

a. galactocerebrozida reacționează cu cisteină ca donator de sulfat

b. galactocerebrozida reacționează cu fosfoadenozin-fosfosulfatul (PAPS)

c. galactocerebrozida reacționează cu sulfatul
d. galactocerebrozida reacționează cu metionina ca donator de sulfat

e. galactocerebrozida reacționează cu PAPS și cisteină

184. Referitor la sinteza sfingomielinei sunt corecte afirmațiile:

a. GDP-colina interacționează cu ceramida

 b. doar colina din fosfatidilcolină este transferată pe ceramidă

c. colina liberă interacționează cu ceramida

d. fosforilcolina din fosfatidilcolină este transferată pe ceramidă
e. fosforiletanolamina interacționează cu ceramida
185. Selectați reacția corectă de formare a sphinganinei:

a. CH3- (CH2) 14-CO-SCoA + Ser + NADPH → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADP +

b. CH3- (CH2) 14-CO-SCoA + Ser + NADP + → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADPH
c. CH3- (CH2) 12-CO-SCoA + Gly + NADPH → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADP +
d. CH3- (CH2) 14-CO-SCoA + Gly + NADP + → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADPH
e. CH3- (CH2) 12-CO-SCoA + Ser + NADH → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NAD +
186. Sinteza glicolipidelor se relizează:

a. prin transferul oligozaharidelor pe ceramidă

b. prin transferul CDP-oligozaharidelor pe ceramidă

c. prin transferul monomerilor de CDP-glicozil pe ceramidă

d. prin transferul monomerilor UDP-glicozil pe ceramidă

e. prin transferul monomerilor glicozil libere pe ceramidă

187. Sinteza sfingolipidelor necesită:

a. tiamin pirofosfat, NADPH și FADH2

b. piridoxal fosfat, NADPH și FAD

c. piridoxal fosfat, NADPH și FADH2

d. tiamin pirofosfat, NADPH și FAD

e. piridoxal fosfat, NADP și FADH2

188. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor:

a. acidul arahidonic este eliberat sub acțiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
b. are loc numai în celulele sistemului nervos
c. după biosinteză prostaglandinele sunt stocate în celule
d. acidul arahidonic este eliberat sub acțiunea fosfolipazei C din trigliceridele membranare
e. are loc în glandele endocrine
189. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor:

a. leucotrienele sunt produse din endoperoxizi ai prostaglandinelor

b. aspirină activează ciclooxigenaza

c. sinteza prostaciclinei predomină în sistemul nervos

d. tipurile de prostaglandine sintetizate sunt aceleași în toate țesuturile
e. aspirina inhibă sinteza prostaglandinelor
190. Ciclooxigenaza:

a. participă la sinteza de prostaglandine; prostacicline și tromboxani

b. este o hidrolază
c. este implicată în sinteza de leucotriene

d. are activitate izomerazică și transferazică

e. este o flavoproteină
191. Ciclooxigenaza:

a. este o hidrolază
b. participă la biosinteza acidului arahidonic

c. este implicată în sinteza de leucotriene

d. este o nucleoproteină
e. are activitate dioxgenazică și peroxidazică
192. Ciclooxigenaza:

a. este implicată în sinteza de leucotriene

b. are activitate izomerazică și transferazică
c. este o hidrolază

d. este o hemoproteină
e. participă la sinteza acidului arahidonic
193. Eicosanoizii (efecte biologice):

a. sunt implicați în reglarea nivelului de glucoză din sânge

b. leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatorii și alergice

c. prostaciclinele reglează masa musculară

d. tromboxanii sunt utilizați ca agenți antiulceroși
e. presiunea sângelui depinde de echilibrul leucotriene / tromboxani
194. Eicosanoizii (efecte biologice):

a. prostaciclinele reglează masa musculară

b. agregarea plachetară depinde de echilibrul prostacicline / tromboxani

c. tromboxanii sunt implicați în procesele inflamatorii și alergice
d. tromboxanii sunt utilizați ca agenți antiulceroși

e. tromboxanii sunt implicați în reglarea digestiei lipidelor

195. Eicosanoizii (mecanism de acțiune):

a. modifica concentrația de Mg2+

 b. acționează extracelular

c. nu poate influența transcrierea genei și sinteza proteinelor

d. reglează nivelul intracelular de K+
e. modifică concentrația nucleotidelor ciclice
196. Eicosanoizii (mecanism de acțiune):

a. nu modifică concentrația de nucleotide ciclice

b. modifică concentrația de Mg2+
c. acționează extracelular

d. influențează transcrierea genei și sinteza proteinelor

e. modulează nivelul intracelular al K+
197. Eicosanoizii:

a. sunt secretați de glandele endocrine

b. sunt derivați ai acidului arahidonic

c. sunt componente structurale ale membranelor celulare

d. sunt derivați ai ciclopentanoperhidrofenantrenei

e. sunt compuși proteici
198. Lipooxigenaza:

a. participă la sinteza de leucotriene

b. participă la scindarea trigliceridelor din țesutul adipos

c. este prezentă în toate țesuturile

d. este o hidrolază

e. este implicată în sinteza de prostaglandine, prostacicline și tromboxan

199. Precursorul eicosanoizilor este:

a. acidul behenic
b. acidul arahidonic
c. acidul linolenic
d. acidul fosfatidic

e. acidul arahic
200. Reglarea biosintezei eicosanoizilor:

a. aspirina inhibă lipooxigenaza

b. corticosteroizii activează sinteza leucotrienelor

c. corticosteroizi activează sinteza prostaglandinelor
d. corticosteroizii inhibă activitatea fosfolipazei A2,diminuând biosinteza de prostaglandine
 e. aspirină activează cicloxigenaza

201. Următorul compus se referă la eicosanoizi:

a. histamina
b. endorfina
c. trombina
d. prostaciclina
e. endotelina
202.Următorul compus se referă la eicosanoizi:

a. leucotriena
b. trombina

c. endotelina

d. endorfina
e. histamina
203. Următorul compus se referă la eicosanoizi:

a. endorfina

b. endotelina
c. trombina
d. histamina

e. tromboxanul
204. Alegeți afirmația corectă cu privire la metabolismul vitaminei D:

a. formarea calcitriolului este diminuată de hormonii tiroidieni

b. calcitriolul este sintetizat în piele prin hidroxilarea colesterolului

c. vitamina D este hidroxilată în ficat și rinichi

d. forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
e. vitamina D este hidroxilată în ficat, mușchi și oase
205. Alegeți afirmația corectă cu privire la metabolismul vitaminei D:

a. forma activă a vitaminei D este colecalciferolul

b. forma activă a vitaminei D este calcitriolul

c. vitamina D este hidroxilată în ficat, mușchi și oase

d. vitamina D este sintetizată în oase în hipocalcemie
e. calcitriolul este sintetizat în piele prin hidroxilarea colesterolului
206. Calcitriolul:
 a. este sintetizat prin două hidroxilări consecutive a colecalciferolului: în ficat și rinichi

b. reglează nivelul de glucoză în sânge

c. inhibă biosinteza proteinei fixatoare de Ca, care favorizează absorbția Ca2+ în intestinul subțire
d. mecanismul de acțiune include formarea intracelulară de AMPc

e. este forma vegetală a vitaminei D

207. Calcitriolul:

a. reglează nivelul de sodiu și de potasiu în sânge

b. este sintetizată prin 3 hidroxilări consecutive ale colecalciferolului în piele

c. activează biosinteza proteinei fixatoare de Ca, care favorizează absorbția Ca2+în intestinul subțire
d. mecanismul de acțiune include formarea intracelulară de AMPc
e. are o acțiune anticoagulantă
208. Vitamina A:

a. este stocată în mușchi

b. are acțiune antihemoragică

c. include α-, β-, γ-șiδ-tocoferolii

d. include retinol, acid retinoic și retinal
e. include colecalciferol
209. Vitamina A:

a. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

b. are acțiune antihemoragică

c. include colecalciferolul

d. joacă un rol important în procesul de vizibilitate

e. include α-, β-, γ-și δ-tocoferolii

210.Vitamina D:

a. este stocat în oase

b. este un derivat al glicerinei

c. în cantități mari provoacă rahitism
d. este utilizată pentru a produce calcitriol

e. nu este sintetizată în organismul uman

211. Vitamina D:

a. este stocat în cantități mari în oase

b. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare
c. în cantități mari provoacă rahitism
 d. nu este sintetizată în organismul uman

e. este un derivat al glicerinei

212. Vitamina D:

a. este derivat al colesterolului

b. nu este sintetizat în organismul uman

c. favorizează fertilitatea
d. este stocat în cantitați mari în oase

e. este derivat al glicerinei

213. Vitamina E:

a. include retinol, acid retinoic și retinal

b. este cel mai puternic antioxidant neenzimatic natural

c. are acțiune anti hemoragică

d. participă la absorbția calciului în intestinul subțire

e. include colecalciferol
214. Vitamina E:

a. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

b. are acțiune antihemoragică

c. este stocată în cantitate mare în oase

d. include α-, β-, γ-și δ-tocoferoli

e. include retinol, acid retinoic și retinal

215. Vitamina E:

a. favorizează fertilitatea
b. are acțiune antihemoragică

c. include colecalciferol
d. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare
e. include retinol, acid retinoic și retinal
216, Vitamina K:

a. reglează nivelul de calciu și fosfat în sânge

b. participă la absorbtia calciului în intestinul subțire

c. participă ca coenzimă în reacția de carboxilare a acidului glutamic în timpul biosintezei factorilor de
coagulare II, VII, IX și X
d. nu poate fi obținută din surse exogene

e. are o acțiune anticoagulantă

217. Vitamina K:

a. vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

b. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

c. participă la absorbția calciului în intestinul subțire

d. tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

e. are o acțiune anticoagulantă
218. Vitamina K:

a. joacă un rol important în procesul de vizibilitate

b. vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
c. favorizează fertilitatea
d. are o acțiune antihemoragică

e. are o acțiune anticoagulantă

219. Vitamine liposolubile

a. includ retinol, tocoferoli, filochinona și colecalciferol

b. joacă un rol structural în ficat, piele și ochi

c. includ acidul ascorbic, biotina, acid folic, acid pantotenic

d. toate vitamine liposolubile se produc în corpul uman

e. nu poate fi obținută din surse exogene

220. Vitaminele liposolubile:

a. includ acidul ascorbic, biotina, acid folic, acid pantotenic

b. includ vitaminele A, E, K și D

c. sunt component structural ale membranelor celulare

d. nu pot fi obținute din surse exogene

e. sunt stocate în mușchi
221. "Ficat gras" sau steatoză hepatică:

a. are loc în rezultatul acumulării de grăsimi neutre în ficat

b. este rezultatul acumulării de fosfolipide în hepatocite
c. este cauzată de excesul de metionină, vitamina B12, B6 în dieta
d. este cauzată de excesul de colină în dietă
e. este cauzată de sinteza crescută a apo-lipoproteinelor
222. "Ficat gras" sau steatoză hepatică:

a. este rezultatul acumulării de fosfolipide în hepatocite

b. este cauzată de excesul de glucoză în dietă
c. este cauzată de sinteza intensivă a apo-lipoproteinelor
 d. apare în rezultatul acumulării de colesterol în ficat

e. este cauzată de deficiența de colină, metionină, vitamina B12, B6 în dietă

223. Ateroscleroza:

a. este cauzată de creșterea nivelului plasmatic de HDL-colesterol

b. LDL sunt lipoproteinele antiaterogene

c. este cauzată de acumularea de colesterol în eritrocite
d. chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

e. LDL oxidate promovează ateroscleroza

224. Ateroscleroza:

a. LDL sunt lipoproteine antiaterogene

b. chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

c. are loc acumularea de colesterol în macrofage
d. constă în acumularea colesterolului în adipocite

e. este cauzată de nivelul crescut al HDL-colesterolului plasmatic

225. Hiperlipidemia alcoolică:

a. este însoțită de amplificarea sintezei de acizi biliari

b. este amplificată biosinteza trigliceridelor în ficat

c. are loc acumularea de NAD+

d. este cauzată de consumul excesiv de lipide

e. are loc activarea beta-oxidarării acizilor grași
226. Hiperlipidemia alcoolică:

a. are loc activarea beta-oxidarării acizilor grași

b. este însoțită de amplificarea sintezei de acizi biliari

c. este cauzată de consumul excesiv de lipide
d. are loc acumularea de NADH

e. scindarea trigliceridelor are loc în ficat

227. În foame are loc:

a. activarea biosintezei acizilor grași

b. activarea lipolizei în țesutul adipos

c. activarea biosintezei de vitamine
d. activarea biosintezei de fosfolipide

e. inhibarea biosintezei corpilor cetonici

228.Mecanisme biochimice ale dislipidemiei din diabetul zaharat:
 a. hidroxilarea lipoproteinelor

b. scăderea nivelului plasmatic de LDL

c. amplificarea sintezei HDL
d. scăderea activității lipoprotein lipazei

e. activarea lecitin colesterol acil transferazei

229. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei in diabetul zaharat:

a. se amplifică sinteza VLDL

b. crește activitatea lipoprotein lipazei

c. are loc activarea lecitin colesterol acil transferazei
d. se intensifică biosinteza de fosfolipide in ficat
e. crește concentrația plasmatică a HDL
230. Obezitatea:

a. este prezentă în hipertiroidism

b. activitatea enzimei triglicerid lipaza este mare

c. se caracterizează prin acumularea excesivă de fosfolipide în țesutul adipos
d. predispune la boli cardiovasculare, diabet de tip II

e. este cauzată de hipoinsulinemie

231. Obezitatea:

a. se caracterizează prin acumularea excesivă de fosfolipide în țesutul adipos

b. este prezentă în hipertiroidism

c. este cauzată de hipoinsulinemie

d. previne bolile cardiovasculare, diabet de tip II

e. activitatea enzimei triglicerid lipaza este scăzută