Aplicațiile oscilațiilor

Acest referat își propune evidențierea utilizărilor oscilațiilor în domeniul medicinei,

precum și importanța majoră a acestora în diferite alte domenii.
În 1879 John Lubbock afirma gândindu-se la limitele spectrului audibil: „.. Universul
este plin de muzică pe care noi nu o putem percepe…”Prin urmare, sunetele cu frecvențe mai
mari de 20 kHz sunt numite ultrasunete. Datorită frecvenței lor mari,
ultrasunetele prezintă unele proprietăți specifice:
– ultrasunetele pot transporta cantități mari de energie;
– pot fi realizate fascicule înguste de ultrasunete, care pot fi direcționate cu precizie;
– ultrasunetele sunt foarte puțin absorbite de lichide și solide;
– ultrasunetele produc în lichide fenomenul de cavitație.
Fenomenul de cavitație constă în apariția unor goluri (cavități) în masa unui
lichid în care se propagă. Datorită variațiilor mari și dese de presiune în lichid se formează
mici goluri (bule) în care pătrund gazele dizolvate în lichid și vaporii acestuia. Bulele mici se
contopesc în bule mai mari care încep să vibreze și apoi se sparg. Spargerea acestor cavități dă
naștere unor presiuni locale foarte mari care produc în lichid șocuri hidraulice de scurtă
durată. Fenomenul de cavitație este responsabil pentru deteriorarea paletelor turbinelor sau a
elicelor vapoarelor. Aplicațiile ACTIVE sunt cele în care ultrasunetele intervin activ asupra
mediului. Dintre aplicațiile active ale ultrasunetelor menționăm:
– prelucrarea materialelor dure (șlefuire, tăiere, perforare) folosind fenomenul de
cavitație produs de ultrasunete;
– sudarea, lipirea și cositorirea unor piese metalice, cum sunt cele din aluminiu care
permit efectuarea acestor operații numai în câmpuri ultrasonore;
– realizarea unor depuneri metalice cu calități fizice superioare prin electroliză în
câmp ultrasonor;
– obținerea de emulsii, prin ultrasonarea lichidelor nemiscibile, utile în prepararea
medicamentelor;
– mărirea vitezei unor reacții chimice, cum sunt cele de polimerizare;
– pasteurizarea alimentelor (lapte, iaurt etc) prin distrugerea microorganismelor.
Aplicațiile PASIVE sunt cele în care ultrasunetele sunt utilizate la investigarea
caracteristicilor mediului de propagare. Dintre aplicațiile pasive ale ultrasunetelor menționăm:
– determinarea defecțiunilor interioare ale materialelor (defectoscopie cu ultrasunete);
– microscopie cu ultrasunete;
– determinarea poziției unui obiect cu ajutorul ultrasunetelor (locație ultrasonoră); de
exemplu: detectarea bancurilor de pești, detectarea aisbergurilor, determinarea reliefului
submarin, etc. O aplicație medicală pasivă a ultrasunetelor este ecografia. Ecografia este o
metodă de a obține imagini ale organelor umane interne folosind ultrasunete cu frecvențe, de
obicei, mai mari de 1 MHz. Sonda de scanare ecografică are în componență un generator de
ultrasunete și un detector care detectează undele reflectate (ecoul) la interfețele dintre
organele umane. Detectorul transformă semnalul ultrasonor în semnal electric care poate fi
afișat pe un monitor TV. Repetând procedura într-un număr suficient de mare de puncte se
obține o imagine a organului respectiv. Ca aplicație medicală activă menționăm utilizarea
ultrasunetelor pentru îndepărtarea tartrului dentar sau pentru pulverizarea calculilor renali.