În nuvelă “Domnul Vucea” făcută de Barbu Ștefănescu Delavrancea, este vorba despre un băiat care se mută

într-o şcoală diferită, una domnească. El visa că şcoala lui să fie un loc minunat, ca un palat mare, doar ca să
realizeze că nu chiar era un loc minunat şcoală, era mică şi murdară, cu copii gălăgioşi. Fratele băiatului, a
primit un bilet de la directorul şcolii să că băiatul să treacă în clasa a treia, fratele băiatului l-a ajutat pe băiat să
citească şiş a înveţe chestii la istorie şi la matematică, când a intrat în clasă băiatul, profesorul i-a dat sfatul să
deschidă lectura lui s-o citească. Băiatul cu frică, încearcă să citească lectură, domnul profesor îl întreabă dacă
a mai învăţat şi la matematică, băiatul spune că a învăţat despre adunări, scăderi, etc. şi profesorul îi dă o
ecuaţie, care nu o calculează bine şi este trimis în clasa a doua, unde îl întâlneşte pe Domnul Vucea. Domnul
Vucea este un profesor bun care Începe să-l ajute pe băiat. Totuşi, el le mai făcea la copii din clasa câte ceva
dacă primiseră note proaste, ca o tragere de ureche. Băiatul mai povesteşte că joia, după prânz, nu se făceau
ore, pentru că era un stil tradiţional. La sfârşitul nuvelei este povestit de băiat ca el nu a mai dat examen
fiindcă Domnul Vucea avea probleme cu soţia lui. Aşa că băiatul a plecat acasă vesel, până când a realizat că
doar ştia adunările şi scăderile.